Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAREA AFACERILOR FINANE I BNCI

PROTECIA SOCIAL N ROMNIA

Student Mihai Alina Grupa 8593 Anul 3

-Braov, 2012

Introducere
n contextul inexistenei unui consens privind termenul de "servicii sociale" utilizat la nivel european, mai ales n condiiile n care fiecare stat membru are dezvoltate propriile sisteme de protecie social, termeni ca servicii sociale bunstare social , protecie social, asisten social, ngrijire social, servicii sociale personale n cazul serviciilor destinate acoperirii unor nevoi individuale, au fost folosii pentru a defini aproape aceleai concepte - n relaie cu serviciile sociale. Scopul serviciilor sociale, tradiional recunoscut, este de a permite persoanelor, grupurilor i colectivitilor s-i rezolve problemele care apar n cadrul procesului de adaptare la o societate n permanent evoluie, s identifice cauzele care pot conduce la compromiterea echilibrului de funcionare social i s acioneze n vederea ameliorrii condiiilor economice i sociale ale categoriilor int. Aceast definiie acoper, n sensul prezentei strategii, realitatea romneasc contemporan, precum i varietatea abordrilor i conceptelor europene. Serviciile sociale se plaseaz ntr-o perspectiv dinamic, deoarece au vocaia de lrgire permanent a cmpului lor de intervenie. Datorit complexitii lor, serviciile sociale aparin domeniului larg al proteciei sociale. Alturi de sistemul de prestaii sociale, sistemul de servicii sociale a fost creat ca o form de suport activ i sprijin profesionalizat pentru individul, familia i comunitatea aflate n dificultate. Serviciile sociale, prestaiile sociale, precum i sistemele de securitate social intervin pentru soluionarea unor probleme potenial generatoare de excluziune social. n ara noastr, serviciile sociale au nceput s fie dezvoltate doar n ultimii ani. Majoritatea serviciilor sociale au fost i sunt dezvoltate de organizaii neguvernamentale care au introdus modele conforme cu cele din ara co-finanatoare. Drept urmare, serviciile sociale erau acordate dup proceduri i metode diferite. Totodat, organizarea instituional la nivel central, a influenat i elaborarea actelor normative, primele reglementri (cu caracter de lege) viznd categorii de beneficiari La nivel local, structurile create pentru a gestiona serviciile sociale, au fost fragmentate dup modelul central, pe categorii de beneficiari. n aceste condiii s-a impus elaborarea unei legislaii care s ncerce crearea unui cadru unitar de organizare i furnizare a serviciilor sociale. Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei a ncercat s reglementeze domeniul prin Legea nr. 705/2001 privind sistemului naional de asisten social i, ulterior, prin Ordonana Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 515/2003, cu modificrile i completrile ulterioare. Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei, coordonator al domeniului, precum i celelalte autoriti ale administraiei publice centrale cu competene n domeniu au principalele responsabiliti n elaborarea i promovarea programelor i strategiilor sectoriale n domeniu. n prezent, programul de reform n domeniul asistenei sociale i, implicit, a sistemului de servicii sociale, se afl n plin proces de implementare. Se are n vedere crearea unui nou cadru instituional, nfiinarea Inspeciei Sociale i a Observatorului Social, modificarea i completarea legislaiei secundare, toate aceste obiective fiind prevzute n proiectul unui nou act normativ referitor la sistemul naional de asisten social. Conform rapoartelor Comisiei Europene, Romnia a nregistrat progrese semnificative n domeniul proteciei copilului n ultimii ani i de aceea Strategia Direciei Generale de Asisten Social i Protecia Copilului propune continuarea reformei proteciei speciale, punnd accent pe diversificarea i creterea calitii serviciilor de prevenire i a celor de protecie a copilului separat de prini. n perioada 1997-2004 s-au produs schimbri semnificative ale condiiilor oferite de instituii, respectiv s-au restructurat centrele de plasament organizate dup principii nvechite, s-au nchis marea majoritate a instituiilor mai mari de 150 de locuri, s-au dezvoltat servicii noi de tip familial, s-au format profesioniti n meseriile proprii ngrijirii copilului, s-au adoptat standarde minime obligatorii pentru o mare parte a serviciile existente etc. Campaniile

naionale i locale privind situaia copilului instituionalizat au avut rezultate pozitive att n ceea ce privete sensibilizarea populaiei, ct i contientizarea ei c toi copiii au nevoie de protecia adulilor pentru a-i exercita drepturile i libertile lor civile. Un rol important n ameliorarea sistemului din Romnia l-au avut i l au organizaiile neguvernamentale care i-au perfecionat metodele de dialog cu autoritile centrale i locale, precum i metodologiile de implementare, n parteneriat, a strategiilor n domeniu. La sfritul acestei perioade s-a constatat c oferta de servicii primare, la nivel comunitar, este practic inexistent (conform legii acestea trebuiau s se dezvolte n cadrul sistemului de asisten social), reeaua de servicii specializate este nc insuficient, iar capacitatea instituiilor responsabile este redus n ceea ce privete intervenia n situaia nclcrii drepturilor copilului. Legislaia actual privind promovarea i protecia drepturilor copilului, care se aplic ncepnd cu anul 2005, a valorificat experiena etapelor de reform anterioare i aduce elemente noi care ne apropie de practicile rilor dezvoltate i, totodat, rspunde unor fenomene care au cptat amploare n ultimii ani (traficul de copii, exploatarea sexual n scop comercial, migraia ilegal, copiii refugiai .a.). Astfel, se face trecerea de la un sistem axat pe protecia copilului n dificultate la un sistem care vizeaz promovarea i respectarea drepturilor copiilor. Gradul de civilizatie al societatii este n mare masura determinat de atitudinea fata de persoane . Crearea conditiilor pentru educatie si nvatamnt, adaptare socio-profesionala si integrare sociala a persoanelor constituie un obiectiv principal al oricarui stat si a 15115r174p comunitatii mondiale n general. Din momentul nasterii, copilul este supus unor norme care i modeleaza personalitatea. Fiecare cultura determina un set de influente care variaza foarte mult de la societate la societate. Pentru ca o societate sa functioneze eficient, membrii sai trebuie sa-si nsuseasca acelasi model cultural. Oamenii sunt controlati n special prin socializare, astfel nct acestia sa-si joace rolul conform modelului impus prin habitudini si preferinte. Fiecare persoana trebuie sa nvete sa ndeplineasca anumite roluri n societate n conformitate cu statutul pe care l are. Acest proces de socializare ncepe din copilarie, cnd se formeaza o anumita atitudine fata de rolurile si statusurile aferente. n procesul de socializare, fiecare individ se raporteaza la mediul social, la sistemul normativ al societatii si, n cursul dezvoltarii sale prin mai multe etape ale cunoasterii, interiorizarii si transformarii propriului comportament, a cerintelor practicii sociale, a regulilor de conduita, precum si a diferitelor valori sociale. Procesul de formare si de afirmare sociala a individului este caracterizat prin raportarea personalitatii sale la societate, la sistemul normativ si valoric al acesteia. Pentru a aplica normele sociale, a fost nevoie, n decursul timpului, de realizarea unui instrument necesar reglementarii raporturilor dintre individ si societate. Norma juridica apare ca instrumentul de aplicare precisa, sub forma legilor, a tuturor dezideratelor umane: ordine, dreptate, securitate. Normele sociale nu se situeaza, n afara timpului. Ele depind de parametrii care determina si configureaza colectivitatile umane din punct de vedere cultural, economic, al structurilor sociale, etnic, religios, demografic, al contactelor cu alte comunitati, al organizarii administrative, al puterii militare, al modului n care o comunitate sau alta priveste problemele libertatii, din punct de vedere al ponderii diferitelor generatii

Drepturile omului sunt respectate n masura n care sunt cunoscute si n masura n care sunt nsusite. Este necesar ca oricare individ sa constientizeze existenta propriilor drepturi si sa respecte drepturile celuilalt. Pe parcursul vietii capacitatea intelectuala si aptitudinile ncep sa schimbe si sa modeleze fiinta umana dndu-i o personalitate cu care sa interactioneze cu mediul schimbndu-l si modelndu-l dupa propriile nevoi. Capacitatea lui de adaptare la mediu, interferentele care au loc la nivel social pot crea un tablou care sa reflecte pozitia sociala a individului, relatii pe care individul prin abilitatile sale le sintetizeaza, le ierarhizeaza n functie de nevoi, principii si primordialitate. Societatea la rndul ei prin politica pe care o duce ar trebuii sa creeze sanse egale fiecaruia, dndu-le posibilitatea de a traii si a-si conduce propriul destin prin intersectii de legi si norme sociale care sa produca acel efect de bunastare ntregii populatii. Statul este obligat sa elaboreze si sa aplice o politica nationala de dezvoltare, care ar da posibilitatea cresterii constante a bunastarii ntregii populatii, a tuturor indivizilor fara nici o discriminare, inclusiv si cea de sanatate. n prezent actiunile de protectie sociala vizeaza mai multe domenii n care sunt necesare eforturi colective, respectiv: sanatatea, instruirea si educatia, cultura, conditiile de odihna si recreare, mediul social-politic, ntr-un cuvnt, conditiile sociale de trai. Protectia sociala este conceputa pentru asigurarea unui standard de viata de baza pentru toti oamenii, indiferent de mijloacele de care acestia dispun. Exista mai multe categorii de persoane care cer protectia sociala: protectia somerilor, protectia handicapatilor, protectia copilului si a tinerilor, protectia sociala complementara ( protectia sociala n caz de deces, incapacitatea de munca, boala profesionala ). n asistenta sociala natura serviciilor sociale implica relatii ntre oameni adica este o afacere n care anumiti indivizii specializati (asistentii sociali) deservesc alti indivizi aflati n nevoie (clienti, beneficiari). Obiectivele reformei n domeniul asistentei sociale, adica n domeniul sustinut material de stat, sunt astfel formulate si fundamentate nct sa se poata asigura realizarea restabilirii sau mentinerii unor echilibre ntre sectorul public si cel privat, ntre protectie si autoprotectie, ntre nevoi si resurse, ntre dezvoltarea umana a generatiei prezente si cea a generatiilor viitoare. Politicile macroeconomice de stabilizare si ajutorare asigura premise pentru promovarea unor obiective sociale concrete si realiste si a unor masuri adecvate atingerii lor, asigurndu-se noi forme de protectie a capitalului uman prin: - rezolvarea problemelor privind somajul provocat de intensificarea proceselor de restructurarea n economie, prin promovarea unor programe de actiuni si masuri pentru functionarea mai buna a pietei de munca, cu un efort deosebit pentru crearea de noi locuri de munca, mbunatatirea sistemului de formare si perfectionare apregatirii profesionale, orientarea si reorientare a profesionala a fortei de munca tinere sau a celei disponibilizate n diverse sectoare, sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor, inclusiv prin acordarea de credite din fondul de somaj; -stimularea cererii de forta de munca prin initierea unor masuri fiscale care sa conduca la cresterea gradului de absorbtie a fortei de munca precum si cooperarii externe n vederea largirii pietei fortei de munca; - sustinerea procesului de mbunatatire a nivelului de trai a populatiei prin sporirea reala a salariilor si a veniturilor n concordanta cu cresterea productivitatii muncii si, n

general, a eficientei economice precum si protejareaveniturilor populatiei mpotriva inflatiei prin crearea nivelului salariilor, pensiilor si altor categorii de venituri n functie de evolutia preturilor de consum si a indicatorilor activitatii economice; -echilibrarea nivelului salarial practicat n diferite domenii de activitate: sector bugetar, regii autonome, societati comerciale care sa reflecte gradul de complexitate a muncii desfasurate, importanta muncii si raspunderea asumata potrivit functiei ndeplinite; - mbunatatirea formelor si modului de directionare a sprijinului social, introducerea de noi forme de prestatii de asistenta sociala pentru persoanele si familiile care temporar sau permanent de afla ntr-o situatie de risc social, accentundu-se latura preventiva a masurilor de protectie sociala. Asistenta sociala este mecanismul principal prin care societatea intervine pentru a preveni, limita sau nlatura efectele negative ale evenimentelor care se produc asupra persoanelor sau grupurilor vulnerabile, fara voia acestora sau sunt prea putin influentate de acestea. Obiectivul principal al protectiei sociale l constituie diminuarea sau chiar nlaturarea consecintelor unor riscuri asupra mediului si nivelului de trai ale unor segmente ale populatiei. Noile tendinte ale statului romn fac ca temeiul juridic al definirii si aplicarii politicii sociale sa se regaseasca n dispozitiile Tratatului ce instituie Comunitatea Europeana referitoare la asigurarea liberei circulatii a persoanelor (articolele 39-42) si dreptul de stabilire (articolele 43-48) n contextul pietei unice. Prin adoptarea, n 1992, odata cu Tratatul de la Maastricht, a Protocolului privind politica sociala (anexat Tratatului ce instituie Comunitatea Europeana) precum si cu adoptarea Cartei Sociale Europene revizuita, ratificata de Romnia prin Legea nr. 74/1999 , statul romn si-a exprimat dorinta sa continue eforturile n domeniu. Prin aderarea la Comunitatea Europeana si prin nsusirea Cartei Sociale Europene statul romn a ales sapromoveze sase valori fundamentale si anume: - demnitatea; - solidaritatea; - justitia; - libertatea; - egalitatea; - drepturile cetatenesti. Carta Sociala Europeana revizuita, reglementeaza un set de drepturi sociale fundamentale, printre care: Art. 13. Dreptul la asistenta sociala si medicala. Art. 14. Dreptul de a beneficia de servicii sociale. Art. 23. Dreptul persoanelor vrstnice la asistenta sociala. Art. 30. Dreptul la protectie mpotriva saraciei si a excluderii sociale Principalele categorii de persoane identificate ca posibile grupuri tinta ale sistemelor de servicii sociale privesc copiii, tinerii n dificultate si delincventii juvenili, persoanele cu dizabilitati, persoanele vrstnice, persoanele dependente de consum de droguri, alcool sau alte substante toxice, victimele violentei n familie, persoanele si familiile fara venituri, unele categorii de genul refugiatilor, imigrantilor, populatia roma, detinuti pe perioade ndelungate, s.a. Alaturi de sistemul de prestatii sociale, sistemul de servicii sociale a fost creat ca o forma de suport activ si sprijin profesionalizat pentru individul, familia si comunitatea aflate n dificultate. Serviciile

sociale, prestatiile sociale, precum si sistemele de securitate sociala intervin pentru solutionarea unor probleme potential generatoare de excluziune sociala. Schimbarile demografice si sociale au implicatii majore asupra sistemelor de servicii sociale. Cele mai mari consecinte sunt datorate reducerii ratei natalitatii si fenomenului accentuat de mbatrnire a populatiei. n Romnia, persoanele n vrsta de 60 de ani si peste reprezentau n anul 1990 un procent de 10,3% din totalul populatiei Romniei, n anul 2000 reprezentau un procent de 18,7%, n 2003 reprezentau un procent de 19,9%, iar pentru anul 2030 se preconizeaza un procent de 22,3%. Numai n ultimii 8 ani populatia vrstnica a nregistrat o crestere de peste doua procente. Analiza sperantei de viata n Romnia a evidentiat ca nivelul atins n anii 1976-1978 si anume, 69,8 ani, a fost nivelul sperantei de viata cel mai ridicat nregistrat n tara noastra, barbatii avnd o speranta de viata de 67,4 ani, mai mica comparativ cu a femeilor care aveau 72,1 ani, cu o diferenta ntre sexe care a crescut progresiv n ultimii ani, si anume de 6,6 ani n anul 1992 comparativ cu anul 1978 cnd a fost de 4,7 ani. Prin urmare, odata cu fenomenul general de mbatrnire a populatiei societatea va trebui sa faca fata; unui numar crescut de pensionari, unui numar crescut de persoane care traiesc singure, unui numar crescut de vrstnici de sex feminin, incapacitatii familiei de a-si rezolva singura problemele legate de ngrijirea acelor membri aflati la vrste naintate, nevoii crescute de servicii sociale si medicale destinate ngrijirii personale. Una din provocarile carora trebuie sa le faca fata un sistem de servicii sociale, se refera la capacitatea de a asigura servicii de ngrijire, suficiente si de calitate, apte sa raspunda nevoilor unui numar crescut de persoane vrstnice. De asemenea, trebuie luat n considerare si aspectul legat de schimbarile de atitudine n cadrul familiei, disponibilitatea copiilor de a avea grija de generatiile mai vrstnice reducndu-se continuu. Serviciile sociale reprezinta o componenta a sistemului de protectie sociala, aceasta din urma fiind un obiectiv impus atentiei n cadrul proceselor de promovare a incluziunii sociale. Principiile care stau la baza Strategiei nationale pentru dezvoltarea sistemului de asistenta sociala se fundamenteaza pe principiile enuntate de Organizatia Natiunilor Unite, precum si pe cele care guverneaza constructia sistemului de servicii sociale si sunt urmatoarele: - Respectarea demnitatii umane - Promovarea mplinirii personale - Promovarea autonomiei persoanei - Promovarea participarii si responsabilitatii - Facilitarea accesului la serviciile de ngrijire - Proximitatea - Solidaritatea sociala - Parteneriatul - Abordarea multidisciplinara - Libertatea de a alege - Egalitatea de sanse si nondiscriminarea - Transparenta si responsabilitatea publica - Complementaritatea si abordarea integrata - Confidentialitate

Pe termen scurt strategia nationala pentru dezvoltarea sistemului de asistenta sociala are ca obiective specifice: - Crearea unui cadru legislativ unitar, flexibil si transparent. - Realizarea unei constructii institutionale eficiente, adaptata nevoilor sociale si resurselor disponibile. - Implementarea unui management performant de sistem. - Promovarea dezvoltarii unui sistem echitabil, armonizat si integrat de Servicii sociale la nivel national. - Dezvoltarea unei culturi proactive si participative n rndul populatiei si beneficiarilor de servicii sociale. De asemeni sunt avute n vedere si alte obiectivele specifice stabilite n diferitele programe de actiune referitoare la sanatatea si protectia muncii cum ar fi: - mbunatatirea conditiilor de lucru prin cresterea sigurantei si protectia sanatatii angajatilor; - cunoasterea cauzelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale, identificarea si evaluarea riscurilor si implementarea de metode eficiente de urmarire si prevenire a acestora; - promovarea si dezvoltarea unei culturi privind sanatatea si siguranta n munca. Pe termen lung directiile cheie ale strategiei de dezvoltare globala a politicilor sociale au in vedere garantarea accesului la: - Locuinta - Venit minim - Servicii de sanatate - Servicii integrate de ngrijire - Participarea activa la viata societatii - Educatie continua n prezent, n Romnia, functioneaza: - 19 camine pentru persoane vrstnice, cu o capacitate de 2.121 paturi, aflate n coordonarea metodologica a Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei; - 84 de centre de ngrijire si asistenta pentru adultii cu handicap, cu o capacitate de 10.230 paturi, reprezentnd fostele camine de batrni si camine spital aflate n coordonarea metodologica a Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap (39 foste camine de batrni si 45 foste camine spital care nu si-au schimbat profilul initial): - 17 institutii de asistenta sociala (camine pentru persoane vrstnice si centre de zi) sustinute financiar de organizatii neguvernamentale, pentru care se acorda subventii de la bugetul de stat, cu o capacitate totala de 776 locuri; - 39 de servicii la domiciliu subventionate de la bugetul de stat (Sursa: Raportul anual de asistenta sociala al directiei de specialitate din cadrul Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei) Din anul 2000, s-a ncercat promovarea unui proces de descentralizare, cu accentuarea rolului autoritatilor locale prezentnd avantaje potentiale, substantiale prin apropierea deciziilor si a furnizarii de servicii n ceea ce priveste nevoile concrete ale familiei si comunitatii.

Pentru realizarea acestor aspecte, statul si asuma responsabilitatea de realizare a masurilor de asistenta sociala prin legi speciale si de asigurare a transferului de atributii si mijloace financiare necesare, catre autoritatile publice locale, servicii publice, descentralizate si societatea civila.. Prin Legea nr. 705/2001 si HG nr. 90/2003 privind Sistemul National de Asistenta Sociala, se reglementeaza organizarea si functionarea Sistemului de Asistenta Sociala, att la nivel central, ct si la nivel teritorial. De asemenea cadrul legislativ privind asistenta sociala si serviciile sociale este reglementat de urmatoarele acte normative: - HG nr.335/2003 privind modificarea si completarea HG nr.90/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala HG nr.773/2002 pentru organizarea si functionarea Comisiei interministeriale privind asistenta sociala - HG nr.997/2003 privind modificarea si completarea HG nr.773/2002 pentru organizarea si functionarea Comisiei interministeriale privind asistenta sociala - HG nr.1615/2003 privind organizarea si functionarea Comisiei de mediere sociala - Legea nr. 208/1997 privind cantinele sociale de ajutor social - Legea nr.34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romne cu personalitate juridica, care nfiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala - Lege nr.195/2001 a voluntariatului - Ordonanta nr.58/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.195/2001 a voluntariatului - Ordonanta nr.68/2003 privind serviciile sociale, cu modificarile si completarile ulterioare - Legea nr.515/2003 de aprobare a Ordonantei nr.68/2003 privind serviciile sociale - Ordonanta nr.86/2004 de modificare si completare a Ordonantei nr.68/2003 privind serviciile sociale - Hotarrea Guvernului nr.1024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OG nr.68/2003 privind serviciile sociale, precum si a Metodologiei de acreditare afurnizorilor de servicii sociale - Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr.422/2004 pentru aprobarea standardelor obligatorii de calitate privind serviciile sociale specializate din Romnia furnizate n sistem public, privat si parteneriat public-privat - Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat Actorii implicati n aceste activitati sociale sunt: - Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Directia de Protectie a Adultului - Directia de Munca Solidaritate Sociala si Familie - Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca - Serviciul Public Local Judetean - Casa Judeteana de Pensii Sistemul actual de asistenta sociala se axeaza n principal pe: - Transferuri banesti catre populatie (ajutoare sociale, ajutoare de urgenta, indemnizatii sau alte pensii dect cele provenite din sistemul de asigurari sociale);

- Facilitati diverse care privesc, n special asistenta medicala fara contributie, gratuitati si compensari la medicamente, gratuitati sau reduceri de costuri pentru tratament balnear, transport n comun sau interurban, abonamente radio - tv. s.a.m.d.; - Servicii de ngrijire la domiciliu; ngrijirea la domiciliu se acorda fara nici o contributie n cazul persoanelor care au venituri reduse; persoanele vrstnice care se ncadreaza intr-un grad de handicap grav pot beneficia de asistent personal sau pot opta pentru o indemnizatie; de asemenea pot beneficia de facilitatile acordate adultului cu handicap: - Servicii de gazduire, supraveghere, asistare, ngrijire, recuperare, suport si consiliere acordate n institutii de asistenta sociala de tip rezidential sau servicii alternative de tip centre de zi, cluburi, etc.; - Personal specializat care si desfasoara activitatea n domeniul asistentei sociale a persoanelor vrstnice si anume asistenti sociali, dar si profesionisti cu diverse calificari si competente, n functie de serviciile pe care le acorda; - Descentralizare care priveste transferarea responsabilitatii administrarii si gestionarii serviciilor sociale, acordate n institutii sau la domiciliu, autoritatilor locale; institutiile de asistenta sociala sunt n principal nfiintate, organizate si administrate de autoritatile locale; - Finantare judeteana si locala; serviciile sociale, fie ca sunt acordate n institutii sau la domiciliu sunt finantate de autoritatile locale, de la bugetul de stat putnd fi acordate sume pentru anumite cheltuieli stabilite prin lege; - Parteneriat si solidaritate sociala; un principiu caracteristic sistemului de asistenta sociala este parteneriatul; n conditiile n care, ntr-o anume perioada de dezvoltare socioeconomica, statul nu poate sa asigure un suport financiar suficient, societatea civila, prin formele ei organizate, trebuie sa participe intens la dezvoltarea oricaror forme de suport destinate prevenirii si combaterii oricaror situatii de risc ce ar putea conduce la marginalizare sau excluziune sociala; - Participarea beneficiarilor la procesul de decizie privind nfiintarea, organizarea, administrarea si acordarea serviciilor sociale: Actuala legislatie, elaborata de Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei a dorit sa realizeze un cadru general de organizare si de gestionare a serviciilor sociale adresate tuturor persoanelor aflate n situatie de vulnerabilitate astfel ca au fost definite; - tipurile de servicii; - categoriile de beneficiari; - furnizorii de servicii sociale; - principiile de acreditare a acestora; - etapele procesului de acordare a serviciilor; - conditiile de externalizare a serviciilor sociale; - criteriile de baza privind contractarea serviciilor sociale; - stabilirea responsabilitatilor autoritatilor publice la nivel central si local; - liniile de finantare ale serviciilor sociale. Astfel ca serviciile sociale sunt clasificate n doua mari categorii cu caracter proactiv; servicii sociale cu caracter primar servicii sociale specializate La nivel judetean Consiliile judetene organizeaza ca - serviciu public - un compartiment de asistenta sociala care asigura la nivel teritorial aplicarea politicilor de asistenta sociala n domeniul 1) 2)

protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vrstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricarei persoane aflate n nevoie si care are n vedere: - elaborarea planurilor si programelor judetene n vederea dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale, n functie de nevoile identificate la nivel local si n conformitate cu strategiile sectoriale; - dezvoltarea si diversificarea gamei de servicii sociale n functie de nevoile identificate si resursele disponibile; - nfiintarea, administrarea si finantarea serviciilor sociale specializate, adresate tuturor categoriilor de persoane vulnerabile; - elaborarea planului anual de dezvoltare a serviciilor sociale, precum si a bugetului aferent acestuia. La nivel de primarie se are n vedere: - identificarea si evaluarea nevoilor si situatiilor care impun furnizarea de servicii sociale; - dezvoltarea si administrarea serviciilor sociale primare, n functie de nevoile locale; - promovarea parteneriatelor cu alti furnizori de servicii sociale; - elaborarea planului comunitar de dezvoltare a serviciilor sociale si a bugetului aferent acestuia. n vederea implementarii tuturor acestor masuri ce duc la ntarirea securitatii sociale si la dezvoltarea n cadrul societatii n conditii normale au fost luate unele masuri cum ar fi: - A fost creata o singura structura, la nivel judetean, responsabila cu gestionarea problematicii grupurilor vulnerabile: directia generala de asistenta sociala si protectia copilului (ncepnd cu luna ianuarie 2005); - Au fost elaborate primele acte normative privind acreditarea furnizorilor de servicii sociale; - Au fost elaborate standarde pentru majoritatea serviciilor sociale destinate Copilului n dificultate, persoanelor cu handicap, precum si standardele minimale generale de calitate; - A fost elaborat un Nomenclator al serviciilor sociale, precum si modele standard de contracte ntre furnizori si beneficiari si ntre autoritati locale si furnizori din sectorul nonprofit; - Au fost implementate o serie de programe cu finantare internationala destinate formarii personalului care activeaza n cadrul serviciilor publice de asistenta sociala de la nivelul autoritatilor locale; - Au fost elaborate si implementate scheme pentru finantarea proiectelor locale de servicii sociale, prin programe de interes national, dar si prin programe internationale (Phare, Departamentul de Dezvoltare Internationala al Marii Britanii, Banca Mondiala); Toate aceste planuri ,masuri elaborate si implementate ar putea duce la crearea si dezvoltarea unui sistem social puternic si eficient daca sunt ndeplinite anumite conditii cum ar fi: - O vointa politica de dezvoltare a serviciilor sociale manifestata clar - O mai strnsa colaborare a autoritatilor publice centrale cu atributii n domeniul serviciilor sociale; - Interesul autoritatilor locale n programele de dezvoltare comunitara,

inclusiv n domeniul serviciilor sociale, demonstrat prin multitudinea de proiecte transmise pentru selectie; - Cresterea numarului de personal angajat n cadrul directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului; - ncurajarea tuturor formelor de parteneriat cu sectorul neguvernamental, precum si a dezvoltarii unei piete mixte de servicii sociale. n ciuda faptului ca se depun eforturi pentru ridicarea standardelor si marirea calitatii precum si acoperirea ct mai larga a situatiilor sociale aparute mai sunt o serie de disfunctionalitati si lacune care se nregistreaza n prezent, cu privire la modul de organizare si functionare a serviciilor sociale cum ar fi: - Repartizare neunitara a serviciilor la nivelul ntregii tari; - Suprapuneri de responsabilitati ntre structurile de la nivel local; - Mari diferente ntre regiuni, judete, ntre mediul urban si rural, cu privire la gradul de dezvoltare a retelei publice si private de servicii sociale; - Lipsa unei corespondente, din punct de vedere calitativ si cantitativ, ntre resursele materiale si umane disponibile si necesarul de serviciile sociale adaptate nevoilor beneficiarilor; - Structura organizationala a serviciilor publice nu raspunde nevoilor zonale de servicii sociale; - Lipsa planificarii comunitare n domeniul serviciilor sociale; - Dezechilibre create n interiorul sistemului n relatie cu diverse categorii de beneficiari (slaba dezvoltare a serviciilor destinate persoanelor vrstnice, tinerilor n situatii de dificultate, familiilor cu venituri reduse, persoanelor supuse violentei in familie, persoanelor fara adapost); - Lipsa unui management performant, numar redus de personal format n domeniul managementului general si al managementului de caz; - Lipsa de experienta, la nivel local, n redactarea documentelor strategice; - Suprapunerea de responsabilitati n domeniu la nivelul autoritatilor centrale; - Existenta unei legislatii stufoase, care conduce la confuzii n administrarea de sistem; - Neclaritatea legislativa n privinta asumarii respectarii drepturilor sociale pentru diverse categorii de persoane vulnerabile; - Neclaritatea legislativa n privinta asumarii, de catre individ ,familie,comunitatea unor responsabilitati privind respectarea drepturilor sociale; - Fragmentarea sistemului de servicii sociale la nivel central, printr-o constructie institutionala autonoma, pe categorii de beneficiari; - Lipsa unui cadru clar de relationare (inclusiv din punct de vedere al statutului de subordonare a responsabilitatii), la nivelul institutiilor publice, att la nivel local, cat si la nivel central; - Lipsa unui sistem clar de finantare care sa permita continuitatea serviciilor - Cadrul legal neclar si insuficient de acoperitor; - Insuficienta protectie mpotriva nerespectarii drepturilor, discriminare ,tratament diferentiat; - Monitorizarea inadecvata a aplicarii legislatiei; - Absenta unui sistem central unic de monitorizare si evaluare a sistemului de servicii sociale; - Resursele umane insuficiente, precum si nivelul scazut de pregatire profesionala a personalului implicat n acordarea serviciilor sociale la nivel local, aptitudini si capacitati reduse de contact social; incluznd si resursele financiare, capacitati educationale, resurse de personal, aptitudini sociale si de contact;

- Servicii sociale insuficiente ca numar si capacitate, inegal dezvoltate si diversificate fata de nevoile sociale identificate; - Resurse financiare insuficiente pentru sustinerea dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale, precum si administrarea ineficienta a fondurilor existente; - Esecul n garantarea sau furnizarea resurselor pe termen lung; - Informare si comunicare neadecvate; - Existenta unor obstacole psihologice si socio-culturale. - Numarul redus de studii si cercetari privind tendintele demografice, particularitatile vrstei a treia si problematicele specifice vrstnicilor din tara noastra, bazate pe date reale, culese si interpretate prin metode specifice si consacrate, apte sa ofere informatia necesara elaborarii de politici eficiente n domeniu, pe termen mediu si lung; - Lipsa unui departament specializat n elaborarea, evaluarea si monitorizarea politicilor sociale si programelor nationale destinate persoanelor vrstnice, organizat la nivel central; - Existenta mai multor reglementari legislative elaborate de institutii guvernamentale diferite, care produc paralelisme, confuzii sau incoerente n sistem; - Accesul persoanelor vrstnice la ngrijirea n sistem rezidential sau la domiciliu se realizeaza n baza mai multor metodologii, prevazute de legislatia speciala pentru persoane vrstnici si persoane cu handicap: - Contributia beneficiarului nregistreaza un cuantum diferentiat n institutii care acorda, n fapt, aceleasi servicii (camine pentru persoane vrstnice si centre pentru ngrijire si asistenta pentru adultii cu handicap - foste camine de batrni si camine spital); - Absenta activitatii de monitorizare si control sustinuta de criterii si standarde clar definite, aplicata de personal calificat n domeniu; - Lipsa prevederilor legislative care se refera la contraventii, indiferent cine este responsabil de aplicarea legislatiei n domeniu, respectiv organism privat institutii publice sau autoritati locale: - Servicii de preventie si recuperare insuficiente : - Lipsa de colaborare ntre institutiile administratiei centrale si locale din domeniul asistentei sociale si de sanatate, reprezentnd principalul obstacol al dezvoltarii serviciilor sociale si medicale integrale, acordate la nivel comunitar: n concluzie mai sunt multe de facut n vederea ridicarii sistemului social din Romnia la standarde ct mai performante si calitative.Tranzitia la economia de piata implica rezolvarea a numeroase probleme, una din cele mai severe fiind somajul. Este necesara o schimbare n perceptia oamenilor asupra acestor probleme: ele trebuie sa fie mai nti recunoscute si apoi solutionate n mod direct. Absorbtia specialistilor este un test de flexibilitate structurala, compatibila cu dinamica interna a unei societati democratice, n care participarea la comunitatea profesionala reprezinta o noua provocare a civismului de calitate. Fara transformari esentiale, profunde n gndirea si mentalitatea economica, este de neconceput cristalizarea unei autentice economii de piata n Romnia. Deocamdata, n situatia de tranzitie pe care o parcurgem, amprenta cea mai puternica este cea a instabilitatii, care se rasfrnge asupra tuturor celor implicati n jocul pietei si care genereaza costuri sociale majore.

CONSIDERAII GENERALE. CONCEPTE PRIVIND PROTECIA SOCIAL


Intr-un stat democratic, protecia social reprezint un element fundamental al politicilor statale, deoarece prin punerea n aplicare se realizeaz prevenirea, diminuarea sau nlturarea consecinelor unor evenimente considerate ca "riscuri sociale" asupra nivelului de trai al populaiei. Cu rdcini n antichitate, prin includerea elementelor de protecie n Dreptul Roman, remarcm apariia primelor forme de asisten social n secolele 13 i 14, cnd n jurul mnstirilor au fost construite aezminte de asisten social pentru sraci, btrni i bolnavi. Primele forme de protecie social au aprut la nceputul secolului 19 i s-au referit la msuri de asigurare social; la acestea s-au adugat cu timpul i elemente de asisten social, ambele forme cptnd denumirea de "securitate social". Acest termen a fost utilizat pentru prima oar de instituiile create n SUA, odat cu adoptarea Legii securitii sociale din 1935, care cuprindea reglementri cu privire la prevenirea riscului pentru btrnee, moarte, handicap i omaj. Conceptul de protecie social a fost prima oar introdus de ctre John K. Galbraith i definete politica de protejare a categoriilor defavorizate ale populaiei, prin msuri ce urmresc alinierea acestor categorii la un nivel de trai decent. El consider ca fiind cea mai urgent msur "prevederea dreptului celor care nu-i pot gsi un loc de munc de a avea un venit garantat sau alternativ". Ca element de drept internaional, Organizaia Internaional a Muncii a adoptat n anul 1952 ( Convenia nr. 102 ) termenul de "securitate social" cuprinznd ca elemente complementare asigurrile sociale i asistena social. In prezent aciunile de protecie social vizeaz mai multe domenii n care sunt necesare eforturi colective, respectiv: sntatea, instruirea i educaia, cultura, condiiile de odihn i recreere, mediul social-politic, ntr-un cuvnt, condiiile sociale de trai.

NECESITATEA, CONINUTUL I ROLUL PROTECIEI I ASIGURRILOR SOCIALE


Protecia social este conceput pentru asigurarea unui standard de via de baz pentru toi oamenii, indiferent de mijloacele de care acetia dispun. Exist mai multe categorii de persoane care cer protecia social: protecia omerilor, protecia handicapailor, protecia copilului i a tinerilor, protecia social complementar ( protecia social n caz de deces, incapacitatea de munc, boala profesional ). Condiiile concrete i nevoile diferite care se cer acoperite fac ca i modalitile de realizare a proteciei sociale s fie diferite. Astfel, programele se bazeaz pe premise difereniate n cazul asigurrilor sociale-destinate acoperirii unor nevoi personale ca urmare a pierderii temporare sau definitive a capacitii de munc-sau n cazul proteciei lucrtorului la locul de munc-mediu, condiii de muncnevoi care se transfer asupra costurilor de producie i a cror satisfacere este inclus n preul produsului. Obiectivele reformei n domeniul asistenei sociale, adic n domeniul susinut material de stat, sunt

astfel formulate i fundamentate nct s se poat asigura realizarea restabilirii sau meninerii unor echilibre ntre sectorul public i cel privat, ntre protecie i autoprotecie, ntre nevoi i resurse, ntre dezvoltarea uman a generaiei prezente i cea a generaiilor viitoare. Asistena social este mecanismul principal prin care societatea intervine pentru a preveni, limita sau nltura efectele negative ale evenimentelor care se produc asupra persoanelor sau grupurilor vulnerabile, fr voia acestora sau sunt prea puin influenate de acestea. Obiectivul principal al proteciei sociale l constituie diminuarea sau chiar nlturarea consecinelor unor riscuri asupra mediului i nivelului de trai ale unor segmente ale populaiei. In fundamentarea i promovarea politicii sociale sunt considerate urmtoarele principii: - protecia demnitii umane; - eliminarea oricrei forme de discriminare n ntreaga politic de protecie social; - promovarea parteneriatului social ca mijloc de control i eficientizare a tuturor msurilor de politic i de protecie social; - flexibilitatea, respectiv adaptarea msurilor de protecie social la necesitile reale ale grupurilor i persoanelor; - orientarea obiectivelor i msurilor de politic i protecie social n direcia capacitrii, mobilizrii i participrii tuturor forelor sociale la relansarea creterii economice, munca fiind prima surs a bunstrii i libertii individului, sursa cea mai stabil a sntii economiei; - descentralizarea treptat a proteciei sociale i odat cu aceasta, angrenarea n activitatea de protecie social a agenilor economici, unitilor administraiei publice locale, a instituilor guvernamentale i organizaiilor neguvernamentale, societilor de caritate i persoanelor fizice, prin contribuii materiale, financiare i sociale ale acestora ntr-un cadru legal adecvat. Diversitatea i cuantumul prestailor i serviciilor sociale sunt condiionate ns de starea economiei, de resursele financiare existente la un moment dat, de necesitatea construirii cadrului administrativ de aplicare, cu deosebire n ceea ce privete formarea personalului i informatizarea activitilor. Programele de protecie social, administrate de stat, sunt finanate pe principiul repartiiei, compensaiei ntre generaii, de resurse obinute din contribuii, impozite i taxe, pe baza principiului responsabilitii colective. Romnia i-a nsuit obiectivul politicilor sociale pentru a asigura exercitarea efectiv a drepturilor i principiilor urmtoare; 1)Orice persoana trebuie sa aibe posibilitatea de a-si castiga existenta printr-o munca liber aleasa: 2)Toti locuitorii au dreptul la conditii de munca echitabile; 3)Toti locuitorii au dreptul la securitate si igiena in munca; 4)Toti locuitorii au dreptul la o remuneratie echilibrata care sa le asigure,lor si familiilor lor ,un nivel de viata satisfacator; 5)Toti lucratorii si patronii au dreptul de a se asocia liber in cadrul unor asociatii nationale sau internationale pentru apararea intereselor economice si sociale;Toti lucratorii si patronii au dreptul de a negocia in colectiv; 6)Copiii si adolescentii au dreptul la o protectie sociala contra pericolelor fizice si morale la care sunt expusi;

7)Lucratoarele,in caz de maternitate,si celelalte lucratoare in cazul in care acest lucru este necesar,au dreptul la o protectie speciala in munca;