Sunteți pe pagina 1din 8

Romania are potential eolian ridicat

Romania are cel mai ridicat potential din sud-estul Europei in domeniul energiei eoliene. Sud-estul Dobrogei se plaseaza pe locul al doilea la nivelul intregului continent. Chiar daca potentialul eolian al tarii este estimat la 14.000 MW, Romania dispune doar de 7 MW instalati in turbine eoliene, arata un studiu al Erste Grup. Daca proiectele in domeniul energiei eoliene ar putea totaliza 4.000 de MW putere instalata pana in 2015-2017, investitiile in domeniu ar creste la peste patru miliarde de euro. Momentan, investitorii au solictat racordarea la sistemul de transport al energiei a unor proiecte cu puterea instalata totala de 12.000 de MW, in conditiile in care capacitatea tehnica a retelei permite conectara a pana la 4.000 de MW. Un studiu al Institutului Roman pentru Energie arata ca sectorul energiei eoliene ar putea contribui cu 13 TWh la necesarul national anual in 2020. Sistemul de promovare ar resurselor regenerabile din tara nu este insa favorabil investitorilor, in conditiiele in care reteaua creste preturile si ii dezavantajeaza pe producatorii mici. BAZELE ENERGIEI EOLIENE Ce este energia eoliana? n realitate, energia eolian este o form transformat a energiei solare. Radiaiile soarelui incalzesc diferite pri ale pmntului la diferite niveluri mai ales n timpul zilei i al noptii, dar, de asemenea, atunci cnd diferite suprafete (de exemplu apa i solul) absorb sau reflecta la niveluri diferite. Din aceasta cauza, la randul sau, poriuni din atmosfer se se nclzeasc n mod diferit. Astfel ca aerul cald se ridica, reducnd presiunea atmosferic la suprafaa pmntului, i aerul rece este tras, ca s-l nlocuiasc. Rezultatul este vnt. Aerul este n mas, i cnd este n micare, conine o energie a micrii ("energie cinetic"). O parte din aceast energie poate fi convertita n alte forme de energie mecanice sau in electricitate pe care le folosim apoi in activitatile curente. Ce este o turbina de vant si cum functioneaza? Un sistem de energie eolian transform energia cinetica a vntului n energie mecanic sau electric care pot fi valorificate pentru utilizare practic. Energia mecanica este cel mai frecvent utilizata pentru pomparea apei din zonele rurale sau cele mai ndeprtate locaii - ferma eoliana nc observata n numeroase zone rurale din SUA este o pompa mecanica eoliana - dar poate fi de asemenea utilizata pentru multe alte scopuri (de recoltat cereale, de folosit ferstrul, mpingnd o barc, etc). Turbinele eoliene electrice sunt folosite pentru generarea de electricitate pentru case i pentru ntreprinderi cat i pentru vnzarea ca utilitati. Exist dou modele de baz de turbine eoliene electrice: - cu axa vertical sau "stil de ou hita" i cu axa orizontal (stil elice). Turbinele eoliene cu axa orizontal sunt cele mai comune in ziua de astzi, reprezentand aproape toate "utilitatile la scar" (de la 100 kilowai in sus) dintre turbinele de pe piaa mondial. Subsistemele turbinelor eoliene includ: Paletele rotorului - cele care convertesc energia vntului n energie de rotaie pe ax; nacela (o incinta) - care conine un tren de rulare de obicei, inclusiv o cutie de viteze i un generator; Un turn - pentru a sprijini rotorul i trenul de rulare; Echipamente electronice - cum ar fi controlere, cabluri electrice, echipamente de sprijin la sol, precum i echipamentele de interconectare. Unele turbine nu au nevoie de o cutie de viteze Diametrul rotorului are o raz de pn la 80 de metri, masini mai mici (n jur de 30 de metri) sunt tipice n rile n curs de dezvoltare. 1

Turbinele eoliene pot avea trei, dou sau doar o paleta a rotorului. Cele mai multe au trei. Paletele sunt executate din fibra de sticla armata cu poliester sau epoxi-lemn. Paletele se rotesc la 10-30 de rotatii pe minut la vitez constant, dei un numr tot mai mare de turbine funcioneze la o vitez variabil. Puterea este controlat n mod automat pentru ca viteza vntului variaz i turbinele sunt oprite la viteze ale vntului foarte mari pentru a le proteja mpotriva deteriorrii. Majoritatea au cutii de viteze, dei exist un numr tot mai mare cu driver-urile directe. Senzori sunt folositi pentru a monitoriza direcia vntului i turnul din cap este ntors spre linia cu vnt. Turnurile cilindrice sunt n mare parte din otel, vopsite n general, gri deschis. Turnurile Lattice sunt utilizate n unele locaii. Gama Towers 25 - 75 de metri n nlime. Turbinele din gama comercial de calitate sunt de la cteva sute de kilowai, la peste 2 megawai. Parametrul esenial este diametrul paletelor rotorului - mai mare din zona "maturat" de rotor i de ieire pentru a produce mai multa energie. n prezent, dimensiunea medie de turbine noi care este instalata acum este intre 1.3-1.85MW. Tendina este spre trecerea la turbine eoliene mai mari, deoarece acestea pot produce energie electric la un pre mai mic. Turbinele eoliene variaz n dimensiune. Aceast diagram descrie o varietate de dimensiuni ale turbinei de-a lungul istoriei cat i cantitatea de electricitate pe care sunt capabile s o genereze fiecare (capacitate de turbina sau puterea de rating). ..............................................1981 .......1985 .......1990 ........1996 .........1999 ...........2000 Rotor (metri) ...................... 10 ............17 ...........27 ..............40 ...............50 ................71 Putere (KW) ........................25 ..........100 .........225 ............550 ............750 ...........1,650 Anual MWh ........................ 45 ..........220 .........550 .........1,480 ..........2,200 ...........5,600 Energia electric generat de o turbina eoliana de utilitate industriala este n mod normal colectata i introdusa n liniile electrice de inalta tensiune caz n care se amestec cu energia electric de la centralele electrice clasice, hidrocentrale i alte tipuri de centrale livrate consumatorilor ca utilitati. Astzi sunt testate turbine cu capacitati din ce in ce mai mari mare ca de ex 5000-10.000 kW (putere de 5-10 MW). Factorii care influenteaza performanta turbinei eoliene Cel mai important factor este locatia turbinei eoliene. Puterea disponibila de la vnt este o funcie de cub la viteza vntului. Prin urmare, o dublare a vitezei vntului ofer de opt ori puterea turbinei. Toate celelalte lucruri fiind egale, o turbina dintr-o locatie cu o viteza medie a vntului de 5 metri pe secund (m/s) va produce energie aproape de doua ori mai mult ca o turbina dintr-o locaie n cazul n care media vntului este de 4 m/s. n al doilea rnd este disponibilitatea de acces echipamente. Aceasta este capacitatea de a opera service si mententanta atunci cand vantul bate cu putere este un indiciu a fiabilitii turbinei. Aceasta disponibilitate este de obicei la peste 98% pentru turbinele eoliene moderne. Ultimul factor este aranjamentul turbinei. Turbinele din fermele eoliene trebuie s fie atent aranjate pentru a obine maximum de energie din vant - aceasta nseamn c acestea ar trebui s se obtureze reciproc ct mai puin posibil de la viteza si traseul vntului. Din ce materiale sunt alcatuite turbinele eoliene? Turnurile turbinelor eoliene sunt in cea mai mare parte tubulare i fabricate din oel. Palele rotorului turbinei sunt executate din fibra de sticla armata cu poliester sau epoxi-lemn. Cat de mare este o turbina eoliana? 2

Turbinele eoliene de utilitate industriala pentru fermele eoliene terestre vin n diferite mrimi, cu un diametru al rotorului variind de la aproximativ 50 de metri la aproximativ 90 de metri, i cu turnuri de aproximativ aceeai dimensiune. O turbina de 90 de metri cu un turn de 90 de metri ar avea o nlime total de la baza spre vrful turnului rotorului de aproximativ 135 de metri) . Turbinele Offshore de amplasare in larg au cele mai mari rotoare-n acest moment, cele mai mari au 110 metri diametrul rotorului deoarece sunt mai usor de transportat palele mari ale rotorului pe nave dect pe uscat. Turbinele eoliene mici destinate utilizrii rezidentiale sau afacerilor mici sunt cu mult mai mici. Majoritatea au un diametru al rotorului de 8 metri sau mai puin i pot fi montate pe turnuri de 40 de metri n nlime sau mai puin. Cat de multa energie electrica poate genera o turbina eoliana? Capacitatea de a genera electricitate este msurat n wai. Watts sunt uniti foarte mici, astfel nct termenii kilowai (kW = 1.000 wai), megawatt (MW = 1 milion de wai), i gigawatt (GW = 1 miliard de wai) sunt cei mai frecvent folositi pentru a descrie capacitatea de generare de uniti cum ar fi turbinele eoliene. Producia de energie electric i consumul sunt cel mai frecvent msurate n kilowai-or (kWh). Un kilowatt-or nseamn un kilowat (1.000 W) de energie electric produs sau consumate in intervalul de o or. Un bec de 50 watt care lumineaza timp de 20 de ore consum un kilowatt-or de energie electric (50 W x 20 ore = 1000 Watt-or = 1 kilowatt-or). Puterea de iesire a unei turbine eoliene depinde de dimensiunea turbinei si viteza vntului, prin intermediul rotorului. Turbinele eoliene sunt fabricate acum la puteri variind de la 250 wai la 5 megawai (MW). Exemplu: o turbina eoliana de 10 kW, poate genera aproximativ 10.000 kWh anual, intr-o locatie cu viteze medii ale vantului de 12 mile pe or, sau suficient pentru a alimenta o gospodrie tipica. O turbin de 5 MW poate produce mai mult de 15 milioane kWh ntr-un an - suficient pentru a alimenta mai mult de 1.400 de gospodrii. n medie, o gospodarie de uz casnic din SUA consum aproximativ 10.000 kWh de electricitate n fiecare an. Exemplu: O turbina de 250 kW, instalata la o coala, prevede o medie de 350.000 kWh de electricitate pe an, mai mult dect este necesar pentru coala de 53.000 de metri patrati. Excesul de energie electric introdus n sistemul de utilitati locale a ajutat scoala sa ctige 25.000 dolari n primii cinci ani de funcionare. coala utilizeaz energie electric de la utilitati ori cand nu bate vantul. Acest proiect a fost de succes, astfel c directiunea scolii a instalat o turbina noua cu o capacitate de 750 kW. Viteza vantului este un element crucial in proiectarea de performan a turbinei, i o vitez a vntului locului este msurat printr-o evaluare a resurselor eoliene, nainte de construirea unui sistem eolian. n general, o viteza medie a vntului anual mai mare de patru metri pe secund (4 m/s) (9 km/h) este necesara pentru turbine eoliene mici electrice (cat si pentru eoliene folosite in actiuni de pompare a apei). Turbinele eoliene de utilitate industriala pentru a produce energie eolian necesit viteze medii ale vntului de minimum 6 m/s (13 km/h). De cate turbine eoliene este nevoie pentru a produce un megawatt (MW)? Majoritatea producatorilor de turbine de utilitate industriala ofer echipamente eoliene de la 700 kW la gama de 2,5 MW. Zece uniti de 700 kW, ar face o instalaie eolian de 7 MW, n timp ce 10 masini de 2,5 MW, ar face-o instalaie de 25 de MW. n viitor, mainile de dimensiuni mai mari vor fi disponibile, dei acestea vor fi, probabil, instalate n larg. Uniti de pn la 5 MW sunt acum n curs de dezvoltare. Cat de multe case se pot aproviziona cu un megawatt de energie eoliana? O gospodarie medie din SUA foloseste aproximativ 10655 de kilowai-or (kWh) de energie electric n fiecare an. Un megawatt de energie eolian poate genera de la 2,4 la mai mult de 3 milioane kWh anual. Prin urmare, un megawatt de vnt genereaz electricitate la fel de mult ca utilizeaza 225 - 300 3

gospodrii. Este important s reinei c, deoarece vantul nu sufla tot timpul, aceasta nu poate fi sursa de energie pentru mai multe familii fr o anumit form de sistem de stocare (acumulatori). "Numrul de case deservite" este doar un mod convenabil de a traduce o cantitate de energie electric ntr-un termen familiar pe care oamenii o pot intelege. De obicei, stocarea nu este necesar, deoarece generatoarele eoliene sunt numai o parte din centralele electrice ale unui sistem de utilitati, existand i alte surse de combustibil utilizate atunci cnd energia eolian nu sufla. Ce este o centrala electrica eoliana? Cea mai economica aplicare de turbine eoliene electrice este n grupuri de turbine mari (660 kW i n sus), numit "centrale electrice eoliene" sau "ferme eoliene". De exemplu, o ferm eolian de 107 MW, aproape de comunitatea de Lacul Benton, Minn, este formata din turbine amplasate departe pe terenuri agricole de-a lungul vntului Buffalo Ridge. Fermele eoliene genereaza energie electric n timp ce utilizarea terenurilor agricole continu netulburat. Centralele eoliene pot varia n mrime de la un megawatt la cteva sute de megawai n capacitate. Centralele electrice eoliene sunt "modulare", ceea ce nseamn ca acestea sunt constituite din mici module individuale (turbinele) i poate fi fcut cu uurin mai mari sau mai mici, dup cum este necesar. Turbinele, pot fi adugate daca creste cererea de energie electric. Astzi, un parc eolian de 50 MW, poate fi finalizat de la 18 luni la doi ani. Majoritatea timpului se scurge datorita faptului c este nevoie de timp pentru msurarea vntului i obinerea permiselor de construcie a parcului eolian, parcul eolian in sine poate fi construit n mai puin de ase luni. Ce este "factorul de capacitate" al unei turbine eoliene? Factorul de capacitate este un element n msurarea productivitii unei turbine eoliene sau orice alt unitate de producie de energie. Se compara producia de energie reala pe o anumit perioad de timp cu potentialul total de energie dac ar fi s ruleze la capacitate maxim pentru aceeai cantitate de timp. Factor de capacitate = Valoarea efectiv de energie produs n timp/supra/Puterea care ar fi fost produsa n cazul n care turbina ar fi operat la capacitate maxim de 100% din timp O centrala eoliana functioneaza mult timp dac nu sunt probleme cu echipamentele sau cu ntreinerea. Un factor de capacitate de 40% la 80% este tipic pentru centralele convenionale. O instalaie eolian este "alimentata" de vnt, care sufl n mod constant sau uneori sulfa, alteori nu. Turbinele eoliene moderne la scara industriala funcioneaza n general de la 65% pn la 90% din timp, adesea. Prin urmare, un factor de capacitate de 25% la 40% este comun, dei acestea pot realiza mari factori de capacitate mai mari, n cazul in care exista vnt intens si constant timp de sptmni sau luni. Este important de notat c n timp ce factorul de capacitate este aproape n ntregime o chestiune de fiabilitate pentru o centrala alimentat conventional, nu acelasi lucru este valabil si pentru o central eolian, ci este o chestiune de design a turbinei. Cu un foarte mare rotor i un generator de dimensiuni foarte mici, o turbina eoliana ar fi la capacitate maxim ori de cte ori batea vantul si ar avea un factor de capacitate de 6080%, dar s-ar produce electricitate foarte putin. Cele mai eficiente metode de castig din energia electrica pentru fiecare dolar investit este prin utilizarea unui generator mare i acceptarea faptului c factorul de capacitate va fi mai redus ca rezultat. Turbinele eoliene sunt fundamental diferite de centralele electrice alimentate din alte surse. n cazul n care factorul de capacitate al unei turbine eoliene este de 33%, nu inseamna ca acesta foloseste numai o treime din timp? O turbina eoliana la o locaie tipic n centrul i vestul SUA ar trebui s ruleze aproximativ 65-90% din timp. Cu toate acestea, o mare parte din timp, aceasta va fi generatoare la mai puin de capacitatea maxima (a se vedea rspunsul anterior), ceea ce face factorul de capacitate mai mic. Ce este "disponibilitatea" sau "factorul de disponibilitate" al turbinei de vant? 4

Factorul de disponibilitate (sau doar "disponibilitatea") este o msur de fiabilitate a unei turbine eoliene sau ale altor centrale electrice. Acesta se refer la procentul de timp n care o instalaie este gata pentru a genera electricitate(nu scoasa din funciune, pentru ntreinere sau reparaii). Turbinele eoliene moderne au o disponibilitate mai mare de 98% - mai mare dect majoritatea altor tipuri de centrale electrice. Dup mai mult de dou decenii de rafinament constant in inginerie, turbinele eoliene de astazi sunt foarte fiabile. AVANTAJELE ENERGIEI EOLIENE Beneficiile energiei eoliene trebuie explorate acum Exploatarea de energie durabila a energiei eoliene este unul din cele mai pozitive aspecte create de furtuna de incertitudine dezlantuita astazi ca rezultat de escaladare a preturilor la petrol, schimbarile climatice, degradarea mediului, diminuarea stocurilor de combustibili fosili si a dependentei de aprovizionarea cu energie straine. Intr-adevar, Uniunea Europeana a stabilit un obiectiv obligatoriu de 20% din aprovizionarea cu energie sa provina de la vant si alte surse regenerabile pana in 2020. In vederea atingerii acestui obiectiv de energie de 20%, mai mult de o treime din cererea electrica europena ar trebui sa provina din surse regenerabile, iar de la energia eoliana este de asteptat sa se livreze 12-14%. Beneficii mondiale ale energiei eoliene Unele dintre multele beneficii asociate energiei eoliene: - Cresterea economica si crearea de locuri de munca. In 2008, valoarea de turbine eoliene instalate in Europa a fost de 11 miliarde de euro. In 2020, piata anuala de energie eoliana in UE este de asteptat sa ajunga la 17 miliarde de euro. Aproximativ 160.000 de persoane din UE erau incadrate in forta de munca a energiei eoliene in 2008. Industria eoliana ar putea crea pana la 368,000 de locuri de munca noi in UE in intervalul 2000 2020. - Curatarea mediului. In Europa 65 gigawati (GW) de energie eoliana instalati pana la sfarsitul anului 2008 vor evita anual 108 milioane de tone de CO - echivalentul a peste 50 de milioane de automobile de pe sosele. Acest lucru se traduce intr-o crestere anuala de evitare de eliberare in atmosfera de CO cu un cost de aproximativ 2,4 miliarde de euro. - Independenta energetica. Europa importa acum mai mult de jumatate din energie, o cifra care este de asteptat sa urce la 70% in urmatorii 20 pana la 30 de ani. Capacitatea industriei eoliene Europene instalate de 65 GW este suficienta pentru a oferi putere pentru echivalentul a 35 milioane de gospodarii media UE. Energia eoliana a permis natiunilor din UE sa evite plata costurilor de combustibil de 5,4 miliarde de euro anul trecut. COSTURILE ENERGIEI EOLIENE Cat costa energia eoliana? In ultimii 20 de ani, costul energiei electrice provenite de la sistemele eoliene de utilitate la scara industriala a scazut cu mai mult de 80%. La inceputul anilor 1980, atunci cand primele turbine industriale au fost instalate, costul energiei electrice generate de vant se ridica la 30 de centi pe kilowatt-ora. Acum, centralele electrice eoliene pot genera energie electrica pentru mai putin de 5 centi / kWh, cu scutiri fiscale de productie, in multe parti ale SUA, un pret care este competitiv cu noile centrale pe carbune sau cu centralele electrice pe gaz. Laboratorul national de energie regenerabila (NREL) lucreaza cu industria eoliana pentru a dezvolta urmatoarea generatie tehnologica de turbine eoliene. Este de asteptat ca generatoarele eoliene din acest program sa genereze electricitate la preturi care vor fi in continuare mai mici. De ce costul energiei eoliene variaza de la un loc la altul? Cei mai importanti factori in determinarea costului de energie electrica eoliana generata dintr-o ferma eoliana sunt: 5

(1) dimensiunea parcului eolian; (2) viteza vantului in locatia data; (3) costul de instalare al turbinelor. Fiecare dintre acesti factori pot avea un impact major. In general vorbind se pot constata urmatoarele: * Daca ferma eoliana este mai mare, toti ceilalti factori fiind egali, rezulta reducerea costurilor de energie; * Daca viteza vantului este mai mare, rezulta reducerea costurilor de energie; * Costurile de constructie sunt mai putin costisitoare, rezulta reducerea costurilor de energie. La New England, de exemplu, fermele eoliene sunt susceptibile de a fi mai mici, pentru a experimenta la viteze mai scazute de vant, si de a costa mai mult pentru instalarea lor decat in teren plan din statele nordice Plains. In timp ce energia eoliana poate costa mai putin de 5 centi / kWh in nordul Plains, aceasta poate costa 6-7 centi / kWh in New England. In cazul fermelor eoliene offshore, distanta pe care puterea trebuie sa fie transmisa la tarm este un al patrulea element de cost potential important. Turbina Tesnic este realizata de Horia Nica, un roman care a preluat unele din ideile lui Nikola Tesla si le-a imbunatatit la aceasta turbina. Se pare ca in urma testelor facute in diferite conditii turbina Tesnic a reusit sa demonstreze faptul ca este cea mai performanta turbina eoliana la acest moment intrecand in randament chiar turbinele Darrieus si Savonius, unele din cele mai reusite si eficiente turbine eoliene pana in acest moment.

Impactul parcurilor eoliene asupra mediului


1.ncadrarea n peisaj Notm n primul rnd c ntr-un parc eolian, mai ales dac este situat n teren plat, din considerente de valorificare maximal a energiei eoliene, distana medie dintre dou turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari nseamn de la cteva sute de metri la peste un kilometru. Rezult c 6

turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stalpii liniilor de nalt tensiune, care apar aproape oriunde n peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obinuit i pe care nu le mai considerm cu un impact negativ asupra peisajului. Turaia rotoarelor turbinelor mari este foarte lent n jur de 10 rotaii/minut, deci nu provoac i nici nu induce nici un fel de senzaie negativ. Vizual turbinele au design elaborat, atrgtor i sunt vopsite n culori pastelate sau alb (cel mai frecvent). Cel puin la nceputul promovrii parcurilor eoliene industriale n Romnia, apreciem c acestea vor constitui o atracie turistic semnificativ, iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine poate deveni un punct important de atractie. Ocuparea terenului este minima n arealul amenajat (circa 0,1% din total) ca i n cazul liniilor electrice putndu-se utiliza n continuare terenul pentru agricultur sau punat. 2. Eolienele ca surs de zgomot i vibratii Ca orice echipament industrial i turbinele eoliene produc n funcionare zgomote, datorit sistemelor mecanice n funcionare, a despicrii aerului de palele n rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stlpului de susinere, cand se produce o comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ n special n zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanii de turbine i se iau msuri tehnologice speciale pentru fiecare surs. Aa se face c n urma unor msurtori n natur, fabricanii dau garanii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectiv. Putem afirma ns c turbinele de vnt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricanilor garantnd c la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depete 100 dB (A), echivalent cu un zgomotul din orice industrie prelucrtoare. n cazul n care vntul bate n direcia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distan de 40 m de o turbin tipic este de 50-60 dB(A), ceea ce echivaleaz cu nivelul unei conversaii umane obinuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuin, iar la distana de peste 300 m zgomotul funcionrii unor turbine se confund cu zgomotul produs de vntul respectiv. Dac vntul bate din direcie contrar, nivelul zgomotului recepionat scade cu circa 10 dB(A). Conform specificului fiecrui amplasament n parte, pentru ca nivelul de zgomot s fie cel acceptat, trebuie avut n vedere pstrarea unei distane suficiente fa de aezrile umane, diverse anexe gospodreti, instituii publice, monumente istorice i de arhitectur, parcuri, scuare, spitale i alte aezminte de interes public. n ce privete vibraiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu. 3. Impactul asupra psrilor zburtoare Principalul impact pus n discuie pentru protejarea mediului este cel legat de impactul psrilor zburtoare cu rotoarele turbinelor eoliene n micare, precum i perturbarea habitatului (la sol), dac n areal se afl colonii semnificative de psri. Aceast problem a suscitat nc de acum mai bine de un deceniu intense dispute n rile vest europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, n multe ri au fost demarate multiple studii de impact cu psrile. Astzi n rile vest-europene ecologitii i promotorii centralelor eoliene au ajuns la un consens: impactul dintre turbinele eoliene i psri este mai mic dect se afirmase la nceput i n orice caz mai redus dect impactul altor activiti umane ca vntoarea, transportul rutier i aerian, sau chiar existena structurilor statice ca stlpii i liniile electrice ori a cldirilor nalte, de care psrile se ciocnesc deoarece le vd greu. Aceast concluzie a permis dezvoltarea exploziv a energetici vntului n toate trile UE. Aa cum artam existau peste 40.000 MW nstalai la finele anului 2005. 7

Un studiu olandez (ntocmit de Biroul teritorial pentru energia vntului n cooperare cu Fundaia olandez pentru protecia psrilor) estimeaz c anual sunt omorte 1500 psri prin vntoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier i numai 20 psri/1000 MW de turbinele eoliene. Rezult c numrul psrilor omorte de maini este de 300 ori mai mare dect numrul psrilor omorte de turbinele de vnt, iar cel al vntorii de 70 ori mai mare. Aceste estimri sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce conclude c stlpii i liniile de nalt tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru psri dect turbinele eoliene, care n rotaie fiind constituie un avertisment vizual i sonor semnificativ pentru psri, acestea evitnd zona. Studiile radar din Tjaeborg vestul Danemarcei unde funciona o turbin de 2 MW, arat c psrile au avut tendina s-i schimbe ruta de zbor cu 100-200 m fa de turbine i trec pe lng sau pe deasupra lor la o distan sigur. Acest comportament a fost observat att ziua ct i noaptea. La Port-la-Nouvelle n sudul Franei, cinci turbine sunt plasate ntr-o important rezervaie de psri, prin care trec mii de psri, inclusiv prdtoare, mai ales n timpul migraiilor. Studiul, ntocmit de Liga Francez pentru Protecia Psrilor a constatat c majoritatea psrilor mai mari zburau n mod deliberat n jurul turbinelor. n cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la lig nici o pasre rnit sau omort. Aceaste constatri extrem de pozitive nu elimin necesitatea unei analize specifice n fiecare amplasament,care s in cont de faptul c sunt sau nu sunt semnalate psri din specii protejate cu habitat stabil i dac speciile respective pot suferi o extincie prin realizarea parcului eolian,sau dac pasajul psrilor cltoare trece exact pe deasupra ampasamentului propus. n aceste cazuri se impun unele precauii suplimentare cum ar fi creterea distanei dintre turbine, amplasarea lor- n msura posibilului tehnic-sub creasta culmilor (n cazul unor amplasamente pe culmi de dealuri sau asemntoare), iar n cazuri extreme nedemararea execuiei proiectului pn la efectuarea unui studiu concret al organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care s determine efectele posibilului impact.Suntem ns convini c aceste concluzii nu pot fi dect pozitive, aa cum s-a ntmplat n toate celelalte ri care au dezvoltat productia din energie eolian.