Sunteți pe pagina 1din 25

Universitatea Stefan cel Mare, Facultatea de Inginerie Alimentara, Specializarea IPA

Studenti: Ilie Angela Timofte Nicoleta

Cuprins
Aspecte cultural-istorice in secolele VIII-XIX Istoricul rezervatiei biosferei Delta Dunarii Geneza Deltei Dunarii Clima Deltei Dunarii Curiozitati din Delta Dunarii Bogatiile Dunarii Populatia si asezarile Economia

Bibliografie

Aspecte cultural-istorice in secolele VIII-XIX


DELTA, a suferit schimbari mari de-a lungul istoriei. Acesta este si unul din motivele pentru care izvoarele scrise cele mai vechi, cele din epoca greco-romana, concorda partial si sunt chiar in masura sa arate unele modificari. Numeroase izvoare antice, au fost folosite pentru identifiacrea si localizarea, unor elemente geomorfologice ale deltei pentru acea perioada: grinduri, lacuri, bratele Dunarii etc. Bizant dupa Bizant In perioada bizantina cea mai mare parte din Dobrogea (Scythia Minor), inclusiv Delta, facea parte din "Thema Paristrion". Traficul comercial-navigabil intens si conditiile naturale din delta au favorizat dezvoltarea unor asezari urbane. In secolul al IX-lea este mentionat Lykostomion (gr. "Gura Lupului"; tradus in slava "Vilkov"), pe bratul Chilia, unde se afla sediul flotei bizantine din regiune si Proslavita sau Periaslavet (localizata ipotetic la Nufaru). De la Lykostomo, bizantinii incercau sa apere calea navigabila si chiar efectuau expeditii militare. In secolul al X-lea, imparatul si scriitorul bizantin Constantin Porfirogenetul mentioneaza pentru prima data bratul Sulina si bratul Chilia. Cercetarile arheologice din Delta Dunarii confirma prezenta omului in aceasta zona, care din antichitate pana in epoca moderna a constituit nodul de legatura al unor artere de larga circulatie prin care populatia locala a avut un contact permanent cu civilizatiile mult mai avansate. Descoperiri din epoca romana si medieval timpurie (sec.VIII-X) s-au facut pe grindul Letea in punctele "Gradina lui Omer" si "Salistea lui Trisca"; pe grindul Caraorman, in punctul "La Zaitova"; pe teritoriul comunei C.A.Rosetti in punctul "Salistea lui Carlan"; in satul Periprava in punctul "Capul Ghiolul Nebunu"; in satul Cardon in punctele "Salistea Tarla Popii" si "Tarla Rosie". Gurile Dunarii, intens exploatate pentru trafic comercial si navigatie, dar si ca bogatii naturale, au constituit pentru Bizant obiectiv de activitate predilecta. Aici s-au dezvoltat orase importante: Lykostomion unde avea sediul flota bizantina si Periaslavet-ul care ne este infatisat in scrisoarea catre mama sa de catre Sviatoslav al Kievului, in 968, drept un mare centru comercial catre care converg cele mai importante si numeroase drumuri, aici aducandu-se pentru schimb: aur, tesaturi, vin si tot felul de fructe din Grecia, argint si cai din Cehia si Ungaria, blanuri, ceara, miere si robi din Rusia. Cronicile bizantine, hartile medievale sau portulanele folosite de genovezi, mentioneaza in zona Deltei mai multe localitati. Acestea sunt: Sancti Georgi (Sfantu Gheorghe), Donavici (Dunavat), Proslavita (Nufaru), Solina (Sulina), Licostomo (Periprava?), Chilia etc. Tot in aceasta perioada se constata o reluare a locuirii pe locul anticului Aegyssus (Tulcea). Materialele rezultate in urma cercetarilor arheologice, dar si descoperirile monetare constituie argumente in acest sens. Fortificatia bizantina de la Aegyssus (Tulcea) va cunoaste o scurta

existenta, deoarece la 1064 este distrusa definitiv de atacul uzilor. Locuirea in acest punct nu inceteaza insa: o demonstreaza materialul arheologic si descoperirea pe teritoriul actual al orasului, a unui numar mare de monede ce acopera perioada secolelor X-XV. Slabirea Imperiului bizantin, de crizele interne, asaltat de turci in Asia Mica si de cruciati, face sa se resimta si in Dobrogea lipsa unui echilibru politic. In aceste conditii se infiltreaza negustorii italieni, venetieni si genovezi, care-si stabilesc comptoarele comerciale (reprezentante comerciale) in jurul Marii Negre. Astfel, vor inflori Lykostomo, Chilia si Vicina la gurile Dunarii. Economia Dobrogei de Nord (inclusiv Delta Dunarii) revine la normal, genovezii antrenand acest tinut in schimbul de marfuri cu unele tari europene: se aduceau tesaturi, podoabe, ceramica fina, mirodenii, vinuri etc., pentru a se lua, in schimb, cereale, animale, piei, peste sarat si icre, sare s.a. Temporara stapanire militara si politica a negustorilor genovezi este mentionata in unele documente ale vremii in care se arata ca, pe locul actualului sat Caraorman, genovezii trimiteau in exil pe cei condamnati. Calea spre modernitate In secolele XVI - XVII, prin porturile dunarene Macin, Isaccea, Tulcea, Chilia (Chilia Noua), Bestepea turceasca (Mahmudia) , cat si prin porturile pontice se trimiteau regulat la Istanbul mari cantitati de produse agricole din interiorul Dobrogei. Izvoarele otomane mentioneaza, in afara cerealelor (grau, orz, secara), animale (oi, vite cornute), produse alimentare (branza, untura, seu, miere, vin), peste si produse din peste, legume, fructe, materii prime (lemn, fier). Se comercializau aici si produse mestesugaresti (stofe, incaltaminte, matase de Brusa, covoare, blanuri din Rusia, piei, obiecte de marochinarie, portelan din China etc. De asemeni, si sursele documentare din secolul al XVIII-lea, prezinta o Delta bogata in produse, cu centre comerciale ce aprovizionau Istambulul, cetatile marginase si armatele expeditionare otomane ce treceau prin Dobrogea. Toti calatorii care au trecut in secolele XVI - XVIII prin Delta s-au aratat uimiti de marele belsug de moruni, nisetri si crapi din care "pescarii scoteau ouale" pregatind cu mestesug icre tescuite sau icre moi, mult cautate din Grecia pana in Polonia, Rusia si Danemarca. De asemeni, sunt mentionate mori de apa asezate pe Dunare, sau de vant pe bratul Sulina, unde existau "mori de vant cu sase aripi ..." . Romanii, locuitori majoritari ai deltei, alaturi de celelalte grupuri etnice, practicau pe langa pescuit si agricultura, cresterea animalelor. In secolul al XVIII-lea, Dobrogea a devenit teatrul de desfasurare al operatiunilor militare, prin care se finalizau etapele succesive ale conflictului de lunga durata ruso-austro-turc, cunoscut in istorie sub numele de "criza orientala". In urma acestor razboaie, atat Austria, cat si Rusia castiga libertatea de navigatie pe Dunare, Marea Neagra si in orasele-porturi de la gurile Dunarii. Astfel, spatiul geografic in care se afla Delta, a capatat o importanta de prim rang. Intre 1806 - 1812 s-a desfasurat razboiul ruso-turc, in urma caruia hotarul dintre Rusia si Imperiul Otoman a devenit bratul Chilia; ulterior, desi stapana pe gurile Dunarii in baza tratatului de la Adrianopol (1829), Rusia nu s-a ingrijit de intretinerea navigatiei in acest sector, Marile Puteri ale vremii au hotarat infiintarea Comisiei Europene a Dunarii - C.E.D. (1856), fapt ce a adus dupa sine lucrari importante de amenajare a navigatiei intre Isaccea si Sulina.

Aceasta din urma localitate, unde a fost stabilit sediul CED, era o asezare veche, mentionata in hartile si portulanele din secolele XIV - XVI. La 1745, intr-un document de fondare a vakaf -ului de la Sulina, se vorbeste de farul si cetatea de aici. Vakaf -ul (fundatie pioasa islamica) cuprindea o mare suprafata din Delta Dunarii, situata intre localitatile Chilia Veche si Bestepe si fusese constituit din urmatoarele motive: "Bratul Sulina fiind o cale dificila de urmat, in intunericul noptilor se scufunda si pier cele mai multe din corabiile incarcate, ceea ce provoaca lipsuri in aprovizionarea unor orase, indeosebi a resedintei marelui sultanat - orasul Constantinopol cel protejat. (...) am donat (...) urmatoarele: (...) turnul farului pe care l-am construit nou, (...) la bratul sus-amintit spre folosul oamenilor, si a unei cetati solide, pe care am construit-o langa far (...)". Dupa 1856, Comisia Europeana a Dunarii si-a ridicat aici cladiri impozante pentru serviciile sale administrative, cheiuri, ateliere de reparatii, un far modern, magazine, un spital, statie de telegraf, iar deasupra noilor agentii consulare au inceput sa se distinga pavilioanele puterilor navale europene ceea ce a dus la o dezvoltare aparte a orasului, considerat in epoca un adevarat "Europolis" (a se vedea in acest sens romanul scriitorului Jean Bart). Dupa intrarea Dobrogei in cadrul Imperiului Otoman, documentele atesta ca in Delta se mentin locuitori romani, cu nume ca: Mihnea, Stefan, Bogdan, Mihail - pescari din Chilia, inscrisi cu plata dijmei de pescuit, in registrele "amilului" (perceptorului), din 1505. Prezenta romanilor in Delta Dunarii este atestata pentru secolul al XV-lea in doua cronici contemporane. Cea dintai este cronica bizantinului Ducas: descriind pregatirile de razboi ale sultanului Mahomed al II-lea, in 1461, Ducas arata ca "frica i-a cuprins pe toti: pe romanii ce locuiesc la Lycostomo" . Ce-a de-a doua cronica este asa-zisa cronica de la Nremberg, din 1493, unde se afirma ca "romanii locuiesc si insulele Dunarii, intre care insula Peuce, vestita la cei vechi (...)" . Prin insula Peuce se intelegea Delta, in intregime sau in parte. Hartile din secolul al XV-lea si cele din secolul al XVI-lea dau denumirile antice sau turcesti ale asezarilor din Delta. Denumirile inregistrate in hartile si documentele, indeosebi turcesti - defterele secolelor XV XVII, tapiuri - acte de posesiune din secolul al XIX-lea, confirma existenta unei numeroase populatii autohtone de agricultori, pastori, crescatori de vite, pescari, mestesugari si negustori, care au dat nume romanesti, unele foarte expresive si caracteristice, asezarilor, cursurilor de apa, dealurilor, ostroavelor, lacurilor, iezerelor si grindurilor din Delta. Un rol important in persistenta elementului autohton in Delta Dunarii l-a avut fenomenul de transhumanta, legat de practicarea cresterii animalelor, atestata de denumiri romanesti ca: Salistea lui Carlan, Tarla Rosie etc. Marea majoritate a asezarilor din Delta, amintite in harti si documente din timpul razboaielor ruso-turce, din secolul al XVIII-lea si inceputul sec. al XIXlea, sunt asezari noi care s-au suprapus unor asezari mai vechi . Numeroase toponime romanesti s-au pastrat in izvoarele cartografice rusesti din secolul al XIX-lea (harti ale Marelui Stat Major Rus din anii 1828-1829 si 1877-1878), cum ar fi ostroavele dunarene: Cap de Drac, Tataru Mic, Chiper, Papadia, Peros, Odaia, Gradina, Colina Noua, Crasma, Cimitiriu, Matita, Garla Sondrea etc. Sunt acestea doar o mica parte dintre toponimele care au ajuns la noi pe baza documentelor istorice si cartografice. Unele miscari de populatie duc la intemeierea unor noi asezari sau la schimbarea profilului etnic al unor zone. Astfel, turcii au retras o parte a populatiei din Delta dincoace de fluviu, in coltul

Dunavatului si in felul acesta romanii din Chilia pun temeliile satului Bestepe. Dupa anul 1829, populatia turca parasind localitatile situate in zona bratului Sfantu Gheorghe pentru sudul Dobrogei, asezari ca Murighiol, Mahmudia, Colina, Bestepe, este inlocuita in mare parte de romanii veniti aici din Moldova si Basarabia. Acestia se vor retrage mai tarziu spre centre urbane ca Tulcea, unde vor popula cartierele cu numele localitatilor din care proveneau. Localitatile parasite sunt treptat repopulate de ucraineni si rusi-lipoveni, cu care romanii convietuiesc in deplina intelegere si armonie, iar cele din interiorul deltei sunt populate de rusi-lipoveni si ucraineni, cu cateva exceptii, unde prezenta romanilor si ucrainenilor este evidenta. Amenajarea bratului Sulina de catre Comisia Europeana a Dunarii (dupa anul 1856) impulsioneaza activitatea comerciala si de transport pe acesta, concomitent cu diminuarea celei de pe bratul Chilia si duce la o crestere numerica a populatiei cu locuitori proveniti din Moldova si Muntenia, cand, de altfel, iau fiinta o serie de localitati - Ilganii de Sus, Partizani/Regele Carol I, Crisan/Carmen Silva, Floriile, Torba Goala, Ceamurlia, Vulturu, Stipoc/Regele Ferdinand, Mila 23 - in special pe canalul Sulina. Numerosi calatori straini amintesc in cronicile lor de prezenta la tot pasul a asezarilor locuite de "moldoveni". In 1876 Elise Reclus, in harta etnografica a Dobrogei, care insoteste tratatul sau de geografie, arata ca dinspre Cernavoda pana la Marea Neagra populatia malului drept al Dunarii, inclusiv Delta Dunarii, este in majoritate formata din romani. Dupa cucerirea independentei de stat in 1877, Dobrogea este integrata in granitele Vechiului Regat - Romania. Masurile de organizare a teritoriului si unele reforme social -administrative aplicate acestui teritoriu dau o noua orientare tinutului deltaic. Pentru viitor, Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea are ca obiectiv, cercetarea pluridisciplinara a Deltei Dunarii, care sa redea diversitatea si bogatia mostenirii culturale din spatiul delatic.

Istoricul rezervatiei biosferei Delta Dunarii


Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta. Raportata la Romania, Delta Dunarii este situata in SE tarii, avand forma lirma literei grecesti "A" (delta) si fiind limitata la SV de pod. Dobrogei, la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45 lat N si de maridianul de 29 long. E Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste anual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu. Cel mai tanar pamant al tarii, Delta Dunarii potrivi oamenilor de stiinta isi are originile in urma cu aproximativ 13 000 de ani. Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte: faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre cusentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect.

Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii. Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile. Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin: grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 12,4m altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc. grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.

Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative. Denumirea de Rezervatie a Biosferei a fost adoptata de catre UNESCO, in cadrul Programului Omul si Biosfera, lansat in anul 1971, pentru a invata oamenii sa intretina peste tot in lume relatii armonioase cu mediul inconjurator. Rezervatiile biosferei conserva zone naturale, caracteristice diferitelor regiuni ale Pamantului, in care asezarile umane reprezinta o componenta integranta. Ele reprezinta un cadru optim pentru supravegherea si cercetarea mediului, precum si educarea si pregatirea oamenilor in vederea pastrarii zonelor naturale. Principalele functii ale rezervatiilor biosferei sunt :

conservarea resurselor pentru generatiile viitoare; pastrarea formelor traditionale de folosire a pamantului; gasirea modului de folosire a resurselor naturale spre bunastarea populatiei, fara sa degradeze mediul; schimbul de informatii cu celelalte rezervatii ale biosferei; cooperarea internationala pentru rezolvarea problemelor protectiei si conservarii naturii.

In septembrie 1990, la recomandarea unei organizatii neguvernamentale, numita Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii (UICN) si ca urmare a stradaniilor unui grup de oameni de stiinta, Guvernul Romaniei a declarat intreaga Delta a Dunarii si unele zone invecinate (580 000ha) ca Rezervatie a Biosferei (RBDD). Tot din luna septembrie a anului 1990, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta si ca Zona Umeda de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa, fiind inclusa in Conventia RAMSAR alaturi de alte 600 astfel de zone. In luna decembrie 1990, Delta Dunarii a dobandit maxima recunoastere internationala prin acceptarea de a figura pe Lista UNESCO a Patrimoniului Natural si Cultural Mondial.

Geneza Deltei Dunarii


Acum 2400 de ani, Herodot, vizitand gurile Dunarii, ne-a lasat o imagine mult diferita de imaginea actuala a Deltei, descriind locul ca un imens estuar. Intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria, descrisa de parintele istoriei, Herodot, reprezinta prima atestare istorica despre Delta Dunarii.

Mai tarziu, in secolul al II-lea iHr, Polibiu descrie Delta ca un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa. Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idee reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Aceste descrieri, evidentiaza ca Delta, ca orice pamant nou, este in continua instabilitate si prefacere. Chiar si in prima harta romaneasca a Principatului Moldovei intocmita acum 250 de ani, de catre Dimitrie Cantemir , chipul Deltei seamana vag cu cel de astazi, dovedind ca opera de formare a acestui pamant nou nu s-a incheiat.

Potrivit studiilor stiintifice, Delta Dunarii isi are originile in urma cu aproximativ 16000 de ani. O lupta continua intre fortele naturii, intre uscat si apa, ce modeleaza inca din perioada preistorica, configuratia acestui teritoriu. In urma cu aproximativ 16000 de ani intre insulele Letea si Caraorman se formeaza un cordon litoral, ce inchide Golful Tulcea, transformandu-l intr-o laguna, ca urmare a interactiunii dintre fluviu si mare. Procesul de colmatare al lagunei cu material aluvionar transportat de curentii marini de-a lungul tarmului dintr-o zona situata la nord, la gurile Nistrului, Bugului si Niprului, duce la formarea unei suprafete mlastinoase in care Dunarea isi croieste unul din cele mai vechi brate, Sfantul Gheorghe.

Cel de-al doilea brat al Dunarii, Sulina se dezvolta odata cu blocarea prin aluvionare a bratului Sf. Gheorghe. Astfel, bratul Sulina preia un flux din ce in ce mai mare de sedimente si treptat, incepe sa-si formeze propriul edificiu deltaic. In partea de Nord a Deltei se contureaza si bratul Chilia prin colmatarea bratului Sulina. Aluviunile depuse de noul brat Chilia duc la inaintarea Deltei in partea de Nord. In interiorul Deltei colmatarea lacurilor si formarea unor noi grinduri este un proces natural ce continua si astazi. Aspectul morfologic actual al Deltei Dunarii, se datoreaza ultimei ridicari a nivelului Marii Negre, care a creat conditiile unei puternice aluvionari avand drept consecinte ramificatii ale bratelor. Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa.

Clima Deltei Dunarii


Clima este de stepa temperat - continentala influentata de vecinatatea Marii Negre si de suprafetele intinse de apa. Conditiile climaterice sunt deosebite, cu mici variatii de temperatura, cu ierni blande sarace in zapada si veri fara canicula. Temperatura medie anuala in Delta Dunarii este de peste 10 C. Precipitatiile sunt sub media anuala, fiind regiunea cu cele mai putine precipitatii din tara (300450 mm / an), precipitatii ce scad spre est, lipsa lor fiind compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Fenomenul caracteristic Deltei este vantul (peste 300 de zile pe an) preponderent primavara, cand se produc furtuni puternice datorita vanturilor din nordest, iar toamna ca fenomen caracteristic este ceata, influientand in mod negativ navigarea pe bratele Dunarii. Verile in Delta Dunarii sunt mai racoroase decat in restul tarii, umiditatea relativa a aerului fiind mai mare, gradul de ariditate este mare, la fel si radiatia solara fiind cea mai ridicata in aceasta zona a tarii, date comparative cu restul teritoriului Romaniei. Datorita influentei moderatoare a maselor mari de apa, noaptea, temperaturile sunt in crestere cu 1- 4C . La suprafata apei sunt inregistrate temperaturi mai mici, datorita pierderii de caldura din cauza evaporarii, iar la inaltimi, temperatura scade datorita circulatiei maselor de aer, astfel diferentele de temperatura pot atinge valori intre 2C si 20C intre apa si uscat, pe timpul verii. In mlastini, pe timpul verii se constata diferente de temperatura, mai mici cu 10C -15 C pe solul umed decat pe solul uscat din apropiere. Ca umiditate, pe timpul verii, in interiorul

10

mlastinilor, intalnim cu 20% mai mare decat cea din zona uscatului, datorita vegetatiei abundente din aceste zone. Si in zonele cu stufaris se constata o crestere de temperatura la nivelul uscatului, o scadere a temperaturii la nivelul apei si o reducere a vitezei vantului. In zona dunelor de nisip se semnaleaza unele particularitati climatice, o ridicare a temperaturii aerului in timpul zilei, atingand valori la sol de peste 52C, fiind cu 10C mai ridicate decat cele din zonele vecine, iar in timpul noptii temperaturile scad intens. In zonele de plaja, se observa diferentieri termice. In imediata apropiere a liniei tarmului, temperaturile sunt mai mici, observandu-se o crestere de temperatura de 5C - 6C in plus inaintand inspre uscat . Cantitatile de zapada nu sunt prea mari, cu grosimi ale stratului de zapada ce nu depasesc 60 -70 cm. Numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 15 la Tulcea si 9 la Sulina. Frecvent, Dunarea ingheta, cu influente negative asupra navigatiei si accesului in zona deltei. Pe grindurile neinundabile se constata pe timpul iernii o scadere a temperaturii ce poate cobori pana la 15C -17C la sol si 2C -3C la inaltimea de 2 m, fata de platforma continental

Curiozitati din Delta Dunarii


Delta Dunarii este unica delta din lume, declarata rezervatie a biosferei. Suprafata Deltei Dunarii creste anual cu aproximativ 40 de metri patrati. Cea mai insorita localitate a Romaniei este orasul Sulina. Aceasta localitate este situata la cea mai joasa altitudine din tara noastra. In Delta Dunarii se intalneste cea mai mica densitate a populatiei din Romania, un locuitor la 30 de hectare. In Delta Dunarii intalnim cea mai compacta suprafata de stufaris de pe glob. In Delta Dunarii, se intalnesc doua plante carnivore, otratelul de balta si aldrovanda. Acestea siau dezvoltat capcane, procurandu-si din corpul prazilor pe care le prind hrana. In Delta Dunarii, se intalnesc singurele paduri de nisip din Romania, padurea Letea si padurea Caraorman, aici crescand liane ale caror lungimi pot ajunge pana la 25 de metri. In topul celor mai mari pasari pradatoare din Delta Dunarii se afla Vulturul Codalb (Haliaetus albicilla), anvergura aripilor sale ajungand la 2,5 metri. In topul celor mai mari pasari din Delta Dunarii se afla Pelicanul Cret (Pelecanus crispus), anvergura aripilor sale atingand 3,2 metri. La polul opus, in Delta Dunarii se afla pitulicea Ochiul Boului( Troglodytes troglodytes) cu o

11

anvergura a aripilor de pana la 17 centimetri si o greutate de pana la 13 grame, fiind cea mai mica pasare de la noi din tara. Cele mai longevive animale din Delta Dunarii sunt broasca testoasa de uscat (Testudo graeca ibera) si broasca testoasa de apa (Emy obicularis ), care pot atinge varsta de 120 de ani. In Delta Dunarii isi are habitatul Sarpele Rau (Dolichophis caspius) care atinge o lungime de 1,8 m. Insula Popina, din Delta Dunarii este singurul loc din tara unde gasim lacustra Isophya dobrogensis.

12

Bogatiile Dunarii
Mamifere din Delta Dunarii Diversitatea si numarul mamiferelor din Delta Dunarii sunt asigurate in general de zonele izolate, mlastinoase. Au fost identificate 44 de specii de mamifere, din care cele mai numeroase exemplare sunt cele ale rozatoarelor si insectivorelor. Aceste mamifere de talie mica, constituie hrana pentru majoritatea mamiferelor carnivore si pentru pasarile rapitoare. Dintre rozatoarele a caror viata este strans legata de mediul acvatic cel mai intalnit este bizamul, iar cel mai intalnit pe teren ferm, in grindul Caraorman si in zona Letea este iepurele. Nutria, nurca, si vidra , specii a caror viata este strans legata de apa, in prezent sunt protejate de legislatie datorita scaderii alarmate a numarului acestora. In aceeasi situatie se afla si cainele enot, specie originala din Siberia, patrunsa pe cale naturala in Delta. In zonele mlastinoase intalnim mistretul, destul de bine reprezentat, iar in zonele cu teren ferm din Delta intalnim: dihorul, caprioara, bursucul, vulpea si mai rar doua specii, sacalul si pisica salbatica. Prezenta lupului, nu a mai fost semnalata in Delta Dunarii. Bine reprezentati sunt si liliecii, dar datorita modului de viata nocturn a acestora, posibil sa nu fi fost inventariate in totalitate speciile prezente in Delta. Dintre mamiferele salbatice prezente in acest mediu mai mentionam: nevastuica, dihorul, hermelina, sobolanul de apa. La gurile de varsare ale Dunarii traiesc delfini, reprezentati prin 3 specii dintre care Delphinus delphis este cel mai frecvent, dar si acesta este amenintat numeric. Pe litoralul nordic, se poate intalni foarte sporadic foca cu burta alba. Pe langa aceste mamifere salbatice intalnim destul de des si animale domestice lasate de localnici in semisalbaticie calul, cainele, vaca, porcul, oaia si capra.

13

Amfibieni si reptile din Delta Dunarii Din punct de vedere al speciilor, pe teritoriul Deltei Dunarii, amfibienii dar si reptilele sunt bine reprezentati. Din punct de vedere al densitatii, la acest capitol, broastele acvatice detin suprematia, reteaua hidrografica complexa, contribuind la abundenta acestora. Aici regasim cu preponderenta 7 specii de broaste: broastele verzi de lac (complexul Pelophylax esculentus, format din speciile Pelophylax ridibundus, Pelophylax lessonae si specia hibridogena Pelophylax kl. esculentus), broasca raioasa verde (Bufo viridis), izvorasul cu burta rosie (Bombina bombina) sunt larg raspandite in Delta Dunarii; broasca de pamant bruna (Pelobates fuscus) este comuna in zonele nisipoase din Delta propriu-zisa pe cand broasca de pamant dobrogeana (Pelobates syriacus) este mai rara, fiind intalnita numai in zona Histria si grindul Chituc. Mai rar, se intalnesc tritonii, prin 2 specii, datorita modului lor de viata, acvatic in perioada de reproducere si nocturn-terestru in restul anului: tritonul dobrogean (Triturus dobrogicus) si tritonul comun (Lissotrion vulgaris). Testoasele sunt repezentate prin: testoasa de uscat dobrogeana (Testudo graeca ibera) destul de rara in arealul Deltei, frecventa in zona Istria si testoasa de apa (Emys orbicularis) frecventa in toate zonele acvatice din delta. Testoasa de uscat dobrogeana este declarata monument al naturii. Dintre soparle, pot fi intalnite 5 specii: soparla de camp (Lacerta agilis) este cea mai comuna specie, putand fi intalnita in majoritatea habitatelor terestre din delta; soparla de nisip (Eremias arguta deserti) este o specie foarte rara in Romania, traind, pe langa zonele din delta numai la Rezervatia Hanu Conachi din judetul Galati; in delta, ea poate fi observata pe grindurile Letea, Saraturile si Caraorman precum si in zona Vadu. Soparla de camp (Podarcis taurica), gusterul vargat (Lacerta trilineata dobrogica), gusterul (Lacerta viridis), soparla de stepa/de iarba (Podarcis tauricus) pot fi intalnite in rezervatia biosferei dar exclusiv in zonele limitrofe ale deltei propriu-zise (zonele Tulcea, Istria, Vadu). Serpii sunt reprezentati de 6 specii: in zonele nisipoase acoperite de pipirig (Juncus sp.) de pe grindurile Letea, Saraturile si Perisor, poate fi intalnita vipera de stepa (Vipera ursinii), singura specie veninoasa din delta; aceasta este de mici dimensiuni, se hraneste predominant cu insecte si nu este considerata periculoasa pentru om; de asemenea, aceasta specie este considerata critic periclitata. Serpii neveninosi din Delta Dunarii sunt reprezentati de: sarpele de casa (Natrix natrix), sarpele de apa (Natrix tessellata), balaurul dobrogean (Elaphe sauromates), sarpele rau (Dolichophis caspius) si sarpele de alun (Coronella austriaca). Sarpele de apa, il regasim prepoderent in zona complexului lagunar Razim Sinoie. Sarpele de casa este cel mai raspandit in tot arealul Deltei. Sarpele de alun a fost semnalat in padurea Letea si in zona grindului Chituc. Celelalte specii de serpi traind in mod deosebit in stepele aride din zonele periferice deltei propriu-zise (zona Histria, Tulcea). Toate speciile de reptile sunt protejate prin lege.

14

Pesti din Delta Dunarii

Una din principalele bogatii faunistice a Deltei Dunarii este pestele, reprezentat prin 133 specii din care 31 de specii ce traiesc atat in apele dulci cat si in cele sarate si aici mentionam morunul, cega, nisetrul, pastruga, scrumbia de Dunare, cambula; 44 de specii ce traiesc numai in ape dulci, salaul, carasul, stiuca, linul, somnul, crapul, avatul, bibanul si cel mai bine reprezentate ca numar de specii 58, ce traiesc numai in apele saline din Marea Neagra si aici mentionam calcanul, sprotul, hamsia, stavridul etc.

Unii pesti migreaza pentru a-si depune icrele spre exemplu scrumbia de Dunare si scrumbia albastra, care intra primavara in carduri pe rauri si pana la izvoarele Dunarii. La fel procedeaza si alte specii de pesti care in mod normal vietuiesc in Marea Neagra si in perioada de reproducere urca pe Dunare, exemplu morunul, nisetrul, cega, pastruga, somonul de Marea Neagra. Speciile de pesti de apa dulce, migreaza si ele in perioada de reproducere, dar pe distante mai mici si numai in zonele habituale. Sase specii de pesti au fost introduse artificial de om in Delta Dunarii in perioada anilor 1920 1961, cu scopul de a se creste in fermele piscicole sau in mod accidental si aici mentionam: carasul argintiu, bibanul soare, novacul, sangerul, cosasul si o specie de biban de talie mica. La gurile Dunarii traieste o specie mica de rechini, Squalus. Pestii constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice precum si o importanta resursa stiintifica, mentionand aici sturionii, ca relicve ale vechii faune ponto-caspice, specii ce in prezent sunt pereclitate datorita pescuitului industrial masiv. Sa nu uitam sa amintim si importanta pestilor ca resursa economica si turistica, anual aceasta resursa a Deltei atragand mii de turisti fiind una din principalele tinte ale turismului in zona Specii frecvente de pesti din Delta Pestii constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice precum si o importanta resursa stiintifica, mentionand aici sturionii, ca relicve ale vechii faune ponto-caspice, specii ce in prezent sunt pereclitate datorita pescuitului industrial masiv. Sa nu uitam sa amintim si importanta pestilor ca resursa economica si turistica, anual aceasta resursa a Deltei atragand mii de turisti fiind una din principalele tinte ale turismului in zona.

15

Vegetatia din Delta Dunarii Delta Dunarii este un regn vegetal unic si neegalabil, un adevarat paradis faunistic. In decembrie 1990, Delta Dunarii a intrat in patrimoniul mondial al UNESCO ca rezervatie a biosferei, dobandind maxima recunoastere internationala prin acceptarea de a figura pe Lista UNESCO a Patrimoniului Natural si Cultural Mondial.

Biotopurile intalnite in Delta Dunarii sunt diverse: mlastini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau fix, paduri de foioase, vegetatie de grind cu sol sarat, vegetatie de pajiste, padure luxurianta, zavoaie. Un tinut exotic cu peste 1830 de specii de copaci si plante, specificul deltei fiind vegetatia plutitoare, a carei baza este stuful, o planta perena care acopera peste 1500 de kmp din suprafata totala a deltei, constituit in plauri. Terenurile mlastinoase, sunt acoperite cu papura, rogoz, salcie cenusie, izma de balta, macrisul de apa, etc. In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltnduse pe soluri saliniazte si solonceacuri marine. Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intlnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai nalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai nalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltndu-se mai ales pe cmpurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.

16

Formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1,6m format dintr-o mpletitura de rizomi de stuf si de radcini ale altor plante acvatice n amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformndu-se n insule plutitoare cu diferite marimi care, mpinse de vnt, se deplaseaza pe suprafata apei. Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici n cele mai bune conditii, fiind mai nalt si mai gros. Alaturi de stuf ntlnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, cinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea. Vegetatia pajistilor mesofile de grind - se extinde pe aproximativ 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa - se extinde pe aproximativ 3% din totalul suprafetei deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile. Vegetatia de grind cu sol sarat - se extinde pe aproximativ 6% din totalul suprafetei deltei, dezvoltandu-se pe soluri salinizate.

Pe grindurile fluviatile cresc mai multe specii de salcie, plopi negri, plopi albi, vascul, catina, tufe de mure, iar in apropierea malului marii, pelinul, iarba sarata, volbura de nisip. In rezervatia naturala Erenciuc gasim arinul negru, aici fiind singura zona din Europa unde mai creste. In rezervatia naturala Padurea Letea, declarata monument al naturii, gasim numeroare specii de plante printre care : frasinul pufos, vita salbatica, volbura, hameiul, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul stejarul brumariu, cornul, paducelul, macesul.

Zavoaiele, specifice deltei fluviale, sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Intalnim patru tipuri de zavoaie dezvoltate pe grindurile fluviatile joase, pe grindurile mai inalte, pe grindurile fluviatile cele mai inalte. Un tip de zavoi mai rar este arinisul, care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. In Delta Dunarii intalnim plante acvatice precum: nufarul alb, nufarul galben, stomata, lintita, pestisoara, urticularia, aldrovanda.

17

Ecositemul acvatic este foarte bine reprezentat de catre fitoplancton, diverse specii de alge brune, verzi si albastre si de zooplancton, cu care se hranesc organismele care traiesc in mal si pe fundul apei (nevertebrate, moluste). In Delta Dunarii intalnim si incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole. Dezvoltarea arhaica a acestor amenajari, pana in anii 1989, au schimbat total peisajul deltaic, in regresul tuturor speciilor prezente din Delta. Datorita ineficientei economice o mare parte dintre acestea sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural. Pasari din Delta Dunarii Ajuns in Delta Dunarii, pentru o clipa nici nu-ti dai seama ca te afli in locul unde milioane de pasari vin din indepartate colturi ale lumii sa se hraneasca si sa-si depuna ouale. Te intampina o liniste suspecta si cauti cu indarjire imaginea formata despre Raiul pasarilor. Uneori, cerul este brazdat de stoluri de pelicani sau cormorani, cativa pescarusi si cateva chire se tin scai dupa pasager, iar niste lebede iti atrag atentia prin sunetul lor specific. Te intrebi unde sunt pasarile ce fac faima Deltei Dunarii? In marea intindere de stuf, caminul ce adaposteste in desisurile sale parte din cele 327 de specii de pasari, adica aproximativ 81% din avifauna Romaniei. Locul unde ferite de privirea ta cuibaresc 218 specii. Navigand pe canalele ce strabat acest teritoriu in lung si in lat, esti in permanenta insotit de pasari, in special de starci, egrete si din cand in cand de cate un pascaras albastru ce te amageste ca-l il vei putea fotografia. Cele mai numeroase specii de pasari ce le poti intalni in calatoria ta sunt cele acvatice, reprezentand 82% din avifauna acvatica europeana, 114 specii in total, din care aici cuibaresc 81 specii si migreaza prin Delta 60 specii. O parte dintre aceste pasari sunt sedentare: pescarusul, piciorongul, starcul, lacarul cenusiu, cufundacul, lopatarul, cristeiul, fluierarul, stancuta, vulturul codalb, soimul dunarean, chirighita, bufnita, vanturelul, lisita, gainusa de apa, prundasii, porumbelul de scorbura, califarul alb, corcodelul, cioara, ciocanitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia. Dar majoritatea pasarilor pasarilor ce pot fi intalnite fac parte din categoria celor migratoare: egreta mare, rata rosie, lebada, cormoranul mare, hoitarul alb migreaza din Asia ; lebada de iarna, fluierarul negru, becatina, huhurezul mare, rata salbatica migreaza din regiunea siberiana ; din zona sudica vin pelicanul comun si pelicanul cret, rata cu ciuf, barza alba, cocorul, lastunul de mal, iar gasca cu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru, garlita migreaza din regiunea arctica. Nimic nu se compara cand intalnesti in calatoria ta coloniile de pasari. In departare, pe lacuri, grinduri sau la malul Marii Negre, tacute sau zgomotoase, simple sau mixte, acestea ofera adevarate spectacole ce merita privite fara sa le tulburi cu prezenta ta.

18

Poti intalni aici diverse tipuri de colonii de pelicani ,cormorani, starci, lopatari, tiganusi, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi precum si colonii mixte de pelicani si cormorani sau de starci si lopatari. Stiati ca cea mai mare colonie mixta din Europa este cea din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova, unde se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu sute de perechi de pelican cret si cormoran mare? Unele dintre cele mai numeroase colonii de pasari sunt cele de la Uzlina, Nebunu, SacalinZatoane, Purcelu sau cele din sudul Rezervatiei, de la Grindul Lupilor sau Grindul Chituc. Pe langa aceste specii de pasari, in zonele populate de oameni mai regasim si vrabia, randunica, gugustiucul, barza, mierla, pitigoiul, ciocanitoarea, acvila pitica, graurul si sa nu uitam codalubul, specii pe care le regasim in padurile Letea si Caraorman. Prepelita, ciocarlia, sunt specii specifice zonelor de pajiste de stepa nisipoasa. Delta Dunarii este cu certitudine locul pe care il cauti, daca doresti sa observi pasarile.

Insecte din Delta Dunarii In Delta Dunarii sunt momentan inventariate peste 2240 specii de insecte, dintre care 30 de specii de insecte pot fi intalnite numai in acest areal geografic. Printre aceste unicate, mentionam rusalia (Palyngenia longicauda), insecta asemanatoare cu o libelula de talie mica, iar ca o specie unicat pe continent, mentionam un fluture nocturn (Rhyparioides metelkana). Pe langa statutul de rai al pasarilor si al pestilor, Delta a primit si un nejustificat statut de imparatie a tantarilor. Este adevarat ca in Delta, tantarii sunt bine reprezentati ca specii si numar, dar daca nu ar exista actiunea lor suparatoare asupra omului, acestia nu ar fi remarcati in mod deosebit. In Delta, exista mari populatii de fluturi, intalnind specii autohtone cu aripi albe, rosii, albastre si galbene, cateva dintre acestea fiind raritati si unicate in Europa. Sporadic se regasesc si specii de fluturi ce provin din zone indepartate din Africa de Nord.

19

Gandacii, sunt bine reprezentati in Delta, atat ca specii acvatice cat si ca specii de uscat, conditiile din aceasta zona avantajand dezvoltarea acestora si pastrarea unor specii devenite raritati pe teritoriul european. Lacustele , in afara de marea lor raspandire pe teritoriu, se remarca prin prezenta lacustei Saga Pedo ce ataca alte membre de specie si prin prezenta lacustei Acrida Ungarica, cea mai mare lacusta din Romania. Cel mai comun paianjen din Delta Dunarii este Argiope Bruennichi, colorat in galben cu dungi albe si negre. In acest teritoriu, au fost semnalate si prezenta unor specii rare, cum ar fi vaduva neagra si unele specii de paianjen cu cruce. Ca specii acvatice bine reprezentate mentionam: pureci de balta, plosnite acvatice, paianjenii de apa, gandaci acvatici. In afara de speciile de insecte mentionate mai sus, se remarca prin diversitate si numar mare de exemplare: libelulele, urechelnitele, furnicile, mustele, albinele, viespile.

Plajele din Delta Dunarii


Plaja de la Sfantu Gheorghe. Situata la aproximativ 3km de localitatea Sfantu Gheorghe, plaja inca pastreaza farmecul unui loc virgin, putin batut de piciorul omului, lucru datorat oarecum de accesul dificil pana in localitate. Din Sfantu Gheorghe poti ajunge pe jos pana la plaja, in aproximativ 20-30 minute sau cu trocariciul, contra cost, un tractor cu remorca special amenajata pentru transport persoane. Turistii ce viziteaza aceasta plaja, se grupeaza pe portiunea de la malul marii din dreptul drumului de acces. Aici se poate bea un suc sau o bautura la rece de la vanzatorii ambulanti ce vin pe plaja. Mergand inspre dreapta pe plaja, ajungi la gura de varsare a bratului Sfantu Gheorghe in Marea Neagra. Mergand inspre stanga, ai km intregi de plaja virgina, acoperita cu nisip fin, asa cum nu mai gasesti pe litoralul romanesc. Se poate campa linistit aici, singura problema fiind distanta pana la punctele de aprovizionare cu apa si alimente din sat. Plaja este

20

curata, drumul pana la plaja este curat, fiind amplasate de catre primarie pubele de gunoi. Se ajunge cu un mijloc de transport naval din Tulcea pana in localitatea Sfantu Gheorghe si apoi la picior sau cu trocariciul pana la plaja. Plaja de la Sulina Situata la aproximativ 3km de orasul Sulina, poti ajunge pe jos in 20-30 de minute, sau cu maxitaxi, pe un drum ce seamana cu un drum prin preerie. Nisipul este fin, apa marii este mica ca adancime pana in larg si este foarte limpede, lipsita de alge. Plaja Sulina, este o zona de importanta ecologica, aici se dezvolta volbura de nisip, o planta de pe lista rosie a speciilor protejate. Anul acesta, se pare ca prin Proiectul de amenajare a plajei de la Sulina se va compromite unicitatea acestui loc. Se ajunge cu un mijloc de transport naval din Tulcea pana in localitatea Sulina si apoi la picior sau cu maxi-taxi pana la plaja. Plaja de la Gura Portitei

O latime de aproximativ 7 km, cu plaja amenajata de catre un Complex turistic. Satul de vacanta are case din lemn construite pe plaja, restaurant, terasa si vile cu acoperis din stuf. In afara complexului turistic se intinde o plaja lunga, putin lata. Peisajul este extraordinar, o combinatie intre peisajul marin si lacustru. Se ajunge cu masina pana la localitatea Jurilovca, apoi cu salupa pana la Gura Portitei.

Plaja de la Corbu

Plaja de la Corbu se afla intr-o zona cu regim special, aflandu-se in imediata vecinatate a zonei protejate a Grindului Chituc. Plaja este lunga de aproximativ 20 km si lata de aproximativ 50 metri, nu-i aglomerata, vara venind aici, in fiecare weekend, zeci de turisti care cauta linistea. Se ajunge cu masina, pe drumul spre Navodari, localitatea Corbu aflindu-se la o distanta de 8km fata de statiunea Mamaia.

21

Plaja de la Vadu Vadu, pe un drum betonat si ingust, strajuit de un peisaj cu nisip acoperit de ierburi, plaja de la Vadu este inca o plaja virgina fara niciun fel de amenajare. Este locul unde turistii cauta linistea, nisipul curat, apa marii curata. Pentru amatorii de locatii salbatice,este locul ideal unde se poate campa cu cortul. Tinand cont ca nu este nimic amenajat aici, este absolut recomandat turistilor sa aiba in dotare saci menajeri pentru transportul resturilor menajere. Se ajunge din satul Vadu, pe drumul principal pana in poarta unei fabrici, acolo se face dreapta si se intra pe drum de beton ingust ce ne duce la malul marii. Satul Vadu este situat in judetul Costanta la o distanta de 15 km fata de Navodari si 7 km fata de comuna Corbu.

Complexul lagunar Razim - Sinoe


Complexul lagunar Razim Sinoe, o componenta a rezervatiei, este situat in sudul Delta Dunarii si ocupa o suprafata totala de cca 1145 km2 din care suprafata lacurilor este de 863 km2. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionara, initial ocupata de apele maritime si care a fost segmentata ulterior prin formare de cordoane si grinduri.

La formarea complexului, de peste 1000 de ani, au contribuit atat prezenta Dunarii cu depuneri de aluviuni, cat si deplasarea treptata spre est a traseului curentilor litorali, pe masura avansarii Deltei. Aceste procese au scos de sub actiunea directa a marii, tarmul vechiului golf Halmyris si au creat conditii favorabile formarii unor noi tarmuri ce au inchis complexul Razim Sinoe. Formarea propriu-zisa a lacurilor a inceput cu izolarea partiala a lacurilor Zmeica si Golovita de Grindul Lupilor si totala a lacurilor Tuzla, Nuntasi de Gridul Saele. Intr-o etapa urmatoare s-a format grindul Chituc care a izolat partea sudica a lacului Sinoe. In etapa finala s-a definitivat izolarea de mare a complexului prin formarea cordonului litoral dintre grindul Chituc si grindul Perisor. In ultimele decenii complexul a suferit transformari foarte mari datorita actiunii umane. Dupa lucrarile hidrotehnice realizate dupa 1970 complexul lagunar a fost transformat in doua unitati: Unitatea Razim formata din lacurile Razim, Golovita, Zmeica si Babadag cu cele doua lacuri componente Tauc si Topraichioi care a fost izolata de influenta marii si transformata in rezervor de apa dulce pentru alimentarea sistemelor de irigatie amenajate in jurul complexului. Cel mai important lac, Lacul Razim are o suprafata de 415 kmp si o adancime de maxim 2,8 m. Laguna Razim este legata cu bratul Sfantu Gheorghe prin canalele Dranov si Dunavat de unde primeste un aport fluvial provenit din Dunare. Unitatea Sinoe formata din lacurile Sinoe, Nuntasi si Tuzla care isi pastreaza legatura cu Marea Neagra printr-un stavilar. Lacul Sinoe are o suprafata de 135 kmp si o adancime de maxim 1,6

22

metri. In perimetrul complexului se gasesc si cateva insule, dintre care cele mai importante sunt insula Popina, insula Bisericuta si insula Gradistea.

Populatia si asezarile
Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii (7-8). Mobilitatea teritoriala cunoaste deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc. Populatia Deltei Dunarii este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina. Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica. Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.

23

Economia
Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu l din productia interna de peste. Domnul profesor universitar, Ion Sarbu, in "Geografia Fizica", precizeaza ca "un hectar de trestie da atata celuloza cat dau 10ha de molid". Rezulta ca reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane. Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor. Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor. Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei sip e locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume. Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 16: - Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni; - Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc. - Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul lagunar Razim Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta; - Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea; - alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor rezervatie faunistica, etc. Avand in vedere cele expuse, se pot face numeroase trasee turistice in functie de timpul disponibil, obiectivele urmarite si preocuparile grupului sau turistului. Desi au aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru excursii, Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare, ce asteapta sa fie valorificat in toate valentele sale.

24

Bibliografie
http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/clima-deltei-dunarii-104.html http://www.indeltadunarii.ro/delta-dunarii.php http://www.infodeltadunarii.ro/index.php?p=ART&id=4&titlu=Informatii%20utile%20despre%20Tulcea %20Delta%Dunarii%20:%20COMPLEXUL%20LAGUNAR%20RAZIM-SINOE%20(RAZIM) http://www.google.ro/images?hl=ro&source=imghp&biw=1276&bih=830&q=delta+dunarii&gbv=2&aq= 0&aqi=g10&aql=&oq=delta+&gs_rfai=

25