Aoanei Monica Adriana USAMV Cluj-Napoca Anul I

Celula si organitele celulare structura si functii

Celulele sunt unitati morfofunctionale ale organizarii lumii vii, care se afla permanent in relatie de echilibru dinamic si cu mediul inconjurator.Acesta reprezinta un sistem deschis, fiind o structura consumatoare de energie. Deasemenea este capabila sa transforme elementele si energia din mediu in elemente proprii. Celulele sunt sistematizate in doua clase majore: procariote si eucariote 1. Procariote Procariotele sunt caracteristice primelor forme de viata, iar elementele lor structurale sunt reduse. Astfel, procariotele nu au nucleu propriu zis ci doar un corp nucleoid, care este alcatuit dintr-un lant de ADN atasat de membrana celulara cu una dintre extremitati. In citoplasma exista numerosi ribozomi liberi, dar nu poseda organite delimitate de endomembrane. 2. Eucariote Eucariotele sunt celule cu organizare complexa. In structura lor se deosebesc trei componente principale: membrana, citoplasma si nucleu. In categoria eucariotelor intra unele protozoare, celulele plantelor, animalelor si omului. Corpul animalelor si al omului este alcatuit din aproximativ 1000 de tipuri celulare, fiecare tip diferentiat astfel incat sa se indeplineasca o functie sau un grup de functii specific cu randament maxim. Forma celulelor eucariote este variabila si ea depinde de: caracterele fizice si chimice ale mediului in care se gasesc, raporturile care se stabilesc intre ele si functiile pe care le indeplinesc.Celulele aflate in mediu lichid (de exemplu: celulele sangelui) sunt de obicei de forma rotunda sau ovalara, dar forma lor poate suferi modificari sub influenta factorilor intracelulari si extracelulari. De exemplu leucocitele din sange isi modifica mult forma in momentul strabaterii peretelui vascular (process numit diapedeza). La nivelul tesuturilor si organelor, celulele realizeaza contacte stranse intre ele, iar forma lor devine neregulata datorita compresiunii reciproce, luand forma poliedrica, prismatica, cubica, umbeliforma, turtita etc. Celulele cu functii speciale cum sunt cele din tesutul nervos iau forme variate: stelate, piriforme, alungite, etc. Diametrul majoritatii celulelor din organism este cuprins intre 10-30 micrometrii. Cele mai mici celule din organismul mamiferelor sunt considerate celulele granulare (neuronii granulari) din cerebel cu un diametru de 3-4 micrometrii, iar cele mai mari sunt ovocitele care masoara aproximativ 200 micrometrii. Unele celule nervoase pot depasi 100 micrometrii in lungime. Volumul celulelor variaza intre 200 1500 micrmetrii cubi. Compozitia chimica a celulelor: oxigenul, carbonul, azotul si hidrogenul constituie aproximativ 95% din totalul elementelor chimice constituente. Urmeaza apoi clasa
1

Aoanei Monica Adriana USAMV Cluj-Napoca Anul I

macromoleculelor Ca, P, K, S, Na, Mg si Cl. O importanta deosebita au in activitatea celulara, microelementele, chiar daca sunt prezente in cantitati mici. Cele care au rol esential in activitatea celulara sunt: Cr, Co, Cu, I, Se, V si Zn. Moleculele organice care intra in structura unor constituenti de baza ai celulei, sunt: proteinele structurale cu rol in realizarea structurii celulei si enzimele ce catalizeaza reactii intra si extracelulare; glucidele prezente sub forma de glicogen, glicoproteine si glicolipide cu rol in alcatuirea membranei celulare si a unor organite; lipidele formeaza complexe lipoproteice la nivelul citomembranelor si servesc ca substrat energetic pentru reactiile enzimatice: acizii nucleici care detin informatia genetica si apa factor ce intra in alcatuirea celulelor in proportie de 60-90%. Durata vietii celulelor difera in functie de tipul celular. Astfel, celulele epiteliului intestinal traiesc intre 48 si 72 de ore, dupa care sunt inlocuite, iar celulele nervoase si cele musculare cardiace au o durata de viata aproximativ egala cu cea a individului. Organizarea morfologica a celulei eucariote variaza in raport cu fazele ciclului celular, varsta celulei si fazele functionale ale acesteia (de exemplu: o celula adipoasa cand se incarca cu grasime are un aspect iar cand pierde grasime, cu totul alt aspect). Fiecare celula are in componenta sa trei elemente structurale de baza: membrana, citoplasma si nucleul. Membrana celulara se prezinta ca o pelicula foarte subtire si flexibila ce acopera si delimiteaza compartimentul citoplasmatic. La nivelul celulelor exista trei tipuri de membrane si anume: membrana plasmatica (care delimiteaza celula si intervine in metabolismul celulei, schimburile de informatii dintre celule si mediul extracelular, realizarea adezivitatii celulare si a dispozitivelor jonctionale, imunitate), membranele interne (care delimiteaza organitele intercitoplasmatice cum ar fi reticulul endoplasmic, complexul Golgi, mitocondriile, lizozomii, peroxizomii si nucleul) si membranele speciale (cum ar fi teaca de mielina). Membrana celulara este alcatuita din trei straturi suprapuse si anume: plasmalema are aspect trilaminat si este constituita din stratul bimolecular lipidic si cele doua straturi de proteine, glicocalixul structura glicoproteica ce acopera fata externa a plasmalemei si citoscheletul membranei situat pe fata interna a plasmalemei si aflandu-se in continuitate cu citoscheletul citoplasmei. Citoplasma ocupa spatiul aflat intre membrana celulara si invelisul nuclear. Ea cuprinde doua componente majore: matricea citoplasmatica si organitele celulare. Matricea celulara este numita si citosol sau substanta fundamentala a citoplasmei si este sediul unor procese metabolice esentiale pentru celula ca : glicoliza, calea pentozofosfatilor, gliconeogeneza, glicoliza, metabolizarea aminoacizilor, biosinteza acizilor grasi si a nucleotidelor. In citoplasma celulelor eucariote exista o retea complexa de filamente proteice care constituie citoscheletul. Filamentele proteice ale citoscheletului sunt reprezentate de : microfilmente reprezentate in principal de actina dar si o oarecare cantitate de miozina, microtubuli formatiuni lungi, cilindrice a caror perete este format din 13 protofilamente paralele, formate din polimeri ai unor
2

Aoanei Monica Adriana USAMV Cluj-Napoca Anul I

proteine numite tubuluine, si filamente intermediare de natura proteica reprezentate de : citocheratine, neurofilamente, gliofilamente, desmina si vimentina. Nucleul este o componenta celulara prezenta in toate celulele organismelor eucariote cu exceptia hematiilor adulte si a trombocitelor. Acesta are un rol primordial in viata celulei, avand doua roluri principale: stocheaza si transmite codul genetic si regleaza si controleaza procesele celulare ce au loc in interiorul celulei. Nucleul interfazic prezent in celulele eucariote aflate in interfaza are o structura tipica fiind format din doua componente majore : invelisul nuclear un sistem special de endomembrane care separa continutul nuclear de citosol si este alcatuit dintr-o cisterna perinucleara continua, strabatuta din loc in loc de pori nucleari, si matricea nucleara sau nucleoscheletul cu rol esential in determinarea formei nucleului, medierii actiunii unor hormoni, medierii actiunii unor enzime specifice unor procese glicolitice. Forma nucleului este adaptata in functie de forma celulei astfel: celulele sferice, cubice si poliedrice au nucleu sferic iar celulele prismatice au nucleu oval. Organite celulare: Organitele celulare sunt structuri citoplasmatice de diferite marimi si care indeplinesc functii specifice. Acestea se impart in doua categorii: organite celulare delimitate de membrana si organite celulare nedelimitate de membrana. 1. Organite celulare delimitate de membrana: Reticulul endoplasmatic este un organit celular cavitar, raspandit in intreaga citoplasma si format din saci, cisterne, tubi si vezicule anastomozate intre ele.Exista doua tipuri de reticul endoplasmatic si anume: reticul endoplasmatic neted si reticul endoplasmatic rugos. Functional, reticulul endoplasmatic intervine in sinteza proteinelor, sinteza componentelor structurale ale membranelor si a enzimelor, in activarea si metabolizarea unor substante cum sunt medicamentele, sinteza si metabolizarea acizilor grasi, fosfolipidelor, colesterolului si hormonilor steroizi. Complexul Golgi este o retea de filamente fine denumit si aparat reticular intern. Acesta este alcatuit din fragmente denumite dictiozomi iar in structura lui intra trei componente de baza: cisternele aplatizate, microveziculele si macroveziculele. Functiile indeplinite de acest organit sunt : functia de secretie celulara, biogeneza lizozomilor, dirijarea traficului endomembranelor si formarea acrozomului. Lizozomii sunt organite in forma de vezicule, sferice sau ovale, sunt formati din aparatul Golgi si contin enzimele hidrolitice necesare digestiei intracelulare. Sunt prezenti in citoplasma tuturor celulelor cu exceptia hematiei adulte. Functiile lizozomilor sunt: heterofagia, autofagia, participarea la diferite procese fiziologice si patologice.

Aoanei Monica Adriana USAMV Cluj-Napoca Anul I

Peroxizomii sunt organite mici, sferice, asemanatoare fixic cu lizozomii dar unici prin faptul ca se formeaza prin inmugurirea reticulului endoplasmatic neted sau prin replicarea acestuia si prin faptul ca contin oxidaze. Acestia se gasesc in cantitati mari in celulele ficatului si rinichilor Peroxizomii intervin in metabolismul apei oxigenate (avand si denumirea de peroxid de hidrogen) in doua etape, joaca un rol important in procesele de detoxifiere (functie facilitata de permeabilitatea mare a membranei pentru ioni si molecule mici) si contin de asemenea un sistem enzimatic capabil de beta-oxidarea acizilor grasi. Mitocondriile sunt organite celulare prezente in citoplasma tuturor celulelor exceptand hematiile adulte. Principala lor functie este aceea de a produce energia necesara desfasurarii activitatilor celulare (crestere, diferentiere, diviziune, miscare, respiratie, digestie, etc. ). Compozitia chimica globala a mitocondriei este urmatoarea: proteine 60-70%, lipide 3035%, ADN 0,5%, ioni, aminoacizi si glucide. Este constituita structural din urmatoarele elemente : membrana externa, membrana interna, spatiul intermembranar si matricea mitocondriala. 2. Organite celulare nedelimitate de membrana: Ribozomii reprezinta componente deosebit de importante ale compartimentului matriceal, datorita rolului lor in sinteza proteinelor. Ribozomii sunt de natura riboproteica, fiind prezenti in toate celulele, eucariote si procariote, exceptand hematiile adulte. Ribozomul este un complex format din doua subunitati inegale ca dimensiune si in privinta constantei lor de sedimentare, numite subunitatea mica si subunitatea mare. Din punct de vedere chimic acestia sunt alcatuiti din ARN, proteine, cantitati mici de apa, ioni (mai ales de mangneziu, etc.). Aceste organite se pot gasi libere in citoplasma sau atasate de membranele reticulului endoplasmatic rugos. Ele pot fi observate fie izolate fie grupate in poliribozomi (polizomi). Centriolii sunt formatiuni microtubulare cu diametrul de ordinul micrometrilor. Cei doi centrioli sunt dispusi perpendicular unul pe celalalt. Peretele centriolului este alcatuit din noua triplete de microtubului dispuse in jurul unei zone centrale cu aspect omogen. Cei doi centrioli celulari formeaza centrul celular, care este responsabil de initierea diviziunii celulare si a fusului de diviziune. O alta componenta a citoplasmei este reprezentata de incluziunile celulare, respectiv: Glucide, depozitate in citoplasma sub forma de glicogen. Lipide, stocate in citoplasma celulelor sub forma de trigliceride sau picaturi sferice de diferite marimi. Proteinele sunt depozitate aproape in exclusivitate sub forma de granule secretorii. Pigmentii pot aparea sub forma de pigment brun-negru (granule de melanina) in celulele pigmentare sau pigment galben (lipofuscina) in celulele nervoase. Cristalele si cristaloizii apar in mod normal in celule cum ar fi celulele Leyding din testicule sau chiar in nucleul unor hepatocite.
4