Sunteți pe pagina 1din 45

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI FACULTATEA DE AUTOMATICA, CALCULATOARE, INGINERIE ELECTRICA SI ELECTRONICA Domeniul: INGINERIE ELECTRICA Specializarea: ELECTROMECANICA

Disciplina: ECHIPAMENTE ELECTROCASNICE

PROIECT

Aparate de aer conditionat

Indrumator: S.l.drd.ing. Marcel Oanca

Student: Marius Cuciureanu

2011 2012

I. Notiuni generale
1.1 Istoria Aerului Condiionat

Desi aparatele de aer conditionat sunt o inventie relativ moderna, ideea de racire a aerului dintr-o incapere nu este deloc noua. Pentru prima data egiptenii, iar mai tarziu romanii, au reusit sa puna la punct un sistem de circulare a apei prin apeducte in pereti pentru a racori incaperile. Un inventator chinez din secolul al II- lea, pe nume Ding Huan a inventat un evantai destul de mare, format din 7 palete de cate 3 m in diametru fiecare, manevrat manual. Cateva sute de ani mai tarziu, aceleasi evantaie erau miscate prin puterea apei. In Europa medievala se foloseau cisterne de apa cu care sa se racoreasca cladirile pe timpul verii. Apa de ploaie era colectata in aceste cisterne asezate in mijlocul curtii, de unde era facuta sa se evapore in cladire printr-un sistem de captare a curentilor de aer. Oamenii au gsit soluii s-i rceasc locuinele din cele mai vechi timpuri. Astfel, romanii reglau temparatura locuinelor construind canale n zidurile caselor prin care, vara, circula apa rece. Totui, doar cei bogai aveau acces la aceasta metod. ntr-o form mai avansat, astfel de soluii se regsesc i astzi n lume. Primele aparate de aer condiionat destinate utilizrii pe scar larg au fost concepute n 1902. Willis Carrier, un intreprinztor american, este autorul acestei invenii. Compania lui producea soluii de climatizare pentru mediul industrial. Primul ventilator a fost construit n China, n timpul dinastiei Han. Inventatorul, Ding Huan, a conceput un ventilator format din 7 pale n lungime de 3 metri cu acionare manual, folosit pentru rcirea aerului. Primul sistem de ventilaie mecanic a fost folosit n Orientul Mijlociu i India. Acesta era format dintr-o pala (punkah) prins n tavan i acionat manual de ctre servitori printr-o faie de panz. Cunoscut nca din secolul 8, sistemul a nceput s fie larg rspndit n India ncepnd cu secolele 18-19 iar variante moderne, acionate electric, mai sunt ntlnite i astzi. Termenul aer condiionat a fost inventat de ctre Stuart W. Cramer n 1906. El cuta o soluie care s permit nu doar controlul temperaturii aerului (rcirea aerului) ci i a umiditii lui, de aici i nevoia unui nou termen care s denumeasc acest proces.

Primul ventilator de tavan a fost inventat de ctre inginerul german Philip Diehl, n 1882. Inventatorul i-a perfecionat invenia adugndu-i un mecanism de oscilare dar i o instalaie de iluminat. Alexander Sablukov, un militar rus, a inventat primul ventilator centrifugal. Invenia, datnd din 1832, a fost denumit pomp de aer i a fost folosit n minele de crbuni i fabrici. Freonul a fost inventat n 1928 de ctre Thomas Midgley, Jr.. El nlocuia substanele periculoase folosite pn atunci pentru rcire: amoniac, dioxid de sulf etc. Totui, nici freonul nu este lipsit de pericole: poate cauza asfixierea (n cantiti mari) i are efecte negative asupra mediului (in special asupra stratului de ozon), n prezent fiind din ce n ce mai puin folosit. Termenul freon este marc nregistrat a companiei DuPont. Un aparat de aer condiionat nentreinut poate cauza pneumonie. Legionella pneumophila este numele bacteriei care se dezvolt n mediul umed i neigienizat al aparatelor de aer condiionat nentreinute i care cauzeaz o boal grav denumit popular boala legionarului. Compania Packard este cea care a introdus pentru prima data un sistem de aer condiionat n mainile pe care le producea.

1.2 Tipuri constructive, clasificare


Exist posibilitatea de a avea n casele noastre aparate de aer condiionat care s poat fi mutate dintr-o camer n alta, dup dorin sau nevoi si aici avem si o diversitate de variante constructive.n cele ce urmeaz vom face o trecere n revist a ctorva modele de aparate mobile de aer condiionat, numite pe scurt: aparate portabile. Desigur, mutarea aparatului dintr-o ncpere n alta nu se face pentru o or-dou, dar sigur se poate face de pe o zi pe alta. Afirmaia de mai sus ine seama de faptul c un aparat de rcire (vara) sau de nclzire (iarna) a aerului, este dependent n funcionarea sa n interdependen cu mediul nconjurtor (perei, mobilier etc.).Motivul: corpul uman, aflat ntr-o incint, este supus simultan unei triple aciuni

termice a mediului nconjurtor; dup cum sunt i cile de transmitere a cldurii de la corpul uman la mediu, n ambele sensuri. Forme de transmitere a cldurii: Calea conductiv n care cldura (sau frigul) se transmite prin contactul nemijlocit dintre corpuri, de atingerea lor; de ex., ne vom nclzi minile dac le aezm pe un corp de nclzire (radiator), Calea convectiv n care cldura (sau frigul) se transmite prin nvluirea corpului uman de ctre un curent de aer, care se mic n ncpere cu o vitez acceptabil; dac aceast vitez depete anumite valori (asociate cu anumite temperaturi defavorabile) spunem c, n camer, exist cureni de aer, Calea radiativ n care cldura (sau frigul) se transmite la distan, prin unde, n funcie de diferena de temperatur dintre corpuri; de exemplu, soarele sau un perete mai cald ne nclzesc prin radiaie si pentru a avea senzaia de rcoare (vara), ntr-o ncpere, un aparat de aer condiionat trebuie s rceasc, att aerul, ct i suprafeele pereilor nconjurtori, proces continuu care necesit un anumit interval de timp (cteva ore bune, dup caz).

1.2.1 Instalaiilor portabile


Deosebirile dintre variantele constructive aferente acestui tip de echipamente provin din modul n care este rezolvat evacuarea cldurii (vara), produs de condensator. Astfel, se disting dou variante constructive: Aparate portabile tip split, formate ca i cele staionare, din dou pri: unitatea interioar Aparate portabile cu tub flexibil evacuator a aerului cald de la condensator, format dintr-o (vara, cu funcie de evaporator) i unitatea exterioar (vara, cu funcie de condensator) unitate interioar unic, monobloc, n care se gsesc toate componentele unui echipament de aer condiionat plus un canal flexibil (diametru de 80-120 mm) prin care aerul de rcire al condensatorului evacueaz n atmosfer cldura extras din ncperea rcit.

1.2.2 Exemple de aparate portabile tip split


a) Climatizor cu pomp de cldur

Puteri: frigorific 9300 BTU/h (2,73 kW), la text= +32 C, de nclzire 10500 BTU/h (3,10 kW), la text= +12 C Putere absorbit: 670 W (n rcire) i idem (nclzire) Dimensiuni (HxLxl): unitatea intern 475 x 450 x 255 mm i unitatea extern 550 x 740 x 345 mm Dezumidificare: 32 l condens/ 24 ore Spaiu climatizat: cca. 50 mp Consum anual energetic (500 h): 335 kWh (clasa A), pentru mediu temperat moderat. Funcii speciale: telecomand, auto-fan (selecie automat debit de aer insuflat), sleep (uz nocturn silenios), smart (automatizare parametri funcionare), timer Filtru: normal EU4 Refrigerant: R 410a.

b) Climatizor numai rcire . Puteri: frigorific 12700 BTU/h (3,72 kW) la text= +32 C Putere absorbit: 900 W Dimensiuni (HxLxl): unitatea intern 800 x 452 x 455 mm i unitatea extern 480 x 570 x 260 mm Dezumidificare: 40,8 l condens/ 24 ore Spaiu climatizat: cca. 80 mp Consum anual energetic (500 h): 490 kWh pentru mediu temperat moderat. Funcii speciale: telecomand, auto-diagnost (identificare defeciuni), auto-fan (selecie automat debit de aer insuflat), quiet (uz nocturn silenios), smart (automatizare parametri funcionare), timer Filtru: electrostatic Refrigerant: Propan R 290 (ecologic).

1.2.3 Exemple de aparate portabile cu tub flexibil evacuator


a) Climatizor numai rcire Puteri: frigorific 8000 BTU/h (2,34 kW), la text= +32 C Putere absorbit: 950 W (n rcire) Dimensiuni (HxLxl): 810 x 460 x 320 mm

Dezumidificare: 27 l condens/ 24 ore Spaiu climatizat: cca. 45 mp Consum anual energetic (500 h): 475 kWh (clasa C, cu eficiena de schimb energetic EER= 2,26), pentru mediu temperat moderat. Funcii speciale: panou de comand, termostat, timer. Filtru: normal Refrigerant: R 410a. b) Climatizor numai rcire Puteri: frigorific 8000 BTU/h (2,34 kW), la text= +32 C Putere absorbit: 850 W (n rcire) Dimensiuni (HxLxl): 950 x 495 x 410 mm Dezumidificare: 30 l condens/ 24 ore Spaiu climatizat: cca. 48 mp Consum anual energetic (500 h): 425 kWh (clasa A, cu eficiena de schimb energetic EER= 2,65), pentru mediu temperat moderat. Funcii speciale: tele-comand, auto-fan (selecie automat debit de aer insuflat), termostat, swing (jet de aer n micare), timer. Filtru: electrostatic Refrigerant: Propan R 290 (ecologic).

II Principiul de funcionare
2.1 Principiul de funcionare a instalaiilor frigorifice

Instalaiile frigorifice i pompele de cldur, sunt maini termice care au rolul de a prelua cldur de la un mediu avnd temperatura mai sczut i de a o ceda unui mediu avnd temperatura mai ridicat, aa cum se observ i pe schema energetic din figura 1. Acesta poate s fie considerat cel mai simplu model de instalaie frigorific, deoarece nu conine nici un element de natur constructiv. Din acest punct de vedere, poate s fie asimilat cu o "cutie neagr", a crei funcionare va fi analizat n continuare i care urmeaz s fie deschis pentru a i se studia componena i a i se releva secretele de proiectare, exploatare i automatizare.

Mediul cu temperatura mai sczut, de la care se preia cldur este denumit sursa rece, iar mediul cu temperatura mai ridicat, cruia i se cedeaz cldur, este denumit sursa cald. Deoarece au capacitate termic infinit, temperaturile surselor de cldur rmn constante chiar dac acestea schimb cldur. Fluxul de cldur absorbit de la sursa rece a fost notat cu Q0 , iar fluxul de cldur cedat sursei calde, a fost notat cu Qk .Conform principiului doi al termodinamicii, pentru transportul cldurii, n condiiile prezentate, este necesar un consum de energie, notat cu P.n cazul instalaiilor frigorifice, sursa rece se gsete sub temperatura mediului ambiant, iar procesul de coborre a temperaturii sub aceast valoare, este denumit rcire artificial. Agentul de lucru, care evolueaz n aceste instalaii, este denumit agent frigorific. Pentru a putea s preia cldur de la sursa rece, agentul frigorific trebuie s aib temperatura mai mic dect aceasta. n timpul prelurii de cldur de la sursa rece, agentul frigorific se poate comporta n

dou moduri diferite: se poate nclzi mrindu-i temperatura; poate s-i menin temperatura constant.

Cele dou posibile variaii de temperatur (t) a agentului de lucru, de-a lungul suprafeelor de schimb de cldur (S), sunt prezentate n figurile 2 i 3. Cu tr a fost notat temperatura sursei reci, iar sgeile reprezint sensul transferului termic (de la sursa rece la agentul frigorific). Este evident c meninerea constant a temperaturii agentului frigorific n timpul prelurii de cldur, este posibil numai n condiiile n care se produce transformarea strii de agregare i anume vaporizarea.

2.2 Prile componente ale instalaiilor frigorifice


S-a artat anterior c presiunea de condensare are o valoare mai ridicat dect cea de vaporizare (pk>p0), deci n instalaiile de acest tip, se consum energie pentru creterea presiunii vaporilor furnizai de vaporizator, unde s-au format prelund cldur de la sursa rece, pn la presiunea din condensator, unde vor ceda cldur sursei calde. Acest proces se poate realiza ntr-o main denumit compresor, avnd tocmai rolul de a comprima vapori sau gaze, bineneles cu ajutorul unui consum de energie mecanic. Exist i alte soluii tehnice pentru realizarea comprimrii vaporilor n instalaii frigorifice sau pompe de cldur, utiliznd ns energie termic n locul celei mecanice.Si ca urmare, instalaiile frigorifice i pompele de cldur, au n componen cel puin patru elemente

componente: vaporizator (V), compresor (C), condensator (K) i detentor (D), iar cea mai simpl schem constructiv a instalaiilor de acest tip poate s fie reprezentat ca n figura 4.

Instalaiile frigorifice avnd n componen aceste dispozitive de destindere, sunt ceva mai puin eficiente dect cele prezentate n figura 4, deoarece nu mai produc lucru mecanic, respectiv putere de destindere, dar sunt mult mai rentabile din punct de vedere tehnicoeconomic, reprezentnd practic singurele soluii tehnice utilizate n prezent, n construcia instalaiilor frigorifice cu comprimare mecanic de vapori, de tipul celor prezentate anterior. n figura 5 este prezentat o schem constructiv a unei instalaii de putere frigorific redus n care laminarea este realizat prin tub capilar, iar n figura 6, schema unei instalaii de putere frigorific medie, n care laminarea este realizat ntr-un ventil de laminare termostatic.

Bulbul care poate fi observat pe conducta de aspiraie, are rolul de a controla procesul de laminare, n vederea eliminrii pericolului ca eventuale picturi de lichid nevaporizat s ajung n compresor. Laminarea este controlat prin valoarea temperaturii vaporilor la ieirea din vaporizator, de unde provine i denumirea acestui aparat: ventil de laminare termostatic.

2.3 Proprieti ale agenilor frigorifici


Proprietile agenilor frigorifici sunt impuse de schema i tipul instalaiei, precum i de nivelurile de temperatur ale celor dou surse de cldur. Cteva dintre aceste proprieti sunt urmtoarele: presiunea de vaporizare trebuie s fie apropiat de presiunea atmosferic i uor superioar acesteia, pentru a nu apare vidul n instalaie; presiunea de condensare trebuie s fie ct mai redus, pentru a nu apare pierderi de agent frigorific i pentru a se realiza consumuri energetice mici n procesele de comprimare impuse de funcionarea acestor instalaii; cldura preluat de un kilogram de agent, prin vaporizare, trebuie s fie ct mai mare, pentru a se asigura debite masice reduse; cldura specific n stare lichid trebuie s fie ct mai mic, pentru a nu apare pierderi mari prin ireversibiliti interne, n procesele de laminare adiabatic; volumul specific al vaporilor trebuie s fie ct mai redus, pentru a se obine dimensiuni de gabarit reduse, ale compresoarelor; s nu prezinte pericol de inflamabilitate, explozie i toxicitate; s nu fie poluani (este cunoscut faptul c unii ageni frigorifici clasici i anume cteva Pentru a nu se utiliza denumirile chimice complicate ale acestor substane, agenii frigorifici au fost denumii freoni, sunt simbolizai prin majuscula R, (de la denumirea n limba englez - Refrigerant) i li s-a asociat un numr care depinde de compoziia chimic. Unii dintre cei mai cunoscui ageni frigorifici sunt prezentai n tabelul de mai jos, mpreun cu temperatura normal de vaporizare i indicele transformrii adiabatice.

tipuri de freoni, contribuie la distrugerea stratului de ozon al stratosferei terestre).

2.4 Domenii de utilizare a agenilor frigorifici

Cele mai importante domenii de utilizare a freonilor i agenii de substituie pentru freonii clasici, sunt prezentate n tabelul urmator

2.5 Instalatii frigorifice cu compresie mecanica intro trepta

1. Cu amoniac
Aceste instalatii stau la baza functionarii aparatelor de aer conditionat.

1-compresor K, 2-condesator C, 3-ventil de laminare VL, 4-vaporizator V Din V compresorul preia vaporii reci, ii comprima si ii refuleaza in C,unde condenseaza un lichid(agent frigorific)care intra in VL unde lichidul pierde din presiune si trece in V. In C se produce caldura care este preluata de apa de racire.

SR-subracitor, CF-consumator de frig, SL-separator de lichid, SU-separator de ulei, RArezervor de amoniac, BC-bloc comanda.

Instalatia lucreaza intre 2 nivele de temperatura si presiune. -nivelul o- temp de vaporiz Po- pres de vaporizare -nivelul c- temp de condensare Pc- pres de condensare VL- face trecerea de la pres Pc Po 1- compresorul K aspira vaporii reci de stare 1 Pentru functionarea compresorului el functioneaza uscat SL picaturile antrenate sunt separate K vaporii sunt comprimati de la starea 1 la 2 1-2 comprimare la 3=ct (comprimare adiabatica teoretica) 2-2 in condensator racire a vaporilor izobar Pc=ct 2-3 condensare a vaporilor (proces izobar cat si izoterm c=ct) Lichidul intra in subracitor (SR) 3-3 subracire a lichidului la Pc=ct Lichidul 3 ajunge in VL unde are loc procesul de laminare proces izentalpic (entalpie const), lichidul de stare 4 ajunge in separatorul de lichid SL asigura functionarea inecata a vaporizatorului 4-5 proces de separare a vaporilor de lichid 4-1 proces de vaporizare la Po=ct si o=ct a lichidului Cald de vaporizare este preluata de la saramura S1. Se reia ciclul din punctul 1. Trasarea ciclului de functionare permite efectuarea calculului termodinamic.

Calculul termodinamic S1, w1, 0 Se calculeaza sarcinile specifice pt aparat qo-sarcina specifica de vaporizare qc-sarcina specifica de condensare qSR-sarcina specifica de subracire LK-lucrul mec de comprimare

Qm -debitul masic de vapori de amoniac in circulatie QV-debitul volumic Ec de bilant COP- coef de performanta Determinarea temp de lucru o, c, SR o= 1= 4 c= 2=3 SR=3 Diadrame temp supraf (-S)

2. Cu freoni Particularitati: -nu avem separator de ulei dupa compresor -inst nu are separator de lichid (functionarea uscata a compresorului este asig prin supraincalzirea vaporilor aspirati in 2 trepte, prima supraincalzire-prin marirea supraf de schimb a vaporizatorului, a2-a se face prin prevederea unui schim de cald economizor. -instalatia nu are rezervor de lichid Schema

Ciclu teoretic

Freonul vaporizeaza in V rezultand vapori saturati uscati de starea 1 cu temperatura treapta de supraincalzire 2=5-10oC Din starea 1 vaporii intra in compresor K si sunt comprimati pana la starea 2 1-2-proces de comprimare adiabatica la S=ct

a2-a

Vaporii de stare 2 intra in condensatorul C, se subracesc de la starea 2 la 2 (proces izobar la p=ct) urmeaza procesul de condensare 2-3 rezultand lichid saturat de starea 3. Lichidul de st 3 se subraceste in economizorul E de la 3-3proces izobar la E asigura un transfer intern de caldura intre lichidul ins pierderea de sarcina in VL de la p0proces izentalpic h=ct 4-1 vaporizarea freonului lichid in vaporizator. procesul 3-3 si vap 1-1, urmeaza

Calculul termodinamic Este identic cu cel de la inst similara cu amoniac, dar cu mici deosebiri Apare aceasta zona in plus-supraincalzirea vaporilor la iesirea din vaporizator se face pe baza unei diferente de temp t lK-lucrul mec efectuat de compresoare t1=t1+t1 t1=t1+t2 h3=h4

2.6 Ciclul Carnot- Mod de functionare al pompelor de caldura

Circuitul din pompa de caldura urmeaza in esenta ciclul Carnot (ideal) in sens invers Astfel, COP-ul poate fi calculat prin diferenta de temperatura dintre sursa de caldura (vaporizator) si sistemul de incalzire (condensator): ec = T / (T - Tu) = T / DT ec = COP dupa Carnot Tu = Temperatura mediului inconjurator de unde se extrage caldura T = Temperatura mediului unde se va ceda caldura DT = Diferena de temperatura intre partea calda si cea rece

Alaturat prezentam valorile variabilelor T si S (entropia) in timpul ciclului Carnot Imagine: Diagrama T-S. Curba consta in doua adiabate (S = const) si doua isoterme (T = const)

Energie electrica pentru compresor: suprafata b Total energie cedata: suprafete a + b

S = entropie = continut de energie 4 - 1: vaporizare 1 - 2: comprimare (ecart temperatura) 2 - 3: condensare 3 - 4: expansiune Exemplu: Tu = 0C = 273 K, T = 50C = 323 K ec = T / (T - Tu) = 323 / 323-273 = 6,46 Procesele ideale nu sunt posibile. COP-urile din procesul concret al pompelor de caldura, deci inclusiv pierderi, vor fi in consecinta mai mici. Tinand cont de pierderile termice, mecanice si elecrice cat si de necesarul de energie pentru echipamentele adiacente, COP-ul efectiv care se atinge e este mai mic decat ec. Pentru un calcul apreciativ e poate fi egal cu 0,5 x ec.

2.7. Aparatul de aer conditionat (pompa de caldura). Principiu de functionare


Aparatele de aer conditionat sunt masini frigorifice cu compresie mecanica, in functie de sensul circuitului frigorific, ele pot functiona sa faca frig sau cald intr-o incapere. Denumirea de pompa de caldura se refera la faptul ca acest echipament transporta caldura, in cazul nostru de la interior catre exterior (in timpul verii) si de la exterior catre interior (in timpul iernii). Pompele de caldura sunt de mai multe feluri in functie de mediul de transmitere al caldurii: aer-aer, aer-apa, pamant-apa. In comparatia noastra ne vom referi la pompa de caldura aer-aer, adica aparatul de aer conditionat obisnuit.

pe racire: Compresorul aspira vapori, ridica presiunea acestora pana la presiunea de condensare, vaporii ajung in schimbatorul de caldura de la exterior unde condenseaza eliberand caldura latenta de condensare, se consuma presiunea in valva de laminare (tub capilar) pana cand lichidul ajunge la presiunea de vaporizare. Acesta intra in schimbatorul de caldura de la interior unde vaporizeaza preluand din incapere caldura latenta de vaporizare. Vaporii sunt filtrati prin acumulator de lichidul care nu a vaporizat si ciclul se reia.

pe incalzire: Valva cu 4 cai comuta si inverseaza circuitul frigorific, astfel incat vaporizatorul devine condensator si condensatorul devine vaporizator. Circuitul este similar, cu mentiunea ca acum la unitatea interioara se cedeaza caldura latenta de condensare, iar la exterior se preia caldura latenta de vaporizare.

Eficienta acestui sistem este notata COP, Coefficient of Performance - coeficientul de performanta, este raportul dintre puterea electrica absorbita si puterea termica de incalzire generata. Un sistem cu COP clasa A de energie trebuie sa aiba acest indice peste 3,6. Asta inseamna ca pentru 1 kW de energie consumata el trebuie sa transmita 3,6 kW energie termica. Rezulta ca este cu mult mai eficient decat centralele electrice, la care acest coeficient este 0,99. Daca eficienta este infavoarea pompelordecaldura, decenusefolosesc pe scaralarga? Totul tine de preluarea caldurii de afara. Cu un aparat de aer conditionat obisnuit acest lucru se poate face eficient pana la temperaturi situate in jurul a 0 grdC. Cu un aparat de aer condtionat cu compresor de tip inverter se poate ajunge pana la -15 grdC. Cu noile sisteme Altherma Daikin se poate ajunge pana la -20grdC. Cu cat temperatura exterioara de functionare este mai mica, cu atat echipamentele sunt mai costisitoare. Concluzie: Centralele electrice pot functiona tot timpul anului, indiferent de temperatura exterioara, aparatele de aer conditionat, in functie de tipul lor, pot functiona numai o parte din timpul iernii. Eficienta este de partea pompelor de caldura. In functie de aplicatie se alege solutia potrivita.

2.8 Moduri de funcionare ale aparatului de aer condionat


RCIRE: aparatul elimin n exterior caldura din ncpere ( de aceea unitatea extern trebuie montat ntr-un spaiu deschis) NCLZIRE: nclzirea se realizeaz dup principiul pompei de caldur spre deosebire de aparatele care folosesc rezistena electric.

Pompa de caldur extrage energia din aerul exterior i o aduce n interior, de aceea aparatele care asigur rcire i nclzire se mai numesc i pompe de cldur.Consumul de energie electric se reduce semnificativ fa de cel al rezistenelor electrice, fiind de 3 ori mai mic.Aparatul poate funciona n modul nclzire chiar i la temperaturi de -10C VENTILARE: Unitatea interioar poate ventila aerul din ncpere utiliznd un minim de energie din ntreaga sa capacitate, asigurnd astfel uniformizarea temperaturii. DEZUMIFICARE: Un factor important n senzaia de confort este umiditatea, nivelul optim situndu-se ntre 40% i 60%. Dezumidificarea aerului crete senzaia de confort. De asemenea, prin asigurarea unui nivel optim de umiditate este limitat dezvoltarea microorganismelor i a mucegaiului. AUTO: La pornirea aparatului, senzorii detecteaz temperatura camerei, un anumit mod de funcionare este selectat, iar temperatura camerei este crescut sau scazut ctre temperatura de confort optim. SLEEP: pe timpul nopii aparatul funcioneaz n aa fel nct s nu deranjeze n timpul somnului ( ventilatorul funcioneaz la o viteza mic, jetul de aer este direcionat n sus pentru a nu creea disconfort). JET:(Jet Cool, Turbo, Super speed, Super Power etc) este funcia de rcire rapid a ncaperii. RESTART AUTOMAT ( AUTORESTART): n cazul unei ntreruperi de curent n timpul funcionarii aparatul repornete automat pstrnd setrile de funcionare. USCARE : previne apariia mucegaiului.

2.9 Generaliti privind confortul termic


Prin confort, n general, se nelege starea care rezult n cazul unei relaii armonioase dintre om i mediul nconjurtor, natural sau artificial, instituit fr eforturi deosebite de adaptare din partea organismului uman, respectiv fr o stare de oboseal jenant. Pentru un spaiu nchis, confortul reprezint totalitatea condiiilor care determin o ambian n care omul se simte bine. O ncpere poate fi considerat confortabil numai dac parametrii care

caracterizeaz factorii microclimatului interior prezint valori optime, iar din punct de vedere subiectiv, dac efectul lor global asigur senzaia de bunstare fizic total a ocupanilor. Componenta principal a confortului general o constituie confortul termic, definit ca fiind acea stare n care mecanismul de termoreglare al organismului uman este supus doar unor solicitri reduse, la cer poate face fa fr eforturi deosebite, obositoare, de adaptare. Confortul termic are capacitatea de a asigura meninerea unei temperaturi constante a corpului, pe baza echilibrului dintre producia de cldur a organismului i degajrile spre mediul nconjurtor, care au loc att fizic, prin conducie, convecie i radiaie, ct i fiziologic, prin procesele de respiraie i transpiraie. Factorul hotrtor pentru senzaia de confort global l constituie temperatura aerului. Datorit unor diferene dintre senzaiile oamenilor, temperatura de confort este variabil. De obicei, noiunea de confort termic este asociat cu temperatura interioar a ncperii n care se gsesc oamenii. De fapt, senzaia de confort termic trebuie neleas ca un echilibru termic al corpului uman sub influena factorilor de natur fizic ai mediului nconjurtor. De asemenea, pentru senzaia de confort termic este de mare importan temperatura medie a suprafeelor limitatoare i radiante ale unei ncperi, deoarece aceasta particip la schimbul de cldur prin radiaie cu ocupanii ncperilor. Temperatura medie a acestor suprafee trebuie corelat cu temperatura aerului interior, astfel: creterea temperaturii suprafeelor s fie nsoit de scderea temperaturii aerului i invers. Umiditatea aerului influeneaz n mic msur condiiile de confort dac temperatura aerului se situeaz n limite normale. Efectul umiditii relative prea mari devine ns suprtor n cazul unor temperaturi ridicate, cnd evaporarea transpiraiei de pe piele este diminuat, determinnd senzaia neplcut de zpueal. Viteza de micare a aerului constituie un factor important care influeneaz confortul termic din ncperi, ntruct intervine n schimbul de cldur al corpului cu mediul nconjurtor prin fenomenele de convecie i de evaporare a transpiraiei la suprafaa pielii. Dac toi parametrii mediului ambiant prezint valori corespunztoare capacitii de adaptare fr efort a organismului uman, mediul respectiv se resimte ca fiind confortabil. Dac ns posibilitile sistemului de termoreglare sunt depite i nu asigur bilanul termic al corpului, mediul respectiv se resimte ca neconfortabil, fiind necesare msuri de protecie.

Deoarece mediul exterior nu are n permanen parametrii de clim corespunztori cerinelor de confort, respectiv bilanul termic al corpului n condiii optime, pentru evitarea suprasolicitrii organismului se impune: 1.realizarea corespunztoare a cldirilor, n special a elementelor de nchidere i de separare dintre spaiile cu microclimat diferit, respectiv asigurarea unui grad ridicat de termoizolare a acestora; 2.dotarea ncperilor cu instalaii de climatizare eficiente, pentru compensarea pierderilor de cldur spre exterior favorizate de elementele de nchidere n perioadele reci, astfel nct s se asigure un mediu interior cu parametrii n concordan cu cerinele de confort, respectiv cu capacitatea de adaptare a omului.

2.10 Evaluarea gradului de confort higrotermic


Evaluarea gradului de confort higrotermic din unitile funcionale ale cldirilor se face n scopul verificrii modului n care sunt ndeplinite criteriile de performan referitoare la igiena Igiena higrotermic a mediului interior Evaluarea gradului de confort termic se face pentru stabilirea soluiilor corespunztoare de reabilitare termic a cldirilor, precum i pentru concepia i proiectarea cldirilor noi. Evaluarea se poate face de instituii, laboratoare autorizate care au personal de specialitate i care dein aparatur de msurare necesar.

2.11 Metodologie de evaluare a gradului de confort termic


Evaluarea gradului de confort presupune determinarea parametrilor (temperatura aerului interior, umiditatea relativ a aerului, viteza de micare a aerului) , compararea valorilor determinate cu nivelurile de performan estimate ca satisfctoare pentru asigurarea condiiilor de confort i stabilirea eventualelor zone ce pot conduce la un disconfort local. Determinarea parametrilor de confort se poate face in situ i prin calcul. Amplasarea senzorilor de msurare a unei ambiane se face n centrul ncperii la diverse nlimi.

Eficiena acestui sistem este notat COP, Coefficient of Performance - coeficientul de performanta, este raportul dintre puterea electric absorbit i puterea termic de nclzire generat. Un sistem cu COP clasa A de energie trebuie sa aiba acest indice peste 3,6. Asta inseamna ca pentru 1 kW de energie consumata el trebuie sa transmita 3,6 kW energie termica. Rezulta ca este cu mult mai eficient decat centralele electrice, la care acest coeficient este 0,99. Daca eficienta este in favoarea pompelor de caldura, de ce nu se folosesc pe scara larg? Totul tine de preluarea caldurii de afara. Cu un aparat de aer conditionat obisnuit acest lucru se poate face eficient pana la temperaturi situate in jurul a 0 grdC. Cu un aparat de aer condtionat cu compresor de tip inverter se poate ajunge pana la -15 grdC. Cu noile sisteme Altherma Daikin se poate ajunge pana la -20grdC. Cu cat temperatura exterioara de functionare este mai mica, cu atat echipamentele sunt mai costisitoare. Un COP de 4 inseamna in consecinta, ca energia electrica folosita se transforma in energie termica de patru ori mai mare. Coeficientul de performanta este o valoare momentana. Raportul dintre energia termica furnizata intr-o perioada determinata de incalzire fata de energia electrica consumata in aceasta perioada se numeste cifra anuala de lucru. De mentionat: trebuie facuta deosebirea intre cifra anuala de lucru strict a pompei de caldura si cifra de lucru a intregului sistem (incl. pompe de circulare, submersibila, ventilatoare functie de tipul de pompa de caldura).

III. Elemente componente

3.1 Tehnolgia inverter


Ce este tehnologia inverter? Tehnologia inverter este integrat n unitatea exterioar. Poate fi comparat cu tehnologia mainilor: "cu ct apei mai tare pe acceleraie, cu att mergi mai repede". O unitate inverter i va crete gradat capacitatea pe baza capacitii cerute n spaiul climatizat. O unitate non-inverter poate fi comparat cu stingerea i aprinderea unei lmpi. Cnd unitatea este pornit, ea va funciona la capacitate maxim. Tehnologia inverter - standard la Daikin Sistemul inverter, devenit standard la DAIKIN, este utilizat la toata gama de echipamente. Spre deosebire de aparatele convenionale, la care reglajul de capacitate se face prin alternarea regimurilor de funcionare/stand by, la sistemele inverter reglajul se face n mod continuu, acestea distribuind cantitatea de energie necesar (variabil) cu un consum de energie electric proporional cu sarcina cerut. Aparatele Daikin asigur furnizarea continu a sarcinilor specifice de rcire i nclzire, prin reglarea electronic a motoarelor electrice, distribuind cantitatea corect de energie termic necesar atingerii climatului interior cerut. Graie tehnologiei Daikin de neegalat a inverterului, motoarele funcioneaz lin, eficient i economic i aproape nu se aud, fr s genereze cureni reci, producnd cu precizie numai capacitatea necesar la un moment dat. Ca urmare, durata de via a aparatului se prelungete iar cheltuielile legate de ntreinere i service se reduc.Controlul electronic al climatului menine temperatura constant n camer, permind economii de energie considerabile datorit funcionrii eficiente. Controlul exact, i n mod continuu al temperaturii, asigur o variaie foarte mic (de max. 1C) a acesteia n camera climatizat, diferen care, n cazul sistemelor convenionale, poate ajunge la 2C i chiar mai mult.Principalele elemente ale unei instalaii de condiionare a aerului sunt urmtoarele: Priz de aer proaspt; Bateria de condiionare; Ventilatoare de aer; Reea de canale pentru distribuia aerului proaspt (cu guri de refulare); Reea de canale pentru evacuarea aerului din incint (cu guri de absorbie);

Aparate de masur control i automatizare. Priza de aer proaspt se amplaseaz ntr-o zon cu aer curat, la o oarecare nlime pentru a

evita aspirarea impuritatilor sau acoperirea cu zapad. Deschiderile pentru aer proaspt sunt echipate cu jaluzele pentru a mpiedica ptrunderea precipitaiilor atmosferice. Bateria de condiionare este compus din camere de amestec, baterii de prenclzire, renclzire i rcire a aerului, instalaie frigorific, camera de umidificare, separatoare de picturi i filtre de aer.Circularea aerului peste baterii se poate realiza dup mai multe scheme, dintre care n imagine este prezentat o variant inovatoare propus de firma Trane (imaginea din stanga) i una tradiional (imaginea din dreapta).

Fig. 8 Scheme de circulare a aerului peste bateriile de condiionare Reeaua de canale trebuie s ndeplineasc urmatoarele condiii: - Stabilitate hidraulic ridicat a reelei (distribuia aerului n diferitele spaii s nu fie influenat de condiii externe); - S nu genereze cureni de aer n ncperile climatizate; - S nu produc zgomote, sau s nu permit propagarea acestora. n figur sunt prezentate cteva elemente posibile ale unor reele de canale utilizabile n condiionarea aerului.

Unul dintre cele mai silenioase ventilatoare pentru circularea aerului n sistemele de condiionare a aerului a fost realizat de firma Trane i denumit "Silent", iar unul dintre cele mai moderne tipuri de ventilatoare realizate de aceeai companie este ventilatorul Q.

Fig. 11 Ventilator "Q" Ventilatoare moderne produse de compania Trane

Fig. 10 Ventilator "Silent"

Diferite tipuri de instalaii pentru condiionarea aerului : a) Instalatie simpl de tip deschis; b) Instalatie deschis cu utilizarea cldurii aerului evacuat; c) Instalaie cu recirculare i prenclzirea aerului proaspt; d) Instalie cu recirculare i prenclzirea aerului amestecat. Pr - prenclzitor; CU - camer de umidificare; I - nclzitor; Vt - ventilator; IC - incint condiionat; Rg - regeneratori de instalaii pentru condiionarea aerului sunt prezentate n figur.

3.2 Condiionarea aerului pe timp de iarn


Tratarea complex a aerului se relizeaz n agregate sau centrale de condiionare,realizate din schimbtoare de cldur i de mas precum i aparate auxiliare.Pentru a fi adus la parametrii cu care s poat fi introdus n spaiul de condiionat, aerul sufer o succesiune de transformri elementare.Modul de tratare a aerului se alege n funcie de condiii particulare (parametrii aerului din interior i exterior, regimul ncperii climatizate, sursa de frig disponibil, costuri, posibiliti de reglare i automatizare).Dimensionarea aparatelor componente ale agregatului sau centralei se realizeaz considerndu-se att regimul de funcionare pe timp de var ct i cel pe timp de iarn. Unele aparate se utilizeaz n ambele regimuri, iar altele numai n unul din cele dou regimuri.n funcie de sursele de substane nocive, din spaiul condiionat se poate alege unul din urmtoarele sisteme de recirculare a aerului: - Fra recirculare (nlocuirea complet a aerului viciat cu aer proaspat); - Recirculare parial (nlocuirea parial a aerului viciat cu aer proaspt); - Recirculare total (fr introducere de aer proaspt). n figur este prezentat una din numeroasele soluii posibile pentru condiionarea pe timp de iarn, cu recirculare partial.

Fig.14 :Schema aparatului de condiionare a aerului pe timp de iarn,cu recirculare parial. F - filtru, Pr prenclzitor; CU - camera de umidificare; P - pomp; SP - separator de picturi; I - nclzitor; Vt - ventilator

3.3 Condiionarea aerului pe timp de var

n figura este reprezentat un agregat pentru condiionarea aerului pe timp de var, cu recirulare parial.

Fig.15: Schema aparatului de condiionare a aerului pe timp de var, cu recirculare parial. F-filtru, V vaporizator, C - compresor, K - condensator,VL - ventil de laminare, I - nclzitor, Vt - ventilator

Reprezentarea n diagrama h-x a procesului de condiionare a aerului pe timp de var

3.4 Unitatea SHARP


Aceasta unitate este de tipul split-room.

Specificatii Unitate Capacitate de rcire Capacitate de dezumidificare kW Literi/h Interioar AH-A129E 3.45 1.3 Exterioar AU-A129E

Date electrice Faz Frecven Gama de tensiuni funcionare

Hz V

Simpla 50 198 to 264

Tensiuni funcionare V Curent funcionare Rece A Putere Rece W Compresor Tip Model Schimb ulei Sistem refrigerare Evaporator Condensator Control Volum refrigerant Marime tub capilar Diam. Ext. mm Diam. Int. mm Lungime mm cantitate Nivel zgomot dB( nalt A) dB( Mediu A) dB( Jos A) Sistem de ventilare Cantitate flux nalt aer (la rcire) Mediu Redus Ventilatorul

42 40 36

220 - 240 5.3 - 5.1 1150 - 1180 Tip rotativ izolat ermetic. RH207VXET 520cc (DIAMOND MS56)) Tub tip Louver fin i Grooved (tub 7mm) Tub tip Louver fin i Grooved (tub 7mm) Tub omida 940g 2.7 1.6 700 1 48

m3/min. m3/min. m3/min.

9.3 8.4 7.0 Ventilatorul de flux ncrucisat

26 Ventilatorul principal

Conectori
Cuplor refrigerant Dimensiune tub refrigerant Gaz, Lichid Numrul de serie a seturilor de tuburi pentru refrigerant eava de scurgere mm(Inci) Altele Dispozitive de siguran Tip flacr 1/2", 1/4" AZ-24T7F; 7m(23ft) O.D 18(45/64)

Filtre de aer Dimensiuni nete Greutate net

Lungime Inaltime Adancime

mm mm mm kg

Compresor: Protecie la suprasarcin (Intern) Motoare ventilator: Siguran termic Siguran, control microcomputer Plasa polipropilena (poate fi spalat) 897 720 297 535 186 236 10 35

Dimensiuni exterioare Lungime (mm)

Telecomanda Unitatea Interioar

Unitatea Exterioar

Pri electrice
DESCRIERE Compresor Motor ventilator interior Motor ventilator exterior Condensator motor ventilator interior Condensator motor ventilator exterior Condensator de fug Transformator Siguran MODEL RH207VXET ML-A525 ML-A593 REMARCI 220/240V, 50Hz, 1000W 220 - 240V, 50Hz, 220V, 60Hz 220/240V, 50Hz, 220V, 60Hz 430V, 2mF 430V, 1.5mF 400V, 30mF Primar; AC 220/240V, 50Hz Secundar; AC14.5/15.9V, 50Hz 250V, 2.5A LOC AU AH AU AH AU AU AH AH

MICROCOMPUTER sistemul de control Microcomputer (IC1) - este un CMOS, chip singular, microcomputer pe 8 bii. Alocarea pinilor este descris n tabelul ce urmeaz:
Numr Pin Numr Pin 33 1 34 2 35 3 36 4 37 5 38 6 39 7 40 8 41 9 42 10 43 11 44 12 45 13 46 14 47 15 48 16 49 17 50 18 51 19 52 20 53 54 21 55 22 23 56 24 57 25 58 26 59 27 60 61 28 29 62 63 30 64 31 32 Nume Terminal Nume Terminal P27 P53 P26 P52 P25 P51 P24 P50 P23 P33 P22 P32 P21 P31 P20 P30 KI AGND P17 CK2 P16 CK1 P15 RESET P14 F P13 R46 P12 R45 P11 R44 P10 R43 P07 R42 P06 P05 R41 R40 P04 P03 KH P02 P66 P65 P01 P00 P64 P63 GND VDD GND VR P62 P57 P61 P56 P60 P55 OSC P54 OSC TEST Intrare (in)/ieire (out) Intrare (in)/ieire IN (out) IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN OUT IN OUT IN OUT IN OUT OUT OUT IN OUT IN OUT IN OUT IN OUT IN OUT OUT IN IN OUT OUT IN OUT IN IN OUT OUT IN IN IN IN IN IN IN IN OUT IN IN IN IN IN OUT IN Funcie

Funcie MODEL 4 MODEL B MODEL 3 VENTILATOR H MODEL 2 VENTILATOR M MODEL 1 VENTILATOR L SWITCH AUX. WIRELESS SWITCH RULARE TEST PREINCALZIRE PRM PLUSE POWER ON SWEAT SEMNAL WIRELESS 0V OPERARE LED OSILATIE RIMER LED OSILATIE RESET BUZZER (BOBINA VALVA) DEICE A (VENTILATOR DEICE B EXTERIOR) RY1 COMP. OFF WIDTH VENTILATOR SSR DEZUMIDIFICATOR LOUVER MOTOR OFF TEST 1 LOUVER MOTOR LOUVER MOTOR LOUVER MOTOR

SEMNAL PRM

AC CLOCK 0V 0V 5V 5V

(NIVEL EEPROM CLOCK CURENT) EEPROM DATA TH1 TH2 MODEL A

Funcii

Caracteristicile controlului temperaturii Functionare RECE In modul RECE, circuitul termostat este controlat de 4 linii termostat (de la C1 la C4).

Functionare USCATA In modul USCAT, circuitul termostat este controlat de 3 linii termostat (de la D1 la D3).

Moduri de operare

Modul RECE Compresorul se deschide si se inchide, conform liniilor de termostat C3 si C4. Motorul ventilatorului de exterior este de asemenea controlat odata cu compresorul.

Funcionare USCATA La pornire, compresorul porneste intotdeauna sa functioneze pentru 2 minute cu viteza de ventilator D (mai inceata decat UL). Microcalculatorul masoara temperatura din camera la 2 minute dupa aceasta prima pornire a compresorului. Aceasta temperatura a camerei este setata ca fiind temperatura presetata automat. Temperatura presetata este intre 18C si 32C. Cand temperatura camerei este sub 18C, temperatura presetata este setata la 18C iar cand temperatura camerei este peste 32C, temperatura presetata este setata la 32C. Functionarea uscata este divizata in 3 zone (Zona de racire, Zona de dezumidificare si zona de circulatie) de catre liniile de termostat (de la D1 la D3), si compresor si motorul ventilatorului sunt controlate in fiecare din zone ca in tabelul urmator.

Vitezele ventilatorului

Vitezele ventilatorului sunt date de motorul ventilatorului de interior, si sunt H, M, L si UL, diponibile in urmatoarele moduri de functionare. Comutator Ventilator HIGH (mare) LOW (redus) SOFT (bland) Anti-transpiratie RECE M L UL Doar ventilator M L UL

Cand functionarea continua 30 de minute in zona rece sau in zona de dezumidificare in timpul functionarii uscate sau in timpul functionarii continue a compresorului in zona functionarii reci, viteza ventilatorului interior se schimba superior de la UL la L sau de la D la UL. Prevenirea inghetului Cand temperatura tevii interioare scade sub -1C in timpul functionarii reci sau a functionarii uscate, compresorul este oprit. Rulare de test Cand este apasat butonul TEST RUN (rulare de test) in timpul suspendarii functionarii, incepe testul functiei reci. In acest moment, viteza ventilatorului este setata pe AUTO. Daca acest buton este apasat in timpul functionarii, testul de functionare incepe in modul curent de functionare. Ledul de functionare (rosu) palpaie in timpul testului de functionare. In timpul functionarii reci si a operatiei de incalzire, compresorul este mentinut activ dar in modul de operare uscat si este setat in zona de dezumidificare. In modul doar ventilator, motorul ventilatorului intern ruleaza continuu. TIMER Timer programabil pe 24 de ore de tip ON/OFF Timerul de ON sau de OFF poate fi programat independent. Cand unitatea functioneaza in timpul unei ore dupa ce timerul de OFF a fost setat, setarea termostatului este automat schimbata (+1C in functionarea rece si in functionarea uscata, -3C in functionarea de incalzire, dar temperatura minima setata fiind 16C). Cand timerul ON este setat in functionarea de incazire s racire, functionarea incepe intre 0 si 30 de minute (depinzand de temperatura camerei) astfel incat temperatura presetata este obtinuta la ora setata. Timerul de o ora

Cand timerul de o ora (ONE-HOUR Timer) este setatm unitatea se inchide automat dupa o ora. Timerul de o ora are prioritate fata de timerul ON si timerul OFF. Daca butonul ONE-HOUR TIMER este apasat din nou in timpul functionarii, unitatea va functiona pentru inca o ora. Aer conditionat automat Cand este selectata functia de aer conditionat automat, modul de functionare si temperatura presetata sunt setate automat conform temperaturii camerei din momentul pornirii (tablel H-2). Viteza automata a ventilatorului Cand este selectata viteza automata a ventilatorului fie in functionare rece fie in functionare calda, viteza ventilatorului este schimbata automat de liniile de termostat C1 la C3 in functionare rece si H1 la H4 in functionare calda.

Tensiune la start (Power on start)

Daca firul ce conecteaza POWER ON este taiat pe ansamblul PWB, cand tensiunea este furnizata prin activarea unei siguramte, aparatul de aer conditionat incepe automat in functionare AUTO. (Fig. L-2). Auto restart Daca apare o cadere de tensiune in timpul functionarii, unitatea va restarta dupa revenirea tensiunii in acelasi mod de operare ca inainte. Iesirile in fiecare mod de operare (tabel H-4)
compresor rece racire circulare racire ON OFF ON Motor ventilator exterior ON OFF ON Motor ventilator interior ON ON L/UL

uscat

dezumid. circulare numai ventilator

ON OFF OFF

ON OFF OFF

UL/D D/ OFF ON

Procedura de diagnosticare

Cand motorul ventilatorului interior este defect sau apare un blocaj de compresor, compresorul, motorul ventilatorului interior, motorul ventilatorului exterior si racitorul sun toate oprite si ledul rosu se aprinde si se stinge sincron cu temporizarea ledului de timer. Cand termistorul din camera sau tubul de temperatura este deschis sau scurt, ledul de functionare se aprinde sau se stinge sincron cu temporizarea ledului de timer, prin apasarea sincrona pentru mai mult de 3 secunde a butoanelor TEST si AUX.

Graficul ledului de TIMER si a ledului de Functionare a procedurii de diagnostic. Cand butonul OI de pe telecomanda este apasat sau butonul AUX de pe unitate este apasat, unitatea iese din Procedura de Diagnosticare. Modul de test Se pun terminalele 1 si 2 ale conectorului CN4 si sursa in scurt-circuit. Perioada timerului devine mai scurta, de exemplu un ciclu de 3 minute este facut in 3 secunde, exceptie facand: Modul de test este pentru verificarea fiecarei iesiri operationale. Continuand apasarea pe butoanele AUX si TEST RUN simultan, si unitatea fiind deschisa, sistemul intra in modul de test 2. In acest mod, iesirea functionarii este schimbata de butonul TEST RUN din unitate sau de

butonul OI de pe telecomanda. Se doloseste butonul AUX pentru a reveni la pasul 1. Iesirile normale sunt evidentiate in tabelul urmator (tabelul H-5).

*1 : 7Ctemperatura camerei<42C..............................................................................................ON : 7C>(temperatura camerei) sau (temperatura camerei)42C................................................OFF *2 : -2Ctemperatura evei<42C...................................................................................................ON : -2C>(temperatura evei) sau (temperatura tevei)42C.........................................................OFF

*3: ON n cazul pornirii la venirea tensiunii.

Ciclul de refrigerare

Circulaia refrigerantului

Ciclul temperaturi i presiunii portului de serviciu (Rcire ISC)


Numrul condiiei 1 2 3 4 *Presiunea portului de serviciu *indicator de presiune Rcire 81C 39C 13C 9C 0.53MPa

IV Bibliografie
http://www.referate.ro

http://highperformancehvac.com/air-conditioners/how-air-conditioners-work http://simple.wikipedia.org/wiki/Air_conditioner http://www.centrale-termice.ro/comparatii/centrala-termica-electrica-sau-aerconditionat-pompa-de-caldura http://www.vreau aerconditionat.ro/Documentatii-tehnice.php