Sunteți pe pagina 1din 20

FARMACOCINETICA GENERALA ABSORBTIA MEDICAMENTELOR

Reprezinta etapa farmacocinetica in care substantele medicamentoase administrate ca forme farmaceutice, pe cai naturale sau artificiale, trec de la locul de administrare, in singe, strabatind una sau doua membrane biologice. Alegerea caii de administrare este dependenta atit de bolnav cit si de medicament: starea bolnavului- constient, in coma, cu diaree, cu varsaturi locul actiunii urmarite viteza instalarii efectului biodisponibilitatea medicamentului pe diferite cai. Factorii care influenteaza absorbtia Factori particulari specifici caii de administrare tipul de membrana biologica (lipidica, lipidica cu pori, etc.) conditiile locale: suprafata si grosimea membranei, timpul de contact, vascularizatia, continut, pH efectul primului pasaj starea fiziologica sau patologica a caii de administrare starea fiziologica sau patologica generala

Factori generali Care influenteaza: dizolvarea (marimea particulelor, solubilitatea substantelor) trecerea prin membrane

Absorbtia se face dupa o anumita cinetica si anume cinetica liniara, de ordinul unu ,conform careia se absorb substantele nedisociate liposolubile si hidrosolubile; viteza depinde de gradientul de concentratie sau de gradientul electrochimic din mediul de la locul de absorbtie si de diferenta pKa pH. cinetica neliniara, de ordinal zero se desfasoara cu viteza constanta in unitatea de timp, independent de doza are loc in cazul formelor farmaceutice cu cedare controlata, constanta, in cazul perfuziilor i.v.cu debit constant de solutie si in cazul anesteziei generale, cu debit constant de gaze 3) cinetica combinata Michaelis-Menten se aplica ionilor, substantelor polare, disociate viteza este in functie de concentratie si de capacitatea sistemului transportor membranar. la doze terapeutice, majoritatea acestor substante medicamentoase nu ating concentratia de saturatie a sistemului transportor de absorbtie si in consecinta absorbtia lor se reduce tot la o cinetica de ordinul1. Absorbtia pe cale orala Calea orala, numita si calea enterala (gr.enteron = intestin ) se utilizeaza pentru actiune: sistemica, la nivelul tesuturilor, organelor, sistemelor si topica (= locala) la nivelul tubului digestiv (antiacide, laxative, purgative, antidiareice, etc) absorbtia facindu-se prin mucoasa gastrica si /sau intestinala, membranele traversate fiind doua: epiteliul mucosei si endoteliul retelei capilare din mucoasa. Particularitatile caii orale Notiuni de anatomie si fiziologie a caii orale Mucoasa gastrica Mucoase intestinului subtire Are epiteliu unistratificat, cilindric Reprezinta locul principal de absorbtie al Suprafata relativ mare caii orale; Vascularizatie bogata Are epiteliu unistratificat cilindric pH 1-3 Suprafata foarte mare (~100 m2) realizata Glande secretoare numeroase (HCl, deprezenta valvulelor conivente cu pepsinogen, mucus foarte viscos si vilozitati si microvili; mucus solubil, gastrina,) Vascularizatie sangvina si limfatica foarte

Mucoasa intestinului gros Mai putin adaptata pentru absorbtie; Are epiteliu unistratificat, cilindric; Este mai groasa si prezinta pliuri; pH 7-7,5 (colon 7,9- 8;

Celule endocrine enterocromafine care depoziteaza serotonina care este implicate in reglarea motilitatii intestinale si in activitatea vasomotorie

bogata; pH intre 4,8- 8,2 (duoden 6,5-7,6/ 4,8-8,2 jejun 6,3-7,3; ileon 6,9- 7,9) Sucul intestinal contine bicarbonat de sodiu,iar enzimele epiteliului intestinal in periesint enzime proteolitice, lipolitice, amilolitice Secretiile pancreatica si biliara se varsa in lumenul intestinal

rect 7,5- 7,8) La nivelul colonului exista flora saprofita: aeroba E.coli, enterococi, Lactobacillus anaeroba Bifidobacterium

Tractul gastro-intestinal

Structura mucoasei intestinale

Absorbtia la nivel intestinal Factorii care influenteaza absorbtia si biodisponibilitatea pe cale orala Factori fiziologici specifici Factori corelati cu starile Starile patologice Asocieri ale fiziologice particulare medicametului cu pH-urile extreme (gastric, Graviditate Ale caii orale: Alte medicamente intestinal) Nou-nascut aclorhidrie Bauturi Motilitatea gastrica si intestinala Virstnic spasm piloric Alimente Timpul de golire a stomacului tranzit intestinal Sistemele enzimatice accelerat Bacteriile intestinale Generale: Efectul primului pasaj febra insuficienta cardiaca pH-urile extreme (acid gastric si bazic intestinal), mult diferite de pH-ul sangvin favorizeaza gradul de disociere defavorizeaza absorbtia pot inactiva unele structuri chimice (benzilpenicilina este inactivata de pH-ul acid gastric) Cresterea pH-ului la nivel gastric determina scaderea absorbtiei gastrice a medicamentelor acide (deoarece disociaza) si cresterea absorbtiei gastrice a medicamentelor bazice (nu disociaza).

Motilitatea gastrica si intestinala. Influenteaza timpul de contact cu mucoasele absorbante. Timpul de golire a stomacului (influentat de prezenta sau absenta diferitelor alimente / medicamente); scaderea vitezei de golire a stomacului este factor limitant pentru absorbtia intestinala. Ingestia de alimente (compozitia, viscozitatea, temperatura, cantitatea) influenteaza diferit viteza de golire a stomacului. Pozitia culcat pe partea dreapta reduce timpul de stagnare; Ulcerul duodenal, colecistita, gastroenterotomia cresc viteza de golire a stomacului; ulcerul gastric, diabetul zaharat, infarctul de miocard, mixedemul scad viteza de golire a stomacului. Metoclopramidul stimuleaza motilitatea, iar atropina si butilscopolamina inhiba motilitatea. Sistemele enzimatice (amilolitice, proteolitice, lipolitice) din secretiile salivara, gastrica, pancreatica si de la nivelul marginii in perie intestinala pot degrada unele structuri chimice (heparina, insulina sint degradate de enzimele proteolitice nu se pot administra oral).

Structura insulinei Bacteriile intestinale. Pot provoca degradarea unor medicamente. Efectul primului pasaj. Mucoasa gastrointestinala efect de prim pasaj intestinal vena porta

efect de prim pasaj hepatic vene suprahepatice vena cava inferioara atriul si ventriculul drept

efect de prim pasaj pulmonar atriul si ventriculul sting cirja aortica marea circulatie arteriala Loc de actiune Efectul primului pasaj poate fi: nedorit, atunci cind biotransformarea este in sensul inactivarii unei structuri active terapeutic (hormonii steroizi sufera efect de prim pasaj hepatic in procent de 50-75%) util, atunci cind structura chimica este inactiva (prodrog) si la nivelul primului pasaj intestinal / hepatic se activeaza prin biotransformare. Starea de graviditate este insotita de: hiposecretie de suc gastric (cu 40%)

hipomotilitate a tubului digestiv (50%) cu prelungirea timpului de golire a stomacului cu modificari ale absorbtiei la nivel gastric si intestinal viteza de absorbtie intestinala si biodisponibilitatea medicamentelor absorbite intestinal scad absorbtia gastrica este favorizata datorita cresterii timpului de contact intre mucoasa si s.m. Nou- nascutul are un pH gastric neutru la nastere (6-8), care scade progresiv pina la 2-3 ani, cind se ating valorile de la adult (1-3). In consecinta absorbtia unor alimente acide este diminuata la nivel gastric (disociaza). Fe3+ (neabsorbabil/ greu absorbabil) se reduce la Fe2+ in prezenta HCl; la sugar aceasta reactie nu este posibila motiv pentru care se administreaza doar forme farmaceutice care conditioneaza Fe2+. Virstnicul prezinta: o reducere a secretiei gastrice acide o intirziere a golirii stomacului si tranzitului intestinal reducerea procesului de absorbtie o reducere a sistemelor de transport active Starile patologice ale caii orale. Bolile aparatului digestiv pot modifica procesele de eliberare, dizolvare si absorbtie a substantelor medicamentoase, cu repercursiuni asupra biodisponibilitatii: aclorhidria / hipoclorhidria modifica (scad) absorbtia gastrica si biodisponibilitatea substantelor medicamentoase cu caracter acid, atrofia mucoasei intestinale (vilozitatilor) duce la malabsorbtie cu reducerea biodisponibilitatii medicamentelor, steatoreea determina malabsorbtie pentru substantele medicamentoase lipofile (vitaminele A, D, E, etc.), datorita eliminarii de grasimi in cantitati mari, prin materiile fecale, diareea (tranzit intestinal accelerat) scade absorbtia si biodisponibilitatea medicamentelor prin reducerea timpului de contact intre mucoasele absorbante si medicamente, spasmul sficterului piloric intirzie evacuarea continutului gastric cu intirzierea absorbtiei intestinale a medicamentelor, dar cresterea absorbtiei gastrice a medicamentelor acide. Starile patologice generale febra reduce aciditatea gastrica cu o treime si reduce motilitatea gastrica, cu intirzierea evacuarii continutului gastric (consecinte negative asupra absorbtiei medicamentelor acide si bazice la nivel gastric si intestinal). insuficienta cardiaca diminua debitul sangvin local, cu diminuarea absorbtiei Asocierea medicamentului cu alte substante medicamentoase. Adsorbantele (caolin, carbune) - pot adsorbi o parte din substanta medicamentoasa reducind astfel cantitatea disponibila pentru absorbtie. Mucilaginoasele (infuzii de plante cu mucilagii in compozitie) - reduc contactul intre substanta medicamentoasa si mucoasa absorbanta. Ionii bi- si trivalenti - pot forma chelati cu substantele medicamentoase. reducind astfel solubilitatea acestora si absorbtia .(ex:tetraciclina, fluorochinolonele, bifosfonatii formeaza cu ionii de calciu, magneziu, aluminium, fier chelati greu absorbabili , prin urmare nu se asociaza cu antiacide, lactate, preparate cu fier) Medicamente care influenteaza motilitatea gastrica - modifica timpul de golire a stomacului si deci viteza absorbtiei intestinale.: antispasticele, parasimpatoliticele, morfinomimeticele - intirzie absorbtia intestinala deoarece intirzie golirea stomacului antiacidele, parasimpatomimeticele, cafeina - maresc absorbtia intestinala (accelereaza golirea stomacului) Medicamentele care modifica pH-ul gastric - antiacidele alcalinizante (bicarbonat de sodiu ) ridica artificial pH-ul gastric crescind absorbtia gastrica a subst medicam bazice; pot influenta favorabil si absorbtia gastrica a substantelor medicamentoase acide, prin cresterea hidrosolubilitatii lor. Asocierea medicamentelor cu bauturi. Bauturile acide - sucurile din fructe (pH=2,2-4,5), sifonul si coca-cola (pH=2,4-2,7), vinul (pH=2,3-3,8) scad absorbtia gastrica a substantelor medicamentoase bazice si influenteaza stabilitatea unor substante medicamentoase instabile la pH acid (ampicilina, oxacilina, eritromicina baza, penicilina V). Aceste medicamente se administreaza la 2-3 ore dupa masa, cind pH-ul gastric este mai redus (nu este atit de acid).

Asocierea medicamentelor cu alimente. In general prezenta alimentelor in tubul digestiv influenteaza negativ absorbtia si biodisponibilitatea per os a medicamentelor, motiv penru care administrarea medicamentelor se face, in general, pe nemincate (pe stomacul gol) - cu o ora inaite de masa / la 23 ore dupa masa. Exceptie fac: Medicamentele iritante pentru mucoase care trebuie administrate dupa o masa frugala (saruri de potasiu si calciu, teofilina , aminofilina, antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene); Medicamentele care au indicatii speciale farmacografice privind momentul optim de administrare raportat la timpul meselor (inainte de masa cu 30 de minute anorexigenele, dupa masa la 30-60 de minute antiacidele). Exemple de substante medicamentoase a caror absorbtie este intirziata de asocierea cu alimente: paracetamol, aspirina, furosemid. Interactiunile medicament -aliment Interactiuni directe medicament - aliment Interactiuni indirecte medicament - aliment Mecanisme fizico- chimice (adsorbtie, chelare) cu Modificarea functiilor motorii si secretorii ale eliminarea digestiva a substantelor medicamentoase; aparatului digestiv, cu influentarea absorbtiei; Modificari de pH la nivel gastric si intestinal, cu Modificarea activitatii sistemelor enzimatice (inductie modificarea concentratiei formelor disociate si sau inhibitie enzimatica) cu influentarea efectului nedisociate ale substantei medicamentoase si deci cu primului pasaj intestinal si /sau hepatic; modificarea absorbtiei; Modificarea activitatii P- glicoproteinei transportoare Competitie pentru sistemele de transfer din enterocite, cu modificarea concentratiei plasmatice Transmembranar specializat, cu intirzierea absorbtiei de medicament ( sunatoarea este inductor al acesteia, la nivelul intestinului subtire (aminoacizi din alimente determinind astfel scaderea concentratiei plasmatice / s.m. cu structura de aminoacid) a medicamentelor asociate) Absorbtia substantelor medicamentoase depinde in mare masura de prezenta alimentelor in stomac deoarece acestea determina variatii semnificative in motilitatea gastrica si viteza de evacuare a continutului stomacal in intestin: cresterea aciditatii, osmolaritatii si a valorii calorice, scade viteza de evacuare gastrica acizii grasi, mono- si digliceridele micsoreaza viteza de evacuare gastrica lichidele la temperatura corpului parasesc stomacul mai rapid decit cele mai calde sau mai reci volumele mai mari de lichide sint evacuate mai rapid decit volumele mai mici femeile au o viteza de evacuare gastrica mai mica decit barbatii. Timpul de injumatatire al evacuarii continutului stomacal pentru cele trei tipuri de componenti alimentari este: lichid = 30 7 minute solid digerabil = 154 11 minute solid nedigerabil = 3-4 ore Medicamentele lichide : se elimina din stomac in circa o ora administrate la 30 minute dupa un prinz se elimina din stomac intr-un timp mai mare de 2 ore. Administrarea pe stomacul gol de doze unitare = comprimate/capsule gastrorezistente ,sufera din partea acestuia tratamentul fata de materiale nedigerabile, fara valoare calorica, iar rezidenta lor gastrica este variabila, intre 5 minute si 3 ore. Daca medicamentele administrate in doze unitare se asociaza cu un prinz: usor (1500 KJ) evacuarea gastrica devine mai previzibila si are loc in 2-3 ore consistent(3600 KJ) pot ramine in stomac pina la 12 ore. Produsele medicamentoase sub forma de microparticule (pelete,microsfere) se elimina sub forma unor serii de bolusuri; peletele se vor evacua mai lent in prezenta alimentelor. Evacuarea peletelor depinde de diametrul, densitatea si viscozitatea continutului stomacal. Peletele: cu diametrul intre 1-5 mm.se elimina cel mai rapid cu densitate diferita de 1 se elimina mai lent, deoarece particulele mai usoare floteaza, iar cele mai grele se depun si ies din curentul central apos

administrate cu un prinz usor s-au evacuat in 2ore administrate cu un prinz consistent au o evacuare intr-un timp prelungit pina la 9 ore. Substante medicamentoase absorbite per os La nivelul mucoasei gastrice (membrana lipidica) se absorb: substante medicamentoase nedisociate si lipofile prin difuziune simpla in conformitate cu teoria pH-partitiei se vor absorbi bine substantele acide :acizi organici slabi cu pKa mai mare decit 2,5-3 si in functie de coeficientul de partitie lipide /apa al formei nedisociate (peniciline, acid folic, acid acetilsalicilic, acid ascorbic, etc) La nivelul mucoasei intestinului subtire (membrana lipidica cu pori si sisteme membranare de transport activ) se absorb: substante nedisociate lipofile, in functie de coeficientul de liposolubilitate, prin difuziune simpla substante hidrosolubile prin filtrare ioni, substante polare si substante dissociate cu structure analoage compusilor alimentari absorbabili ( aminoacizi, monozaharide) prin transport activ macromolecule in cantitati foarte mici, prin pinocitoza In conformitate cu teoria pH- partitiei, se absorb mai bine substantele bazice baze organice slabe cu pKa mai mic decit 8 (papaverina, atropina, morfina, efedrina). Dar se absorb si acizi slabi, in partea superioara a duodenului (unde pH-ul este variabil intre 4,8 -7) si uneori chiar mai bine decit prin mucoasa gastrica ( acidul acetilsalicilic se absoarbe mai bine in mediu basic, datorita cresterii hidrosolubilitatii, prin disociere). Absorbtia ionilor scade cu cresterea valentei (se absorb mai bine ionii monovalenti); Mg2+ se absoarbe mai greu prin mucoasa intestinala, iar sulfatul de magneziu (sarea amara) se concentreaza in intestine manifestint efect laxativ/ purgative prin mecanism osmotic. Substantele organice hidrosolubile, dar polare, disociate, sint greu absorbabile (streptomicina, derivatii de amoniu cuaternar- butilscopolamina). Unele substante insolubile in apa se absorb la acest nivel, datorita emulsionarii si solubilizarii cu ajutorul acizilor biliari si sarurilor biliare (au proprietati tensioactive). La nivelul mucoasei intestinului gros (membrana lipidica cu pori) se absorb: apa, substante hidrosolubile si liposolubile prin transfer pasiv. Forme farmaceutice specifice caii orale Forme farmaceutice cu cedare rapida, accelerata prelungita (forme retard) Formele farmaceutice solide se administreaza pe cale orala: inghitite intregi fara sa fie sfarimate sau mestecate (formele farmaceutice cu modificari ale cedarii substantei active, formele farmaceutice care protejeaza substanta activa de actiunea distructiva a sucului gastric,) sfarimate/mestecate (Sab simplex) capsulele desfacute si continutul varsat intr-o lingurita cu lichid - apa, suc de fructe lapte, ceai( Broncho Vaxom,Linex) divizate (1/2 pentru Lokren, Cordarone , 1/4 pentru Sintrom) Forme farmaceutice moderne: Sistemele cu eliberare controlata (programata) minipompa osmotica denumita OROS ; este un comprimat invelit cu un film semipermeabil care are un orificiu riguros calibrat. Prin film intra apa sau alte lichide biologice, dizolvarea avind loc in interiorul comprimatului si apoi cedarea substantelor active dizolvate se face programat, prin orificiul calibrat.

Minipompa osmotica OROS

Formele cu transportori la tinta: lipozomi, anticorpi monoclonati pentru anumite celule.

Forme cu transportori la tinta Avantajele si dezavantajele administrarii pe cale orala AVANTAJE DEZAVANTAJE Cale naturala, fiziologica, cu autoadministrare comoda a Latenta este relative mare nu este o cale pentru urgent medicamentelor; medicale Utila mai ales pentru administrari repetate si tratamente Biodisponibilitate mai mica decit pe caile parenterale de intretinere precum si pentru medicamente cu efect Biodisponibilitatea este in mod particular influentata retard; negative de efectele de prim pasaj intestinal si hepatic Poate fi locul activarii unor substante medicamentoase; Absorbtia este dependenta de foarte multi factori Substantele iritante ale mucoasei gastrice se pot Este inutilizabila la bolnavii inconstienti, cu stare de administra pe stomacul plin, asociate cu mucilagii sau voma, in crize convulsive si la sugari in forme farmaceutice enterosolubile; Nu este utilizabila pentru substantele medicamentoase Substantele cu gust sau miros neplacut se pot incorpora care: in forme farmaceutice orale, care le mascheaza sau pot 1) nu se absorb digestiv (streptomicina) fi transformate in esteri. 2) se inactiveaza in mediu acid (penicilina G) 3) se inactiveaza sub actiunea enzimelor proteolitice (insulin, heparina,) 4) se inactiveaza in ficat mai mult de 50-75% prin efectul de prim pasaj hepatic (hormonii steroizi) Absorbtia pe cale sublinguala Dupa locul de administrare distingem calea sublinguala propriu- zisa calea bucala Calea bucala Locul administrarii. Medicamentele sint asezate intre gingie si buze sau gingie si peretele interior al obrazului. Locul de absorbtie: Mucoasa sublinguala Mucoasa gastrica si intestinala Utilizare: Pentru actiune generala (comprimate cu dizolvare lenta care contin vitamine) Pentru actiune locala (antiseptice, anestezice, antiinflamatoare, etc.) Administrarea pe cale bucala Comprimatele buco-faringiene (pentru supt): se administreaza dupa masa se mentin in cavitatea bucala pina la dizolvare completa, plimbind comprimatul prin toata cavitatea bucala 30 minute dupa administrare nu se consuma lichide/solide (alimente), nu se fumeaza. Calea sublinguala propriu-zisa Locul administrarii: sublingual sau perlingual Locul de absorbtie: mucoasa sublinguala Utilizare: este indicata pentru actiune exclusiv generala (sistemica) Particularitatile caii de administrare. Mucoasa sublinguala este o mucoasa: subtire, cu epiteliu pluristratificat pavimentos (membrana lipidica)

suprafata mica (0,02 m2 ) bine vascularizata pH-ul in cavitatea bucala este intre 6,5 7,2 vascularizatia venoasa dreneaza singele in sistemul venos cefalic si apoi in vena cava superioara (ocoleste filtrul hepatic si efectul primului pasaj hepatic). secretia salivara permanenta determina un timp de contact foarte scurt intre substanta medicamentoasa si mucoasa si o parte din doza se inghite cu saliva, absorbindu-se prin mucoasa gastrica si /sau intestinala. Substante absorbite prin mucoasa sublinguala: substante cu liposolubilitate mare si active la doze mici (nitroglicerina, izoprenalina, hormoni streoizi, fentanilcitrat) Forme farmaceutice administrate sublingual: solutii administrate in picaturi comprimate subliguale (de talie foarte mica, cu dizolvare si cedare rapida a substantei medicamentoase pina la 3 minute)

Administrarea sublinguala a comprimatelor

granule (homeopatie) Oscilococcinum forme farmaceutice moderne tip oralet (fentanil)

Admin sublinguala a unui oralet

Oral transmucosal fentanyl citrate Avantaje absorbtie rapida latenta scurta este o cale de administrare utilizabila in urgente (criza de angina pectorala) ocoleste degradarea sub actiunea sucurilor digestive ocoleste bariera hepatica/ efectul de prim pasaj hepatic Particularitati farmacocinetice pentru caile sublinguala si bucala. Nivelele plasmatice reveleaza doua picuri, corespunzatoare cu doua etape de absorbtie successive: absorbitia sublinguala urmata de absorbtia gastrointestinala (pentru substantele medicamentoase ingerate impreuna cu saliva). Absorbtia pe cale respiratorie Dupa nivelul absorbtiei distingem calea nazala calea respiratorie propriu-zisa (pulmonara) Calea nazala Locul administrarii: mucoasa nazala Locul de absorbtie: mucoasa rinofaringiana Utilizare: pentru actiune locala in rinite, inflamatii, infectii locale actiune generala (pulbere de hipofiza posterioara / diabet insipid , cocaina) Particularitatile caii de administrare. Mucoasa rinofaringiana (membrana lipidica cu pori): are epiteliu pluristratificat, pavimentos are suprafata mica (80 cm2) este bine vascularizata (se realizeaza o absorbtie buna) ; atentie la copii, la care pot aparea efecte sistemice (mucoasa este mai subtire si mai permeabila) factor specific: secretia nazala, care poate antrena si elimina substanta medicamentoasa. Substante medicamentoase absorbite prin mucoasa nazala: substante liposolubile si hidrosolubile Forme farmaceutice administrate nazal: solutii apoase izotonice si usor hipertone, solutii uleioase, administrate sub forma de instilatii, badijonaj, spalaturi, spray, inhalatii pulberi administrate prin prizare geluri nazale Modul corect de administrare al formelor farmaceutice nazale Spray nazal Picaturi nazale Unguente/geluri nazale (How to Use Nasal Sprays Properly) (How to Use Nose Drops Properly) suflati nasul spalati miinile cu sapun/servetele sau solutii antiseptice stati cu capul usor inclinat inainte agitati flaconul introduceti virful picuratorului intr-o nara obturati cealalta nara si inchideti gura administrati medicamentul apasind usor pe flacon si aspirati usor aer pe nara indepartati virful flaconului din nas si suflati nasul spalati miinile cu sapun/servetele sau solutii antiseptice stati asezat si inclinati capul spre inapoi sau stati intins cu o perna sub umeri introduceti virful picuratorului intr-o nara (~1cm) administrati medicamentul indepartati virful flaconului din nas si aplecati capul inainte cu putere (capul suflati nasul spalati miinile cu sapun /servetele sau solutii antiseptice aplicati pe deget cantitatea de gel introduceti degetul in nara,cit mai profund posibil aplicati pe mucoasa gelul

aplecati capul inainte cu putere (capul intre genunchi) ridicati-va dupa citeva secunde(spray-ul trece in faringe) respirati pe gura repetati procedura pentru cealalta nara spalati virful picuratorului cu apa fiarta

intre genunchi) ridicati-va dupa citeva secunde ( picaturile trec in faringe) repetati procedura pentru cealalta nara spalati virful picuratorului cu apa fiarta

scoateti degetul din nara repetati procedura pentru cealalta nara spalati-va pe miini

Calea pulmonara Locul absorbtiei mucoasa bronsiolara epiteliul alveolar Utilizarea caii pulmonare: pentru actiune generala anestezice generale gazoase si volatile, vaccinuri pentru actiune locala bronhodilatatoare, mucolitice, antibiotice Administrarea anestezicelor generale Particularitatile caii. Mucoasa bronsiolara are epiteliu unistratificat, cubic; este adpatata pentru protectie si secretie de mucus protector. Epiteliul alveolar este un epiteliu unistratificat, cubic, cu celule de dimensiuni mici (3-4 microni), suprafata foarte mare (100 m2) si retea capilara foarte bogata. Este adaptata pentru schimburile gazoase. Reprezinta o membrana lipidica cu pori mari.

Schimbul gazos alveolar Substante medicamentoase absorbite. prin mucoasa bronsiolara substante medicamentoase liposolubile si hidrosolubile prin epiteliul alveolar substante medicamentoase gazoase si volatile Forme farmaceutice specifice caii pulmonare. gaze si lichide volatile administrate cu ajutorul unei aparaturi speciale, in anesteziologie; solutii apoase si pulberi administrate sub forma de aerosoli, (administrate cu aparate speciale nebulizatoare , inhalatoare);

Schema de functionare a unui nebulizator

10

Administrarea pe cale pulmonara a formelor farmaceutice AEROSOLI INHALATOARE CU CAPSULE How to Use Metered-Dose Inhalers tusiti si expectorati tusiti si expectorati agitati flaconul inainte de utilizare asezati capsula in inhalator conform tineti flaconul conform indicatiilor producatorului indicatiilor producatorului asezati buzele strins in jurul piesei bucale a expirati lent, golind plaminii de aer, cit inhalatorului mai mult cu putinta inclinati capul usor spre inapoi asezati buzele strins in jurul piesei bucale a expirati lent, golind plaminii de aer, cit mai mult inhalatorului cu putinta inclinati capul usor spre inapoi inspirati profund si activati flaconul cu aerosoli, inspirati adinc prin inhalator pastrind limba apasata tineti- va respiratia 10-15 secunde tineti- va respiratia 10-15 secunde expirati pe nas expirati pe nas clatiti gura cu apa calda clatiti gura cu apa calda Etapele fazei biofarmaceutice, in cazul aerosolilor de la iesirea din aparatul generator, pina la absorbtie sint: inhalatia si tranzitul prin arborele bronsic captarea si fixarea pe epiteliul bronhoalveolar, cu retinerea pe epiteliu. Paralel se pot desfasura procesele in sens invers: respingere epurare se face prin captarea aerosolilor in mucus si transportul cu ajutorul miscarilor cililor celulelor epiteliului bronsiolar, care au rol fiziologic de eliminare a excesului de mucus; astfel se poate epura 30-40 % din cantitatea totala de aerosol in primele 24 ore. Factorii specifici care influenteaza absorbtia pe cale pulmonara. Dependenti de medicament presiunea partiala in amestecul de gaze alveolar, gradul de difuzabilitate si de volatilitate (in cazul gazelor si lichidelor volatile); densitatea aerului vector al aerosolilor solubilitatea substantelor active marimea, densitatea si diametrul aerodinamic al particulelor de aerosoli: particule cu diametrul mai mare de 10m ramin in caile respiratorii superioare, particule cu diametrul mai mic de 0,5-1 m se absorb la nivel alveolar, dar pot fi rapid eliminate in expiratie (fumul de tigara), particule cu diametrul egal cu 1-8m strabat arborele bronsic pina la nivelul bronhiilor pulmonare si respiratorii, fiind retinute; diametrul optim pentru actiune locala la nivelul bronsiolar profund este 3 microni. Dependenti de organism anatomici dihotomiile successive ale arborelui bronsic (calibrul, numarul, unghiurile de racord) fiziologici: respiratia (ritm, viteza curentului, volumul curentului gazos respirator, capacitatea vitala) un ritm respirator lent este favorabil absorbtiei, deoarece reduce turbulenta fluxului gazos, facilitind penetratia aerosolilor si marind timpul de tranzit si de retentie a aerosolilor; oprirea voluntara a respiratiei este favorabila. umiditatea aerului pulmonar (normal 44 g apa/m3) influenteaza in special particulele de substanta medicamentoasa higroscopica, care pot fi marite considerabil si astfel se pot depune premature in caile respiratorii superioare. secretia bronsica (cantitate si viscozitate) . patologici obstructii bronsice, inflamatii, hipersecretie bronsica; efectul de prim pasaj pulmonar Avantajele caii respiratorii. Raportat la utilizarea pentru actiune locala, prezinta urmatoarele avantaje: doza necesara mult mai mica, comparatie cu administrarea pe cale generala,

11

evitarea efectelor sistemice ale medicamentelor administrate Particularitate farmacocinetica pentru aerosoli. 80% din cantitatea de aerosoli ajunge in stomac, in urma deglutitiei, fiind absorbita la acest nivel, lucru care poate determina aparitia efectelor sistemice; nevelele serice prezinta doua picuri. Absorbtia pe cale oculara Locul de absorbtie conjunctiva ( calea conjunctivala) cornee (calea transcorneeana)

Utilizarea caii - exclusiv pt actiune locala (glaucom, conjunctivite, blefarite, keratite, cataracta, etc.)

Afectiuni oculare Substantele medicamentoase absobite. Mucoasa oculara fiind o membrane lipidica cu pori, se absorb substante lipofile si hidrofile. Factorii specifici care influenteaza absorbtia oculara Dependenti de medicament: tonicitatea solutiei: solutiile izotone sint preferate, solutiile hipertone sint acceptate pentru ca sint relativ bine tolerate, desi nu modifica permeabilitatea corneeana favorabil, solutiile hipotone favorizeaza permeabilitatea, dar nu sint bine tolerate, producind ulceratii corneene, datorita fenomenului de osmoza. pH-ul: pH-ul preferabil este 7,4-8; s-a constatat ca nu sint iritante solutiile cu pH 7,4- 9,6; trebuie gasit un pH care sa satisfaca toleranta locala, stabilitatea formei farmaceutice si eficacitatea. Dependenti de calea de administrare fiziologici: prezenta proteinelor lacrimale unele substante medicamentoase pot avea afinitate pentru aceste protein, ceea ce determina scaderea eficacitatii lor; pentru a se remedia acest inconvenient s-a propus adaugarea de substante tensioactive (sint inhibitori competitivi ai legarii substantelor medicamentoase de proteinele lacrimale). secretia si scurgerea lacrimala scurteaza timpul de contact; timpul de contact se poate prelungi putin, prin impiedicarea scurgerii solutiei prin canalul lacrimo nazal, presind usor canalul, citeva minute dupa administrarea solutiei. patologici: leziunile epiteliale, inflamatiile Forme farmaceutice specifice caii ocular de administrare. Medicamentele administrate la acest nivel intra in categoria celor obligatoriu strerile. solutii apoase, izotone cu secretia lacrimala la concentratie 0,9%, cu pH intre 7,4 si 9,6 (monodoza, multidoza) suspensii oftalmice unguente oftalmice, cu punct de topire 33C (temperatura suprafetei ochiului)

12

sisteme terapeutice oftalmice (OTS), cu eliberare programata, prelungita a substantei medicamentoase sistemul Ocusert cu pilocarpina (sistemul adeziv Ocusert este un rezervor, intre doua membrane care controleaza difuzia substantelor active, pe timp de mai multe zile).

Ocusert (pilocarpina) implante terapeutice solubile (ITS) Lacrisert (contine lacrimi artificiale si substituie lacrimile in deficitul lacrimal) Administrarea pe cale oculara a formelor farmaceutice SOLUTII / SUSPENSII OFTALMICE UNGUENTE OFTALMICE How to Use Eye Drops Properly How to Use Eye Ointments and Gels Properly spalati-va pe miini spalati-va pe miini nu atingeti orificiul de deschidere al picuratorului nu atingeti nimic cu virful tubului priviti in sus aplecati capul spre inapoi trageti pleoapa inferioara pentru a face un pliu luati tubul intr-o mina, trageti in jos pleoapa aduceti picuratorul cit mai aproape de acest pliu, inferioara, cu cealalta mina, pentru a forma un pliu fara a-l atinge si fara a atinge ochiul aduceti virful tubului cit mai aproape de aplicati in pliul format cantitatea de picaturi prescrisa acest pliu, fara a-l atinge si fara a atinge ochiul inchideti ochii pentru ~ 2 minute (nu tineti pleoapele aplicati in pliul format cantitatea de unguet foarte strinse) prescrisa lichidul in exces poate fi indepartat cu un servetel inchideti ochii pentru ~ 2 minute curat (nu tineti pleoapele foarte strinse) daca se utilizeaza mai mult de un tip de picaturi, unguentul in exces poate fi indepartat asteptati cel putin 5 minute inainte de a aplica seria cu un servetel curat urmatoare curatati virful tubului cu un servetel curat Absorbtia pe cale rectala Locul de administrare introducere la nivelul rectului (mucoasa lipidica cu pori). Utilizarea caii rectale pentru actiune generala (analgezice, antipiretice, antiinflamatoare, antispastice) pentru actiune locala (purgative, antihemoroidale) Particularitatile caii de administrare. Mucoasa rectala este o mucoasa cu epiteliu unistratificat cilindric si suprafata mica (200 cm2) cu pH 5,5- 7,5. Caracteristici: venele hemoroidale inferioara si mijlocie dreneaza singele direct in vena cava inferioara si ocolesc bariera hepatica; vena hemoroidala superioara dreneaza singele in sistemul port hepatic, expunind substantele medicamentoase, absorbite la nivelul rectului superior, la un posibil prim pasaj hepatic. Factori specifici care influenteaza absorbtia rectala localizarea supozitorului in rectul inferior si mijlociu evita efectul de prim pasaj hepatic reflexul de respingere scurteaza durata retentiei supozitorului in rect pH-ul local poate fi modificat de substantele administrate (capacitatea tampon a fluidului rectal este neinsemnata)

13

Substante medicamentoase absorbite rectal substante lipo- si hidro- solubile; se administreaza in doze cu 25 -30% mai mari decit cele per os. Forme farmaceutice specifice caii rectale microclisme (volum pina la 100ml) supozitoare crme/unguente Tehnica administrarii supozitoarelor spalati-va pe miini indepartati ambalajul(daca supozitorul nu este prea moale) daca supozitorul este prea moale cresteti-i consistenta mai intii prin racire (se pastreaza sub jet de apa rece, inca amabalat), apoi indepartati ambalajul indepartati marginile ascutite prin incalzire in mina umeziti supozitorul cu apa rece asezati-va intins pe o parte si indoiti genunchii introduceti supozitorul incet,cu partea rotunjita inainte,in orificiul anal ramineti intins pentru citeva minute spalati-va pe miini incercati sa nu aveti scaun in prima ora de la administrare Avantajele si dezavantajele caii rectale Avantaje Dezavantaje ocolirea primului pasaj hepatic absorbtie incompleta si inegala abordabila la copii, bolnavi cu varsaturi, in coma aparitia reflexului de respingere, care sau inconstienti micsoreaza perioada de retentie in rect, deci timpul de contact Particularitatea farmacocinetica a caii intrarectale. In functie de localizarea supozitoarelor in rect, pe curba apar un singur pic (daca absorbtia s-a produs in rectul inferior si mijlociu) sau doua picuri daca supozitorul a migrat mai sus in rect si absorbtia s-a produs si prin venele hemoroidale superioare care dreneaza singele in vena porta. Absorbtia pe cale vaginala In trecut administrarea pe cale vaginala a unor medicamente a fost facuta fara a avea in vedere posibilitatea absorbtiei substantei medicamentoase prin epiteliul vaginal (pentru actiune exclusive locala). Studiile recente au dovedit ca administrarea vaginala a unor medicamente deterrmina o absorbtie in circulatia sistemica a unor substante medicamentoase, surprinzator de mare (steroizi, hormoni sexuali Nuvaring, Femring). S-a constatat ca secretia ciclica de hormoni estrogeni in ciclul ovarian induce variatii in histologia, biochimia si fiziologia vaginului , prin urmare mucoasa vaginala poate suferi variatii ciclice si in comportamentul la permeabilitatea fata de substantele medicamentoase. Valoarea pH-ului normal este de 4-5 si este determinat de acidul lactic format din glicogen sub influenta bacilului Doderlein. Cantitatile de glicogen sint influentate de estrogeni; lumenul vaginal este o zona nesterila, aici existind specii de Lactobacillus, Bacteroides, Staphylococcus epidermidis, bacterii partial patogene. Tehnica de administrare a formelor farmaceutice vaginale Comprimate vaginale cu aplicator spalati-va pe miini indepartati ambalajul de pe comprimat asezati comprimatul in capatul deschis al aplicatorului asezati-va pe spate,ridicati genunchii usor si indepartati-i introduceti incet in vagin aplicatorul cu comprimatul inainte,cit mai profund,dar nu fortati apasati dispozitivul aplicatorului astfel incit sa se elibereze comprimatul; retrageti aplicatorul aruncati aplicatorul (daca este de unica folosinta) curatati ambele parti ale aplicatorului cu atentie,cu sapun si apa fiarta si racita(daca aplicatorul nu este de unica folosinta)

14

spalati-va pe miini Comprimatele vaginale fara aplicator spalati-va pe miini indepartati ambalajul de pe comprimat cufundati comprimatul in apa calduta,atit cit sa il umeziti asezati-va pe spate,ridicati genunchii usor si indepartati-i spalati-va pe miini Creme, unguente, geluri de uz vaginal spalati-va pe miini indepartati capacul tubului ce contine medicamentul insurubati aplicatorul pe tub presati tubul pina cind cantitatea necesara se gaseste in aplicator indepartati aplicatorul de pe tub aplicati o cantitate mica de crema pe portiunea externa a aplicatorului asezati-va pe spate, ridicati usor genunchii si indepartati-i introduceti incet aplicatorul in vagin,cit mai profund,dar nu fortati tineti cilindrul, si cu cealalta mina apasati pistonul pina cind medicamentul este introdus in vagin retrageti aplicatorul din vagin aruncati aplicatorul daca este de unica folosinta, sau spalati-l cu atentie, daca nu este spalati-va pe miini

Aplicarea unei crme vaginale

15

Absorbtia pe cale cutanata (percutanata) Utilizarea caii: pentru actiune locala in afectiuni dermatologice (antipruriginoase, antifungice, antimicrobiene, keratoplastice, keratolitice, etc) pentru actiune generala reflexa, cu efecte generale benefice Locul absorbtiei: epiteliul unistratificat de la nivelul foliculilor pilosi si glandelor sebacee (calea transfoliculara) la nivelul epidermei (calea transepidermica) absorbtie redusa Particularitatile caii de administrare. Epiderma este un epiteliu pluristratificat, pavimentos, keratinizat si care in mod fiziologic reprezinta o bariera pentru absorbtie. Straturile epidermei: film lipidic, foarte usor penetrabil strat cornos, cu keratina, o bariera practic impermeabila, care regleaza schimburile cutanate stratul Malpighi, cu permeabilitate selectiva Efectul de rezervor al stratului cornos epidermic este frecvent; consta in acumularea de substante medicamentoase in stratul cornos, dupa o singura aplicatie si eliberarea dupa mai mult timp (hidrocortizon). Efectul de retentie in stratul adipos subcutanat apare in cazul substantelor liposolubile (hormoni sexuali feminini).

Structura pielii Factori specifici care influenteaza absorbtia percutanata Dependenti de medicament coeficientul de partaj lipide apa: cel mai bine se absorb substantele la care este preponderent caracterul lipofil; extremele sint foarte putin absorbite. coeficientul de partaj intre stratul cornos al epidermei si vehiculul formei farmaceutice: coeficientul optim este 1 (repartitie egala intre cele doua compartimente), coeficient mai mic decit 1 presupune o afinitate foarte mare pentru vehicul si cedare slaba a substantelor active, coeficient mai mare decit 1 determina o difuzie favorabila, dar, peste o limita, substanta are afinitate pentru stratul cornos (in sensul ca se fixeaza ireversibil). Dependenti de organism fiziologici: grosimea stratului cornos si locul de absorbtie la nivelul diferitelor segmente ale organismului, debitul sangvin cutanat vasodilatatia creste absorbtia, hidratarea pielii cresterea hidratarii pielii (prin aplicarea unui pansament ocluziv) favorizeaza absorbtia, virsta influenteaza grosimea pielii (la copil permeabilitatea este crescuta). patologici: integritatea pielii leziunile epidermice maresc absorbtia (taninuri), inflamatii si arsuri ale pielii existenta acestora favorizeaza absorbtia.

16

Tipuri de arsuri la nivelul pielii Factori favorizanti ai absorbtiei percutanate Masajul local produce vasodilatatie locala si comprimarea foliculului pilos cu expulzia sebumului, facilitind patrunderea in folicul a substantei medicamentoase. Aplicarea pansamentului ocluziv deasupra preparatului, determina cresterea hidratarii pielii si implicit a absorbtiei. Existenta leziunilor epidermice determina cresterea absorbtiei percutanate cu aparitia efectelor sistemice (hepatotoxicitate dupa aplicarea tegumentara a taninurilor). Utilizarea acceleratorilor de absorbtie (la prepararea formelor farmaceutice) care actioneaza prin cresterea permeabilitatii stratului cornos fie in regiunea lipidica fie in regiunea proteinelor cheratinizate.Tensioactivii determina o hidratare si o modificare conformationala a proteinelor explicindu-se astfel efectul lor de promotori ai transportului cutanat.Clasa cea mai importanta de acceleratori de penetrare este cea care fluidizeaza canalele lipidice din care fac parte dimetilsulfoxidul (DMSO) care are actiune iritanta si nu se mai utilizeaza in formele farmaceutice si azacicloalcan -2-ona (AZONA). Substante medicamentoase absorbite percutanat Pielea este o membrana lipidica permeabila pentru: gaze (hidrogen sulfurat, acid cianhidric, etc.), substante volatile (solventi organici, salicilat de metil, etc.), substante organice liposolubile cu greutate moleculara mica. Forme farmaceutice administrate cutanat solutii apoase si uleioase emulsii unguente, crme, geluri Mod de administrare:badijonari, comprese, frectii, ungeri, bai, emplastre, cataplasme galvanoionoterapie/ iontoforeza (absorbtia este favorizata de curentul electric, solutia cu ionul activ fiind plasata la electrodul cu acelasi semn). dispozitive terapeutice transdermice (TTS) TTS este un rezervor foarte mic, cu substanta activa ( nitroglicerina, scopolamina, estradiol, fentanil), adeziv, putind fi aplicat pe piele (brat, precordial, dupa ureche, sold, etc); substanta activa este cedata controlat printr-o membrana semipermeabila. Se utilizeaza pentru actiune generala.

ABSORBTIA PE CAI ARTIFICIALE Conditii obligatorii, generale, pentru formele farmaceutice parenterale: sterile si apirogene izotone sau slab hipertone pH egal aproximativ cu 7,4 Calea intravenoasa (i.v.) Locul de administrare - prin injectare, direct in circulatia sistemica venoasa. Utilizarea caii i.v. - indicata exclusiv pentru actiune generala: in cazuri de urgenta (inlocuitori de singe in hemoragii acute, cardiotonice in edem pulmonar acut, diuretice osmotice in edem cerebral, etc.), pentru efect rapid (anestezice generale),

17

pentru volume mari, pina la 500 ml (perfuzii pe timp de ore). Particularitati farmacocinetice ale caii intravenoase Timp de absorbtie zero Timp de transport 25-45 secunde (a fost determinat experimental utilizind solutie de clorura de sodiu marcata care s-a administreaza la nivelul antebratului, in vena cubitala si s-a urmarit timpul pina a ajuns la nivelul piciorului). Viteza de administrare este un factor care determina alura curbelor concentratiilor sangvine: o injectare rapida (bolus) poate produce pe curba un pic instantaneu si consecutiv aparitia rapida a efectului (la administrarea i.v. a clorurii de calciu si a gluconatului de calciu, chiar in timpul administrarii, pacientul indica senzatie de caldura la nivelul capului si sub limba). Se recomanda ca injectarea sa se faca in minimum 1 minut, timp necesar unui circuit complet al singelui, deoarece la o injectare prea rapida pot fi declansate efecte brutale, la nivelul chemoreceptorilor si baroreceptorilor din glomusul si sinusul carotidian si reflexe vegetative periculoase. Substante medicamentoase administrate intravenos Substantele medicamentoase administrate intravenos sint exclusiv hidrosolubile. Se pot administra: substante iritante pentru tesuturi (aminofilina, saruri de calciu) solutii iritante, datorita pH-ului care nu este egal cu 7,4 sau/si unei presiuni osmotice mai mari de 0,9% deoarece singele contine sisteme tampon si prin circulatie permite diluarea rapida a acestor solutii. Nu se administreaza: substante hemolitice substante care precipita proteinele plasmatice Forme farmaceutice administrate intravenos solutii apoase emulsii ulei-apa, cu particule extreme de fine (foarte rar) Avantajele si dezavantajele caii intravenoase AVANTAJE DEZAVANTAJE latenta efectului scurta este calea de urgenta Sint posibile accidente ca: utilizata curent frison si reactii febrile (determinate de pot fi administrate volume mari de solutii prezenta pirogenilor bacterieni in solutiile injectabile incorect preparate si sterilizate), declansarea unor insuficiente cardiace prin cresterea presiunii arteriale (la administrarea unor volume excesive de solutie). Calea intraarteriala (i.a.) Locul de administrare - prin injectare, direct in circulatia sistemica arteriala. Utilizarea caii intraarteriale - indicata exclusiv pentru actiune generala (rar): in trat unor tulburari circulatorii periferice grave (vasodilatatoare in arterite, insulina in gangrena diabetica), in vederea diagnosticului radiologic (substante radioopace de diagnostic), in tumori (administrarea regionala a substantelor citotoxice) Particularitati farmacocinetice ale caii intraarteriale Timp de absorbtie zero Timp de transport cel mai scurt catre tesutul tinta Substante medicamentoase administrate intraarterial Substantele medicamentoase administrate intraarterial sint exclusiv hidrosolubile. Forme farmaceutice administrate intraarterial exclusive solutii apoase, sterile si apirogene. Avantajele si dezavantajele caii intraarteriale AVANTAJE DEZAVANTAJE timpul de transport cel mai scurt catre tesutul Sint posibile accidente (mai grave decit dupa tinta este calea de administrare cu latenta cea mai scurta injectarea i.v.): cale de referinta absoluta d.p.d.v. al biodisponibilitatii, reflexe puternice si spasm arterial deoarece exclude orice fel de efect de prim pasaj hematom si tromboza la locul injectarii

Calea intracardiaca

18

Cale de administrare de exceptie; utilizata in stop cardiac/ reanimare cardiaca (adrenalina solutie 1 - 1/2 din fiola diluata cu 10 ml ser fiziologic). Calea intramusculara (i.m.) Locul de administrare - prin injectare, direct in tesutul muscular. Utilizarea caii intramusculare - indicata exclusiv pentru actiune generala (inclusiv forme farmaceutice cu efect retard). Particularitati farmacocinetice ale caii intramusculare Absorbtia are loc la nivelul endoteliilor capilare din tesutul muscular (membrana lipidica cu pori mari). Comparativ cu calea subcutanata prezinta: spatii intercelulare mai mari, retea de capilare sangvine si limfatice mai bogata, absorbtia esre mai rapida comparativ cu calea inervatie senzitiva mai redusa subcutanata, si administrarea mai putin dureroasa. Factori specifici care influenteaza absorbtia pe cale intramusculara Dependenti de medicament greutatea moleculara: se pot absorbi si substante cu greutate mai mare decit 3000, prin absorbtie pe cale limfatica; substante greu difuzabile, in suspensie microcristalina, se absorb prin pinocitoza, volumul favorabil este mai mic decit 5 ml, pentru ca absorbtia sa fie marita, prin reducerea compresiei mecanice a capilarelor. Dependenti de organism fluxul sangvin crescut favorizeaza absorbtia: absorbtia din brat este mai mare decit in fesa in miscare absorbtia este mai mare decit in repaus masajul determina cresterea absorbtiei substantele vasodilatatoare / rubefiante asociate cresc absorbtia viscozitatea mediului micsoreaza absorbtia ( asocierea cu hialuronidaza creste absorbtia cu 40%, prin hidroliza mucopolizaharidelor din substanta fundamentala a tesutului). pH-ul mediului influenteaza solubilitatea substantelor si absorbtia; starile patologice care diminueaza fluxul sangvin (insuficienta cardiaca, hTA) pot intirzia absorbtia intramusculara. Substante medicamentoase absorbite intramuscular Substantele medicamentoase administrate intramuscular sint hidro- si lipo- solubile. Nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi (aminofilina, gluconat de calciu). Forme farmaceutice administrate intramuscular: solutii apoase (izotone sau usor hipertone, cu pH ~ 7,4), suspensii apoase solutii si suspensii uleioase solutii si suspensii in alti solventi miscibili sau nemiscibili cu mediul interstitial forme de depozit cu efect retard (suspensia de benzatin penicilina care elibereaza lent prin hidroliza penicilina G). Volumul administrat = 2-20 ml Calea subcutanata (s.c.) Locul de administrare - prin injectare la nivelul dermului. Utilizarea caii subcutanate - indicata exclusiv pentru actiune generala (inclusiv forme farmaceutice retard). Particularitati farmacocinetice ale caii subcutanate Absorbtie mai lenta decit in cazul caii intramusculare (vascularizatie redusa). Cale dureroasa (inervatie senzitiva bogata). Factorii specifici care influenteaza absorbtia subcutanata (sint aceeasi ca la calea intramusculara). Grabirea absorbtiei se face prin asociere de hialuronidaza (enzima care produce depolimerizarea acidului hialuronic, mucopolizaharid din substanta fundamentala a tesutului conjuctiv). Intirzierea absorbtiei se face prin asocierea cu vasoconstrictoare sau macromolecule (polivinilpirolidona). Substante medicamentoase administrate subscutanat Substantele medicamentoase administrate subcutanat sint lipo- si hidrosolubile. Nu se administreaza substante iritante pentru tesuturi. Forme farmaceutice administrate subcutanat: solutii apoase, izotone cu pH 7,4, in volume de 0,5 2 ml; sint posibile si volume mari (500-1000 ml), in administrarea sub forma de infuzii, pe timp de o ora.

19

suspensii foarte fine de substante greu solubile care se dizolva lent (protamin-zinc-insulina), implante subcutanate, de forma plata (absorbitie mai mare decit cel sferic) sau sferica; implantele biodegradabile sint ideale, deoarece necesita o singura interventie chirurgicala; se administreaza in aceasta forma substantele greu solubile (hormoni), micropompe osmotice, reincarcabile (micropompa cu insulina),

Micropompa cu insulina dispozitiv cu pompe computerizate pentru administrarea analgezicelor morfinomimetice (analgezie controlata de catre pecient - PCA). Calea intraosoasa Administrarea se face in maduva oaselor spongioase scurte sau late (stern, os liliac); absorbtia este rapida, echivalenta cu calea intravenoasa. Se utilizeaza exclusiv pentru actiune generala, mai ales in pediatrie, in situatii speciale. Se administreaza solutii fiziologice, plasma, singe. Caile intraseroase Seroasele sint membrane care captusesc cavitatile inchise ale organismului si invelesc organele ;ele sint formate din doua foite (parietala si viscerala), intre care exista un spatiu capilar care contine plasma transsudata. Se utilizeaza pentru actiune locala (antibiotice, enzime proteolitice); sint dureroase , administrarea fiind precedata de anestezie locala. Dezavantaj risc mare de infectii si formare de aderente. Calea intraarticulara Se utilizeaza exclusiv pentru actiune locala (antiinflamatoare); se administreaza solutii sau suspensii. Calea intrarahidiana (subarahnoidiana) Administrarea se face printre vertebrele L2 L5, intratecal, subarahnoidian (intre pia mater si arahnoida), in lichidul cefalo-rahidian. Utilizarea caii: pentru actiune locala, in scopuri bine definite: antibiotice, in infectii ale SNC-ului substante de contrast, pentru diagnostic, citotoxice (metotrexat), in caz de leucemie care a cuprins SNC-ul, anestezice locale (anestezia spinala= rahianestezie) Calea intraventriculara Este o cale de exceptie, administrarea facindu-se direct in ventriculii cerebrali. Se utilizeaza pentru actiune locala (tumori cerebrale, encefalite virotice acute).

20