Sunteți pe pagina 1din 52

PROIECT

1. TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze LCP de la un strung normal avand urmatoarele caracteristici : Numarul de trepte de turatii : Turatia maxima : Ratia seriei geometrice a turatiilor : Puterea : Z nmax P = 12 = 1180 rpm = 1,18 = 10 KW

PROIECT

2. MEMORIU TEHNIC

Parcul de masini-unelte , aflat in dotarea intreprinderilor constructoare de masini , cuprinde o varietate foarte larga de tipuri si dimensiuni de masini impusa de varietatea mare a formelor , dimensiunilor si materialelor pieselor de prelucrat prin aschiere , a preciziilor dimensionale , a calitatii suprafetelor prelucrate , a tipurilor si materialelor sculelor aschietoare etc. Pentru analiza cinematica si constructive a masinilor-unelte este necesara clasificarea si gruparea lor dupa diferite criterii , ca de exemplu : 1. Dupa procedeul de prelucrare folosit , masinile unelte sunt grupate in : masini de strunjit (strunguri); masini de frezat; masini de gaurit; masini de rectificat; masini de mortezat; masini de rabotat etc. 2. Dupa felul operatiei ce se executa pe masina-unealta se deosebesc : masini de filetat; masini de prelucrat canale de pana; masini de prelucrat roti dintate(masini de danturat); 3. Dupa gradul de mecanizare se grupeaza in : masini-unelte cu comanda manuala; masini-unelte cu comanda semi-automata; 2

PROIECT masini-unelte cu comanda automata; 4. Dupa dimensiunea sau gabarit exista : masini-unelte mici; masini-unelte mijlocii; masini-unelte grele; masini-unelte foarte grele; Dimensiunile , sau greutatea care determina includerea unei masiniunelte intr-una din grupele de mai sus , depinde de felul masinii respective; 5. Dupa precizia de lucru masinile-unelte se pot grupa in : masini-unelte cu precizie normala; masini-unelte cu precizie ridicata; 6. Dupa gradul de universalitate , care subintelege si felul productiei unde se utilizeaza , exista : Masini-unelte universale; Masini-unelte specializate; Masini-unelte speciale; Grupele de masini-unelte , mentionate mai sus , mai pot fi subdivizate prin luarea in considerare a unor parametrii , sau caracteristici constructive.De exemplu , grupa masinilor-unelte universale , masini destinate prelucrarii unei game largi de tipuri si dimensiuni de piese executand diverse operatii mai poate fi subimpartita in: a) masini-unelte cu unviersalitate larga , care include masinile de frezat si alezat orizontale ( bohrwerk-urile) , cu care se prelucreaza diferite tipuri si dimensiuni de piese , cu operatii de frezare , gaurire , strunjire , filetare etc. sau strungurile universale , cu care , prin folosirea unor dispozitive auxiliare se pot efectua si operatii de freazare , alezare , strunjire de detalonare , rectificare etc. b) masini-unelte cu universalitate ingusta , ca de exemplu , masinile de rectificat , masinile de gaurit etc. Utilizarea masinilor-unelte universale prezinta avantajul ca se elimina transportul semifabricatelor intre operatii , reduce reglarile si pozitionarile repetate ale semifabricatului , sau sculei , etc. Masinile-unelte specializate sunt destinate prelucrarii unui anumit tip de piesa , sau suprafata , piesele putand avea o gama de dimensiuni. Din aceasta grupa fac parte masinile de prelucrat dantura rotilor dintate , strungurile de detalonat , strungurile de prelucrat arbori cotiti , de prelucrat arbori cu came , de filetat etc. Din aceasta 3

PROIECT grupa fac parte varietatea mare de masini-unelte agregat , utilizate in productia de serie mare. Grupa strungurilor sunt cele mai raspandite in industria constructoare de masini. Proiectarea unei masini noi impune o buna cunoastere a caracteristicilor si performantelor utilajelor similare in exploatare, a solutiilor cinematice si constructive. Masinile-unelte proiectate trebuie sa raspunde intregral prescriptiilor cerute prin tema de proiectare. Prin constructia de masini se va asigura posibilitatea de a alegere a unui regim de aschiere cat mai apropiat de cel optim. O atentie deosebita se va acorda automatizarii , astfel incat sa se reduca timpii auxiliari , sa se elimine subiectivitatea , muncitorului si solicitarea fizica si psihica a acestuia. Proiectantul trebuie , de asemenea sa urmareasca ca masinaunealta sa se realizeze cu un pret de cost cat mai redus. In consecinta , piesele componente si intreaga masina se va proiecta cu o greutate cat mai redusa , economisandu-se in special materialele scumpe si cele deficitare. In proiectarea pieselor trebuie sa se tina seama si de tehnologia prelucrarilor , evitandu-se constructiile netehnologice , dificil de realizat . Montajul subansamblelor si asamblarea intregii masini , de asemenea , sa realizeze usor , cu cheltuieli minime de manopera , timp si energie. Prin prevederile unei accesibilitati usoare in cazul unei interventii , se va urmarii ca reparatiile sa se efectueze rapid si cu cheltuieli minime. O atentie deosebita se va acorda esteticii masinii-unelte , pentru realizarea unui climat de munca placut si asigurarea competivitatii si din acest punct de vedere. Proiectantul trebuie sa tina seama si de seria care urmeaza sa se produca masina-unealta proiectata. Astfel,daca masina reprezinta unicat sau urmeaza sa se produca intr-un numar mai mic de bucati, piesele componente vor fi astfel concepute incat sa poata fi fabricate cu o dotare tehnica minima.

PROIECT Strungurile normale se caracterizeaz printr-un nalt grad de universalitate i sunt destinate prelucrrii pieselor de revoluie avnd forme i dimensiuni variate n figura se prezint schema cinematic structural a unui strung normal

Fig. 1.1 Schema cinematica a unui strung normal Piesa fixata n dispozitivul de fixare Df (mandrina universal), executa miscarea principala A, iar cutitul fixat n suportul Sc executa miscarea de avans longitudinal B, sau de avans transversal C. Rotatia piesei se realizeaza prin lantul cinematic principal alcatuit din motorul electric asincron ME1,mecanismele de cuplare si inversare a turatiei C1,I1, cutia de viteze Cv si arborele principal Ap cu dispozitivul de fixare Df . Avansul longitudinal B al saniei longitudinale SL se realizeaza prin lantul cinematic de avans longitudinal L1. Miscarea se transmite saniei longitudinale prin cuplajul C2, inversorul de avans I2, rotiile de schimb As, Bs, cutia de avansuri si filete CAF, comutatoarele de miscare C3,C4 si mecanismul de transformare pinion cremaliera Miscarea de avans C a saniei transversale ST se realizeaza prin lantul cinematic de avans transversal. Acesta este derivat din lantul cinemati de avans longitudinal de la comutatorul C4, iar prin comutatorul C5 se antreneaza surubul avansului transveral SC2. Ambele avansuri se mai pot realiza si manual de la rotile de mna Rm1 si Rm2. 5

PROIECT Miscarile de avans rapid se realizeaza cu ajutorul motorului electric ME2 si a cuplajului de depasire CD. Prelucrarea filetelor se realizeaza prin cuplarea surubului conducator SC4 si a piulitei cuplabile PC. Toate elementele ce transmit miscarea de la arborele principal la surubul conducator constituie lantul cinematic de filetare. Sania suport SS poate fi nclinata fata de axa masinii (n vederea strunjirii pieselor conice), avansul sau E realizndu-se manual de la roata de mna Rm3 Papusa mobila PM se poate deplasa si pozitiona manual pe ghidajele batiului. Pinola papusii mobile PPM utilizata pentru utilizarea unor scule sau dispozitive se poate deplasa manual de la roata de mna Rm4 Lantul cinematic principal asigura desprinderea aschiei cu o viteza optima de aschiere. Miscarea se efectueaza pe traectoria curbei directoare sau formeaza curbe elementare a caror nfasuratoare este directoare. Se clasifica dupa traectoria miscarii realizate la organul de iesire : -lanuri cinematice pentru micare circular -lanuri cinematice pentru micare rectilinie Lanurile cinematice pentru micare circular n funcie de tipul maini unelte trasmit micare la semifabricat (cazul strungurilor) sau la scul (maini de frezat, gurit). Viteza de achiere obinut la organul de ieire depinde de mai muli factori care se modific n timpul expluatri mainii unelte, astfel c lanurile trebuie s asigure obinerea vitezelor de achiere la valorile optime. Din punct de vedere al obineri valorilor vitezelor de achiere lanurile micri principale se grupeaz n : -lanuri cu schimbare n trepte a vitezelor -lanuri cu schimbare continu a vitezelor Operaia de schimbare a turaiei organului de ieire astfel ca viteza periferic s corespund cu viteza de achiere dorit este de fapt o reglare de unde i mecanizmele destinate acestui scop se numesc mecanisme de reglare. n componena lanurilor cinematice ale micri principale mai intr: mecanisme pentru inversarea sensului de rotaie, mecanisme pentru cuplarea i decuplarea micri precum i mecanisme de frnare n scopul reducerii timpului de oprire. Organul de antrenare fiind un motor electric miscarea de intrare este deci o miscare de rotatie cu una sau mai multe turatii de unde se transmite la organul de iesire prin intermediul unui sistem de mecanisme mecanice, hidraulice, electrice sau combinatii ale acestora. Actionarea strungurilor normale se realizeaza cu motoare electrice asincrone. Utilizare acestor motoare n lanturile cinematice ale masinilor unelte 6

PROIECT universale presupune existenta unor elemente de reglare. Reglarea lanturilor cinematice principale ale strungurilo normal se realizeaza cu ajutorul unor cutii de viteze construite la majoritatea strungurilor cu roti baladoare. Astfel se ofera posibilitatea reglarii turatiei ntr-un numar de trepte dispuse n serie geometrica. Pentru realizarea temei date s-a ales varianta mixta de transmisie, cu curele trapezoidale si angrenaje cu roti dintate. Cutia de viteze are patru arbori : de intrare , doi arbori intermediari, arbore principal. Arborele de intrare preia miscarea de rotatie prin intermediul unei roti de curea si sustine trei roti dintate fixe ce angreneaza cu un grup de trei roti baladoare montate pe primul arbore intermediar, care este canelat pentru a permite miscarea axiala a rotilor baladoare. Tot pe primul arbore intermediar este montat al dilea grup balador cu doua roti dintate ce transmit miscarea celui de-al doilea arbore intermediar prin angrenarea cu doua roti fixe , montate pe acesta. Al doilea arbore intermediar este partial canelat pentru a permite montarea unui grup balador cu doua roti dintate ce angreneaza cu doua roti fixe montate pe arboreal principal. Din combinarea in angrenare a rotilor baladoare de pe arborii intermediari cu cele fixe montate pe arborele de intrare respectiv arborele principal rezulta un numar de 12 viteze. Pentru preluarea fortelor axiale ce apar la arborele principal in timpul procesului de aschiere, acesta a fost lagaruit cu rulmenti radiali axiali. Montajul angrenajelor este realizat in interiorul unei carcase realizate in urma operatiilor de turnare si prelucrare mecanica fiind prevazuta cu capac lateral ce asigura accesul in timpul montajului sau interventiilor la piesele din interior.

PROIECT

3. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

3.1.

DETERMINAREA TURATIILOR

Turatiile in serie geometrica : n1 = nmin n2 = n1 * n3 = n2 *

n1 * 2 n4 = n3 * = n2 * 2 = n5 = n4 * = n3 * 2 = 2, rel. 2.23 pag.54 ] =

n1 * 3 n2 * 3 = 8

n1 * 4

PROIECT n6 = n5 * n7 = n6 * 6 = = n4 * 2 = n3 * 3 = n2 * 4 = n1 * 5 n5 * 2 = n4 * 3 = n3 * 4 = n2 * 5 = n1 * n4 * 4 = n5 * 4 = n3 * 5 = n2 * n4 * 5 = n3 *

n8 = n7 * = n6 * 2 = n5 * 3 = 6 = n1 * 7 n9 = n8 * = n7 * 2 = n6 * 3 = 6 = n2 * 7 = n1 * 8 n10 = n9 * = ... = n1 * 9 n11 = n10 * = . .. = n1 * 10 n12 = n11 * = . .. = n1 * 11

PROIECT

3.2.

ECUATIA STRUCTURALA

Varianta 1 Z = a1 * a2 * a3 = 2 * 3 * 2 = 12 Rezulta 3 grupe de angrenaje : a1 , a2 si a3

- grupa a1 este compusa din 2 angrenaje ; - grupa a2 este compusa din 3 angrenaje ; - grupa a3 este compusa din 2 angrenaje ;

a1 = 2 a2 = 3 a3 = 2

Varianta 2 Z = a1 * a2 * a3 = 3 * 2 * 2 = 12 Rezulta 3 grupe de angrenaje : a1 , a2 si a3 - grupa a1 este compusa din 2 angrenaje ; - grupa a2 este compusa din 3 angrenaje ; - grupa a3 este compusa din 2 angrenaje ;

a1 = 3 a2 = 2 a3 = 2

10

PROIECT

a1

a2
Fig. 3.1

a3 n

Schema bloc

3.3.

NUMARUL DE VARIANTE POSIBILE [ 2, rel. 2.27 pag.62 ]

Nv - numarul de variante posibile w - numarul grupelor de angrenaje q - numarul grupelor de angrenaje cu acelasi raport de transmisie

1 3 5

Z Z Z

2 4 6

Z Z

I I

Z Z

7 9

Z Z

8 1 0

I I I

Z Z

1 1 1

1 1

2 4

3Z

I V

11

PROIECT
Z Z Z Z Z
5 7 9 1 1 1 3

1 3

Z Z

2 4

I I
Fig. 3.2

Z Z

Z Z Z

1 1 1

0 2 4

6 8

I I I

Z Z

I V

Fluxul transferului miscarii de rotatie

3.4. VARIANTE DE SCHEME CINEMATICE


a1
3

Z Z
4

1 1

a3
Z
1 3

a2
7

Z Z
1 0

1 2

a).
Z
1

a1
3

Z
4

a2
7

Z Z
2

I
D
2

1 1

a3
Z
1 3

a2
Z
9

I I
Z
4

Z
Z Z
2

Z
6

1 2

Z
1

1 4

I I I I V

a1
Z
8

Z1

a3
1 3

b).
Z
1 2

1 0

A
Z
1 4

12

PROIECT

c). Fig. 3.3 Scheme cinematice

13

PROIECT 3.5. DETERMINAREA RAPOARTELOR PARTIALE DE TRANSFER Se alege varianta constructiva ''C '' Se alege motorul de antrenare : Tip : ASI 160M - 42 - 2 pag.240 ] ns = 1500 rot/min rot/min

[ 1, tab. A.17.

M
n
m

I I

I I I

I V
n1 n1 n1 n 9 n 8 n 7 n 6 n 5 n 4 n 3 n 2 n 1
2 1 0

( A

S =

, 1

Fig. 3.4.

Diagrama de turatii

14

S 2=

PROIECT

3.6.

CALCULUL NUMARULUI DE DINTI AI ROTILOR DINTATE

Se alege pentru roata de curea de pe arborele motorului de antrenare :

i 0 = D1 / D 2 Grupul a1 ; ;

15

PROIECT
i13 1 a3 b3 22 26

Grupul a2

16

PROIECT

Grupul a3

Rotile dintate au urmatoarele numere de dinti :

17

PROIECT

3.7.

RECALCULAREA RAPOARTELOR PARTIALE SI TOTALE DE TRANSFER Rapoarte partiale efective :

3.7.1.

18

PROIECT

3.7.2.

Rapoarte totale efective :

3.7.3.

Turatiile finale efective : [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] 19 [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ]

PROIECT [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ] [ rot/min ]

3.7.4. Abaterile relative ale turatiilor efective fata de cele normalizate :

20

PROIECT

3 2 1 0 1 2

l( x) % vyi

7 x , vxi

10

11

12

13

Fig 3.5 Diagrama abaterilor de turatie

21

PROIECT

3.8.

DIMENSIONAREA ORGANOLOGICA

( calculul modulelelor rotilor dintate si dimensionarea arborilor ) 3.8.1. Calculul puterilor

- puterea pe arborele I : kw - puterea motorului - randamentul transmisiei prin curele trapezoidale - randamentul rulmentilor - randamentul angrenajului cilindric cu dinti drepti [ kw ] kw - puterea pe arborele II : [ kw ] kw - puterea pe arborele III : [ kw ] kw - puterea pe arborele IV : 22

PROIECT [ kw ] kw 3.8.2. Calculul momentelor de torsiune

- momentul de torsiune pe arborele motorului : kw - puterea motorului rot/min [ Nmm ] - momentul de torsiune pe arborele I : kw - puterea pe arborele I n intr I [ rot/min ] - turatia arborelui I [ rot/min ] [ Nmm ] rot/min Nmm - turatia motorului Nmm

- momentul de torsiune pe arborele II : kw - puterea pe arborele II n min II [ rot/min ] - turatia minima pe arborele II [ rot/min ] [ Nmm ] rot/min Nmm

- momentul de torsiune pe arborele III : kw - puterea pe arborele III n min III [ rot/min ] - turatia minima pe arborele III [ rot/min ] [ Nmm ] - momentul de torsiune pe arborele IV : 23 rot/min Nmm

PROIECT kw n min IV [ rot/min ] [ rot/min ] [ Nmm ] - putere pe arborele IV - turatia minima pe arborele IV rot/min Nmm

3.8.3. Calculul modulelor angrenajelor - modul de calcul Pentru executia rotilor dintate se alege OLC 15 STAS 880 - 80 - cementat si calit cu duritatea de 55 HRC [ 4, tab. 13.1 pag. 393 ] Se calculeaza modulul in functie de presiunea de contact (rezistenta la pitting) : [ 4, rel. 13.55' pag. 451 ] T - momentul de torsiune d - coeficientul de latime diametral [ 4, tab. 13.10 pag. 448 ] - pentru amplasare asimetrica a pinionului (clasa de precizie 7-8) m - coeficientul de latime modular [ 4, tab. 13.10 pag. 448 ]

B - latimea rotii dintate 24

PROIECT - pentru amplasare asimetrica a pinionului (clasa de precizie 7-8) z - numarul de dinti KM - factorul de material - pentru cupla OL/OL KC - factorul de forma in punctul de rostogolire 452 ] i - raportul de angrenare aH - tensiunea admisibila CH - coeficient de siguranta CH = 1,15...1,5 [ 4, pag. 458 ] [ 4, fig. 13.28 pag.

[ N/mm2 ]

[ N/mm2 ]

Modulul angrenajului z1/z2 :

Se adopta conform STAS 822 - 82 : Modulul angrenajului z3/z4 :

Modulul angrenajului z5/z6 : 25

PROIECT

Pentru grupul de angrenaje a1 se adopta modulul angrenajelor z1/z2

Modulul angrenajului z7/z8 :

Se adopta conform STAS 822 - 82 :

Modulul angrenajului z9/z10 :

Pentru grupul de angrenaje a2 se adopta modulul angrenajelor z7/z8 :

26

PROIECT

Modulul angrenajului z11/z12 :

Se adopta conform STAS 822 - 82 : Modulul angrenajului z13/z14 :

Pentru grupul de angrenaje a2 se adopta modulul angrenajelor z7/z8 :

3.8.4.

Dimensionarea arborilor - modul de calcul 27

PROIECT

Pentru executia arborilor se alege OLC 45 STAS 880 - 80 cu rezistenta admisibila la torsiune : [ 4, tab. 1.2 pag. 20 ] [ 4, pag. 239 ]

Se calculeaza diametrul arborelui in functie de momentul de torsiune la care este supus ( solicitarea principala ) : [ mm ] ] T - momentul maxim de torsiune al arborelui [ 4, rel. 8.14 pag. 239

Arborele

I (arbore intrare ) :

[ mm ]

arbore intrare Se adopta

[ mm ] conform

STAS 2671 - 66 Arborele II (arbore canelat) :

[ mm ]

[ mm ]

28

PROIECT Se adopta 2671 66 Arborele III : conform STAS

[ mm ]

[ mm ] Se adopta

Arborele

IV (arbore principal )

[ mm ]

[ mm ] Se adopta

29

PROIECT

3.9.

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOMETRICE A ROTILOR DINTATE - modul de calcul -

Se considera rotile dintate cu profil normal ( nedeplasat ) - cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 : - diametrele de divizare dd : [ mm ] [ mm ] - distanta axiala elementara A12 : [ mm ] 403 ] - diametrele cercurilor de cap de : [ mm ] 413 ] [ mm ] - diametrele cercurilor de picior df : [ mm ] 413 ] [ mm ] - diametrele cercurilor de rostogolire dw : 30 [ 4, tab. 13.4,pag. [ 4, rel. 13.11,pag.

[ 4, rel. 13.10,pag. 403 ]

[ 4, tab. 13.4,pag.

PROIECT [ mm ] 412 ] [ mm ] - diametrele cercurilor de baza db : [ mm ] 412 ] [ mm ] - latimea rotii dintate : [ mm ] 448 ] [ mm ] [ 4, rel. 13.17,pag.

[ 4, rel. 13.17,pag.

[ 4, tab. 13.10,pag.

Caracteristicilor geometrice a rotilor dintate Z1 , Z2 - cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 : - diametrele de divizare dd : [ mm ] [ mm ] - distanta axiala elementara A12 : [ mm ] - diametrele cercurilor de cap de : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de picior df : [ mm ] [ mm ] 31 mm

mm mm

mm mm

mm mm

PROIECT - diametrele cercurilor de rostogolire dw : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de baza db : [ mm ] [ mm ] - latimea rotii dintate : [ mm ] [ mm ]

mm mm

mm mm

mm mm

Caracteristicilor geometrice a rotilor dintate Z3 , Z4 - cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 : - diametrele de divizare dd : [ mm ] [ mm ] - distanta axiala elementara A12 : [ mm ] - diametrele cercurilor de cap de : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de picior df : [ mm ] [ mm ] 32 mm mm mm mm mm

mm mm

PROIECT - diametrele cercurilor de rostogolire dw : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de baza db : [ mm ] [ mm ] - latimea rotii dintate : [ mm ] [ mm ]

mm mm

mm mm

mm mm

Caracteristicilor geometrice a rotilor dintate Z5 , Z6 - cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 : - diametrele de divizare dd : [ mm ] [ mm ] - distanta axiala elementara A12 : [ mm ] - diametrele cercurilor de cap de : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de picior df : [ mm ] 33 mm

mm mm

mm mm

mm

PROIECT [ mm ] - diametrele cercurilor de rostogolire dw : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de baza db : [ mm ] [ mm ] - latimea rotii dintate : [ mm ] [ mm ] mm

mm mm

mm mm

mm mm

Caracteristicilor geometrice a rotilor dintate Z7 , Z8 - cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 : - diametrele de divizare dd : [ mm ] [ mm ] - distanta axiala elementara A12 : [ mm ] - diametrele cercurilor de cap de : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de picior df : 34 mm

mm mm

mm mm

PROIECT [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de rostogolire dw : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de baza db : [ mm ] [ mm ] - latimea rotii dintate : [ mm ] [ mm ] mm mm

mm mm

mm mm

mm mm

Caracteristicilor geometrice a rotilor dintate Z9 , Z10 - cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 : - diametrele de divizare dd : [ mm ] [ mm ] - distanta axiala elementara A12 : [ mm ] - diametrele cercurilor de cap de : [ mm ] [ mm ] 35 mm

mm mm

mm mm

PROIECT - diametrele cercurilor de picior df : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de rostogolire dw : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de baza db : [ mm ] [ mm ] - latimea rotii dintate : [ mm ] [ mm ]

mm mm

mm mm

mm mm

mm mm

Caracteristicilor geometrice a rotilor dintate Z11 , Z12 - cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 :

- diametrele de divizare dd : [ mm ] [ mm ] - distanta axiala elementara A12 : [ mm ] - diametrele cercurilor de cap de : [ mm ] 36

mm mm

mm

mm

PROIECT [ mm ] - diametrele cercurilor de picior df : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de rostogolire dw : [ mm ] [ mm ] mm - diametrele cercurilor de baza db : [ mm ] [ mm ] - latimea rotii dintate : [ mm ] [ mm ] mm

mm mm

mm

mm mm

mm mm

Caracteristicilor geometrice a rotilor dintate Z13 , Z14 - cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 : - diametrele de divizare dd : [ mm ] [ mm ] - distanta axiala elementara A12 : [ mm ] - diametrele cercurilor de cap de : 37 mm

mm mm

PROIECT [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de picior df : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de rostogolire dw : [ mm ] [ mm ] - diametrele cercurilor de baza db : [ mm ] [ mm ] - latimea rotii dintate : [ mm ] [ mm ] mm mm mm mm

mm mm

mm mm

mm mm

3.10.

CALCULUL FORTELOR DIN ANGRENAJ - modul de calcul F n2

- fortele tangentiale : [N] [N] - fortele radiale : [N] [N] - fortele normale : 38 [ 4, pag. 439 ]

F r2 F t2 F t1 F r1 F n1

PROIECT [N] [N] Fortelor din angrenajele Z1, Z2 : - fortele tangentiale : [N] [N] - fortele radiale : [N] [N] - fortele normale : [N] [N] Fortelor din angrenajele Z3, Z4 : - fortele tangentiale : [N] [N] - fortele radiale : [N] [N] - fortele normale : 39

PROIECT [N] [N] Fortelor din angrenajele Z5, Z6 : - fortele tangentiale : [N] [N] - fortele radiale : [N] [N] - fortele normale : [N] [N]

Fortelor din angrenajele Z7, Z8 : - fortele tangentiale : [N] [N] - fortele radiale : [N] [N] 40

PROIECT - fortele normale : [N] [N] Fortelor din angrenajele Z9, Z10 : - fortele tangentiale : [N] [N] - fortele radiale : [N] [N] - fortele normale : [N] [N]

Fortelor din angrenajele Z11, Z12 : - fortele tangentiale : [N] [N] - fortele radiale : [N] 41

PROIECT [N] - fortele normale : [N] [N] Fortelor din angrenajele Z13, Z14 : - fortele tangentiale : [N] [N] - fortele radiale : [N] [N] - fortele normale : [N] [N]

3.11. VERIFICAREA DANTURII ANGRENAJULUI LA INCOVOIERE - modul de calcul Se calculeaza tensiunea nominala la incovoiere : [ N/mm2 ] 449 ] 42 [ 4, rel. 13.50 , pag.

PROIECT - factorul de forma al dintelui pag. 447 ] - coeficient de latime diametral 13.10 , pag. 448 ] aP - tensiunea admisibila la incovoiere CP - coeficient de siguranta CP = 1,25...1,5 [ 4, Fig. 13.27 ,

[ 4, tab.

[ N/mm2 ] pag. 449 ] [ N/mm2 ]

[ 4, rel. 13.52 ,

Z1 / Z2 [ N/mm2 ] N/mm2

Z7 / Z8 [ N/mm2 ] N/mm2

43

PROIECT Z11 / Z12 [ N/mm2 ] N/mm2

3.12.

ALEGEREA SI VERIFICAREA PENELOR SI CANELURILOR

Pe arborele I s-au utilizat pene A 6 x 6 x 35 STAS 1004 - 80 pentru RC A 6 x 6 x 35 STAS 1004 - 80 pentru Z1,Z3,Z5 Material OL 60 STAS 500 80 Pentru asamblari fixe : a). verificarea la strivire : [ N/mm2 ] - pentru OL 60 pag. 127 ] [ N/mm2 ] pag. 189 ] N/mm2 mm mm mm ( pentru roata cea mai ingusta ) mm [ 3 , rel. 4.144 , [ 3 , Tab. 4.9 ,

44

PROIECT [ N/mm2 ] pag. 186 ] N/mm2 [ 3 , rel. 4.143 ,

b). verificarea la forfecare : [ N/mm2 ] 189 ] N/mm2 [ N/mm2 ] 184 ] N/mm2 c). lungimea penei ( necesara ) [ mm ] lc [ mm ] mm [ 3 , rel. 4.137 , pag. [ 3 , rel. 4.145 , pag.

Pe arborele II s-au utilizat caneluri dreptunghiulare 6 x 36 x 40 STAS 2671 - 66 pentru grupul balador Z2,Z4,Z6 si Z7,Z9 [ 5, tab. 2, pag. 277 ] mm mm N/mm2 cuplare in gol [ 4, tab. 4.5, 45

PROIECT pag. 128 ] [ mm ] pag. 128 ] mm suprafata portanta a flancurilor Sf [ mm2 ] 128 ] suprafata portanta pe unitate de lungime Sl g - tesitura canelurii pag. 277 ] [ mm2 ] 128 ] mm2 Lungimea efectiva de contact Lc [ mm ] [ mm ] pag. 128 ] mm Constructiv se adopta lungimea cu respectarea conditiei : Pe arborele III s-au utilizat pene A 6 x 6 x 35 STAS 1004 - 80 pentru Z8,Z10 Material OL 60 STAS 500 - 80 Pentru asamblari fixe : a). verificarea la strivire : [ N/mm2 ]- pentru OL 60 127 ] 46 [ 3 , Tab. 4.9 , pag. [ 3, rel. 4.21, [ 3, rel. 4.21, pag. [ 4, rel. 4.22,

[ 5, tab. 2,

[ 3, rel. 4.23, pag.

PROIECT [ N/mm2 ] 189 ] N/mm2 mm mm mm ( pentru roata cea mai ingusta ) mm [ N/mm2 ] 186 ] N/mm2 b). verificarea la forfecare : [ N/mm2 ] 189 ] N/mm2 [ N/mm2 ] 184 ] N/mm2 c). lungimea penei ( necesara ) [ mm ] lc [ mm ] mm [ 3 , rel. 4.137 , pag. [ 3 , rel. 4.145 , pag. [ 3 , rel. 4.143 , pag. [ 3 , rel. 4.144 , pag.

Pe arborele IV s-au utilizat pene A 8 x 8 x 35 STAS 1004 - 80 pentru Z12,Z14 Material OL 60 STAS 500 - 80 Pentru asamblari fixe : a). verificarea la strivire : 47

PROIECT

[ N/mm2 ] pag. 127 ] [ N/mm2 ] pag. 189 ] N/mm2 mm mm

- pentru OL 60

[ 3 , Tab. 4.9 , [ 3 , rel. 4.144 ,

mm ( pentru roata cea mai ingusta ) mm [ N/mm2 ] pag. 186 ] N/mm2 b). verificarea la forfecare : [ N/mm2 ] pag. 189 ] N/mm2 [ N/mm2 ] pag. 184 ] N/mm2 c). lungimea penei ( necesara ) [ mm ] lc [ mm ] mm [ 3 , rel. 4.137 , [ 3 , rel. 4.145 , [ 3 , rel. 4.143 ,

48

PROIECT

3.13.

ALEGEREA

RULMENTILOR

Arborele I 49

PROIECT Se alege rulmentul radial cu bile pe un rand, executie normala, din clasa 1 de utilizare , seria 6007 RS STAS 3041 - 80 , cu dimensiunile : d = 35 mm ; D = 62 mm ; B = 14 mm [ 5, pag. 77 ] Capacitatea dinamica Cr si statica Co : Cr = 15,9 KN Co = 8,5 KN Arborele II Se alege rulmentul radial cu bile pe un rand, executie normala, din clasa 1 de utilizare , seria 6208 STAS 3041 - 80 , cu dimensiunile : d = 40 mm ; D = 80 mm ; B = 18 mm [ 5, pag. 78 ] Capacitatea dinamica Cr si statica Co : Cr = 29 KN Co = 15,6 KN Arborele III Se alege rulmentul radial cu bile pe un rand, executie normala, din clasa 1 de utilizare , seria 6209 STAS 3041 - 80 , cu dimensiunile : d = 45 mm ; D = 85 mm ; B = 19 mm [ 5, pag. 78 ] Capacitatea dinamica Cr si statica Co : Cr = 32,5 KN Co = 17,6 KN Arborele IV S-au ales rulmentul radial axial cu bile pe un rand, precizie ridicata, din clasa 1 de utilizare , seria 7210 CTAP4 STAS 7416 80 , cu dimensiunile : d = 50 mm ; D = 90 mm ; B = 20 mm [ 5, pag. 148 ] Capacitatea dinamica Cr si statica Co : Cr = 40 KN Co = 28,5 KN si rulmenti radial axial cu bile pe un rand, precizie ridicata, din clasa 1 de utilizare , seria 7013 CTAP4 STAS 7416 - 80 , cu dimensiunile : d = 65 mm ; D = 100 mm ; B = 18 mm [ 5, 50

PROIECT pag. 151 ] Capacitatea dinamica Cr si statica Co : Cr = 36 KN Co = 28,5 KN

BIBLIOGRAFIE :

1. Andrei Albu, Mircea Cretu, Liviu Morar, Mircea Galis, Sorin Popescu, Ioan Vuscan, Proiectarea masinilor - unelte Indrumator, Atelierul de multiplicare IPC-N, Cluj-Napoca, 1986 2. Constantin Al. Pop, Liviu Morar, Mircea Galis, Masini si instalatii in sisteme robotizate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999 3. Gafitanu Mihai , s.a. , Organe de masini , Editura Tehnica , Bucuresti , 1981 4. Paizi Gh. ,Stere N. , Lazar D. , Organe de masini si mecanisme , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1980 5. x x x x x x x x x x x x , Organe de masini Standarde si comentarii , 51

PROIECT Editura Tehnica , Bucuresti , 1970 6. x x x x x x x x x x x x , Catalog de rulmenti - URB I.P. Sibiu ,

52