Sunteți pe pagina 1din 7

www.referat.

ro

Moneda euro

In primul rand, introducerea euro a avut un rol deosebit de important in asigurarea stabilitatii macroeconomice Totodata, introducerea monedei unice a favorizat scaderea costurilor de finantare atat pentru actorii economici privati, cat si pentru cei guvernamentali din statele care au adoptat-o. Nu in ultimul rand, euro a imbunatatit rezistenta Zonei Euro la turbulentele financiare internationale, asa cum s-a vazut, spre exemplu, in cazul crizei dot-com, problemelor care au urmat atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 si, mai recent, in contextul actualei crizei financiare internationale. reactii negative: Pe de alta parte, avantaje fiscale si sociale creeaza rigiditati pe pietele muncii, cu consecinte negative asupra gradului de ocupare, dar si asupra productivitatii. Cu toate ca de la introducerea monedei unice, in Zona Euro s-au creat aproape 16 milioane de noi locuri de munca, aceasta performanta a contribuit, intr-o oarecare masura, la incetinirea cresterii productivitatii muncii, factor esential pentru o crestere economica sanatoasa. De asemenea, politicile structurale trebuie sa isi imbunatateasca rolul jucat in integrarea pietelor, care ar conferi flexibilitatea necesara pentru a imbunatati rezistenta la socuri. Toate aceste provocari sunt cu atat mai mari cu cat Uniunea Europeana trebuie sa faca fata efectelor globalizarii, care pune presiuni din partea tarilor emergente asupra inlocuirii unor sectoare economice in care statele membre nu mai sunt competitive, cresterii explozive a preturilor la energie si alimente, precum si tendintelor de imbatranire a populatiei.

EURO este numele monedei unice europene ce a aprut la 1 ianuarie 1999. Aceast moned a nlocuit monedele naionale a tuturor rilor care particip la zona euro, zon ce cuprinde toate statele membre ale Uniunii Europene cu excepia Marii Britanii, Danemarcei i Suediei. ncepnd cu 1 ianuarie 2001 euro a aprut pe pia mai nti sub forma banilor de cont iar rile care fceau parte din zona euro au nceput s afieze preurile la produse i servicii n moneda naional dar i n euro. Dar la 1 ianuarie 2002 euro a luat i forma fizic circulnd n paralel cu moneda naional a statelor participante la zona euro. De la

aceast dat toate preurile, facturile, cecurile, contabilitatea, plile i salariile agenilor economici i populaiei au fost denominate i a nceput decontarea n euro. Aceasta a durat timp de ase luni dup care euro a ajuns singurul mijloc de plat n rile care l-au adoptat. Introducerea monedei EURO de la 1 ianuarie 1999 a fost precedat de adoptarea Regulamentului 1103/97, prin care s-au prevzut dispoziiile referitoare la

nlocuirea vechii monede commune ECU cu EURO. de la 1 ianuarie 1999, toate referirile la ECU, utilizate n contracte i alte

instrumente juridice, au fost nlocuite cu EURO, utilizndu-se pentru conversie raportul 1/1 (1 ECU =1 EURO); au fost stabilite rapoartele fixe de schimb, valabile de la 1 ianuarie 1999; au fost defeinite regulile de rotunjire.

n februarie 1997, Comitetul Monetar a naintat o propunere final cu privire la denominarea i specificaiile tehnice ale monedelor euro (diametru, greutate, culoare , compoziie etc.) n msur mare s-a inut cont de cerinele i necesitile societilor i instituiilor care vor accepta monedele euro pentru pli. Pentru recunoaterea monedelor euro a fost necesar includerea unor caracteristici unice. Pentru evitarea fraudelor, s-a avut n vedere luarea tuturor msurilor de siguran la confecionarea i structurarea monedelor euro. Organizaia Internaional de Standardizare a stabilit abrevierea oficial pentru euro ca fiind EUR i care va fi folosit n toate scopurile: financiar, commercial, contabil, etc. Simbolul grafic pentru euro este inspirat din litera greceasc epsilon a civilizaiei greceti i totodat din prima liter a cuvntului Europa. Cele dou linii paralele orizontale care taie litera respectiv semnific stabilitatea euro.

Monedele euro sunt n numr de 8 i anume: 1 euro, 2 euro, 50 ceni, 20 ceni,10 ceni, 5 ceni, 2 ceni, 1 cent. Pe una din fee monedele au toate un semn care este comun iar pe cea de a doua fa desenul difer de la ar la ar dar putnd fi folosite n toate celelalte ri ale spaiului euro. Bancnotele sunt n numr de 7 i anume: 5 euro, 10 euro, 20 euro, 100 euro, 200 euro i 500 euro. Uile i ferestrele desenate pe faa bancnotelor simbolizeaz spiritual European al deschiderii i cooperrii iar pe partea cealalta este desenat cte un pod care semnific strnsa colaborare i comunicare dintre Europa i restul lumii.

Avantajele i dezavantajele introducerii monedei unice n Romnia Pentru a putea participa la zona Euro (i a adopta moneda unic), moneda naional a unui stat trebuie s se ncadreze cel puin doi ani n Mecanismul Ratelor de Schimb 2. n cazul Romniei, aceasta ar presupune ca leul s nu fluctueze dect cu cel mult +/- 2,5% fa de Euro, ceea ce ne indic o posibil adoptare a monedei unice abia dup 2009. Din momentul adoptrii Euro, leul va mai putea fi folosit un timp pentru tranzacii, n paralel cu moneda unic, iar Banca Naional va asigura o lung perioad de timp convertirea leului n euro. Adoptarea monedei unice ar avea drept prim consecin vizibil dispariia riscurilor curente de schimb valutar ale leului n relaia cu Euro. Introducerea Euro sporete transparena preurilor bunurilor, serviciilor i muncii la nivel continental, antrennd convergena acestora. Transparena i sigurana tranzaciilor (lipsite de comisioane de risc valutar) vor duce la creterea nivelului concurenei ntre agenii economici, cu efecte benefice pentru consumatori. Cetenii romni i vor putea folosi economiile lichide sau aflate n conturi din ar sau strintate pentru a investi pe orice pia european, fr riscuri valutare. Pe de alt parte, moneda unic european,

reprezentnd un simbol al stabilitii i siguranei economice, va impulsiona investiiile strine directe. Efectul general, de lung durat, al introducerii monedei unice, este creterea interdependenei ntre statele membre UE, a bunstrii i eficienei economice. Romnia este azi n faza prealabila aderrii; acum rile candidate trebuie s realizeze reformele economice cerute pentru a indeplini criteriile economice de la Copenhaga privitoare la o economie de pia. ntre altele, trebuie s se pun in funciune i pri specifice acquis-ului UEM, cum ar fi: [19]

Liberalizarea ordonat a micrii de capitaluri Interdictia finanrii directe a sectorului public de ctre banca central si a accesului privilegiat al sectorului public la instituiile financiare

Alinierea statutelor naionale ale bncilor centrale cu tratatul, cuprinzind si independena autoritilor monetare.

Dintre toate rile candidate, Romania este n prezent - i de departe - ara cel mai rau plasat pe plan economic. Este de altfel ara cu care s-a deschis cel mai mic numr de capitole de negocieri (5 din 31). Politicile de stabilizare ale guvernelor sunt minate de pierderile acumulate de ntreprinderile publice, absena progresului in materie de disciplin financiar i numeroasele probleme endemice duc la piaa neagr si la corupie. n avizul pe care l-a dat in 1999, Comisia estimeaz c Romnia nu are nc o economie de pia: preurile si comerul sint liberalizate, ins pieele de capital sint nc slabe sau inexistente. Slbiciunea administraiei publice nu permite punerea in aplicare a legislaiei existente i ritmul restructurrii marilor intreprinderi este prea lent. Departe de a se ameliora, capacitatea Romaniei de a suporta presiunea concurential a pieei unice a avut tendina de deteriorare n ultimii ani. UE da un ajutor important Romaniei, cu o sum anuala de 650 milioane euro, ins este clar c soluia gravelor probleme economice traversate de Romnia st doar n miinile autoritilor. Este foarte dificil - n special din punct de vedere social - s reformezi

i s restructurezi, ins experiena arat ca este i mai costisitor s nu o faci. Dar aceasta situaie nu este o fatalitate. Istoria da exemple de ri care au reusit s ii recupereze ntirzierea economic. Intrarea Romniei pe Piaa Unic a Uniunii Europene va aduce, ntre altele, urmtoarele avantaje: 1. Accesul la o pia care, dup extinderea de la 1 mai 2004, a ajuns la peste 450 milioane de consumatori, iar prin aderarea Romniei i Bulgariei va atinge 480 milioane de consumatori. O Pia Unic extins i competitiv va fi att n avantajul companiilor, ct i n beneficiul consumatorilor; 2. Creterea produciei, o productivitate mai mare i economii de scar; 3. Deplasarea forei de munc din sectoare cu munc intensiv n sectoare cu calificare intensiv, care va duce la creterea productivitii; 4. Creterea nivelului investiiilor; 5. mbuntirea alocrii resurselor i orientarea unei pri importante a acestora ctre sectorul de cercetare i dezvoltare; 6. mbuntirea mediului de afaceri romnesc, un cadru legislativ mai stabil i practici de afaceri mai transparente; 7. Creterea gradului de specializare i ncurajarea concurenei. Pentru companii i populaie n general, introducerea Euro nseamn economie de timp i bani pentru realizarea tranzaciilor valutarea curente. Concluzii Uniunea Economic i Monetar este cel mai bine neleas ca o component a procesului mai larg de integrare politic european care a nceput la nceputul deceniului al aselea. Pn astzi, motenirea conflictelor din Europa joac un rol important n procesul integrrii europene.

Dei euro este n primul rnd un proiect politic puternic ancorat n

istoria european, obiectivele economice ambiioase, cum ar fi realizarea unei creteri economice i creterea nivelului de trai n Europa, au jucat ntotdeauna un rol important, chiar dac acesta a fost unul secundar. Cele patru avantaje fundamentale ale euro sunt directe i relativ lipsite

de controverse. Ele sunt: (1) reducerea costurilor tranzaciilor, (2) eliminarea riscului legat de rata de schimb, (3) transparen mrit a preurilor i (4) crearea unor piee financiare profunde. Alte avantaje economice sunt mai mult indirecte i pot fi subiectul

unei polemici. Ele cuprind: (1) stabilitatea macroeconomic, (2) ratele mai mici ale dobnzilor, (3) reforma structural fundamental, (4) crearea unei noi monede globale n care se plaseaz rezervele i (5) creterea economic sporit. Costurile directe legate de implementarea euro sunt substaniale. Ele sunt formate

din: (1) cheltuielile ocazionate de tranziie, (2) pierderea suveranitii i (3) pierderea ratei de schimb, (4)integrarea lent a pieei muncii . Costurile i riscurile continue legate de meninerea Uniunii Economice

i Monetare sunt mai puin tangibile, dar mai serioase. Ele implic susceptibilitatea fa de ocurile economice i discordia politic. Nu se tie dac avantajele economice ale euro depesc ca important

riscurile implicate de ocurile economice i instabilitatea politic. Marele pariu pe care i lau asumat liderii Uniunii Europene este acela c Europa modern intr ntr-o nou er de adaptare i flexibilitate, care asigur succesul uniunii monetare. Euro-ul este o evolutie si nu o revolutie. El incoroneaza o lunga pregatire a economiilor europene, cu crearea unei piete comune (in anii 60), liberalizarea miscarii de capital (1990), realizarea pietei unice in 1993 si, dupa semnarea Tratatului de la Maastricht, convergenta economiilor inspre cele mai bune performante in materie de inflatie, rata dobinzii si a deficitului. 2. Istoricul Uniunii Monetare

Incercarea Uniunii Europene de a crea o singura moneda pentru Europa, cum se spunea si in Tratatul Maastricht, a fost controversata de la inceput. De exemplu unele tari europene, cum a fost Marea Britanie, s-au temut ca acest lucru le va ameninta identitatea nationala si autoritatea guvernului. In ciuda acestor temeri multe state membre au incercat sa indeplineasca obiectivele economice necesare unei monezi unice: 1. rata de inflatie a unei tari sa nu fie cu 1,5 mai mare decat media primelor 3 tari cu inflatia cea mai mica. 2. deficitul bugetului unei tari sa nu depaseasca 3 la suta din PIB si datoria guvernului sa nu depaseasca 60 la suta. 3. dobanda pe termen lung a unei tari sa nu fie cu 2 la suta mai mare decat media primelor trei tari cu dobanda cea mai mica 4. o tara nu trebuie sa devalorizeze moneda fata de moneda altei tari membre UE cu cel putin 2 ani inainte de UEM. Majoritatea tarilor au gasit a fi foarte greu satisfacerea tuturor criterilor. Masurile de a reduce inflatia si dobanzile mari au dus la cresterea somajului, in timp ce eforturile de a controla deficitele guvernamentale foarte des au dus la cresterea taxelor. Cum termenul limita pentru UEM se apropia neintelegerile cu privire la conditile limita pentru a participa cresteau. Cu toate acestea UE a decis in mai 1998 sa adopte o moneda unica (euro) pentru 11 din cele 15 tari membre incepand cu 1 ianuarie 1999. Aceasta hotarare a creat deasemenea si Banca Centrala Europeana care trebuie sa se ocupe de noua moneda si de politica monetara a UE. Tarile care au adoptat euro-ul au fost: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Irlanda, Luxembourg, Olanda, Spania si Portugalia. Marea Britanie, Suedia si Danemarca satisfaceau conditile pentru a se alatura adoptiei monedei unice dar s-au decis sa nu participe. Grecia spera sa faca parte dar nu indeplinea conditiile necesare. La 1 ianuarie 1999 cele 11 tari au inceput sa foloseasca euro pentru transferuri electronice de bani si conturi dar in acelasi timp foloseau si moneda proprie pentru alte scopuri