Sunteți pe pagina 1din 4

Std.frt.

Marilena Ionescu
Grupa E-111A

Prof.Madlena Nen

Introducere

Stresul psihic insoteste orice activitate in care omul este angajat, fiind o rezultanta a conflictului ce poate fi generat de actiunea in sine si de cel care o presteaza.Stresul poate aparea din cauza cresterii ritmului evolutiei societatii, a volumultui solicitarilor si dinamicii accelerate a ambiantei sociale.Din acest punct de vedere, se vorbeste despre stresul vietii de zi cu zi, al mediului ambient, familial, scolar, professional. Viata si activitatea militara reprezinta o sursa de trairi emotionale pozitive si negative complexe, uneori contradictorii sau ambivalente, dar intotdeauna aflate in situatia de a genera si de a mentine stresul psihic. Imi aleg aceasta tema , cu scopul de identificare a factorilor stresanti cu care se vor confrunta militarii in situatii reale in vederea reducerii victimelor stresului Si de a cunoaste a modului de actiune a factorilor stresanti in vederea pregatirii comandantilor si luptatorilor pentru gestionarea corespunzatoare a stresului. Pentru a studia si a enunta principalii factori generatori de stres, pornesc de la 2 ipoteze , si anume stresul este datorat intamplarii si stresul poate provoca problem legate de adaptarea la mediul militar. Cuprins Principalii factori stresori care pot aparea pe timp de pace sunt: 1. Volumul muncii, gradul inalt de solicitare fizica si psihica a sarcinilor militare. Este cunoscut faptul ca, organizatia militara poseda o pronuntata inertie adaptativa, fiind in general foarte stabila din punct de vedere al structurii si numarului de functii existente (crearea unei functii noi este un fenomen relativ rar in armata) iar constringerile de ordin financiar impun, in anumite perioade, reducerea personalului armatei. 2. Pericolele posibile la care se expun militarii cand manuiesc armamentul si tehnica de lupta sau atunci cand executa activitati cu risc crescut. Din cauza regimului activitatii, militarii din garda se afla intr-o conditie psihofiziologica precara. Calitatea veghii este profund modificata si reactivitatea militarilor din garda este, in general, alta decat in stare normala. Genul de modificari ce se produc, fara exceptie, la toti militarii din garda afecteaza constiinta. 3. Nivelul scazut al ordinii si disciplinei militare, climat de munca deficitar in subunitati, conflicte intre militari, calitatea slaba a procesului pregatirii pentru lupta. Principalele cauze sunt: nerespectarea prevederilor actelor normative privind pregatirea militarilor; slaba preocupare a comandantilor pentru cunoasterea subordonatilor si pentru solutionarea conflictelor dintre acestia 4. Nostalgia, impactul instructiei asupra soldatului si stilul de conducere al instructorului militar. Nostalgia este cauzata de conditiile mediului si are ca efect

slabirea capacitatii de lupta a trupelor, prin pierderea increderii in sine , a credintei in victorie si prin indreptarea energiei Eului in alte directii decat cele care privesc scopul pentru care se afla, in acel moment acolo. Modelul la care se raporteaza majoritatea ostasilor este instructorul, acesta fiind comparat cu capul familiei, principalul factor de coordonare si de educare. Pregatirea pentru lupta, in general, si instructia militara, in special este perceputa ca o experienta profund negativa de cei instruiti. 5. Probleme nerezolvate sau evenimente in familie (nasterea copiilor, divortul, decesul, anumite boli, faptul ca sunt unicii intretinatori ai membrilor familiei). 6. Stresul pensionarii (al trecerii in rezerva). Odata cu anuntarea masurilor de modernizare, restructurare, disponibilizare a cadrelor din armata, o noua forma de stres ia amploare: stresul disponibilizarii. 7. Insuficienta echipamentului, hranei, conditiilor de cazare si petrecere a timpului liber. Acesti factori fac referire la proasta aprovizionare cu echipament militar sau lipsa fondurilor necesare echiparii cadrelor la timp, conform normativelor in vigoare, la calitatea proasta a echipamentului distribuit, purtarea de catre militarii in termen de echipament uzat, cu timpul de folosinta depasit si care nu mai poate fi reparat.

Concluzii

Privind factorii ce determina stresul in armata, consider ca, ipotezele de la care am plecat spre acest studiu (stresul este datorat intamplarii si stresul ridica probleme de adaptare in mediul militar.) au fost confirmate , iar pentru imbunatatirea mediului militar si, implicit, pentru eliminarea anumitor factori generatori de stres din organizatia militara, am ajuns la urmatoarele solutii : a. incompetenta atat in plan profesional cat si al conducerii unitatilor Solutii: * promovarea sa se faca conform criteriilor stabilite in "Ghidul carierei militare" prin concurs si nu prin numiri in functie; * managementul resurselor umane trebuie sa aiba in vedere un schimb natural a generatiilor pentru a asigura o continuitate intre cadrele foarte tinere si cele apropiate de pensia naturala; * promovarea in functiile de decizie a unor cadre competente atasate cauzei. b. incertitudinea mentinerii pe post -cadrele militare nu si-au mai indeplinit corespunzator atributiile functionale Solutii: *cunoasterea perspectivei carierei militare si existenta unei strategii clare, pe etape, transparenta in care sa se cunoasca ce unitati raman, care se desfiinteaza, ar reduce stresul si ar preintampina anumite situatii de soc pentru cadrele militare, ce pot duce la anumite aspecte nefavorabile si pe plan familial. c. actualizarea regulamentelor conform realitatii - unele regulamente au fost modificate, altele sunt depasite.

Solutii: * este necesara actualizarea lor la realitatile din teren si la necesitatile sociale, financiare, reale ale cadrelor militare. * respectarea regulamentelor de la comandant pana la ultimul subordonat. d. dintre motivele pentru care cadrele ar pleca din armata au fost si "dorinta unui castig mai mare". Solutii: * gasirea unor sisteme de motivatii prin care armata sa-si pastreze oamenii bine pregatiti (cresterea atractivitatii profesiei de militar si a statutului personalului din M. Ap. N.). e. Repartizarea judicioasa a sarcinilor si misiunilor, astfel incat sa se evite incarcarea cu sarcini peste posibilitatile de rezolvare, si acordarea timpului fizic necesar rezolvarii sarcinilor.

BIBLIOGRAFIE 1. [Ministerul Apararii Nationale - Marele Stat Major]: Pregatire psihica pentru lupta (manual), Ed. Militara, Bucuresti, 1993 2. Floru, R.: Stresul psihic, Ed. stiintifica, Bucuresti, 1974 3. Golu, M.: Dictionar de Psihologie Sociala, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1981 4. Papari, A.; Sintion, F. (coord.): Psihologie Manageriala, Ed. Fundatiei Andrei saguna, Constanta, 2000 5. Zamfir, C; Vlasceanu, M.:Dictionar de sociologie, Ed. Babel, Bucuresti, 1993 6. http://www.e-scoala.ro/psihologie/consecinte_ale_stresului.html