Sunteți pe pagina 1din 5

Tema Igiena apei si aprovizionarii cu apa Partea I Directiile prioritare de consum a apei: in scopuri fiziologice igienice tehnice (cea

cea mai mare cantitate) 1. Importanta fiziologica a apei Toate procesele biochimice se produc in mediu lichid Este solvent pentru multe substante participa la reactiile chimice asigura echilibrul acido-bazic participa la toate procesele de temroreglare indeplineste functia de transport participa la eliminarea produselor metabolice si a substantelor toxice Continutul procentual al apei in corpul uman in dependenta de virsta: embrion (de 3 zile) 97% foetus (de 3 luni) 91% sugar 70-75% adult 60-65% virstnic 50-55% Continutul apei in diferite organe: tes adipos 20% tes osos 25-70% tes conjunctiv 60% pielea 70% muschii striati 75% plaminii, ficat 80% tes nervos 85% plasma saangvina 90% Eliminarea apei din organism este conditionata atit de proceselefiziologice, cit si de cele patologice. Cele mai mari pieereri de apa in timpul eforturilor fizice, hemoragiilor si in cazul unor maladii infectioase (holera). Caile de eliminare a apei din organism, ml/24 ore: urina 1500 tes cutanat 500 aparatul respirator 350 aparatul digestiv 150 pierderile de apa sunt considerate ca stari critice pentru organism. La pierderea 1-1,5 l de apa organismul simte nevoia de recuperare si apare senzatia de sete. In cazul dehidratarii de 10% se deregleaza procesele metabolice, iar la dehidratarea de 15-20% la temeperatura aerului de 30 C si mai mare poate cauza moartea (mai ales la bolnavi cardiaci), dehidratarea de 25% se considera mortala chiar si la temperaturi joase. Omul poate trai fara apa maximum 5-7 zile. Caile de recuperare a apei: consumarea directa a apei

consumarea alimentelor care contin apa Recuperarea pierderilor de apa se efectueaza ind ependenta de necesitate. In conditii obisnuite cantitatea de apa consumata in timpul rece al anului e de 1-1,5 l, iar in timpul cald ajunge pina la 3 l. In cazul eforturilor fizice obisnuite omul consuma 2,53 l de apa pe zi. In cazl eforturilot fizice mari, cantiatea de apa care trebuie recuperata creste pina la 8-10 l si mai mult I dependenta de constitutie, zona climaterica. Odata cu apa se elimina substante mierale. Carenta si abuzul consumului de apa dauneaza sanatatii.

Cantitatea de apa produsa la metabolizarea unor trofine, la 100g: proteine 107,1 ml lipide 41,3 ml amidon 55,1 ml alcool 117,4 ml 2. Importanta igienica a apei Pe linga utilizarea apei pentru necesitati fiziologice, curative, omul mai utilizeaza calitatile e si in scopuri igienice. Apa este consumata pentru spalaatul ruffelor, curatenie, igiena personala, prepararea alimentelor, spalatul veselei etc. La distribuirii apei la populatie, se ia in consideratie raportul 100 l la persoana. 3. Utilizarea apei in scopuri tehnice Pentru producerea otelului, zaharului, crsterea animalelor. 4. Sursele de poluare a apelor Sursele de poluare a apelor: organizate apele reziduale comunale (menajere) scurgerile industriale de la unele ramuri (complexe animaliere, de pasari) cimpurile de asenizare, filtratie si irigare neorgaizate catastrofele naturale: inundatii ploi abunente apele reziduale superficiale sau de siroire din localitati (de ploi, zapada, spalaturi) 5. Cerintele igienice fata de calitatea apei potabile Apa folosita de populatie in scop de menaj si baut trebuie sa corespunda anumito parameetri de calitate: apa trebuie sa posede calitati organoleptice corespunzatoare sa aiba componena chimica cuvenita ddin punct de vedere fiziologic compusii toxici vor depasi concentratiile admisibile apa nu trebuie sa contina agenti patogeni sau alti agenti care pot pune sanatatea in pericol parametrii microbiologic: escherechia 0, enterococi (streptococi) 0 parametrii chimici: arsen 10 microg/l, benzen 1, bor 0,5. parametrii cimici indicatori: aluminiu 200 microg/l, amoniu 0,5, bacterii coliforme 0, carbon organic nici o modificare anormala, cloruri 250, clor rezidual 0,5, conductivitate 2500, culoare acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala, oxidabilitate 5 mgO2/l, pH 6,5-9,5, Na 200 mg/l, sulfat 250 mg/l, turbiditatea 5 UNT, zinc 3 mg/l, radioactivitatea totala 0,10 mSv/ran, alfa globala 0,1 Bq/l, beta globala 1 Bq/l. 6. Circuitul apei in mediul ambiant 7. Sursele de apa Volumul total al rezervelor de apa pe glob constituie 1386000000 km3, din care 97,47% - apa sarata, 2,53% - apa

dulce. Sursele de apa: ape atmosferice si meteorice de ploi de zapada de ghetari de suprafata curgatoare riuri canale statatoare lacuri mari oceane subterane de sol superficiale de mal, infiltrative freatice interstratale fara presiune cu presiune, arteziene Cantitatle de apa de pe glob in dependenta de sursa: ghetarii, zapada 24364000 ape subterane 10530000 umidiatea din sol 16500 apa din lacuri 91000 apa din balti 11500 apa din riuri 2000 apa din atmosfera 13000 Dintre apele dulci in mod obisnuit se utilizeaza apele subterane si de suprafata. Primele pot fi ape fratice sau de mca adincime cu nivel liber si de profunzime sau de mare adincime, cel mai frecvent captive. Apele subterane sunt mai pure decit cele superficiale. In RM la moment sunt: 364 riuri, 57 lacuri, 3000 bazine artificiale. Debitul celor mai mari riuri din RM: Nistru 10 m3/ora, Prut 24 m3/ora. Apele de suprafata sunt in cantitati suficiente, desi variaza in functie de factorii meteorologici. Apa

factori de asigurare a activitatii cu rol biologic si sanogen indice al bunastarii sanitare a centrelor populate factor ce influenteaza asupra sanatatii factor de risc in caz de folosire a apei cu carente sau exces de subtante chimice

Maladii necontagioase Continutul ridicat de fluor poate induce aparitia fluorozei dentare, in conc mai mari de 5 mg/l. Cele mai mai conc de fluor sunt in Balti, Glodeni, Falesti, Riscani. 170 000 de oameni sunt afetati de boala data, dintre care preponderent in virsta de 0-14 ani. Carenta de fluor duce la aparitia careie dentare. Carenta de fluor este in Chisinau, Soroca, Ribnita, aceste orase fiind alimentate din Nistru. Carenta de iod duce la dezvoltarea gusei

endemice, la dereglari in functie a SNC, metbolismului proteic, lipidic, glucidic, lacopii sunt tulburari in dezvoltarea fizica si psihica. 2/3 din RM e considerata zona endemica. Mineralizarea excesiva consta din continutul ricat de sulfati, cloruri, hidrocarbonati, Ca, Na, Mn si duce la cresterea moriditatii prin ltiaza urinara. Se intilneste inTaraclia, Soroca si Lapusna. Duce la maladii cardiovasculare. Nr de populatie afectate depaseste un milion. Maladii neinfectiase produse din cauza componentei chimice a apei: insuficieta unor subst minerale gusa endemiica caria dentara intoxicatii cu subst toxice facori ce influenteaza toxicitatea nitrati, Pb, mercur, cadmiu, arseniu, esticde, cianuri, crom, detergenti de dif origine hidrocarburi, bariu, seleniu, cobalt exces unor subst minerale fluoroza endemica maladii cardivasculare si lienale Patologii infectioase transmise prin apa Conditii: existenta unui eliminator de germen viabilitaea in apa a germenilor patogeni un timp suficient pentru prod bolii existenta unei populatii receptive Bolile infectioase transmise prin apa se manifesta sub forma de endemii, epidemii si forme sporadice. Epidemia forma de manifestare a bolilor infecioase (tifosul). Epidemiile hidrice prezinta o serie de caratcere care le diferentiaza de altte tipuri de epidemii si pe baza carora se poate pune diagnosticul si aplica masuri de combatere. Caracterele principale ale epid hidrice: caracter exploziv cuprinderea unui nr de persoane intr-un timp relaiv scurt infectarea persoanelor receptive care consuma apa contaminata suprapunerea epidemiilor pe aria de alimentare cu apa a populatiei din aceeasi sursa aparitia epidemiei in orice anotimp, dar cu precadere in cel rece incearea epidemiei ca urmare a masurlor luate tot atit de brusc cum a inceput Ramine un nr mic de cazuri ce se gasesc inn perioada de incuatie si apar mai tirziu in contact. Caractere secundare ale epidemiilor hidrice: aparitia inainte de izbucnire epidemiei a unui nr mare de oli digestive ca enterita, diaree, uneori grava, mai ales la copii sau populatia sensibila existenta unor afectiuni la sistemul de alimentare cu apa, ce explica aparitia epdemiei. Treuie de mentionat ca poluarea e produsa departe de zona epidemiei. Lipsa germenilor patogeni din apa la momentul declansarii epidemiei Endemia oforma de imbolnavire ce cuprinde un nr redus de cazuri inn comparatie cu epidemia, dar care se gasesc permanent intr-o zona anumita sau localitate. Forma sporadica manifesta cazuri izolate de anumite boli.

Schema maladiilor infectioase transmise prin intermediul apelor: Maladii microbiene holera febra tifoida dezineria leptospiroze bruceloza tubaremia tuberculoza boala dareica cauzata de coliformi patogeni Maladii virale: poliomielita hepatita A conjunctvita de bazin retrovirusurile Maladii parazitare: amibiaza lambliaza tricomoniaza asceoloza opistorcoza filariozele strongoloidoza geohelmintiazele Tipuri de aprovizionare cu apa: Centralizat sistem ce consta dintr-o retea care permite aprovzionarea cu apa sub presiune direct la consumator. Avantaje: pot fi utilztae atit surse subterane, cit s cele de suprafata asigura cantitatea necesara de apa la distanta mari de sursa ofera posibilitatea tratarii apeii in caz de necesitate permite protectia sursei instalatiilor si controlul starii lor permiteccontrolul pemranent al calitati apei Dezavantaje: apar dificultati la supravegherea stari tehnice a retelelor de apeduct in cazul nimeriri in retea a agentilor patogeni sau toxinelor are loc afectarea unui nr mare de populatie Surse subterane: 54% dinpopulatie foloseste apa din surse subterane. 5130 sonde de furaj adinc sii 3100 fintini, izvoare, sonde. 32% din toata apa este suterana. Apeducturile mari Soroca, Balti, Cahul, Taraclia.