Universitatea din Pitesti

Facultatea de Stiinte Economice Referat la Economia Turismului Studiu de caz Valorificarea potentialului turistic al judetului Brasov

Bucur George Ciprian Diaconescu Mihai Sorin ECTS II Grupa 1

Cuprins
Cuprins.............................................................................................................................................2 1. Localizarea si caracterizarea judetului Brasov............................................................................3 Scurt istoric..................................................................................................................................3 1.2 Asezare geografica................................................................................................................4 1.3 Cai de acces...........................................................................................................................4 1.4 Nivelul de dezvoltare economico-sociala.............................................................................5 1.4.1 Date generale..................................................................................................................5 1.4.2 Date statistice privind economia judetului.....................................................................7 2. Prezentarea potentialului turistic al judetului ...........................................................................13 2.1 Resurse turistice naturale.....................................................................................................13 2.1.1 Relieful.........................................................................................................................13 2.1.2 Apele.............................................................................................................................13 2.1.3 Clima.............................................................................................................................13 2.1.4 Fauna.............................................................................................................................14 2.1.5 Ariile naturale protejate si monumente ale naturii din judetul Brasov........................14 2.2 Resurse turistice antropice..................................................................................................16 ...................................................................................................................................................20 2.3 Principalele trasee turistice..................................................................................................20 3. Analiza circulatiei turistice........................................................................................................21 4. Propuneri de valorificare a potentialului existent ....................................................................24 5. Harta judetului...........................................................................................................................25

Valorificarea potentialului turistic al judetului Brasov

1. Localizarea si caracterizarea judetului Brasov
Scurt istoric
Cele mai indepartate urme ale civilizatiei nascute aici, la Brasov, dateaza de peste 60.000 ani. Trecut prin furcile vremii, acest loc a parcurs numeroase etape dezvoltarea sau regresia, specifice vechilor civilizatii ce s-au stabilit in aceasta regiune a lumii: Europa. Marturie a prezentei dacilor, cel mai vechi monument al antichitatii acestor meleaguri este Sanctuarul Dacic - Racos (greu accesibil). Castrul roman Rasnov - Hoghiz: sunt vestigii ale vechii frontiere a Imperiului Roman, datand din secolul II e.n, care trecea in apropierea Brasovului. Cumidava este primul nume care desemneaza vechea cetate a Brasovului, acest nume fiind gasit pe o inscriptiie sculptata intr-un bloc piatra in castrul Rasnov, denumire pastrata apoi o data cu contopirea poporului dac cu poporul roman. Tara Barsei a pastrat tot timpul un rol important prin amplasarea strategica sau bogatia resurselor naturale. Atestat documentar in anul 1235 sub numele Corona mai apoi Barasu - 1252 - Braso 1288, cel mai important oras al Transilvaniei al evului mediu a dominat viata economica a secolelor XIV-XVI. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Brasov anul 1353 Privilegiul de baza al orasului Brasov, activitatea comerciala din aceasta zona era infloritoare, Brasovul fiind renumit pentru calitatea marfurilor dar mai ales pentru armele care se fabricau aici. Cele mai puternice Bresle a acelor vremuri se aflau aici, atat pozitia privilegiata a orasului cat si numeroasele tratate comerciale, acordate de Domnii Tarii Romanesti, ducand la constituirea unei puternice influiente comerciale a acelor timpuri. Bresle puternice, intre care se aflau in frunte aurarii, tesatorii, postavarii, armurierii, fierarii, aramarii, au facut ca Brasovul sa nu ramina doar un punct al comertului tranzit, ci un infloritor centru mestesugaresc. Anul 1377 o data cu constuirea Cetatii Bran se confirma incheiera unui tratat comercial - politic - legatura orasului Brasov cu satele libere sasesti din cadrul districtului Brasov. Constructia orasului a fost facuta conform celor mai inalte standarde ale vremii, zidurile cetatii ,bastioanele, turnurile de paza-aparare fiind completate de depozite, piete, ateliere, pravalii, hanuri, biserici, spitale, Brasovul acelor vremuri fiind un exemplu de organizarea exploatarea resurselor existente, numeroase cladiri se pastraza acum, cum ar fi: - Biserica Neagra, cea mai mare cladire in stil gotic din sud-estul Europei 1477. - Piata veche cu Casa Sfatului, cea mai cunoscuta efigie a Brasovului . - Scheii Brasovului - Biserica Sf. Nicolae. - Biserica Bartolomeu cea mai veche cladire in stil romanic. - Bastioane - turnuri - fortificatii pe laturile de sud-vest ale cetatii.

In Cetatea Brasovului se gasesc aproape toate stilurile arhitectonice din arhitectura europeana, cum ar fi Renastere sau Baroc , pana la Art Nouveaux, constituind o frumoasa ingemanare cu arhitectura moderna. Expusi atacului constant, locuitorii imprejurimilor Brasovului au inaltat in sec. XIV-XV cetati, care sa reziste atacurilor straine la Rassnov, Rupea sau Feldioara, iar satele vechi din judet care au fost locuite de sasi (populatie germana colonizata in Transilvania secolul al XIIlea),pastreaza azi fortificatii din piatra construite in jurul bisericilor, care cuprind refugii pentru locuit sau camari unde comunitatea isi pastra proviziile sau valorile. Cele mai mari fortificatii se gasesc la Prejmer, Homorod, Viscri sau Cata. Numeroase incendii sau cutremure au afectat orasul Brasov, dar aici s-a constituit un nucleu al existentei romanesti care nu a putut fi distrus nici de catastrofele naturale, nici de numeroasele lupte care s-au dat pe aceste taramuri, Brasovul sfidand trecerea anilor dar a pastrat cele mai vii amintiri sau marturii despre triumful civilizatiei pe pamantul romanesc.

1.2 Asezare geografica

Judeul Braov se gsete n zona central-estic a Romniei, la 4538 latitudine nordic i 2535 longitudine estic, la intersecia drumurilor comerciale care leag Balcanii de restul Europei. Se ntinde pe o suprafata de 5.363 km2, care reprezint 2,2 % din teritoriul rii. Populaia judeului numr peste 600.000 de locuitori, din care majoritatea sunt romni care convieuiesc cu maghiari, germani, evrei, greci, etc. Judeul Braov ocup cea mai mare parte a depresiunilor Braov i Fgra, unitile de relief avnd altitudini cuprinse ntre 400 i 2544 m. Zona dealurilor subcarpatice i zona montan ocup circa jumtate din teritoriul judeului, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Brsei, Fgraului i platoul Hrtibaci. Municipiul Braov, reedina judeului Brasov, situat la o altitudine medie de 625 m, este aezat n Depresiunea Brsei, n curbura Carpailor, avnd n spate masivele Piatra Mare i Postvaru, strjuit din trei pri de dealurile Tmpa, Straja (Warthe) i Dealul Cetii.

1.3 Cai de acces

In judetul Brasov reteaua cilor rutiere totalizeaz 1.449 km. Dintre acestia, 398 km sunt drumuri nationale. Sosele internationale : E60 - Brest - Nantes Orlans - Basel - Viena - Budapesta - Oradea Cluj Napoca - Brasov - Bucuresti Constanta, cu prelungirea Poti - granita cu China; E68 - Szeged (Seghedin) - Ndlac Arad - Deva Sebes - Sibiu Fgras Brasov; Drumuri nationale: DN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebes - Sibiu - Fgras Brasov Bucuresti; DN1A - Braov - Scele - pasul Bratocea - Vlenii de Munte - Ploiesti - Buftea Bucuresti; DN1J - ercaia - Comna de Jos Hoghiz; DN10 - Braov - Hrman - pasul Buzu Buzu;

DN11 - Braov - Hrman - pasul Oituz - Onesti Bacu; DN73 - Braov - Bran - Cmpulung Pitesti; DN73A - Predeal - Prul Rece - Rasnov - inca - ercaia;

Reteaua cailor feroviare Reteaua cilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brasov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferat din Romnia. Din acesta pornesc sase ramificatii: Tronsonul Braov - Predeal - Bucuresti Tronsonul Braov - Sfntu Gheorghe - Gheorgheni Tronsonul Braov - Rupea - Sighisoara - Teius Tronsonul Braov - Fgras - Sibiu - Vintu de Jos Tronsonul Braov - Hrman - ntorsura Buzului Tronsonul Braov Zrnesti

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-sociala

1.4.1 Date generale Populatia este asezat n 4 municipii: Brasov, Fgras, Scele si Codlea, 5 orase (Predeal, Rasnov, Rupea, Victoria, Zrnesti) si 43 comune cu 150 sate. Numrul total al populatiei este de 628.643 locuitori dintre care barbatii reprezint 307.151 si femeile 321.492. n mediul urban triesc 75,6% din locuitori, iar n cel rural 24,4. Repartizati pe grupe de vrst locuitorii judetului Brasov se mpart n urmtoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani 67,3%; 60 ani si peste 15,6%. Densitatea populatiei este de 117,2 locuitori /km2. Date generale: 1 2 3 4 5 Total locuitori .............. 628.643 Populaie urban ......... 456.701 Populaie rural ........... 171.942 Sex masculin .............. 305.195 Sex feminin ................. 323.448

Populatia stabil pe orase: Municipiul Brasov .............. 310.713 Municipiul Fgras ............ 38.125 Municipiul Scele .............. 32.185 Municipiul Codlea .............. 24.570 Orasul Predeal ................ 5.270 Orasul Zrnesti ................. 25.796 Orasull Rasnov.................. 16.193 Orasul Victoria .................. 8.788 Orasul Rupea .................... 5.664 Orasul Ghimbav ................. 5.398

Structura etnic: Romni .......................... 87,3% Maghiari ( si secui)........... 8,7% Germani 0,8% Alte nationalitati .............. 3,3%

Structura dup religie: Ortodocsi .............. 85,4% Romano-catolici ..... 3,9% Evanghelici ............ 2,6% Reformati ............... 2,5% Unitarieni ............... 1,1% Greco-catolici ......... 0,8% Alte religii ............... 3,7%

Economia1 judetului Brasov este complex, cu un pronuntat caracter industrial. La nceputul anului 2001 numrul agentilor economici cu capital integral sau majoritar de stat se ridica la 79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul agentilor economici cu capital privat se ridic la 14.717. Structura pe activitati a economiei celor 14.796 agenti economici din judet este urmtoarea: industrie - 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de masini si cea a prelucrrii metalelor, urmat de industria chimic); agricultura si silvicultura - 229; constructii - 530; comert - 8.257; transporturi - 563; cercetare si proiectare - 185; turism - 773; informatic - 171; prestri servicii - 1.599; finante, bnci, asigurri -58 Comparativ cu anul 1989, productia industrial din anul 2001 a fost mai mic cu 78,1%. Ritmul de scdere a fost de-a lungul acestor ani mai mare n judetul Brasov dect la nivel national. Scderile au fost substantiale iar cresterile, atunci cnd s-au produs, au fost nesemnificative. Totusi tendinta n ultimii doi ani consecutivi este de usoar crestere (cu 2,7%) n anul 2002 fata de 1999 si cu 0,5% n anul 2001 fata de 2000). n industria judetului Brasov, scderea productiei industriale n perioada de dup 1990, se datoreaz n primul rnd existenei celor dou societi mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. i S.C. Roman S.A., unde numrul mare de salariati si castigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent n cresteri de productie si productivitate.
1

S. Pop, St. Princz, "Braov - ghid turistic", Ed. Pentru Turism, Bucuresti, 1974

Din punctul de vedere al productiei fizice, tendinta general de-a lungul perioadei 19962001 a fost de scdere la majoritatea produselor. Se remarc astfel o reorientare structural a productiei brasovene in functie de cerere dar si de posibilitatile de asigurare a materiei prime. Scade continuu productiia de autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum, ngrasaminte chimice, dar creste productia de brnzeturi, bere, nclminte, rulmenti, motoare electrice de 0,25 kw si peste. Numrul salariailor din industrie a sczut constant n perioada 1996-2001, astfel n anul 2001 mai lucrau n industrie doar 66,5% din salariatii anului 1996, acest lucru datorndu-se scderii produciei industriale. O parte dintre salariaii disponibilizai din industrie au putut s se reorienteze spre alte domenii economice (mai ales comert, domeniu n care salariile sunt net inferioare), dar nici acestea nu au putut absorbi numarul mare al acestora, rezultnd o cretere dramatic a somajului de la 3,8% n 1996 la 9,4% n 2001. Dup o cdere brusc n 1990 a volumului exportului, ncepnd cu anul 1991 exportul judetului Brasov are o tendin puternic de crestere. Exportul brasovean a fost n mare parte sustinut de marii agenti economici de stat care si-au pierdut treptat piaa de desfacere, iar firmele nou aparute pe piaa economic, dei unele dintre ele au avut o activitate prolific, nu au reuit s compenseze pierderea pieelor externe ale marilor ageni economici. O parte important a agenilor economici cu activitate de export lucreaza n loan. n anul 2001 fa de anul 1996 volumul exportului judeului Braov a crescut cu 50,0%. Pn n anul 1997 soldul balanei de comert exterior al judetului Braov a fost n general pozitiv, dup care a fost constant negativ ajungnd n anul 2001 la o valoare de -108.216 mii $. Acest situaie a avut loc pe fondul creterii ntr-un ritm mai accelerat a importurilor fa de exporturi. La 31.12.2001 fondul funciar se ntindea pe o suprafa agricol de 297.367 ha reprezentnd 55,5 % din totalul terenurilor din judeul Braov, restul fiind ocupat de pduri, ape si alte categorii de folosin. Terenul arabil ocup 118.151 ha, pasunile 119.890 ha, iar fneele, viile si livezile 20% din suprafaa agricol (59.326 ha). n agricultura judeului Braov creterea animalelor este puternic reprezentat, att n sectorul de stat, cat si n cel privat. n sectorul privat al agriculturii, existau la sfritul anului 2001 urmtoarele efective de animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% aparinnd fermelor familiale; porcine total 56.749 capete, din care 87,8% n ferme familiale, ovine i caprine total 209.880 capete, din care 98,4% n ferme familiale; psri total 1.776 mii capete, din care 23,4% n ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii din judeul Braov deine ponderi mari n producia total vegetal, astfel: la gru 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaic 95,0%, la ovz 98,5%, la cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se n culturi reprezentative pentru judeul Braov. Existena nc a unor institute de cercetare, dar i intensificarea acestei activitai pe lng universiti ar putea crea premizele unei dezvoltri tehnologice att de necesare n procesul de retehnologizare. Exist n judeul Braov 13 centre de cercetri specializate n domeniul agricol (sfecla de zahr, cartof, pajisti), n domeniul automobilistic sau al produselor refractare si metalelor. S-au nfiintat chiar si centre de cercetare private n domeniile arheologiei si medicinii. 1.4.2 Date statistice privind economia judetului
I. INDUSTRIE 1. INDICII PRODUCIEI INDUSTRIALE
%

2009

luna corespunztoare din anul precedent = 100 2010

1.I31.XII.2010

dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. Total jude

1) 2)

iul. aug. sep. oct.

nov.
1)

dec.2)

fa de 1.I110,0

139, 119, 119, 120, 129, 138, 112, 115, 105, 100, 101, 100, 82,5 0 9 4 0 1 3 9 7 1 7 1 1

Date rectificate Date provizorii Nota 1: Date recalculate conform CAEN Rev.2 i ca urmare a schimbrii anului de baz (2005). Nota 2: Sursa datelor o constituie capitolul PROD din Cercetarea statistic lunar privind indicatorii pe termen scurt n industrie (IND TS). Indicii produciei industriale (IPI) caracterizeaz evoluia produciei industriale totale la nivel de jude, n timp ce IPI, calculat la nivel naional, caracterizeaz evoluia valorii adugate brute la costul factorilor, realizat n activitatea industrial. 2. INDICII VALORICI AI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE PE TOTAL (PIAA INTERN I PIAA EXTERN)
%

2009

luna corespunztoare din anul precedent = 100 2010

dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. Total jude

1) 2)

1.I31.XII.2010 fa de 1.Inov. iul. aug. sep. oct. dec.2) 31.XII.2009 1)

2)

137, 126, 134, 128, 136, 133, 128, 112, 106, 106, 101, 87,5 83,2 6 9 1 7 9 3 3 4 8 5 0

112,4

Date rectificate Date provizorii Nota 1: Date recalculate conform CAEN Rev.2 i ca urmare a schimbrii anului de baz (2005). Nota 2: Sursa datelor o constituie capitolul CA din Cercetarea statistic lunar privind indicatorii pe termen scurt n industrie (IND TS). Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetri statistice selective care cuprinde toate ntreprinderile cu peste 50 de salariai i un eantion de ntreprinderi cu 4-49 salariai. Conform recomandrilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculai ca indici nedeflatai. Raportarea cifrei de afaceri pe judee se face dup sediul central al ntreprinderii furnizoare de date. II. COMER INTERNAIONAL 3. COMERUL INTERNAIONAL CU BUNURI
Mii euro

2009 1)

2010 1.I31.X3) 1362 544 1308 350

oct. nov. dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai 2) iun.2) iul.2) aug.2) sep.2) oct.3) Total FOB

exporturi 1373 1264 1117 1374 1168 1359 1343 1412 1517 1409 1118 1489 1432 81 02 85 53 13 78 40 11 52 91 12 75 20 1697 1344 1053 1005 1193 1393 1238 1271 1489 1401 1161 1512 1415 Total importuri CIF 63 60 68 54 86 29 73 12 99 81 41 37 38 3689 1046 1409 5419 Sold FOB/CIF 3238 -8058 6417 -2573-3351 2753 810 -4329-2262 1682 9 7 9 4 2 1) Date definitive 2) Date revizuite 3) Date provizorii III. TURISM

4. SOSIRI N PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE CAZARE TURISTIC, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC
Numr

Tipuri de structuri de primire turistic Total jude din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

2009 2010 dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. 4098 3911 3433 2801 3145 4018 3861 4741 6481 4780 4443 3985 5230 7 5 2 5 1 7 1 8 5 6 4 3 9 2506 2 1255 2436 723 3229 6 2911 3637 2188 1023 6850 6319 5658 5006 5179 6213 6133 7469 4 3844 3649 2044 2722 3516 3787 3455 4395 6014 2455 6 957 2066 897 2193 0 951 2197 1010 1682 3 1057 1220 624 1799 9 1303 1653 1133 2427 7 1340 2276 1638 2295 4 1648 1837 1541 2391 3 2163 2767 1997 2924 1 2313 2263 1275 2755 9 2268 2340 1386 2543 6 2316 1557 961 3252 2 1946 3205 1607

7042 6851 6141 7444 3810 3234 2866 4987

5. INNOPTRI IN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE CAZARE TURISTIC, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC
Numr

Tipuri de structuri de primire turistic Total jude din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

2009 2010 dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. 1002 9133 7610 5708 6299 7448 8120 1046 1412 9876 8910 7742 1197 35 8 2 6 5 9 0 65 40 3 7 1 53 6075 5 1714 6005 2517 1615 1 1143 0 5780 9 1646 5020 2066 1457 5 5486 3 3078 6953 5874 1539 6 1090 9195 5566 6510 8487 8271 7913 8 4891 9 1299 5337 1769 1210 4 3557 8 1318 2414 1190 4411 8 1916 3904 3022 1164 8975 9521 1 3662 9 1777 3352 2121 5009 8 2344 3905 2585 1267 1 7160 1 4094 9149 5697 2193 2 1617 8 6032 8 3820 5326 2285 1473 5 7593 0 2942 6633 3827 1594 3 1262 9161 7092 6165 9 5592 0 3053 4128 2807 1470 0 5036 6 3282 3070 1863 1169 5

6. INDICELE DE UTILIZARE NET A LOCURILOR DE CAZARE % 2009 2010 dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. 23,1 21,3 20,1 13,8 15,1 17,4 19,5 22,4 30,7 21,6 19,5 17,6 26,1

Total jude

IV. FORA DE MUNC 7. EFECTIVUL SALARIAILOR - la sfritul perioadei

Persoane

2009 dec. ian.1) feb.1) Total jude mar.

) 1

2010 apr.1) mai1) iun.1) iul.1) aug. sep. oct. nov. dec.2)

Agricultur, vntoare i servicii anexe, Silvicultur i 2606 3031 3002 2979 2971 2963 2955 2944 2929 2911 2891 2881 2852 Pescuit 6781 6140 6081 6035 6019 6003 5986 5965 5934 5896 5856 5836 5779 Industrie i construcii 4 7 7 3 4 9 5 2 2 9 7 2 0 9131 9528 9436 9364 9340 9316 9288 9256 9207 9150 9087 9055 8967 Servicii 4 3 6 6 0 0 9 0 9 0 5 7 2 1) Date reestimate. Datele pentru perioada ian.-iul.2010 au fost reestimate pe baza rezultatelor cercetrii statistice lunare asupra ctigurilor salariale, completate cu informaiile existente n Registrul Statistic al ntreprinderilor pentru ntreprinderile cu 1-3 salariai i au fost repartizate pe judee i sectoare de activitate conform distribuiei obinute din cercetarea statistic anual asupra costului forei de munc din anul 2009. 2) Date estimate Not: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasificrii activitilor din economia naional CAEN Rev.2.

1617 1597 1581 1569 1565 1561 1557 1551 1543 1533 1523 1518 1503 34 21 85 78 65 62 09 56 50 80 33 00 14

8. CTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT

lei/persoan

Total jude Agricultur, vntoare i servicii anexe, Silvicultur i 1272 1269 1344 1338 1403 1387 1429 1379 1383 1458 1469 1475 1536 Pescuit Industrie i construcii *) 1882 1873 1864 1967 1932 1945 2031 1933 1922 1945 1998 2187 2155 ) Servicii * 1639 1948 1923 2068 1874 1948 1915 1763 1746 1733 1758 1830 1883 Nota 1: ncepnd cu luna iulie 2010 se aplic prevederile legale n vigoare, referitoare la impozitarea tichetelor de mas (O.U.G. nr. 58/26 iunie 2010 pentru modificarea i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal i alte msuri financiar-fiscale), respectiv reducerea cu 25% a drepturilor salariale cuvenite personalului din sectorul bugetar (Legea nr.118/2010 privind unele msuri necesare n vederea restabilirii echilibrului bugetar). Nota 2: Datele lunare privind ctigul salarial mediu brut sunt obinute printr-o cercetare statistic selectiv. ncepnd cu luna ianuarie 2010, eantionul cuprinde, pe total ar, 25000 uniti economico-sociale. Unitile din sectorul bugetar (vezi notele metodologice) sunt cuprinse exhaustiv n cercetare, excepie fcnd unitile administraiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe baz de eantion reprezentativ la nivel de jude (cca. 770 de uniti). Pentru sectorul economic, au fost incluse n cercetare unitile cu 4 salariai i peste, care reprezint 92,73% din numrul total al salariailor din acest sector. Nota 3: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasificrii activitilor din economia naional CAEN Rev.2.

2009 2010 dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. 1726 1907 1889 2015 1889 1938 1954 1826 1812 1815 1852 1971 1988

10

*) Informaiile privind ctigurile salariale pentru activitile de extracie a petrolului brut i a gazelor naturale, de pot i de curier i intermedieri financiare (conform CAEN Rev.2), n cea mai mare parte, sunt repartizate pe judee dup sediul central al ntreprinderii furnizoare de date. 9. CTIGUL SALARIAL MEDIU NET
Lei/persoana

Total jude Agricultur, vntoare i servicii anexe, Silvicultur i 945 939 1002 991 1035 1021 1048 1010 1014 1067 1078 1084 1128 Pescuit Industrie i construcii *) 1376 1369 1372 1444 1421 1428 1493 1409 1396 1414 1450 1586 1557 ) Servicii * 1212 1420 1407 1509 1372 1429 1411 1285 1274 1268 1296 1346 1377 Vezi Nota 1 de la tab. 8 Nota 2: Datele lunare privind ctigul salarial mediu net sunt obinute printr-o cercetare statistic selectiv. ncepnd cu luna ianuarie 2010, eantionul cuprinde, pe total ar, 25000 uniti economico-sociale. Unitile din sectorul bugetar (vezi notele metodologice) sunt cuprinse exhaustiv n cercetare, excepie fcnd unitile administraiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe baz de eantion reprezentativ la nivel de jude (cca. 770 de uniti). Pentru sectorul economic, au fost incluse n cercetare unitile cu 4 salariai i peste, care reprezint 92,73% din numrul total al salariailor din acest sector. Nota 3: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasificrii activitilor din economia naional CAEN Rev.2. *) Informaiile privind ctigurile salariale pentru activitile de extracie a petrolului brut i a gazelor naturale, de pot i de curier i intermedieri financiare (conform CAEN Rev.2), n cea mai mare parte, sunt repartizate pe judee dup sediul central al ntreprinderii furnizoare de date. 10. NUMRUL OMERILOR NREGISTRAI - la sfritul perioadei
Personae

2009 2010 dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. 1270 1391 1386 1475 1387 1422 1439 1331 1320 1325 1356 1441 1446

2009 2010 dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. 2182 2273 2313 2270 2193 2080 1987 2028 Total jude 5 2 4 7 6 2 2 4 1207 1269 1304 1289 1243 1183 1130 1154 Brbai 0 0 5 6 6 7 0 6 1004 1008 Femei 9755 9811 9500 8965 8572 8738 2 9 Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc 11. RATA OMAJULUI NREGISTRAT - la sfritul perioadei
%

aug. sep. oct. nov. dec. 1902 1848 1784 1763 1774 4 9 1 6 2 1067 1037 1000 1008 9957 7 7 3 1 8347 8112 7838 7679 7661

2009 dec.1) ian.1) feb.1) mar.1

)

2010 apr.1) mai 1) iun.1) iul.1) aug.1) sep. oct. nov. dec. 7,4 7,3 7,4 7,1 7,0 7,2 7,0 7,0 7,1 7,1 7,1 7,0

8,7 9,0 9,2 9,0 8,7 8,3 7,9 8,1 7,6 Total jude Brbai 8,5 8,9 9,2 9,1 8,7 8,3 7,9 8,1 7,5 Femei 9,0 9,2 9,3 9,0 8,7 8,2 7,9 8,0 7,7 1) Rata omajului nregistrat recalculat cu populaia activ la 01.01.2010. Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc V. INDICATORI SOCIALI

11

12. NUMRUL MEDIU I PENSIA MEDIE LUNAR A PENSIONARILOR DE ASIGURRI SOCIALE DE STAT trim. I Numrul mediu al pensionarilor persoane Pensia medie lei 2009 trim. II trim. III trim. IV trim. I 2010 trim. II trim. III

133115 134036 134989 136103 136944 137039 137864 824 855 861 884 885 891 893

13. MICAREA NATURAL A POPULAIEI Persoane 2009 dec. 512 571 -59 142 80 6 2010 1) iun. iul. 544 599 433 457 111 142 179 673 105 75 3 2

ian. feb. mar. apr. mai aug. sep. oct. nov. dec. Nscui-vii 490 517 579 503 508 630 540 558 540 538 Decedai 553 471 510 502 474 460 500 498 529 531 Spor natural -63 46 69 1 34 170 40 60 11 7 Cstorii 149 158 111 271 328 679 488 347 133 102 Divoruri 14 59 45 51 107 158 80 42 84 57 Decedai sub 1 an 1 4 3 3 2 3 2 6 5 7 1) Date provizorii Not: Repartizarea pe judee s-a fcut astfel: nscuii-vii dup domiciliul mamei, decesele dup domiciliul decedatului, cstoriile dup locul ncheierii i divorurile dup ultimul domiciliu comun al soilor. VI. CONSTRUCII 14. AUTORIZAII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLDIRI REZIDENIALE 2009 dec. ian. feb. mar. apr. mai 75 49 45 97 81 99 2010 iun. iul. 86 96

Total jude

aug. sep. oct. nov. dec. 94 75 84 45 45

15. LOCUINE TERMINATE 2009 trim. II trim. III 380 363 288 243 92 120 2010 trim. II 417 312 105

Locuine terminate mediul urban mediul rural 1) Date provizorii Not: Indicatorul "Locuine terminate" se refer la totalul locuinelor finalizate n cursul trimestrului.

trim. I 185 97 88

trim. IV 897 742 155

trim. I 170 91 79

trim. III 615 512 103

1)

VII. ALI INDICATORI 16. NMATRICULRI DE SOCIETI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRIN LA CAPITALUL SOCIAL SUBSCRIS, n luna septembrie 2010

nmatriculri de societi

Valoarea capitalului social total subscris exprimat n: Valut

12

Total jude

comerciale -numr18

Moneda naional - mii lei 50,7

Dolari SUA 15200,0

EURO 11132,3

Sursa de date: Oficiul Naional al Registrului Comerului

17. INDICATORI PRIVIND ACTIVITATEA DESFURAT DE COMISARIATELE JUDEENE PENTRU PROTECIA CONSUMATORILOR, N 1.I - 31.XII.2010 Valoarea vrsmintelor Valoarea Numrul la buget total a aciunilor de (ncasate amenzilor control operativ + aplicate din care: desfurate executri - lei Total extracomunit silite) are - lei Total jude 4673 4560900,1 1511479,5 13104950,0 1800550,0 Sursa de date: Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor Valoarea produselor i serviciilor neconforme controlate - lei -

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului

2.1 Resurse turistice naturale
2.1.1 Relieful Relieful judetului este accidentat si creste n altitudine de la nord spre sud. La nord se afl Depresiunea Fagarasului si Depresiunea Braov, desprite de ctre culmile scunde ale Munilor Perani, iar la nord-vest se ntinde o parte din Podiul Trnavelor. Spre sud se nal versantul nordic al Fgrasului, care depete n unele locuri 2000m altitudine, Munii Bucegi, Piatra Craiului, Postvaru, Piatra Mare, Munii Ciucas si o parte din Munii ntorsura Buzului. 2.1.2 Apele Cel mai important ru este Oltul, care strbate judeul pe o distan de 210 km. Pe parcurs primete: Baraoltul, Vrghiul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Rul Negru, Timisul, Brsa, Ghimbelul, inca, Smbta, Vulcnia, Sebeul, Berivoiul, Breaza, Vitea i Rodbavul. n categoria apelor stttoare se nscriu lacurile glaciare din Munii Fgra (Urlea, Podragul) i cele antropice pentru alimentarea cu ap potabil a localitilor. 2.1.3 Clima Clima judeului este temperat-continental, mai precis caracterizat de nota de tranziie ntre clima temperat de tip oceanic si cea temperat de tip continental; mai umeda si rcoroas n zonele montane, cu precipitaii relativ reduse si temperaturi uor sczute n zonele mai joase. Pe vrful Omul se nregistreaz cea mai joas temperatur medie anual (-2,6 oC) i cea mai ridicat medie de precipitaii anuale din ar (1.346 mm). Temperatura medie anual n jude este de 8 oC. Temperatura minim absolut pe ar a fost nregistrat la 25 ianuarie 1942 n localitatea Bod (-38,5 oC). Vnturile nu prea strbat depresiunile, dar pe culmile munilor ajung 13

chiar i la 25-30 m/s. Vnturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord i nord-est concur la pstrarea timpului frumos. 2.1.4 Fauna Fauna este foarte variat, gratie multitudinii biotipurilor ntlnite din valea Oltului pna pe crestele muntoase. Dac n mlastinile eutrofe ale Tarii Brsei se ntlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte i de es sunt populate de specii diferite de pesti (pstravi, lipan, mreana, etc.) iar n sistemele cu exces de umezeala, ca si n paduri, abund specii de amfibieni, reptile, psri (sorecarul comun, sorecarul ncaltat, barza alb, barza neagr, vnturei, herei, potrnichi, acvile, cocosul de munte, prundrisul de piatr) si mamifere (capra neagr, ursul, cpriorul, mistreul, rsul, etc). 2.1.5 Ariile naturale protejate si monumente ale naturii din judetul Brasov Puine judee ale Romniei au o mbinare att de armonioas a potenialului natural turistic cu valorile culturale i istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural sa fcut difereniat, n funcie de apropierea i posibilitile de acces fa de principalele centre de interes turistic . Munii Ciuca, cu spectaculosul lor relief ruiniform (Tigile, Babele la sfat, Sfinxul din Ciuca) sunt mai puin frecventai de turiti i au n judeul nostru doar baza turistic de la Baba Runca. Culoarul Branului, cu satele risipite i peisajele pitoreti beneficiaz de cea mai difersificat ofert a turismului rural din Romnia, att n Bran ct i la Fundata, Moeciu, imon, Petera, Mgura sau irnea. Munii Piatra Craiului sunt unici n Carpaii romneti prin relieful impuntor al crestei calcaroase, crenelate i abrupte, dar i prin speciile rare de vegetaie i faun. Turitii se pot adposti la cabanele Plaiul Foii, Curmtura, Gura Rului sau refugiile din Vrful Ascuit i Grind. Aici se afl cea mai recent rezervaie natural cu un puternic potenial investiional. Poiana Braov - staiune de odihn i tratament cu sezon permanent - este situat la poalele versantului de nord al munilor Postvarul i la 12 km sud-vest de oraul Brasov. Deine cea mai dens i modern dotare turistic montan din ara noastr: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri de 2,3,4 i 5 stele, cu piscin, sli de spectacole i conferine, debarcader, centru de echitaie, baze sportive i stn turistic.

14

Clima montan tonifiant, cu o temperatur medie anual de 5C (media temperaturii n iulie este de 14,5C; media temperaturii n ianuarie este de -5C), iar precipitaiile depesc 900mm anual (frecvena averselor este mare). Stratul de zapad dureaz cca 120 de zile pe an. Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf i particule care provoac alergii, presiunea atmosferic relativ scazut i ionizarea intens, sunt factorii naturali care recomand staiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stri de epuizare i surmenaj fizic i intelectual, pentru anemii secundare i boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator . Poiana Braov este cea mai renumit staiune pentru sporturile de iarn din Romnia i totodat un important centru turistic internaional. Staiunea pune la dispoziia turitilor o variat reea de transport pe cablu i numeroase prtii de schi de care pot beneficia toi cei care doresc s schieze. Plecnd din staiunea Poiana Braov se poate ajunge la cabanele de pe Postvarul i Cristianu Mare, precum i la cetatea rneasc a Rnovului, aflat la 14km distan. Masivul nvecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade apte Scri, Tamina i cu Petera de Ghia, dispune numai de cabane periferice: Dmbul Morii, Susai i altele. Versantul nordic al Bucegilor prezint cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judeului Braov: vile glaciare Gaura, Mlieti, igneti, Clincea, turnurile vrfului Scara i Brna Caprelor. Masivul Bucegilor, Parc Natural de interes naional, prezint peisaje atractive cu spectaculoase vi glaciare i cabane de creast, oferind posibiliti de practicare a drumeiilor montane, alpinismului, snowboardului i a schiului de fond i alpin. Munii Perani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice n zona nord vestic a judeului constnd n arii protejate i monumente ale naturii, obiective istorice, culturale i monumente de arhitectur, Munii Fgra, zon aflat n prezent n curs de legiferare ca parc naional, sunt cei mai nali i spectaculoi muni din Romnia.

15

2.2 Resurse turistice antropice

Castelul Bran denumit si castelul Dracula este unul dintre cele mai pretioase vestigii istorice din Transilvania. Daca peretii monumentului ar vorbi, ne-ar putea destainui secole intregi de istorie, veacuri de legenda si povesti cum nu s-au mai auzit. Castelul este un vestigiu autentic, situat in pasul Rucar-Bran, la 30 km de municipiul Brasov. Este amplasat strategic, pe marginea unei stanci inalte, pentru a spori vizibilitatea asupra zonei. Bastionul Graft. Situat la mijlocul incintei fortificate dinspre Dealul Straja (Warthe), bastionul prezinta particularitatea construirii in arcada, cu o latura sprijinita pe zidul de aparare si cu cealalta situata pe un pinten stancos. Bastionul Graft avea un dublu rol: asigura legatura dintre oras si Turnul Alb si intarea apararea pe latura de nord a orasului. Bastionul care strapungea zidurile, avea baza ridicata dintr-un perete lat de circa 4 metri si era compus din doua etaje si un pod prevazute cu guri de tragere si guri pentru smoala clocotita. Accesul spre Turnul Alb era asigurat printr-un pod care urca panta pana in dreptul intrarii in Turnul Alb de unde aparatorii coborau o scara pentru a permite intrarea in turn. Intre anii 2003-2004 bastionul Graft a suferit lucrari ample de restaurare fiind reda vizitarii publicului. In prezent in Bastionul Graft este gazduita o sectie a Muzeului Judetean de Istorie Brasov expozitia de la Graft are ca tematica Mestesugarii din Brasov aparatori ai cetatii. Bastionul Tesatorilor este unul dintre cele sapte bastioane construite in jurul incintei Brasovului. Bastionul a fost ridicat intre 1421-1436 de catre mesterii apartinand breslei tesatorilor. El se afla in coltul de sud-vest al cetatii, aparand zona de pajiste de sub Tampa. Numele constructiei este dat de specificul breslei tesatorilor care l-a construit, pentru a apara sudul cetatii. Incinta Bastionului, cu numeroase galerii pe doua nivele, masiv construite din barne de stejar, inconjoara o curte interioara ce putea adaposti cateva sute de breslasi si bunurile acestora in vreme de restriste. Doua turnulete reprezentau punctele de observatie din care erau urmarite manevrele inamicului. In interiorul zidurilor se afla galerii etajate cu trei si patru nivele pentru aparatori. Bastionul era strajuit in coltul sudic, de o constructie impunatoare ce indeplinea si functia de foisor de unde se putea supraveghea toata zona exterioara. Avem astfel un exemplu despre rigoarea stiintei constructiilor cavaleresti ale epocii. Prevazut cu foisoare, galerii, constructia era un adevarat bastion al rezistentei. Aici se depozitau documentele breslei, se tineau intruniri pentru instructia militara, se confirmau ucenicii in tainele tesatoriei.

16

Biserica Neagra este unul dintre cele mai importante monumente in stil gotic din Transilvania, inceput in secolul XIV (1395) si terminat in secolul XV. Se caracterizeaza prin forme decorative deosebit de bogate ale portalelor, sculpturi exterioare (statui, fiale, fleuroni) si din interior. Se pastreaza fragmente din pictura murala din secolul XV si o importanta colectie de covoare orientale datand din secolele XVII-XVIII. Biserica a fost deteriorata de marele incendiu din anul 1689 care a distrus si o mare parte din oras. In urma acestui tragic eveniment cladirea innegrita de fum a capatat numele de "Biserica Neagra". Refacerea sa a durat peste opt decenii. Biserica Neagr este cel mai mare edificiu de cult n stil gotic din sud-estul Europei, msurnd 89 de metri lungime i 38 de metri lime. n aceast biseric ncap circa 5.000 de persoane. Biserica este celebr nu doar prin dimensiunile sale ci i prin alte lucruri: astfel, n clopotni se afl cel mai mare clopot din spaiul romnesc, un clopot din bronz care cntrete 6 tone. Corul susinut de contrafori exteriori decorai cu edicole care adpostesc statui de sfini constituie unul din puinele exemple de acest tip din Transilvania. Colecia de covoare orientale a Bisericii Negre este cea mai bogat de acest tip din Romnia. Biserica Ortodoxa "Sf. Nicolae" este un important ansamblu de arhitectura romaneasca din Transilvania datand din secolele XVI-XVIII. Actuala cladire a fost construita pe locul unei bisericute de lemn, mentionate documentar la sfarsitul veacului XIV. Cu ajutorul material al domnilor din Tara Romaneasca si Moldova, biserica a fost refacuta si marita. Se pastreaza un valoros ansamblu de pictura murala din secolele XVIII si remarcabile piese de arta veche romaneasca. Imprejurul bisericii, alaturi de cladirea vechii Scoli romanesti se afla fostele chili si cimitirul datand din secolul XVIII. Casa negustorilor sau Podul Batusilor. Cladirea, inaltata intre anii 1541-1547 de catre Appolonia Hirscher, vaduva cunoscutului jude al Brasovului, reprezinta un valoros monument de arhitectura al orasului. Aceasta ocupa primul loc intre constructiile civile ale Brasovului, din secolul al XVI-lea, avand lungimea de 67,40 metri si fiind alcatuita din doua paviloane separate printr-o curte interioara, unite la extremitatile frontale. Stalpii de piatra, amintind stilul Renasterii, arcadele de la parter si cele de la etaj, acoperisul abrupt acoperit cu sindrila, coborat pana sub limita superioara a zidurilor, dadeau cladirii un aspect deosebit. Intrarea arcuita, pastrata in forma initiala, reprezenta principala intrare a cladirii. Vestigiile unor vechi ziduri amintesc configuratia din trecut a pavilionului, cu doua birouri si doua magazii mari, destinate, probabil, oficiului vamal. Pivnita spatioasa, cu bolti frumoase si masive, era compartimentata in partea dinspre piata, potrivit structurii incaperilor de la parter. O parte din pivnita este insa special conceputa pentru pastrarea vinurilor. Puternicul incendiu de la 1689, precum si cel din 1699, afecteaza si Podul Batusilor. Intre 1759-1847 au avut loc transformari radicale. De-a lungul vremii, cladirea a purtat denumiri diferite: "Podul Batusilor", "Casa negustorilor", "Casa Hirscher". "Poduri" erau denumite centrele de vanzare a produselor, mai ales a celor realizate de catre cizmari si cojocari. Si pentru ca in aceasta cladire isi desfaceau marfurile in mare parte pantofarii, numiti "batusi" (dar nu numai ei), cladirea a primit numele de "Podul batusilor".

17

Renumele de care s-a bucurat Podul Batusilor de-a lungul vremii reflecta puternicul rol comercial al Brasovului, care a beneficiat din timpuri vechi de importante privilegii acordate de voievozii Tarii Romanesti si ai Moldovei. O statistica din 1798 arata ca la Brasov fiintau 43 de bresle si 1227 de ateliere. Inca de la 10 iunie 1364 Brasovul beneficiaza de dreptul de targ. Cele doua targuri anuale ale Brasovului sunt frecventate de peste 300.000 de oameni. Casa Sfatului. In veacul al XIV-lea, pe locul unde se afla astazi Muzeul de Istorie Brasov, exista un turn, situat pe atunci in afara cetatii. Acesta isi oglindea silueta in apele paraului ce cobora dinspre Schei spre Prundul Rozelor. In jur se afla o zona paraginita care ingreuna accesul spre santurile de aparare ale cetatii. Turnul raspundea la doua necesitati: una de paza, alta comerciala. Pe atunci intrarea negustorilor straini in cetate era oprita, ei trebuind sa-si desfaca marfurile in jurul turnului. In secolul al XV-lea cetatea isi largeste perimetrul, astfel in cuprinsul ei intrand si turnul ei de paza, precum si cladirea breslei cojocarilor, aflata in vecinatate. In 1420, acestei cladiri i se adauga un etaj pentru sedintele sfatului si pentru procese. Cladirea capata atunci denumirea de "Casa Sfatului". Aici este prezentat, la 17 februarie 1550, spectacolul cu piesa de teatru "Abel vinde pe Cain". Cojocarii isi pastreaza dreptul de proprietate asupra parterului pana in 1872, cand breselele sunt legal desfiintate. Intre 1515-1526 se adauga cladirii noi incaperi, destinate negustorilor de marfuri fine (matasuri, bijuterii, etc.). Intre 1525-1528 a fost construit turnul pentu observatie, inalt de 58 m. Turnul central este inconjurat de alte patru turnuri mai mici, avand in varf cate o sfera. Prezenta acestora semnifica dreptul orasului de a da sentinta cu moartea. Prin 1523, in turnul Casei Sfatului este instalat un ceas, de catre mesterul Georgius din Sighisoara. Marele incendiu din 1689 provoaca distrugeri insemnate, iar acoperisul este distrus in intregime, reparatiile execut?ndu-se dupa opt decenii. Dupa prima refacere, cladirea are un acoperis simplu de sindrila, pentru ca dupa 1774 sa i se inalte altul, in forma de bulb. Tot atunci i se adauga loggia de la parter, in stilul renasterii, pe care este asezata stema orasului. Din inaltimile turnului se vesteau diferite evenimante, de pilda incendiile. De aici denumirea de "Turnul Trompetilor". O incapere adaugata cladirii la parter era destinata pompierilor si instalatiilor de stingere a incendiilor. Aceasta a fost pastrata pana in secolul XVIII-lea. In preajma cladirii cu turn se afla piata, compartimentata dupa specificul produselor desfacute: targul graului, sirul dogarilor, situl inului, sirul florilor. Monumentul si zona in care acesta este situat evoca si evenimente dramatice: in cladirea sfatului se aflau si incaperile inchisorii, iar in apropiere se inalta spanzuratoarea. Aici a fost expus in 1688, dupa executie, capul lui Stefan Stenner, unul dintre cei patru conducatori ai rascoalei impotriva stapanirii orasului. In 1792 sinistra instalatie pentru spanzuratoare este mutata in fata Portii Cetatii. Aici, in Casa Sfatului, se iau, veacuri de-a randul, hotarari legate de evenimente importante pentru Brasov, Tara Barsei, sau chiar pentru intreaga Transilvanie. Aici se decide opozitia impotriva predarii orasului Habsburgilor. Aici tine Mihai Viteazul una din dietele Transilvaniei. Astazi Casa Sfatului se prezinta intr-o forma asemanatoare cu cea de dupa reconstructia din 1770-1774. In ceea ce priveste turnul, in forma sa actuala, dateaza din 1910. In 1950 in Casa Sfatului este inaugurat Muzeul de Istorie al Judetului Brasov.

18

Poarta Ecaterinei. Vechea poarta iesea in afara zidurilor cetatii si dispunea de galerii din lemn etajate. Un document din 1522 consemneaza existenta unui depozit de obuze si praf de pusca, precum si a unei locuinte pentru paznic. In 1559 se construieste in fata portii un turn patrat, prevazut cu un pod mobil pe lanturi, peste santul cu apa. In cele trei parti exterioare turnul era dotat cu guri de foc, deci exista trei guri de tragere. Construita pe trei nivele, cu patru turnulete care arata dreptul medieval al cetatii de a aplica asupra locuitorilor pedeapsa suprema. Deasupra intrarii se afla sculptata steama orasului Brasov care reprezinta o coroana deasupra unei buturugi cu 7 grupe de radacini groase. Zidurile care alcatuiau aceasta poarta au fost demolate in 1827. In prezent se mai pastreaza turnul din exterior, impropriu denumit "Poarta Ecaterinei". Poarta Schei. In documente apare si sub denumirea de "Poarta Valahica". Este ridicata langa Poarta Ecaterinei. Avea forma unui partrat ce iesea in afara zidurilor cetatii. In capatul strazii Muresenilor s-a ridicat si un turnulet. In zidurile portii existau opt gauri de tragere pentru turnurile care erau aduse de la Praga. In 1827 pentru o asigura o mai buna circulatie intre Cetate si Schei, poarta a fost daramata dupa ce suferise stricaciuni dupa incendiile din 1689 si 1738. Intre 1828-1829 s-a construit actuala Poarta Schei pe strada Nicolae Balcescu. Statuia lui Johannes Honterus. Este situata pe strada Curtea Johannes Honterus, in curtea Bisericii Negre, municipiul Brasov, judetul Brasov, fiind dezvelita in 21 august 1898. Este opera a sculptorului berlinez H. Magnussen si are o inaltime totala 5,10 m. Statuia este amplasata pe un soclu de granit cu doua basoreliefuri din bronz, basorelieful de pe latura vestica il prezinta pe umanist in tipografia sa, unde s-au realizat primele tiparituri in anul 1539, iar cel de pe latura estica prezinta scena in care acorda impartasania unui bolnav in prezenta familiei acestuia. Turnul Alb. Aflat la o diferenta de nivel de 30 m fata de oras, era legat de Bastionul Graft. A fost construit, potrivit cronicilor, in 1460 sau 1494 cu o forma de semicerc inchis inalt de 18 20m. Iniial, Turnul Alb a fost ncredinat pentru ntreinere i ca loc de aprare a oraului meterilor cositorari i armari, iar din 1678 rmne doar n grija armarilor, cositorarii rscumparndu-si obligaia de aprare. Nici el nu a scpat de aciunea timpului, iar marele incendiu din aprilie 1689 care a devastat ntreaga cetate, transformnd n cenu o mare parte a patrimoniului de arhitectur, s-a extins i asupra Turnului Alb. Grav afectat, a fost renovat n anul 1723. n anul 1902 s-au mai efectuat o serie de lucrri de ntreinere, iar n anul 1975 a fost renovat, cptnd aspectul actual. Iluminat pe timpul nopii, din anul 2002 i eliberat de vegetaia care l ascundea ochiului, Turnul Alb este acum un monument pitoresc, un punct de atracie n refugiul Belvedere de pe drumul ce duce n Poiana Braov. Bastionul Fierarilor. Se afla in nordul vechii cetati. Atestat documentar la 1529, bastionul a fost conceput in forma de pentagon. Dispunea de o poarta prevazuta cu posibilitati de aparare, de trei galerii interioare etajate, de mijloace de lupta. In 1668 si 1709, dupa cum rezulta din socotelile orasului, aici au fost executate importante lucrari de reparatii. Din structura sa initiala s-a mai pastrat putin. Cladirea adaposteste in prezent Arhivele statului,

19

filiala Brasov. Organizata in acesta forma in 1938 filiala si-a sporit considerabil fondurile in ultimul sfert de veac. In prezent, acesta institutie brasoveana dispune de circa 300 de fonduri si colectii arhivistice si de o biblioteca documentara cu peste 40.000 de volume. Filiala din Brasov a Arhivelor statului pastreaza un inestimabil material documentar ilustrand evenimente de seama din istoria poporului roman, adevarate monumente ale istoriei, limbii si literaturii romane. Se pastreaza aici cel mai vechi document elaborat de catre cancelaria Tarii Romanesti privilegiul acordat brasovenilor de catre Vlaicu Voda la 20 ianuarie 1368; primul document al limbii romane - scrisoarea lui Neacsu din Campulung, adresata lui Johannes Benkner, judele Brasovului, la 1521; documentele atestand pentru prima data existenta oraselor Braila si Slatina; documente de la Mircea cel Batran cel mai vechi document in limba latina aflat aici dateaza de la 1353; un document slavon de la 1369; un document in limba germana de la 1427; un document in limba maghiara de la 1557; documente in limba italiana (1571), greaca (1577), turca (1613). Se pastreaza aici documente legate de viata si activitatea unor personalitati de seama ale culturii noastre: Ion Popovici-Banateanu, Nicolae Teclu, Ioan Bogdan, Stefan Octavian Iosif, Vasile Demetrius, Octavian Goga, Gh. Bogdan-Duica, Liviu Rebreanu. Turnul Negru. Deasupra Bastionului Fierarilor a fost ridicat in secolul XIV, pe o stanca din apropiere, Turnul Negru. Turnul cu zidurile inalte de 10 m, cu un acoperis piramidal tuguiat, era legat printr-unpod mobil cu fortificatiile orasului. Turnul Negru avea scopul de a impiedica apropierea dusmanilor de ziduri. Paznicii, aflati pe galeria de lemn a etajului superior dadeau alarma in cazul unui atac, dar si pentru izbucnirea incendiilor. Numele turnului s-a datorat incendiului care l-a cuprins la 23 iulie 1559 dupa ce a fost lovit de un trasnet. Un alt incendiu, datorat tot intemperiilor vremii, a afectat din nou construcia n anul 1696, fcnd necesare lucrri de refacere i consolidare. n gravura Cetatea Braovului n 1735 1763, aparind gravorului I. I. Haas, apare i Turnul Negru, ntreg, semn c fusese refcut dup incendiul amintit. Dei trecerea timpului i-a lsat amprenta i pe Turnul Negru, abia n anul 1901 s-au efectuat lucrri de consolidare la partea superioar a zidurilor. Cele mai ample lucrri de consolidare i refacere se execut n anul 1996, dup ce n urm cu patru ani, de la ploaia din 3 spre 4 iulie 1991, zidul sudic s-a prbuit. Atunci turnul a cptat aspectul actual, cu acoperiul piramidal de sticl. n anul 2001 s-a lucrat n interiorul turnului, refcndu-se planeele galeriior i scrile de acces, monumentul pn atunci, privit doar din exterior, devine vizitabil, n el organizndu-se un punct muzeal. Astfel, Turnul Negru intr n circuitul expoziional, aflat sub patronajul Muzeului de Istorie. Acum nu se mai ajunge la el pe podul mobil, ci pe drumul deschis de pe Aleea Dup Ziduri.plasarea unor surse luminoase la baza lui, l transform ntr-una diin atraciile nocturne ale oraului.

2.3 Principalele trasee turistice

Brasov resedinta de judet - Tara Barsei Muntii Darstelor Mv. Tampa, Postavaru Muzeu etno, Muzeu arta, Casa Sfatului din 1420 cu turn de 58m (sec.13) - Muzeu istorie, Muzeul Cetatea Brasovului in "Bastionul tesatorilor" 1425, Cetatea Brasovului (ruine) 1624 cu 20

zid de incinta (8-12m inalt si 2-4m grosime), "Turnul Alb" si "Turnul Negru" sec.15 (ruine)/dealul Warte, Poarta Ecaterinei 1559 cu vechea stema a orasului, Castelul Cetatuia sec.15, "Scheii Brasovului" sec.15, Biserica Neagra 1384, Biserici evanghelice "Sf. Bartolomeu" 1223, "Sf. Martin" sec.15 si "Blumana" 1777, Biserica franciscana "Sf.Ioan" 1506, Biserica catolica "Sf. Petru si Pavel" 1776, Liceul Honterus 1545, Parcul dendrologic si Palatul Stirbei sec.19 Traditii: "Alaiul Junilor din Scheii Brasovului" festival de port (anual pe 1 mai), "Cerbul de Aur" festival muzica usoara (in luna august), "Parada portului popular" anual, targ anual in luna octombrie, "Festivalul international al obiceiurilor de iarna" anual in luna decembrie - Poarta Ecaterinei 1559 fenomene paranormale - sporturi de iarna, drumetii, "Muntele Postavaru ", "Muntele Tampa", "Stejerisul Mare" rezervatii naturale, telecabina. Predeal oras/pas situat la cea mai mare altitudine din tara (1040 m alt.)- Defileul Prahovei Muntii Bucegi, Baiului (Neamtului) Mv. Postavaru, Piatra Mare, Morarului dealuri Clabucetele Predealului, Malul Ursului, Cioplea/izvorul raului Prahova si pe raul Timis - balneo- indicat in nevroze astenice, surmenaj, debilitate fizica, afectiuni endocrine Manastirea "Predeal - Sf. Nicolae" (F) 1818 monument istoric cu picturi originale, sporturi de iarna-partie schi cu telescaun si teleschi, zapada 100 zile/an, trecerea intre Transilvania Muntenia, trasee spre Vf. Paltinu, Vf. Neamtu, Vf. Unghia Mare. Predeal - Paraul Rece - 960 m alt. - Clabucetele Predealului Muntii Bucegi/raul Paraul Rece - balneo- indicat in nevroze, debilitate, surmenaj, rahitism, endocrine, aer munte, tonic, aer curat-ozonat, paduri de conifere, drumetii - Vf. Omu-centrul energetic al Romaniei, Trei Brazi, Poiana Secuilor, teleschi. Predeal - Timisu de Sus - Clabucetele Predealului Muntii Barsei Mv. Postavarul, Piatra Mare/raul Timis - balneo-sanatoriu pentru boli nervoase, debilitate, respiratorii, aer munte, tonic, drumetii spre cabane: Poiana Secuilor, Trei Brazi, Paraul Rece, Masive Piatra Mare si Postavaru. Predeal - Timisu de Jos - Muntii Bucegi, Baiului (Neamtului) - Depresiune PredealTimis - Clabucetele Predealului - Masive Gatul Chivei, Carbunaru, Darstelor, Postavaru, Piatra Mare, de la Halta Dambu Morii-cabana Dambu Morii trasee spre Pestera de Gheata (traseu 6) si Cascada Sapte Scari spre izvorul raului Sipoaia. Bran sat Simon zona: Cheile Simonului - Muntii Bucegi - Biserici "Sf. Nicolae" sec.19 si "Cuvioasa Parascheva" 1790, Schitul "Soborul Sfintilor 12 Apostoli - Bran" (F) 2006 pe Dealul Balaban. Poiana Brasov statiune - Muntii Poiana Brasov - Schitul "Sf. Ioan Botezatorul Poiana Brasov" - 2000 punct de pornire in trasee pe Muntii Postavaru.

3. Analiza circulatiei turistice

n ansamblul micrii turistice din Romnia, judeul Braov ocup locul II (dup judeul Constana), constituind cea mai important i frecventat zon sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrnd totodat o mare diversitate de obiective turistice. Judeul Braov dispune de 452 uniti de cazare turistic din care 55 hoteluri, 10 moteluri, 46 vile, 14 cabane,

21

129 pensiuni turistice urbane, 181 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare turistic era de 12.401 locuri.

Turismul n luna decembrie in perioada 1.I 31.XII.2008 n judetul Brasov

Sosirile si nnoptarile n structurile de primire turistica cu functiuni de cazare din judetul Brasov n luna decembrie 2008, comparativ cu luna corespunztoare a anului precedent, au nregistrat o scadere cu 12,7%, respectiv cu 10,3%. turisti Sosiri Total Romni Straini Decembrie 2008 Decembrie 2007 Decembrie 2008 fata de Decembrie 2007 47694 54622 87,3 44341 50310 88,1 3353 4312 77,8

n luna decembrie 2008, sosirile turistilor romni au reprezentat 93,0% din numrul total de sosiri, iar n luna decembrie 2007 92,1%. turisti Total Romni Straini Sosiri 1.I 31.XII.2008 581983 480422 101561 1.I 31 .XII.2007 556816 452586 104230 1.I 31 .XII.2008 fata de 1.I- 31.XII 2007 106,2 104,5 97,4 1.I 110110 Sosirile nregistrate n structurile de primire turistica cu functiuni de cazare din judetul Brasov au fost n perioada 1.I 31 .XII.2008, comparativ cu perioada corespunztoare din anul 2007, n crestere cu 4,5%. Turiti cazai n structuri de primire turistic pe tipuri de structuri i tipuri de turiti
numr persoane

Judeul Braov Total Total Romni Strini Total Romni Strini Total Romni Strini Total

2005 448147 359259 88888 278003 213262 64741 26790

2006 484044 401307 82737 317643 254433 63210 28252

2007 556816 452586 104230 349712 269539 80173 28770

2008 581983 480422 101561 335397 264296 71101 24650

2009 451683 376716 74967 263392 211275 52117 55 55 0 15980

Hoteluri

Hosteluri Hanuri si moteluri

22

Romni Strini Total Romni Strini Total Cabane turistice Romni Strini Total Bungalouri Romni Strini Total Sate de vacanta Romni Strini Total Romni Strini Total Romni Strini

24104 2686 31901 28610 3291 12019 11491 528 11802 6997 4805 3992 3411 581 735 218 517 2029 2029 0

25702 2550 35758 31645 4113 11188 10550 638 523 415 108 3415 2846 569 : : : 1368 1368 0

26452 2318 37962 33519 4443 13135 12502 633 2364 1425 939 4018 3657 361 9 9 0 2296 2279 17

22319 2331 34470 33089 1381 13884 12990 904 685 584 101 2980 2774 206 19714 11755 7959 462 462 0

14194 1786 29905 28578 1327 12432 11934 498 509 465 44 1943 1717 226 8694 4121 4573 1180 1180 0

Vile turistice

Campinguri i popasuri turistice

Tabere de elevi i precolari

Turiti cazai n structuri de primire turistic pe tipuri de structuri i tipuri de turiti

numr persoane

Judeul Braov Total Romni Strini Total Romni Strini Total Romni Strini

2000 326366 260038 66328 253133 193548 59585 : : :

2001 328303 260014 68289 244892 186818 58074 : : :

2002 290320 219145 71175 215955 153136 62819 : : :

2003 324816 251070 73746 220984 162976 58008 2286 53 2233

2004 421765 329511 92254 246443 177518 68925 10788 7674 3114

Total

Hoteluri

Hoteluri pentru tineret

23

Hanuri si moteluri

Total Romni Strini Total Romni Strini Total Romni Strini Total Romni Strini Total Romni Strini Total Romni Strini Total Romni

3491 2845 646 15175 14320 855 20219 19929 290 2271 1557 714 1007 730 277 8496 6074 2422 : :

2628 2235 393 14634 13807 827 17087 16542 545 3113 2100 1013 1862 1088 774 14947 11174 3773 : :

3606 3094 512 11242 10481 761 13596 12974 622 3516 2466 1050 1562 1079 483 10385 8628 1757 : :

13697 12003 1694 14279 13552 727 10754 10256 498 2916 2640 276 815 556 259 9570 6053 3517 : :

22511 19784 2727 25575 23080 2495 14548 13661 887 2023 1591 432 727 589 138 12850 9549 3301 14 14

Vile turistice

Cabane turistice

Bungalouri

Sate de vacanta

Campinguri

Popasuri turistice

Sursa : Direcia Judeean de Statistic BRAOV

4. Propuneri de valorificare a potentialului existent

Aspectele turismului n ariile rurale se ncadreaz cel mai bine turismului cultural,cu accent pe nelegerea stilurilor de via contrastante i a interschimbului de cunotinei idei. De aceea, turismul rural i atrage pe cei n cutare de contact personal i interac-iune cu diverse culturi, medii i grupuri de oameni. Printre aceste manifestaii se numr: turismul recreaional cu accent pe solicitare fizic i pe activiti legate de mediu (ciclism sau drumeii montane), turism ecologic cu accent pe natur i vizitarea peisajelor contrastante (vizite n parcuri i rezervaii naionale), turismul motenirii istorice care se concentreaz pe locuri sau evenimente istorice, adesea cu scop educaional. Turismul rural poate, de asemenea, s includ cltorii de o zi dintr-un loc n altul, ntr-o manier secvenional, n contrast cu turismul urban unde accentul cade pe destinaia urban ca focus pentru activiti turistice urbane. n planificarea turismului rural este necesar o cooperare ntre toate organizaiile, comisiile i organismele implicate n aceast activitate. n Marea Britanie, CountrysideCommission (forul care se ocup de dezvoltarea spaiului rural, mai ales din punct de vedere turistic) considera n 1998 c turismul rural capabil s se autosusin vine ca o soluie pentru a minimiza impactele negative asupra mediului, culturii i vieii sociale. n rile Europei Occidentale, destinaiile rurale ocup o pondere tot mai mare dintotalul destinaiilor de vacan. Stresul cotidian al vieii citadinei ndeamn pe locuitoriimarilor metropole s caute linitea mediului nc netransformat radical de civilizaie. i dac n rile superdezvoltate din vest acest mediu rural a nceput s se modernizeze din ce n ce mai mult, la noi n ar, tradiia 24

i obiceiurile sunt nc foarte bine conservate. n ncercarea de a cunoate o alt ar i oamenii si, alte tradiii, numeroi turiti strini aleg ca destinaie Romnia, mai ales ca urmare a promovrii ofertei turstice rurale efectuate de ANTREC la trgurile i expoziiile organizate peste hotare. Condiiile socio-economice actuale au dus la degradarea bazelor de cazare ale staiunilor de tradiie de pe litoral sau din zona montan. Dar n timp ce hotelurile altdatmoderne sunt lsate s se paragineasc, au aprut alte baze de cazare, n mediul rural, dedimensiuni mai mici dar mai uor de ntreinut i adaptat la nevoile actuale ale turismului.Casele rneti au luat locul complexelor hoteliere n topul preferinelor turitilor. Dintre motivele cele mai importante avute n vedere n alegerea ca destinaie a pensiunilor turistice, enumerm: -confortul din ce n ce mai ridicat pe care l ofer fermele i pensiunile agroturistice pe fondul preocuprii constante i permanente a gazdelor pentru satisfacerea cerinelor clientului; - n staiunile tradiionale, de tip citadin, turistul se simea doar o parte a unei mase de turiti n timp ce n sate el este privit individual i tratat aparte; de dorinele lui se ine cont n alctuirea meniului, spre exemplu; - intimitatea sporit conferit de faptul c pensiunile sunt de dimensiuni incomparabil mai reduse dect hotelurile; - crearea unor relaii de prietenie cu familia gazd i meninerea legturilor ani de zile, cu revenirea n aceeai pensiune mai muli ani la rnd; - oferta de produse proaspete din gospodria rneasc, preparate de turiti sau de gazd la cererea turitilor; - un mediu mai puin poluat

5. Harta judetului

25