Sunteți pe pagina 1din 3
Abilit ăţ i psihologice Anul I, Semestrul 2 (lucr ă ri practice) Descriere succint ă

Abilităţi psihologice

Anul I, Semestrul 2

(lucrări practice)

Descriere succintă a disciplinei:

„Abilităţi psihologice” este o disciplină cu un puternic caracter aplicativ care-şi propune ca, prin intermediul exerciţiilor structurate, să contribuie la dezvoltarea personală şi implicit profesională a studenţilor. Lucrul pe grupuri, dar şi sarcinile individuale alocate, facilitează dezvoltarea deprinderilor de relaţionare interpersonală, a cunoaşterii de sine şi a intercunoaşterii, oferind un cadru securizant şi un mediu suportiv pentru valorificarea propriei personalităţi.

Obiectivele disciplinei:

Familiarizarea studenţilor cu abilităţile necesare profesiei de psiholog

Conştientizarea de către aceştia a propriilor abilităţi

Orientarea studenţilor spre formarea şi dezvoltarea de noi abilităţi necesare profesiei de psiholog Beneficii asociate:

Fructificarea dinamicii de grup.

Stimularea intercunoaşterii şi a cunoaşterii de sine prin intermediul celorlalţi.

Crearea, într-un cadru organizat şi structurat, a unor oportunităţi necesare “propriilor

descoperiri”

Competenţele dobândite:

1.

Cunoaştere şi înţelegere

cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor specifice disciplinei (abilităţi, comunicare, dinamică de grup, percepţia celuilalt, empatie, managementul impresiilor, dezvoltare personală);

familiarizarea studenţilor cu abilităţile necesare profesiei de psiholog;

2.

Explicare şi interpretare

conştientizarea necesităţii formării şi dezvoltării de noi abilităţi necesare profesiei de psiholog;

capacitatea de a interpreta situaţii concrete în relaţia cu ceilalţi;

3.

Instrumental – aplicative

conştientizarea şi identificarea propriilor abilităţi;

capacitatea de a utiliza metode, tehnici şi instrumente de investigare a propriilor abilităţi şi ale celorlalţi;

valorificarea propriilor abilităţi în situaţii practice;

4.

Atitudinale

stimularea inter-cunoaşterii şi a cunoaşterii de sine prin intermediul celorlalţi;

crearea, într-un cadru organizat şi controlat, a unor oportunităţi necesare “propriei descoperiri” şi dezvoltări;

-

1 -

fructificarea dinamicii de grup. Con ţ inutul tematic al laboratorului: S ă pt ă mâna

fructificarea dinamicii de grup.

Conţinutul tematic al laboratorului:

Săptămâna 1.

Laborator 1. Prezentarea şi cunoaşterea participanţilor în şi de către grup. Circumscrierea conţinutului laboratorului: “Când vorbim de abilităţi psihologice ne referim la….”. Aşteptări şi temeri.

Săptămâna 2.

Laborator 2. Identificarea nevoilor şi intereselor participanţilor raportat la conţinutul laboratorului. Stabilirea regulilor de lucru în grup.

Săptămâna 3.

Laborator 3. Cunoaşterea de sine şi intercunoaşterea. Dezbatere asupra mitului lui Narcis. Aplicaţie.

 

Bibliografie:

Moore, Th. (1996). Îngrijirea sufletului – cultivarea profunzimii şi sacralităţii sale. Bucureşti: Editura Colosseum. Capitolul 3,

54-71.

Săptămâna 4-5.

Laborator 4-5. Capacitatea de auto-evaluare.

Propria cunoaştere şi modul în care sunt perceput de celălalt. Aplicaţii.

 

Bibliografie:

Allport, G. (1991). Structura şi dezvoltarea personalităţii. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. Capitolul 20, 493-

519.

Săptămâna 6-7.

Laborator 6-7. Percepţia celuilalt. Aplicaţii.

Accesibilitatea celuilalt, primele impresii. Aptitudinea de a judeca, calităţile unui bun “judecător”. Procese implicate în percepţia persoanei. Surse obişnuite de eroare. Rolul stereotipurilor.

Bibliografie:

Allport, G. (1991). Structura şi dezvoltarea personalităţii. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. Capitolul 20, 493-

519.

Săptămâna 8.

Laborator 8. Percepţia celuilalt

Empatia. Încrederea în celălalt. Aplicaţie.

 

Bibliografie:

Cosnier, J. (2002). Introducere în psihologia emoţiilor şi a sentimentelor. Iaşi, Ed. Polirom. Capitolul 3, 93-104.

Săptămâna 9-10.

Laborator 9-10. Comunicarea – o poartă către celălalt

Comunicare verbală – comunicare non-verbală. Aplicaţie. Rolul şi importanţa comunicării non-verbale în relaţia cu celălalt. Aplicaţie.

Bibliografie:

Stanton, N. (1995). Comunicarea. Bucureşti: Editura Societatea Ştiinţă şi Tehnică SA.

- 2 -

S ă pt ă mâna 11. Laborator 11. Cooperare, colaborare ş i compromis – de

Săptămâna 11.

Laborator 11. Cooperare, colaborare şi compromis – de ce şi când? Aplicaţie.

Rolul şi importanţa grupului. Repartiţia “fondului afectiv” la nivelul grupului. Dinamica de grup.

Bibliografie:

De Visscher, P., Neculau, A. (coord.) (2001). Dinamica grupurilor. Texte de bază. Iaşi: Editura Polirom.

Săptămâna 12-13.

Laborator 12-13. Prezentarea propriei personalităţi Aspecte vizând evidenţierea calităţilor personale în relaţia cu ceilalţi. Alegerea şi prezentarea unor teme care să valorifice abilităţile fiecărui participant.

Săptămâna 14.

Laborator 14. Celebrarea învăţării

Realizări versus aşteptări. Propuneri pentru îmbunătăţiri.

Modul de evaluare:

Evaluarea la acest laborator este compusă dintr-o evaluare pe parcurs (75%) şi o evaluare finală, sub forma unei „grile cu întrebări la alegere” (25%). procentul de 75% este reprezentat de bonusurile obţinute în cadrul aplicaţiilor practice ce se vor realiza pe parcursul semestrului (în cadrul fiecărui laborator) – în funcţie de abilităţile demonstrate şi dobândite – bonusuri care vor fi apoi convertite în note;

procentul de 25% este obţinut în urma completării „grilei cu întrebări la alegere” – care

evidenţiază gradul în care studentul şi-a însuşit aspectele teoretice cu care s-a operat pe parcursul semestrului; intrarea în examenul final (teoretic) este condiţionată de întrunirea unui număr de minim 10 prezenţe pe parcursul semestrului şi de obţinerea notei 5 (cinci) în urma convertirii în note a bonusurilor obţinute în cadrul aplicaţiilor practice;

Evaluare pentru situaţia de restanţă:

Evaluarea la această disciplină în sesiunea de restanţe presupune:

participarea la un colocviu, unde discuţiile se vor baza pe tematica oferită spre studiu (cu

bibliografia aferentă); deoarece bonusurile obţinute pe parcursului semestrului ca urmare a participării la activităţile practice nu se mai iau în considerare, fiecare student va primi un studiu de caz pe care va trebuie să-l analizeze şi să-l prezinte; deoarece disciplina este una cu caracter aplicativ, studenţii care n-au întrunit numărul de prezenţe sau n-au acumulat bonusurile necesare pentru a intra în prima sesiune de examen (ceea ce denota faptul că n-au beneficiat de aplicaţiile din cursul semestrului), nu vor putea obţine o notă mai mare de 9 (nouă) în sesiunile următoare.

- 3 -