NOTIUNI DE BAZA DESPRE SOMAJ

Este considerat somer cel care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare, este apt pentru munca, dar nu are nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri mai mici decat salariul de baza minim brut. Somerul trebuie sa fie disponibil sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare. El trebuie sa se inregistreze la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi are domiciliul. Indemnizatie de somaj este considerata o compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de munca sau a veniturilor absolventilor institutiilor de invatamant si militarilor care au efectuat stagiul militar si nu s-au putut incadra in munca; Sistemul de indicatori statistici si metodologia de calcul a acestora se stabilesc de Institutul National de Statistica in colaborare cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Angajatorii au obligatia sa comunice agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, toate locurile de munca vacante, in termen de 5 zile lucratoare de la vacantarea acestora. Pot beneficia de indemnizatie de somaj si cei care: ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia; au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie internationala, conform legii; cetateni straini sau apatrizi care au fost incadrati in munca sau au realizat venituri in Romania; nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau dupa eliberarea din detentie. In vederea stabilirii dreptului de indemnizatie de somaj, somerii se pot gasi in una dintre urmatoarele situatii: le-a incetat contractul de munca / raporturile de serviciu din motive neimputabile lor; le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost incadrati in munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii definitive a activitatii angajatorului; au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca; le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada de suspendare a acestora, potrivit legii; reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora; sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale; sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale; sunt persoane care, inainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost incadrate in munca si care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca. Angajatorii sunt obligati sa depuna, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale si/sau veniturile de natura acestora, la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi au sediul, declaratia lunara privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale fundamenteaza anual, pe baza propunerilor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, proiectul bugetului asigurarilor pentru somaj. Bugetul asigurarilor pentru somaj se aproba prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj se constituie din: - contributiile angajatorilor si ale persoanelor juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii; - contributiile individuale ale persoanelor; - venituri din alte surse, inclusiv din finantare externa. Constituirea resurselor si efectuarea cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj se realizeaza prin trezoreria statului. Disponibilitatile banesti inregistrate la finele anului de bugetul asigurarilor pentru somaj se reporteaza si se utilizeaza in anul urmator. Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 2,5%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de persoanele asigurate obligatoriu. De asemenea, ei retin si vireaza lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 1%, aplicata asupra salariului de baza lunar brut, pentru asigurati, asupra veniturilor brute lunare realizate. In cazul neachitarii contributiilor pentru constituirea bugetului asigurarilor pentru somaj, a majorarilor de intarziere si a penalitatilor, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca va proceda la aplicarea masurilor de executare silita. Recuperarea debitelor din contributii si majorari se poate face si prin compensarea cu active imobile din patrimoniul debitorilor, evaluate de institutii autorizate in conditiile legii, cu conditia ca acestea sa fie necesare functionarii Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si sa fie prevazute in programul de investitii. Din bugetul asigurarilor pentru somaj se acopera, in principal, urmatoarele cheltuieli: plata indemnizatiilor de somaj, a contributiilor, platile compensatorii, taxe, comisioane, finantarea masurilor pentru stimularea ocuparii fortei de munca si a masurilor pentru prevenirea somajului, finantarea serviciilor de formare profesionala pentru persoanele care beneficiaza in mod gratuit de aceste servicii, finantarea studiilor, rapoartelor si analizelor privind piata muncii, comandate institutiilor de specialitate de catre Comisia Nationala de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca si de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca; organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, inclusiv realizarea de obiective de investitii, dotari si alte cheltuieli de natura cheltuielilor de capital. Nivelul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj se fundamenteaza de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, in functie de indicatorii sociali stabiliti pe baza analizelor, studiilor si prognozelor privind evolutiile de pe piata muncii.

Indemnizatia de somaj
Somerii beneficiaza de indemnizatie de somaj daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: - au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii; - nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri mai mici decat indemnizatia de somaj; nu indeplinesc conditiile de pensionare, conform legii; - sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca; La stabilirea perioadei de 24 de luni, nu se iau in calcul: perioada de suspendare a raporturilor de munca, cu exceptia perioadei de incapacitate temporara de munca, daca aceasta nu depaseste 30 de zile;

perioada de pensionare pentru invaliditate, daca aceasta nu depaseste 12 luni; perioada cuprinsa intre data suspendarii raporturilor de munca si data incetarii motivului pentru care acestea au fost suspendate; perioada cuprinsa intre data incetarii raporturilor de munca si data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare in munca, daca aceasta perioada nu depaseste 12 .

Pentru persoanele incadrate cu contract individual de munca cu timp partial, stagiul de cotizare se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat, prin cumularea stagiilor realizate in baza contractelor individuale de munca cu timp partial. Constituie stagiu de cotizare si perioadele in care angajatorul nu a platit contributia pentru somaj si se afla in procedura de executare silita, reorganizare judiciara, faliment, inchidere operationala, dizolvare, lichidare, administrare speciala sau nu si-a achitat contributiile datorita unor situatii de forta majora. Constituie stagiu de cotizare perioadele in care angajatii sau, angajatorii au platit contributii de asigurari pentru somaj in sistemul asigurarilor pentru somaj in Romania, precum si in alte tari, in conditiile stabilite prin acordurile si conventiile internationale. De asemenea, drepturile cuvenite in sistemul asigurarilor pentru somaj din Romania se pot transfera in tarile in care asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate prin acorduri si conventii internationale la care Romania este parte. Indemnizatiile de somaj pot fi transferate in alte tari, in conditiile reglementate prin acorduri si conventii internationale, in moneda tarilor respective sau intr-o alta moneda asupra careia s-a convenit. Indemnizatia de somaj se acorda de la data incetarii contractului individual de munca, daca cererea este inregistrata la agentia pentru ocuparea fortei de munca, in termen de 30 de zile de la aceasta data. Daca cererea este inregistrata dupa termenul de 30 de zile, dar nu mai tarziu de 12 luni, indemnizatia de somaj se acorda incepand cu data inregistrarii cererii. Termenul de 12 luni este termen de decadere din drepturi. Indemnizatia de somaj se acorda somerilor, pe perioade stabilite diferentiat, in functie de stagiul de cotizare: a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an; b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani; c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. Cuantumul indemnizatiei de somaj este suma acordata lunar, in functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza: a) 75% din salariul de baza minim brut pe tara, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an; b) 75% din salariul de baza minim brut pe tara, la care se adauga o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare. Cotele procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare, sunt: a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani; b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani; c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani; d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani. Persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj au urmatoarele obligatii: sa se prezinte lunar, pe baza programarii sau ori de cate ori sunt solicitate, la agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate, pentru a primi sprijin in vederea incadrarii in munca; sa comunice in termen de 3 zile agentiei pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate orice modificare a conditiilor care au condus la acordarea drepturilor; sa participe la serviciile pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala oferite de agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate;

sa caute activ un loc de munca.

Angajatorii care au incadrat in munca persoane din randul beneficiarilor de indemnizatii de somaj au obligatia de a anunta in termen de 3 zile agentiile pentru ocuparea fortei de munca la care acestia au fost inregistrati. Nu beneficiaza de indemnizatie de somaj persoanele care refuza un loc de munca potrivit pregatirii sau nivelului studiilor, situat la o distanta de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, refuza participarea la servicii pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala oferite de agentiile pentru ocuparea fortei de munca. Nu beneficiaza de indemnizatie de somaj absolventii care, la data solicitarii dreptului, urmeaza o forma de invatamant. Incetarea platii indemnizatiilor de somaj acordate beneficiarilor are loc dupa cum urmeaza: la data incadrarii in munca, conform legii, pentru o perioada mai mare de 12 luni; la data cand realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata; la 90 de zile de la data emiterii autorizatiei de functionare pentru a desfasura activitati independente sau a certificatului de inmatriculare, conform legii, daca realizeaza venituri lunare mai mari decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata; la data refuzului nejustificat de a se incadra conform pregatirii sau nivelului studiilor intrun loc de munca situat la o distanta de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu; la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala sau la data intreruperii acestora din motive imputabile persoanei; daca perioada de pensionare pentru invaliditate depaseste 12 luni; la data indeplinirii conditiilor de pensionare pentru limita de varsta, de la data solicitarii pensiei anticipate sau la data cand pensia de invaliditate devine nerevizuibila; la data plecarii in strainatate a beneficiarului pentru o perioada mai mare de 3 luni; la data inceperii executarii unei pedepse privative de libertate pentru o perioada mai mare de 12 luni; in cazul decesului beneficiarului; la expirarea termenelor prevazute de lege; la data admiterii intr-o forma de invatamant; pe perioada acordarii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, a indemnizatiei de maternitate si a indemnizatiei pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv de 3 ani in cazul copilului cu handicap; pe perioada incapacitatii temporare de munca mai mare de 3 zile datorita accidentelor survenite in perioada cursurilor de calificare, recalificare, perfectionare sau, dupa caz, a altor forme de pregatire profesionala, in timpul si din cauza practicii profesionale;

Masuri pentru prevenirea somajului

Somajul este unul din fenomenele negative care se manifesta cu mare intensitate in perioada de tranzitie. In actualul sistem legislativ al Romaniei principalul act normativ in materie il constituie Legea nr.76/2002 privind sistemul aigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. Sunt urmarite astfel cresterea sanselor de ocupare a persoanelor ce cauta un loc de munca si stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca. In primul caz, cresterea sanselor de ocupare a persoanelor ce cauta un loc de munca se realizeaza prin informare si consiliere profesionala, consultanta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri, medierea muncii, completarea veniturilor salariale ale angajatilor, stimularea mobilitatii fortei de munca.

Informarea si consilierea profesionala se realizeaza in mod gratuit de centre specializate, organizate in cadrul agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, precum si de alte centre si furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditati, care incheie cu agentiile pentru ocuparea fortei de munca contracte, in conditiile legii. Medierea muncii consta in activitatea prin care se realizeaza punerea in legatura a angajatorilor cu persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de munca sau de serviciu. Angajatorii au obligatia sa comunice agentiilor pentru ocuparea fortei de munca toate locurile de munca vacante, in termen de 5 zile de la vacantarea acestora. Necomunicarea acestor locuri de munca vacante constituie contraventie. La randul lor, furnizorii de servicii de ocupare au obligatia de a comunica lunar agentiilor pentru ocuparea fortei de munca date privind numarul somerilor incadrati in munca. Serviciile de mediere pentru persoanele in cautarea unui loc de munca se acorda gratuit si constau in: informatii privind locurile de munca vacante si conditiile de ocupare a acestora prin publicarea, afisarea, organizarea de burse ale locurilor de munca; mediere electronica, avand ca scop punerea in corespondenta a cererilor si ofertelor de locuri de munca; preselectia candidatilor corespunzatori cerintelor locurilor de munca oferite si in concordanta cu pregatirea , aptitudinile, experienta si cu interesele celor in cauza. Completarea veniturilor salariale ale angajatilor. Scopul masurilor de completare a veniturilor salariale, rezida in determinarea somerilor de a se incadra in munca. In acest sens persoanele care primesc indemnizatia de somaj si care se angajeaza pentru un program normal de lucru beneficiaza - din momentul angajarii pana la sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj - de o suma lunara, neimpozabila, in cuantum de 30% din indemnizatia de somaj. Sumele necesara se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj. Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor: Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor se realizeaza prin: a) subventionarea locurilor de munca; b) acordarea de credite in conditii avantajoase in vederea crearii de noi locuri de munca; c) acordarea unor facilitati.

Facilitati acordate angajatorilor

Angajatorii care incadreaza in munca persoane din randul somerilor, pe care le mentin in activitate pe o perioada de cel putin 6 luni de la data angajarii, beneficiaza de reducerea sumei reprezentand contributia de 2,5% datorata bugetului asigurarilor pentru somaj.* Reducerea contributiei se acorda incepand din anul fiscal urmator, pentru o perioada de 6 luni, si consta in diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat numarul mediu scriptic de personal incadrat cu contract individual de munca din anul respectiv. Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile art. 86, beneficiaza de reducere la plata contributiei, numai pentru somerii incadrati peste nivelul de 50% din locurile de munca nou-create. Angajatorii care primesc fonduri nerambursabile din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile art. 861, beneficiaza de reducere la plata contributiei, numai pentru somerii incadrati pe alte locuri de munca decat cele nou-create ca urmare a acordarii fondurilor nerambursabile. Procedurile privind accesul la masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca, modalitatile de finantare si instructiunile de implementare a acestora vor fi elaborate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, vor fi avizate de Ministerul Muncii si Solidaritatii

Sociale si vor fi aprobate prin hotarare a Guvernului. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca intocmeste la sfarsitul fiecarui an bilanturi de ocupare, prin care se evidentiaza efectele masurilor de stimulare a ocuparii, realizate in perioada respectiva. Continutul-cadru al bilanturilor de ocupare se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Bilanturile de ocupare, pe judete si la nivel national, se publica in primul semestru al anului urmator in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a. Realizarea politicilor, strategiilor, planurilor si programelor privind ocuparea fortei de munca si formarea profesionala a somerilor se infaptuieste, in principal, prin intermediul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Pentru realizarea serviciilor de ocupare si formare profesionala Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca va respecta: a) accesul nediscriminatoriu la serviciile prestate in domeniul ocuparii si formarii profesionale; b) neutralitatea in posibilele interese divergente dintre angajatori si forta de munca; c) orientarea activitatii catre nevoile clientilor prin intocmirea planurilor individuale de actiune si promovarea unor servicii rapide si de calitate; d) respectarea caracterului concurential al activitatilor de pe piata muncii; e) confidentialitatea datelor personale ale clientilor; f) transparenta in activitatea desfasurata si in privinta rezultatelor obtinute; g) descentralizarea serviciilor si a procesului de luare a deciziilor; h) adaptabilitatea serviciilor la modificarile din mediul social si economic.

DE CE EXISTA SOMAJ ??...??

Muli oameni consider omajul o conjunctur negativ care trebuie evitat. Exist un puternic sentiment de compasiune pentru cei care se afl n aceast situaie, dar fiecare recunoate c snt i cazuri fericite n care snt oameni inactivi pe piaa muncii pentru c au ales aceasta. Cum este posibil ca un om apt de munc s aleag varianta inactivitaii pe piaa muncii? Scopul nchirierii forei de munc n condiii negociate, este de a realiza venituri pentru a obine resursele necesare propriei existene, ns orice om refuz s realizeze un schimb economic liber dac nu consider c i este suficient de avantajos, dac valoarea pe care o cedeaz este mai mic dect ceea ce primete n schimb. Valoarea pe care fiecare salariat o atribuie capacitaii sale de munc este un rezultat al proceselor afective, fiind influenat de experienele anterioare i prin raportarea la condiiile de munc ale altor indivizi dar i de resursele materiale disponibile. Pe piaa muncii, cu ct salariul pentru care un om este dispus sa munceasc este mai mic, cu att cresc ansele s gaseasc un loc de munc. Este o situaie identic oricrei alte piee, un furnizor va reui s ii vnd produsul pe msura ce reduce preul. Persoana care se afl n cutarea unui loc de munc, dar nu reuete s gseasc un angajator care s i plteasc un pre considerat acceptabil i prefer s atepte, se afl n omaj voluntar; pe o pia a muncii liber, cu o concurena perfect, omajul este ntotdeauna voluntar. Dar experiena ne arat c exist oameni dispui s lucreze i pentru salarii mai mici dar nu gsesc locuri de munc i nu se pot angaja. O regul a economiei ne arat c cererea (numarul de locuri de munc) crete pe msur ce scade preul, deci n aceast situaie locuri de munc exist, dar cererea i oferta nu se pot ntlni din cauza unor bariere. Acesta este omajul involuntar, oamenii aflai n omaj involuntar snt mult mai vulnerabili dect cei care accept un salariu mai mic. ntotdeauna, pentru un om aflat n cutarea unui loc de munc, pentru care angajarea reprezint o variant superioar situaiei anterioare i oricrei alte variante posibile, acel salariu este cel mai mare care poate fi obinut prin negociere, n acel moment. Creterea salariilor reale reprezint cel mai bun indicator al dezvoltarii economice i bunstrii oamenilor dar trebuie sa fie rezultatul creterii cererii (a locurilor de munc) pe piaa muncii datorit investiiilor de capital. Orice companie nou nfiinat creeaz noi locuri de munca i pentru a atrage salariai va trebui s le ofere salarii mai mari dect ceilali ntreprinztori, iar firmele vechi trebuie sa creasc salariile i s mbunteasc condiiile de munc pentru a pstra colaborarea cu salariaii.

Salariile mari i locurile de munc bune snt rezultatul unui proces de selecie ca urmare a competiiei dintre angajatori pentru a atrage salariaii (mecanismul preului just al cererii i al ofertei pe piaa muncii). Al doilea mecanism este cel al preurilor administrate prin care statul impune o limit de pre superioar sau inferioar; aceasta din urm este sinonim cu salariul minim pe economie. Ce consecine are pentru salariai i angajatori o astfel de msur? Depinde de situaie: 1) are ca efect creterea inflaiei. Salariul minim impus crete, n consecin toi angajatorii din acea economie pentru a nu falimenta, vor crete preurile produselor pe care le realizeaz, astfel nct dei salariul nominal a crescut, cel real a rmas acelai; aceast situaie nu are nici un efect real asupra salariailor, 2 ) genereaz omaj involuntar. Salariul minim impus crete, dar angajatorii nu pot mri preurile pentru c intr n concuren direct cu companiile externe. Efectul va fi reducerea eficienei activitaii lor, vor falimenta iar muli salariai nu vor mai avea locuri de munc i cele rmase devin nesigure. n aceast situaie avem ca efect apariia omajului involuntar, proporional cu creterea preului administrat (salariul minim impus); 3) creterea salariului minim este mic i este sub cel mai mic pre al ofertei (cel mai mic salariu pentru care un om este dispus s se angajeze). Aceasta este cea mai bun situaie pentru c nu are nici un efect. Mai exist i o a patra situaie, care merit o analiz distinct deoarece este singurul mecanism pe care guvernele l prezint publicului: creterea salariilor ce rezult din mecanismul preurilor administrate pe piaa muncii se realizeaz prin diminuarea profiturilor angajatorilor. Este o variant care apare exclusiv pe termen scurt deoarece diminuarea repetat a profitului (prin creterea periodic a salariului minim pe economie impus) i determin pe ntreprinztori s nchid fabricile, s ii mute capitalul n alte ari, iar pe termen lung se ncadreaz n situaia a doua, genereaz omaj involuntar. Tactica majoritii guvernelor este de a evita o cretere a somajului ncercnd s coreleze creterea salariului minim impus cu creterea economic. Practic, prin aceast metod rata omajului nu se mai modific substanial, dar astfel, apare o form grav de omaj involuntar cnd nici n perioadele de avnt economic nu se reduce numrul omerilor: omajul cronic. n Romnia autoritatea statal stabilete nivelul minim obligatoriu al salariului prin hotarre de guvern. Drept consecin se ajunge la situaia cunoscut:

n acest grafic, se observ efectul creat de salariul minim impus peste salariul de echilibru. Numrul de oameni dispui s se angajeze a crescut ca urmare a creterii salariului (Q2O) prin atragerea celor care se aflau in omaj voluntar (ex: casnicele) dar numrul de locuri de munc a sczut (Q2C). Diferena dintre numrul de oameni angajai n situatia de echilibru(Q1) i numrul salariailor din momentul salariului minim impus (Q2C) este reprezentat de oamenii care i-au pierdut locul de munc. Ce variante exist pentru a elimina omajul involuntar astfel creat? Soluia nu este dect una singur: eliminarea salariului minim impus. Teoria economic prezint i alte categorii de omaj: structural, sezonier, dar snt forme particulare de omaj voluntar. O categorie special de omaj care ne indic imperfeciunea pieei pe termen foarte scurt este omajul fricional. Acesta reprezint perioada de timp din momentul ncetrii raporturilor de munc i pn n momentul n care identific o persoan dispus s l angajeze. Factorul care influeneaz acest interval de cutare a unui nou loc de munc este lipsa informaiilor despre existena locurilor de munc disponibile, n orice moment. Soluia reducerii acestui interval de timp pn la o limit insesizabil este oferit de progresul tehnologiei informaiei care creeaz posibilitatea accesrii n timp real a informaiilor cu privire la cererea i oferta de pe piaa muncii. Cauza existenei omajului este legislaia muncii prin interdiciile impuse att angajatorilor ct i salariailor. Salariul minim pe economie nu este singura barier, orice norm care mpiedic un salariat s se angajeze n condiii pe care le consider avantajoase ori descurajeaz crearea de locuri de munc este generatoare de omaj cu toate c, aparent, intenia nu este aceasta.

omajul si formele lui

omajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii, in cdrul careia exista un excedent de oferta de munca fata de cererea de munca, adica un surplus de populatie activa care nu-si gaseste loc de munca.
Rata omajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea omajului, calculandu-se sub forma unui raport intre numarul de someri si populatia de referinta (de obicei populatia activa). In practica mondiala, pentru colectarea informatiilor privind somajul, sunt utilizate trei surse de date: 1. Recensamantul populatei, ca inregistrare totala, la care criteriul prin care o persoana este considerata in stare de somaj este acela ca, in perioada de referinta (de obicei un an), numarul saptamanilor in care persoana respectiva a fost neocupata sa fie predominant in raport cu numarul saptamanilor in care aceasi persoana a avut o slujba. Pe baza acestei surse de date se obtine numarul somerilor ca medie a anului de referinta. 2. Ancheta asupra ocuparii fortei de munca efectuata in gospodariile populatei este considerata cea mai adecvata sursa de date si metoda de investigare pentru masurarea, sub diferite aspecte si cu ajutorul a diversilor indicatori, ai omajului. 3. Sursele administrative de colectare a informatiilor, desi sunt cel mai accesibile, au limite in caracterizarea complexa a omajului, oferind numai informatii partiale privind proportiile acestui fenomen. La sfarsitul fiecarei luni, oficiile de forta de munca ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale furnizeaza date privind numarul persoanelor care solicita un loc de munca (prin inscrierea la oficiile de forta de munca).

Forme ale omajului

omajul involuntar se manifesta in diferite forme, dup cuzele care il genereaza. -omajul ciclic este generat de evolutia ciclului economic. In faza de criza, somajul sporeste ca urmare a contractiei, scaderii productiei, a activitatilor economice si cresterii numarului de falimente, cu deosebire a intreprinderilor mici si mijlocii. In ultimele decenii , somajul, in multe tari dezvoltate s-a mentinut la cote ridicate chiar si in perioade de boom (peste 10%).Deci, s-a redus capacitatea de absortie a pietei muncii chiar si in faze ale ciclului ce se particularizau prin sincronizarea cresterii economice si reducerii numarului de someri. -omajul conjunctural este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri, sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni, si internationali. Primul si al doilea soc petrolier (din prima jumatate a anilor 70) si embargourile practicate fata de anumite state s-au rasfrant si se rasfrang negativ asupra economiei statelor aflate sub embargou, dar si asupra partenerilor cu care acestea aveau relatii comerciale. -Somaj structural deriva din reconversiunea unor activitati economice, din restructurarile de ramura si subramura impuse de progresul tehnic. omajul structural apare si ca efect al unei structuri inguste de ramuri si subramuri, caracteristica pentru tarile in curs de dezvoltare. Diversificarea ramurilor ar oferi sanse mai mari de absortie a fortei de munca.

10

-omajul tehnologic este efectul introducerii noilor tehnologii , care impun un nou mod de organizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de munca. -omajul sezonier este legat de restrangerea actvitatii economice in anumite anotimpuri ale anului, datorita conditiilor naturale, in agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si turism etc.; el are caracter ciclic. -omajul total presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii. -omajul partial consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzatoare a salariului ( saptamana incompleta sau ziua de munca la o durata mai mica). -omajul deghizat cuprinde persoanele declarate si inregistrate la Oficiul fortei de munca in categoria someri, dar care, in realitate, sunt pe piata gri a muncii. Ele lucreaza fara contract de munca, dar beneficiaza de toate drepturile prevazute in legi privind somerii. Persoanele care traiesc in mediu rural si care au un grad de ocupare redus, cu un venit de subzistenta, si care se apropie de conditia economico sociala a somerului nu sunt inregistrate la Oficiile fortei de munca, dar, in realitate, se afla intr-un somaj latent. omajul deghizat este de mare amploare in tarile in curs de dezvoltare, unde milioane de persoane au o ocupare precara, cu o productivitate foarte scazuta, ceea ce le situeaza in starea de nonocupare.

Cauze si consecinte ale omajului

Cauzele: Aparitia si accentuarea omajului au o multime de cauze obiective, dar si subiective. -Ritmul de crestere economica, in conditiile unei productivitati a muncii ridicate, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina. Pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca este in defavoarea ultimei. Dezechilibre de amploare se manifesta pe segmentul de piata al fortei de munca tinere, care au drept cauza lipsa nu numai de locuri de munca, ci si a unei pregatiri profesionale, in discordanta cu structura cererii pietei muncii. Exista si cauze de ordin subiectiv, ce tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri fie din cauza lipsei lor de experienta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intrzie integrarea lor activa. -Progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice. In perioada postbelica, revolutia stiintifica si tehnica in domeniul productiei si serviciilor a accentuat tendinta de suprimare a unui important numar de locuri de munca. Pe termen lung, procesul tehnic genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din acrtivitati noi generatoare de locuri de munca. Exemplul tarilor dezvoltate confirma teza ca introducerea progresului tehnic nu numai suprima, dar si creaza locuri de munca chiar daca rata omajului a crescut si ea. -Criza economica, caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de someri, iar integrarea lor, in perioada de boom, poate fi la un nivel scazut. Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital, de capacitatea de utilizare eficienta a prghiilor economice in conditii de criza. In Romnia, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de reintegrare. -Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice, sub impactul diversificarii cererii de bunuri, al crizei economice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererilor de munca.

11

In Romnia, somajul are la originea sa, partial, si transformarile de structura a economiei nationale, dupa criteriul de eficienta, in vederea adaptarii la mediul concurential. -Imigrarea emigrarea influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatei active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta munca in cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de scadere a fortei de munca in zona de origine. -Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila, datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictelor armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand importul exportul, deteriorand activitatile economice in tarile din zona si contribuind la somaj. Embargoul impus Romaniei fata de Irac si Iugoslavia a avut efecte negative asupra exportului, ceea ce a condus la retragerea activitatilor multor unitati economice. Pierderile se cifreaza la zeci de miliarde de dolari. Consecintele: Pe plan economic, se disting consecintele negative ale omajul Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii PIB, in sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din parte individului si societatii, care nu vor fi recuperate in situatia somajuli de lunga durata; aceasta forta de munca, iesita din populatia activa ocupata, nu contribuie la cresterea BIP; societatea suporta costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici, salariatilor; existanta unui somaj de lunga durata mai ales in randul tinerilor, poate genera acte de violenta, infractiuni, poate accentua criminalitatea, cu impact asupra intregii societati. La nivel de individ familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului. Indemnizatia de somaj este mai mica decat salariul. Prelungirea duratei omajului erodeaza si economiile, daca exista. Se deterioreaza calitatea fortei de munca si este mai greu de gasit un loc de munca. Un rol aparte revine starii morale si psihice, care afecteaza individul devenit somer mai mult decat latura economica. Apar complexe de neutilitate pentru societate si familie. Starea de somaj poate afecta coeziunea si armonia unei familii. Totodata, somajul cronic si de lunga durata, care genereaza saracia unui grup important din populatia activa, poate antrena conflicte sociale profunde. Este de intele ca bulversarea vietii sociale si a celei de familie poate provoca o adevarata criza de identitate. Multitudinea de efecte negative ale omajului pentru societate si individ justifica pe deplin ingrijorarea guvernelor statelor lumii in fata acestui flagel si preocuparea pentru a gasi solutii de ocupare a fortei de munca la un grad cat mai inalt. Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii fortei de munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro si macroeconomic.

Politici de combatere a omajului

Politicile active consta in masuri care sa contribuie la (re) integararea somerilor in diferite activitati si prevenirea omajului in randul celor ocupati. Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active sunt: -organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca; -stimularea agentilor economici, prin prghii economico-financiare, in extinderea activitatii economice. -incurajarea investitiilor, prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice, a crearii de noi locuri de munca;

12

-acordarea de facilitati intreprinderilor care angajeaza someri de lunga durata, precum si tineri -incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica, pe plan local si national; -dezvoltarea serviciilor publice in limite rationale, a serviciilor industriale etc.; -extinderea ocuparii atipice: ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca la domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare. In vederea atenuarii omajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri, actiuni, ca: acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la alta, de la un sector de activitate la altul; incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu; dezvoltarea cercetarii stiintifice, a sectoarelor de conceptie; racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea muncii interne si internationale, formarea si specializarea tineretului in domenii de perspectiva indelungata, care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata; dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de: producerea de instalatii, utilaje de depoluare, reciclarea materialelor si materialelor utile, protectia resurselor, gestionarea padurilor, a deseurilor, depoluarea raurilor; introducerea de restrictii privind imigrarea si trimiterea fortata a imigrantilor in tara de orgine; unele guverne acorda acestor persoane facilitati banesti pentru a le stimula sa plece fara interventie brutala din partea organelor administrative. Politici pasive. Acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta. Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre, ajutor de somaj. El se acorda pe o perioada determinata de timp; nivelul indemnizatiei reprezinta un procent din salariul primit in ultima perioada de munca, de regula in ultimele sase luni de activitate. In Romania costul omajului pentru patronat reprezinta 5%, raportat la fondul de salarii, iar pentru salariati, 1%, raportat la salariul brut. In unele tari, costul omajului este suportat si de bugetul de stat in scopul sigurarii celor aflati in somaj, a unui venit suficient pentru un trai decent. In Romania, perioada de acordare a ajutorului de somaj este de 9 luni, iar a alocatiei de sprijin, 18 luni. In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa reechilibreze piata bunurilor si serviciilor. Sfera serviciilor, care detine inca o pondere redusa in PIB, in conditiile tarii noastre, spre deosebire de tarile dezvoltate, poate constitui o supapa importanta de absortie a unui numar important de someri. Dar pentru aceasta, sunt necesare cateva conditii , si anume: sporirea investitiilor si crearea unor structuri moderne ale acestui sector, tarife rationale si cresterea veniturilor reale ale agentilor economici, ale populatei.

Analiza global a omajului pe perioada 1991-1998

Dup 1990, n Romnia omajul a devenit un fenomen permanent i recunoscut oficial. La baza omajului se afl dezechilibrele manifestate n economia aflat n plin proces de restructurare. Datele provenite de la Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, pun n eviden faptul c n anul 1994 s-a nregistrat nivelul maxim al numrului de omeri nregistrai (1224 mii persoane). Fenomenul omajului n Romnia a fost determinat de factori demografici ct i de cei economici, deoarece economia naional dup decembrie 1989 s-a aflat n declin continuu. Fenomenul omajului n general este determinat de dou procese: scderea cererii de for de munc (diminuarea numrului locurilor de munc) i creterea ofertei de for de munc. n Romnia, aceste procese s-au manifestat astfel: a) disponibilizarea la nivel ridicat a forei de munc ocupate, proces care a determinat peste 60% din numrul omerilor;

13

b) intrarea pe piaa muncii a unor noi contingente de for de munc provenite din absolveni ai nvmntului secundar i superior dar i din alte categorii de populaie neocupat. Fenomenul creterii natalitii de la sfritul anilor '60 i nceputul anilor '70 cunoscut sub denumirea de baby-boom a determinat creterea ofertei de for de munc ncepnd cu mijlocul anilor 1980 i continund cu perioada 1992 -1994 cnd s-a nregistrat cel mai mare nivel al omajului. Pentru aceast perioad, persoanele cu vrste ntre 22 i 27 de ani au contribuit la explozia omajului, dup decembrie 1989. Scderea omajului, ncepnd cu 1995 a continuat i n 1996, cnd s-a nregistrat cea mai mic rat a omajului, n condiiile perioadei celei mai dificile a tranziiei, exceptnd anul 1991. n anul 1997, numrul omerilor nscrii la Oficiile de For de Munc i omaj a crescut. Aceast evoluie ascendent a omajului a fost determinat att de procesul restructurrii din minerit, chimie i petrochimie dar i de legislaie instituit privind plile compensatorii n caz de disponibilizare.

rata somajului
15 evolutia 10 5 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 somajul 3 8 10 11 10 7 9 10 12 11 1990-2000 3 8.4 11.8 1 9.5 10.4 0.9 10.4 10.5 8.9 6.6

Analiza omajului pe sexe, pe medii i grupe de vrst

Tendina de feminizare a forei de munc s-a manifestat n ntreaga lume ncepnd cu anii 80. Intrarea pe piaa muncii a femeilor a contribuit la modificarea curbei de activitate a acestora, care s-a apropiat tot mai mult de curba de activitate a brbailor. n majoritatea rilor lumii, nivelul de educaie i formare profesional a femeilor este n continu cretere. Atunci cnd nivelul global de ocupare scade, se constat c fora de munc feminin este mai afectat dect cea masculin. Factorii care stau la baza acestei evoluii rezult din particularitile forei de munc feminine (populaia feminin fiind implicat n procesul de reproducere demografic) dar i din mentalitile i comportamentele unor angajatori cu privire la fora de munc feminin. n majoritatea rilor, fenomenul omajului afecteaz mai mult fora de munc feminin, dect cea masculin. ncepnd cu 1991 i pn la sfritul anului 1995, n Romnia, evoluia omajului pe sexe pune n eviden o pondere mai mare a femeilor n omaj.

14

Indicator Numar Someri Total Barbati Femei

1991 337 3 2.2 4

1992 1993 1994 1995 Someri Inregistrati (mii persoane) 929 1165 1224 998 Rata somajului (%) 8.2 10.4 10.9 9.5 6.2 8.1 9 7.9 10.3 12.9 12.9 11.4

1996 658 6.6 5.7 7.5

1997 881 8.9 8.5 9.3

1998 1025 10.3 10.2 10.5

Evolutia ratei somajului pe sexe in perioada 1991-1998

14 12 10 8 6 4 2 0 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 Barbati Femei

Tendina de diminuare a ponderii omajului feminin a contribuit la echilibrarea pe sexe a omajului, spre sfritul anului 1996, dup care are loc o inversare a structurii omajului pe o perioad scurt de timp.mPn la finele anului 1997 nivelul omajului a fost mereu mai mare n rndul forei de munc feminine fa de fora de munc masculin. Pentru anii 1996 i 1997 nivelul omajului pentru populaia feminin, nregistreaz o rat mai mare dect rata omajului la brbai, iar n 1998 devine mai mic dect la brbai omajul nregistrat n Romnia a afectat n mod deosebit fora de munc tnr, n special tinerii intrai pentru prima dat pe piaa muncii. Tinerii din Romnia reprezint categoria de populaie cea mai vulnerabil n raport cu fenomenul omajului. Lipsa locurilor de munc pentru tineret a fost i continu s rmn o grav problem socioeconomic i dificil de rezolvat n condiiile tranziiei la economia de pia. Repartizarea omerilor pe grupe de vrst n 1997 pune n eviden faptul c tinerii cu vrste ntre 15-24 de ani dein ponderea cea mai mare n totalul omerilor Acest nivel al omajului se afl n tendin de diminuare fa de anii anteriori, datorit reducerii intensitii omajului feminin la aceast grup de vrst. n 1997, fa de anii anteriori, numrul omerilor din grupa de vrst cu cel mai mare potenial de munc (25-49 de ani) a nregistrat creterea cea mai mare. Comparativ cu anii anteriori, n 1997 rata omajului s-a diminuat mult n cazul femeilor tinere, cu vrste cuprinse ntre 15-24 de ani i 25-34 de ani. Ponderea ridicat a femeilor ocupate n sistemul de nvmnt, precum i sarcinile demografice ale acestei grupe de femei pot reprezenta o cauz a scderii omajului feminin n raport cu cel masculin.

15

Analiza structurii pe medii a omajului evideniaz o evoluie relativ stabil pe parcursul perioadei analizate, nivelul cel mai ridicat nregistrnduse n mediul urban, unde rata omajului a fost n medie de peste dou ori mai mare dect cel din mediul rural.

Analiza omajului n funcie de nivelul instruirii, ramura de provenien a omerului i durata omajului
Populata ocupata pe sectoare de economie 1992 1993 1994 1995 1996 3448.8 3621.1 3653 3270.0 3326.4 3300.9 3030.6 2881.7 2714.2 2740.8 579.2 574 562.7 479.1 474.4 3129.1 2836.3 2914.2 3029.5 2837.4

1990 Agricultura 3153.5 Industrie 4004.7 Construcii 705.9 servicii 2975.4

ani Mii persoane

1991 3112.3 3802.9 500.9 3269.7

1997 3389.6 2449.6 439.2 2744.3

1998 3354.3 2316.9 391 2750.4

structura populatei ocupate pe sectoare ale economiei n anul 1997, cele mai afectate de somaj au fost persoanele cu pregtire liceal (42,9%). Din totalul omerilor la aceast categorie de populaie, mai mult de jumtate reprezint tineri cu Vrste cuprinse ntre 15 i 24 de ani. Dei numrul omerilor a sczut n 1997 fa de 1996, numrul omerilor cu studii universitare a crescut cu 13% fa de anul anterior. omerii cu nivel superior de instruire reprezint peste 3,5% din totalul omerilor. Din cadrul acestei categorii de omeri, cea mai mare pondere o dein persoanele din grupa de vrst 25-34 de ani. Din aceast grup fac parte i persoanele nscute n anii exploziei demografice (1967-1970), care reprezint aproape un sfert din totalul omerilor la toate nivelele de instruire, mai puin la cel gimnazial. Comparativ cu brbaii, femeile cu studii universitare i liceale aflate n omaj dein majoritatea n totalul omerilor (53,6%). Prin scderea numrului femeilor n omaj s-a contribuit la diminuarea ponderii femeilor n omaj cu studii postliceale. n anul 1997, fa de totalul omerilor, numrul omerilor cu experien n munc, respectiv cei care au lucrat nainte de a intra n omaj a reprezentat aproape 60%, fa de anul anterior ponderea fiind n cretere cu 3,4%. Din aceast categorie de omeri, femeile reprezentau peste 40%, iar tinerii sub o cincime. Cea mai mare parte a omerilor cu experien n munc locuiau n mediul urban (aproape trei sferturi). Motivul principal pentru care aceste persoane au ncetat s lucreze a fost concedierea sau reducerea de personal, ponderi mai reduse nregistrndu-se la persoanele care au terminat o activitate temporar, a cror unitate a dat faliment sau care au demisionat. Analiznd structura omajului pe ramuri de provenien se constat c omerii cu experien n munc (circa 38%) proveneau din ramurile industriei prelucrtoare, aproape o treime din uniti cu proprietate privat i peste o treime lucraser ca meteugari sau lucrtori calificai. Din numrul omerilor care nu au lucrat niciodat, peste 84% l reprezentau tineri cu vrste ntre 15-24 ani, peste dou treimi locuiau n mediul urban iar peste 50% erau absolveni de liceu. In 1998 durata medie a omajului a fost de 17,9 luni, n scdere fa de anii anteriori, diminurile cele mai importante ale duratei omajului nregistrndu-se la omerii din grupa de vrst 35-49 de ani. Cea mai mic durat a omajului (13,6 luni) s-a nregistrat la grupa de vrst 15-24 de ani iar cea mai mare durat a omajului (22,6 luni) s-a manifestat la femeile din grupa de vrst 35-49 de ani. Ponderea persoanelor aflate n omaj de peste 12 luni s-a diminuat n 1997 fa de anii anteriori.

16