Sunteți pe pagina 1din 91

Euwanl tln Bono este considerat astdzi autoritatea num6rul unu in lume in domeniul gdndirii creative 9i al predarii gAndirii

ca abilitate dob6ndita. Originar din Malta, Dr. Edward de Bono a studiat la St. Edward's College, apoi a oblinut o diplome in medicina de la
Royal University of Malta. A primit o bursd Rhodes la Oxford, unde a oblinut titlul de MA in psihologie 9i fiziologie, 9i un D. Phil in medicinA, dupa care gi-a luat doctoratul la Universitatea Cambridge. Defne de asemenea tidul de D. Des (Doctor in Design) de la Royal Melbourne Institute of Technology 9i tidul de LL. D. (Doctor in Drept) de la Dundee. A predat la universitalile Oxford, Londra, Cambridge 9i Harvard. In prezent, line cursuri la University of Malta, lJniversity of Pretoria, Dublin City University Ei llniversity of Centra] Englancl. In mai

EDWARD DE BONO

$ase pdlXrii

2005 a fost numit Da Vinci Professor of Thinking la New [Jniversity of Advancing Technology in Phoenix, Arizona.
Este autorul a 70 de cdr{i, traduse in 40 de limbi 9i a sus[inut conferinle in peste 58 de lari din intreaga lume. Conceptele Ei metodele sale au devenit parte obligatorie a programelor qcolare din numeroase 1Ari, printre care: Australia, Argentina, Canada, China, Danemarca, Emiratele Arabe Unite, lndia, Irlanda, ltalia, Malaysia, Malta, Marea llritanie, Norvegia, Noua Zeelanda, Portugalia, Spania, Statele Baltice, Suedia, Singapore, S.U.A., Rusia 9i Venezuela. Programele sale de instruire au fost preluate de companii 9i institulii din intreaga Iume, printre care: AT&T, Boeing, Bosch, British Airways, Coca-Cola, Du Pont, Ericsson, Ford, CM, IBM, Mondadori, Ncstle, Nokia, NTT, Sanofi, Rolex etc. A fost preEedintele Council of Young llnterprise Europe, organiza[ie ce numara peste I 500 000 de membri din Europa, lsrael Ei Rusia, tineri ce^liornes(' activitatea antreprenoriald inca cle pe bAncile Ecoiii. ln anul 2005, Asociaqia Firmelor de ConsultanlA in Management i-a decernat Carl Sloane Award, pentru contribufia sa la gdnrlirea in afaceri, iar Asian Brand Foundation l-a desemnat drept ,,Personalitatea Anului pentru zona Asia-Pacific". Dr. De Bono a inventat conceptul de gdndire laterald, recunoscut oficial ca fac6nd parte din limbajul uzual prin includerea in Dic$onarul Oxford, 9i a pus bazele formale ale tehnicilor de gAndire creadve deliberata. Dintre ctrrfle sale, Curtea Veche Publishing a mai publicat Gl.ndirea laterald (2003), Cum sd. auem o gdndire armanioasd (2008) ei $ase medalii ale ualoilor (2008).

gdnditoare
Metodd de gf,ndire rapidd
Edilia a III-a Traducere de ADRIANA CIORBARU

qh
BUCURESTI,2OO8

Prefqa
ji' i'-"J"rj.;; - i
t,

| "t:!"iii[ i)ui_Fu"

t'x;"',x Al
I

L-

-l*,1-ttfg--i
Metoda celor gase pelerii ar putea fi cea mai importantA schimbare petrecutd in gAndirea umand din ultimele 23 de
secole.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei BONO, EDVARD DE $ase palerii gAnditoare: metodi de gAndire rapidn / Edward de Bono; trad.: Adriana Ciorbaru. Ed. a 3-a. - Bucuregti: Curtea Veche Publishing, 2008
ISBN 978-973 -669-67 6-3

Poate cd pare o preten[ie exageratd, dar dovezile au inceput sd se arate. CAnd aceasta carte a fost publicatd pentru prima dat6, acum 14 ani, afirmalia de mai sus ar fi fost absurdd. Dar, de-a lungul anilor, s-au adunat tot mai multe
dovezi ?n sprijinul ei.

I. Ciorbaru, Adriana
t59.923.2

(trad.)

Copena: Cnlrrolr eno Svexs www.pgiffon.ro Ilustralia copertei: Caricaturd din revistA interbelica de avangardA

EDWARD DE BONO SIX THINK]NG HATSO


Copyright O The McQuaig Group Inc., All rights reserved.

I985, I999

O Curtea Veche Publishing, 2005, 2008 pentru prezenta versiune in limba romdnA
ISBN 978-973 -669-67 6-3

O corporalie importantd (ABB) petrecea 30 de zile cu discufile in cadrul echipei de proiectare multinalionale. Folosind gAnclirea in paralel a metodei celor $ase Palarii, discutiile dureazd acum numai doud zile. Un cercetator de la laboratoarele IBM mi-a spus ce aceasta metoda a redus la un sfert timpul gedin[elor. Statoil din Norvegia avea o problema cu un echipament de foraj, care costa 100 000 de dolari pe zi. Un instructor calificat, Jens Arup, i-a familiarizat cu metoda celor Ease palarii qi in 12 minute problema a fost rezolvatd - pierderea de 100 000 de dolari pe zi fiind redusd la zero. Au existat douA cazuri similare in justilie: intr-unul dintre procese, juriul a deliberat timp de trei ore pentru a ajunge la o decizie. In cel de-al doilea, un jurat a prezentat metoda celor $ase Palarii. Decizia a fost luatd in 15 minute. intr-un experiment simplu, la care au participat 300 de funclionari publici experimentali, introducerea metodei celor Sase pdlarii a mdrit productivitatea cu 493o/o.

Elwenr ns Bowo
Exemplele de mai sus indicA ganse uriage. Suntem, in general, foarte mullumili cu o cregtere a productivitalii de

$ase palarii gdnditoare

5 sau l0o/o. Acum putem inregistra 500o/o sau chiar mai mult. Se intAmpla ceva.

Utile peste tot in lume


Va pot informa cA metoda celor qase palarii gAnditoare este folosita astdzi in toatd lumea. Cind am proiectat conceptul, nu md gAndeam cA se va rasp6ndi at6t de rapid. Metoda este simplA gi eficienta - ceea ce explicI popularitatea ei. Anul trecut, am primit douA scrisori ?n aceeagi zi. Una dintre ele era de la geful departamentului de cercetare al firmei germane Siemens. Siemens este, de departe, cea mai mare corpora[ie europeand, avdnd aproape 400 000 de angajali 9i o cifrA de afaceri de pesre 60 de miliarde de dolari. In firmA exista 37 de instructori, angajali permanent, care predau metodele mele, qi fiecare departament are o ,,unitate pentru inovalii", bazald, pe aceleagi metode. in scrisoarea sa, geful cercetarii imi povestea cum utilizase cu succes metoda celor gase palarii intr-o reuniune a specialiqtilor. A doua scrisoare cra de la Simon Batchelor, care fusese intr-o misiune umanitara in Cambodgia pentru a-i ajuta pe khmeri sa-gi construiascA pu[uri de apa. I se pdruse dificil sa ii implice pe localnici in acest proiect. Avea cu el cartea mea Teach Your Child How to Think (fnua1atri-ua <'opiii sa gdndectsca) 9i, folosindu-se de ea, i-a invd[at pe sAteni metoda celor Ease palarii. Acegtia au clevenit atat de entuziaEti, inc6t i-au spus cii ., invS[a sa gAndeascd este mai important decAt sA sapc irr
cAutarea apei.
Cdteva zile mai tdrziu mI aflarn in Wellington, Noua ZeelandS, 9i directorul $colii Wellesley (una dinrre cele mai bune

de 5 ani (peste cAteva luni, directorul Colegiului Clayfield din Brisbane mi-a spus ca in gcoala lor li se preda 9i copiilor de 4 ani). La o saptdmAna dupd vizita mea in Noua Zeelande, am vorbit la o conferin[ii importante, pe teme de marketing, organizatd de Microsoft in Seattle, 9i le-am prezentat participanflor g6ndirea in paralel a metodei celor $ase Palarii. Metoda a fost utilizati de NASA, IBM, DuPont, NTT (Japonia),

Shell, BP, Statoil (Norvegia), Marzotto (Italia) 9i Federal Express, printre multe alte firme. Aceasta demonstreazd adaptabilitatea remarcabila a metodei celor $ase Palarii: poate fi predatd cu egal succes at6t celor mai realizali oameni de afa-

ceri, c6t gi copiilor preqcolari.

Metoda eelor

Qase

pdldrii

din acea {ara) mi-a spus ca preda metoda copiilor in vdrsta

CAndirea reprezintA resursa suprema a omenirii. $i totugi, nu putem fi niciodatd mulpmili de cea mai important6 aptitudine a noastr6. Oricdt de buni am deveni, trebuie sA ne dorim neincetat sA fim 9i mai buni. De obicei, singurii oameni foarte mullumili de capacitatea lor de g6ndire sunt acei gAnditori slabi care cred cA scopul g6ndirii este sA dovedegti cd ai dreptate - spre propria-1i satisfacfe. DacA avem o viziune limitata asupra poten[elor gAndirii, e posibil sa ne umflam in pene cd am ajuns la excelenld, dar numai at6t. in gAndire, principala dificultate este confuzia. incercdm sA facem prea multe deodata. Suntem coplegili de emolii, informalii, logic6, speran[d gi creativitate. Este ca Ei cum ai incerca sa jonglezi cu prea multe mingi. Ceea ce avansez eu in aceastd carte este un concept foarte simplu, care permite gAnditorului sA faca lucrurile pe r6nd. Astfel, el devine capabil sd separe emolia de logica, creativitatea de informalie, gi aga mai departe. Este conceptul celor $ase Palarii. Punerea pe cap a unei palarii defineEte

Eowe,Ro

tE

BoNo

$ase palarii gAnditoare

un anumit tip de gAndire, ale cdrui natur6 qi contribulie le descriu in carte. Cele gase palarii cu gdnduri ne permit sd ne dirijam g6ndirea, aga cum un dirijor igi conduce orchestra. Putem apela la genul de gAndire de care avem nevoie. in mod similar, este foarte util ca intr-o Eedintd se ii faci pe oameni sd iasd din rutind 9i sA gAndeascd intr-un mod diferit asupra subiectului propus. Metoda celor gase palarii de g6ndire este foarte lesnicioas6 - gi in asta consta principala valoare a conceptului.

O observalie speciald

referitoare Ia plldria negrd


Fac aceastd observalie speciala deoarece unii oameni au

interpretat gregit pilaria neagrd, privind-o ca gi cum ar avea un efect negativ. Dimpotrivd, palaria neagre este cea mai valoroasa dintre toate gi, cu siguran[A, cea mai utilizat5. Folosirea palariei negre inseamnd pruden{d. Ea indicA dificultaflle, pericolele Ei problemele poten[iale. Cu ajutorul paleriei negre evili primejdiile in ceea ce te privegte pe tine, pe alfi sau pe intreaga comunitate. Sub palaria neagrd se pun in eviden[a pericolele. G6ndirea occidentalA se bazeazd, in general pe ,,p5ldria neagrAo', pun6nd accent pe g6ndirea critica 9i pe prudenld. Aceasta previne gregelile, excesele Ei absurditalile.

experiment. Acum este vorba despre insugirea unei metode puternice de g6ndire, care $i-a dovedit eficienla in cei 14 ani cat a fost utilizatA in toate culturile, de oameni de toate vArstele gi la toate nivelurile de competen[6. I-umea ezite uneori cAnd aude de palarii gi de culori, pentru cI subiectul nu pare destul de serios sau de complicat (unora le place grozav complexitatca). in practicd, simplitatea nu a constituit niciodatd o problemd. Oamenii iqi dau seama cd au nevoie de palarii 9i de culori pentru a face asocieri mentale simple. Palariile 9i culorile sunt mult mai ugor de refinut dec6t termenii psihologici. AceastA edilie revezuta qi aclaugitd folosegte experienla dob6ndita in lucrul cu metocla celor $ase Palarii. De-a lungul anilor, s-a vazut cA metoda este in acelagi timp puternicA gi ugor de folosit. Eficienla ei este mai mare dec6t mi-am imaginat vreodatA. Este o alternativ6 la sistemul argumentativ, care nu a fost niciodatd constructiv ori crcativ. Prin metoda celor $ase Palarii, accentul se pune mai mult pe ,,cc poatc fi" decAt pe ,,ce este" nu pe cine are dreptate gi cine nu.

Observalii la noua efi1ie


Existd ast5zi o experien[A imens6 in folosirea metodei celor qase palarii. Nu la fel se prezenta situalia atunci c6nd cartea a fost publicatd pentru prima data. Metoda poate fi, aEadar, introdusd cu toatd increderea. A trecut de stadiul de

INTRODUCERE

O antilopa care pa$te in Africa aude in iarba un sunet. Imediat se activeazd toate conexiunile neuronale legate dc pericol, astfel inc6t leul este recunoscut de cum se ivegte din tufiguri, iar antilopa poate s6 scape. Acest fel cle sensibilizare este un element esenlial al funcfionArii creierului si contribuie mult la eficienla lui. Nu poli fi sensibilizat in mai multe direclii in acelasi timp, aga cum nu ar fi posibil sd creezi un club de golf care sd fie 9i cel mai bun club auto Ei, totodatd, Ei cel rnai bun club de aruncare a greut5lii. De aceea este esen[iald metoda celor $ase Palarii. Ea permite creierului sa-gi foloseasca la maximum potenlialul, in momente diferite. Este pur 9i simplu imposibil sa ai o sensibilitate maximd in mai multe direc1ii in acelagi timp.

Argumentalie sau gindire in paralel?


Baza modului de gdndire occidcntal a fost pusl cu 2.3 cle veacuri in urm{ in Grecia, cle ,,Crupul celor 'l'rei", iar esen-

la ei este argumentul.
Socrate ^ B0o/o din a pus mare accent pc <lialectica Ei argumcnta[ic. In dialogurile

in care a fcrst implicat

(aga cum au

fost transcrise dc Platon), nu exista nici un rczultat construc-

tiv. Socrate gdsea ce rolul lui constd in a arAta ce este ,,gre5it". Voia sa clarifice utilizarea corecta a conceptelor cle felul dreptafi sau iubirii, scotand in eviden(A folosirea lor incorecta. Platon credea cd adevarul ,,suprcm" era ascuns in

ll

Eoweno nn Bono
spatele aparen[elor. Analogia lui celebre se refera la un om linut in lanluri intr-o pegtera, astfel incdt sA poatA vedea numai peretele din fundal. La intrarea in pegterd arde un foc. CAnd intrd cineva in peEterd, i se proiecteaz5 umbra pe peretele din fundal gi asta e tot ce poate vedea prizonierul. Platon a folosit aceast5 analogie pentru a ne atrage alen[ia cA, in drumul nostru prin via{d, vedem numai ,,umbrelc" adeva-

$ase palarii gAnditoare

majoritatea lor, discufile in contradictoriu sunt considerate agresive, personale gi neconstructive. Acesta este motivul pentru care atdtea culturi adopt6 cu ugurin[A gdndirea in paralel a metodei

In multe culturi ale lumii, probabil chiar in

celor $ase Palarii.

O lume in schimbare
Un sistem de g6ndire bazat pe argumenta[ie este excelent in m6sura in care roata din st6nga fa[A a unei maEini este excelentd. Nu e nimic in nereguld cu ea. Doar cA numai at6t nu e suficient. Un doctor lrateaza un copil cu o erup[ie pe piele. Doctorul se gdndegte imediat la cAteva ,,sertare" posibile. Sa fie o arsurl de soare? Alergie alimentard? Pojar? Examineazd semnele gi simptomele Ei face o evaluare. Dacd doctorul considerA c6 starca sc potrivegte in sertarul .pojar", gdseEte tratamentul scris pe el qi gtie exact ce sd facd. Aceasta este gAndirea tradilionalA in ce are ea mai bun. Credm situalii standard bazAndu-ne pe experienla din trecut. Judecam in ce ,,sertar circumstanlial standard'o se incadreazd o noua situalie. Odata ficutd aceastd iudecati, cursul ac[iunii este clar. Un asemenea sistem funclioneazd foarte bine intr-o lume stabile. Aici pot fi aplicate situaliile standard ale trecutului. Dar intr-o lume in schimbare situatiile standard nu se mai aplicS. in loc sd judecdm pasul inainte, trebuie sd-l concepem. Trebuie sa ne gAndim la ,,ce poate fi", nu doar la ,,ce este". $i totuEi, tradifa occidentalr (sau oricare alta) nu ne pune la dispozilie un model simplu de gdndire constructivd. Aici intervine metoda celor Ease palarii (gdndirea in paralel).

rului. Aristotel a sistematizat logica incluziunii/excluziunii. Ne formAm, din experien[ele trecute, ,,sertare", defini1ii, categorii sau principii. Cdnd ne lovim de un lucru, judecam in ce senar intrA. El poate fi in sertar sau in afara lui. Nu poate fi jum{tate induntru Ei jumdtate afard - Ei nici in alta partc. Drept rezultat, gAndirea occidentald se preocupa de ,,ceea ce este" 9i care se determin5 prin analiza, judecati gi
argumentalie.
Este un sistem bun qi util. Dar existe un cu totul alt aspect

al gAndirii, care se preocupd de ,,ceea ce poate fi", implic6nd gAndire constructivS, g6ndire creatoare gi ,,conceperea pasu-

lui ?nainte". in 1998, am fost invitat sd {in un cliscurs in deschiderea Adundrii Constitulionale Australiene ce avea sA trateze viitorul federaliei. Le-am spus urmatoarea poveste: A fost odatd un om care gi-a vopsit magina jumdtate in alb 9i jumatate in negm. Prietcnii l-au intrebat de ce a f6cut un lucru atat de ciudat. El a rAspuns: ,,Pentru distraclie; de cAte ori o sA am un accident, martorii se vor contrazice." La sf6rqitul reuniunii, pregedintele, Sir Anthony Mason,
mi-a spus cE avea de gAnd sa se foloseasc6 de povestea mea, pentru ca se int6mpla at6t de des ca intr-o disculie in contradictoriu ambele persoane sa aibd dreptate, dar s6 se refe-

re la diferite aspecte ale situaqiei.

l2

I3

Enw.rnn

nr

BoNo

$ase palarii gAnditoare

Ce este g6ndirea in Paralel?


Sa ne g6ndim la o casd de [ard, mare 9i frumoasa' O
persoanA sta in fa{a casei, o alta in spate, iar alte doud se afla

pentru direclie. Avem nevoie, agadar, de standarde de directie si pentru g6ndire. in ce direclii pot fi invitali oamenii
sd priveascS?

dc o partc ai dc alta a casei. t'iecare are o alte perspectivl asupra locuinlei. Toate patru se cearta (prin telefon), fiecare sus$ndnd ca perspectiva proprie este cea corecta. Folosind g6ndirea in paralel, to{i ocolesc casa 9i se uita la partca din fa1a. Apoi sc duc in dreapta, pc urma in spate fiecare Ei, in final, in partea st6ngA. Deci, in orice moment, persoana privegte ?n paralel din acelagi unghi. Este tocmai contrariul gAndirii argumentative, in contradictoriu, in care fiecare parte adopt6 in mod deliberat un punct de vedere opus. Din moment ce orice persoand vede in cele din urma toate laturile cladirii, subiectul este explorat in intregime. G6ndirea in paralel inseamni ca in fiecarc moment toatd lumea priveqte in aceeaEi direclic. I)ar se poate merge gi mai departe. In gAndirea tradilionala, dacd doi oameni nu sunt de acord, apare o disculie in contradictoriu in care ficcare incearcd se-i demonstrezc celuilalt ce grese$te. in cadrul celuilalt tip de gAndire, ambele puncte de vedere, oricit de diferite, sunt puse in paralel' Dacd, mai t6rziu, se impune alegerea intre pozitii diferite, aceasta se face in acel punct. Daca nu se poate face o alegerc, atunci concep[ia trebuie sa acopere ambele posibilitali' in fie.ar" clip5, accentul cade pe conceperea pasului inainte.

Aici intervin palariile. In multe culturi, existd deja o asociere strAnsd intre gAndire 9i ,,palariile de g6ndire" sau ,,cdciulile de g6ndire". Palaria are valoare de simbol prin faptul cd indica un rol. Din felul cum gdndesc, se poate spune cA oamenii poartd o anumitd palarie. Alt avantaj este cd palaria poate fi pusi sau scoasd cu uqurin[d. Ea este vizibila pentru to[i cei din jur. Acestea sunt motivele pentru care am ales palariile ca simboluri ale direcfilor de gdndire. Pe pere[ii salilor de Eedinte se pun adesea afige cu palarii care indica direcfile. Palariile au Sase culori, corespunz6nd celor gase direclii de g6ndire:
albd, rogie, neagrd, galbend, verde, albastrd.

Direclii, nu descrieri
Este foarte important de observat cd palariile sunt direc1ii 9i nu descrieri ale intdmplarilor. Nu inseamnd cd toatf, lumea spune ce vrea Ei apoi se folosesc pdldrii pentru a descrie

ceea ce s-a spus. Palariile indica directia in care trebuie s6 incepem sd gAndim. ,,Sd ne punem palaria albe" inseamna accent pus in mod deliberat pe informalie. ToatA lumea incearcd sI se g6ndeasci la informaliile disponibile, la cele necesare, la intrebdrile ce trebuie puse, la alte cai de a cApdta informalii, 9i aga mai departe.
1ie

Direc[ii ai paldrii
Esen[a gAndirii in paralel consta in faptul c6. tn oice ntromerut, toatA lumea privegte in aceeaqi direclie - dar direclia lloate fi schimbati. Unui explorator i se poate cere sA priveascA spre nord sau spre est' Acestea sunt standarde

,,Acum ag vrea sI ve puneli palaria roEie" este o invitala utilizarea sentimentelor, a intuiliei qi a emoliilor intr-o

anume chestiune. ,,Aceasta este o bunS gAndire de tipul palariei negre; haide$ sA trecem acum la palaria galben6..." in acest caz,

t4

l5

Enwenu nE Bot'to

$ase palarii gAnditoare

termenul pd,ldie neagrd, descrie g6ndirea prudent5, care pare sa scoate in evidenld dificultalile posibile, dar principala intenlie este dc a schimba g6ndurile in direclia palariei galbcne (beneficii, valori 9i aEa mai departe). Este extrem de important sd apreciem diferenla dintre descriere gi direclie. Descrierea se refcri la ceea ce s-a intAmplat. Direclia ia in considerare ceea ce se va intAmpla. ,,Vreau sa vI uitali c6tre est" este foarte diferit de ,,V-a1i uitat catre est". ,,Vreau sA faci o omleti" este diferit de ..Vad cd ai fdcut o omletA."

Atunci cdnd conduci o maginl cu cutie de viteze manual6, folosegti toate vitezele. in motorul maginii sunt antrenali tofl cilindrii. Palariile sunt direclii de gAndire. Orice om treqi priceput sd priveascA in toate direcbuie sd fie apt

file.

Din aceste motive, utilizarea palariilor pe post de etichete este periculoasS, pentru ca distruge rostul intrep;ului sistem, acela ca toatA lumea sa poatA privi in orice direclie.

Observalie despre utilizarea pdldriilor de gAnfire


Cdnd oamenii imi spun cA au folosit metoda celor gase palarii, ii intreb cum au fdcut 9i descopdr ca uneori au utilizat-o incorect. intr-o Eedinld, cineva e ales sd poarte palarie neagra, altul palarie alba, 9i aga mai departe. Pe toatd durata gedinlei participanlii igi plstreazi rolurile. Este exact opusul felului in care trebuie utilizat sistemul. Prin g6ndirea ?n paralel se doregte tocmai utilizarea experien{ei 9i a inteligen1ei tuturor in orice direclie. Deci fiecare dintre cei prezen[i trebuie sA poarte palaria neagrd la un moment dat. Fiecare igi pune palaria alba in alt moment. Asta este gdndirea in paralel 9i ea folosegte la maximum inteligenla gi experienla fiecdruia.

Nu vorbim despre categorii de oameni


Se pot crea teste pentru a vedea daca o persoanA este de tipul A sau de tipul B, ori persoana poate fi descrisd intr-un alt mod discriminatoriu. Psihologii fac asta tot timpul. Problema este ca, odata pugi in ,,sertare", oamenii au tendinla de a ramdne acolo. inca o dat6, acesta este un exemplu de ,,ceea ce este" gi nu de ,,ceea ce poate fi". intr-o cursa, un berbat slab intrece, cle obicei, un barbat gras (,,ceea ce este"). Dar daca barbatul gras inva[a sd mearga pe biciclcta, il poate intrece pe cel slab (,,ceea ce poate fi"). Tenta(ia de a folosi palariile pentru a descrie sau a categorisi oamenii este foarte mare, de exemplu: ,,ea este o paIarie neagrS" sau ,,el este tipul palariei yerz7". Trebuie sd rezistam insd acestei tentalii. Palariile nu sunt descrieri ale oamenilor,. ci ale comportamentelor. Unii pot fi mereu precauli, alfii inclinali s6 caute pericolele. Unii sunt plini de idei, in timp ce allii se pricep mai bine sa analizeze faptele. Oamenii preferA un anumit comportament, acela in care abilitdlile lor sunt puse cel mai bine in valoare. Totugi, palariile nu reprezintA catep;orii de oameni.

Parada
Mulli imi spun cd le place sd discute in contradictoriu pentru ca pot demonstra c6t sunt de degtep1i. Pot sd cAgtige disputele 9i s6-gi demoleze adversarii. Nu este un lucru prea
constructiv, dar probabil cd parada face parte din natura
umanA.

l6

I7

EowaRn oe BoNo

$ase palarii gdnditoare

De aceea, parada nu este exclus5 din cadrul g6ndirii in paralel si al metodei celor $ase Palarii' Un gdnditor poate i""" put"da ardt6nd c6te consideralii aduce sub palaria galpabenA, c6te sub palaria neagr6, Ei aqa mai departe' Faci

rad6aratAndc6tdebineg6ndeEti.Ifdemonstrezidegteptaciunea venind cu idei mai bune decat ale celorlalf din sala. Diferenla const6 in faptul ca acest tip de parade este constructiv. Eul (personalitatea) nu mai este obligat sa aibi
dreptate.

Jocul
Se fac tot felul de incerctui de a schimba personalitatea oamenilor. Se crede cd, dac6 scoti in eviden!6 o slebiciune' fel cel in cauzi va cduta sa o compenseze' Metodele de acest

Merg6nd direct la comportament, metoda celor gase pdlarii este mult mai recomandabild, mai eficace si mai rapida dec6t metodele indreptate spre schimbarea personalitafi. Aspectul de ,joc" al celor gase palarii este foarte important. Intr-unjoc, cine nu respectd regulile este considerat necooperant. DacA se face o schimbare de la palaria neagrd (prudenla) la palaria galbend (beneficii posibile), iar cineva continua sA insiste asupra pericolelor potenfale, se consideri cd persoana respectiva refuzd sd joace jocul. Fac6ndu-i pe oameni sA intre in joc, aveli posibilitatea de a le schirnba comportamentul.

Rezultatele
De-a lungul anilor, rezultatele utilizarii metodei celor gase palarii au devenit din ce in ce mai clare. Ele au fost puse in eviden{a de reaclii-le primite de la diferite surse gi se incadreazd in patru categorii mari, prezentate pe scurt mai jos.

sunt

in general lente 9i nu dau rezultatele scontate' C6nd oamenii sunt puqi inr-un anumit "sertar" sau categorie, ei incearcl si compenseze acea etichetare' Dar efortul compensdrii le reaminteqte de "ceea ce sunt", a$a ca se afunda 9i mai addnc in acea categorie' De la l-reud incoace se pune accentul pe analize: descoperirea adevlrurilor profunde 9i a motivaliilor faptelor' Abordarea lui Confuciu, u fort complet opusA' in loc se se
concentreze asupra personalitelii, a preferat sd se focalizeze direct asupra comportamentului. El ne indeamnd sA adoptAm comportamentul cuvenit cu colegii, subalternii, superiorii familia. Confucius nu era deloc interesat de personali-

Puterea
Prin metoda celor gase palarii se folosesc in mod deplin inteligen{a, experien[a gi cunogtin[ele tuturor membrilor grupului. Toata lumea privegte gi lucreazd in aceeagi direclie. Magnetul are putere pentru c6 toate particulele sunt aliniate in aceeagi direclie. Nu la fel stau lucrurile si in cazul disputelor sau aLl discufilor libere. intr-o argumentalie (la tribunal, de pilda), fiecare parte incearcA sd ciqtige cazul. [)acd una dintre pAr[i are o informalie sau o idee de care ar putea beneficia cealaltA pa.rte, nu o va aduce niciodatd in disculie. Scopui este cAgtigul, nu explorarea cinsdta a subiectului. Este complet absurd ca un om sa pastreze pentru el o informalie sau un punct de vedere pentru cd dezvAluirea

ti

tatea sau alc6tuirea noastra psihologicS'

Metoda celor gase palarii este mai apropiatd de abordarea confucianistd dec6t de cea analiticd' Se prezintl regulile de comportament. Le urmezi. Dac6 eEti agresiv, nimeni nu te va face mai pulin agresiv. Dar dacd foloseqti palaria galbend, i[i vei orienta agresiunea in acea direclie' IB

l9

Euweno ue Bono
acestora i-ar slabi argumentalia. Concentrarea razelor solare poate topi cele mai dure metale. in acelaqi fel, concentrarea abilitadi mentale a mai multor persoane asupra unei probleme ugureazd rezolvarea ei.

$ase palarii g6nditoare

I nde p drt ar e a or g oliului


Cel mai mare obstacol in calea gdndirii rapide Ei eficace este, probabil, orgoliul. Oamenii au tendin[a de a utiliza g6ndirea pentru a-qi scoate in eviden{d personalitatea. GAndirea este folositd pentru a ataca gi a pune la punct alli oameni, pentru a-1i impune punctul de vedere sau pentru a le arAta altora c6t egti de degtept. GAndirea este utilizatA pentru a exprima antagonisme personale.

Econontia de timP
Firma Optus (din Australia) rezervase patru ore pentru o disculie importantA. Folosind metoda celor gase palarii, disculia a fost finalizatS in 45 de minute. Numeroase rapoarte aratd c6 qedintele devin mult mai scurte atunci cAnd se ltihizeazd' metoda celor gase palarii' Dureazd de doua ori mai putin. Ori de trei sau patru ori' Uneori, cain cazul ABB, durata Eedinlelor este qi de 15 ori
mai mic6.

Unii igi manifestd dezacordul intr-o anumite chestiune numai pentru a-l pune in dificultate pe cel care a ridicat problema. DacA ar fi fost altd persoand in locul lui, ar fi fost, bineinleles, de acord cu acea persoand. Nu ne ddm seama, de obicei, de barierele puse de orgolii in calea gdndirii eficiente.

in Statele Unite, managerii i9i petrec aproape 40olo din timp in gedinle. l)aca metoda celor gase pdldrii ar reduce
durata qedinlelor cu 75o/o, managerii ar avea cu 30o/o mai mult timp - fara nici un cost suplimentar. in gAndirea normale ori argumentativd, cAnd cineva spune un lucru, ceilalli trebuie si raspunda - mrcar din politele. Nu la fel se int6mpla in cazul gAndirii in paralel' Aici, fiecare persoand priveqte, in orice moment, in aceeaEi directie. G6ndurile sunt expuse in paralel' Nu r6spunzi la ceea ce a spus ultima persoane. Adaugi doar o alta idee, in paralel. in final, subiectul este complet explorat, 9i
asta s-a petrecut raPid.

in cazul unui juriu care delibereazd, existd adeseori doua


persoane care nu impdrtlgesc pdrerea generald, indiferent de dovezile prezentate. Judecdtorii mi-au spus cA aceasta este o problemd mult mai serioasd dec6t crede, in general, lumea. In mod evident, se distruge in acest fel valoarea fundamentald a sistemului de judecat5 cu jurali. De aceea existd acum interes in rnulte [Ari pentru instruirea tuturor juralilor in metoda celor $ase Palarii. Astfel, s-ar putea delibera mai rapid, indepartdndu-se problemele cauzate de orgoliu. Gindirea in contradictoriu exacerbeazA orgoliul. GAndi rea prin metoda celor gase palarii o elimina. Cu ajutorul ei i1i afirmi personalitatea, evoludnd bine in cazul fiecerei palerii.

Fireqte, dacd doud puncte de vedere sunt divergente, ele sunt dezbatute. Prin gAndirea in paralel, punctele de vedere sunt puse unul lAnga altul. Mai t6rziu, daca este esen$al sa se facd o alegere intre ele, se ia o decizie' Deci nu existd disputi la fiecare Pas.

Metoda celor gase palarii ofera o explorare neutrd gi


obiectivd a unui subiect; disputa nu face acest lucru.

Fiecqre lucru pe rdnd


Confuzia este cel mai mare inamic al g6ndirii corecte. incercdm sa facem prea multe lucruri in acelagi timp. Cau-

20

2l

Eowann ur BoNo tem informalii. Suntem condugi de sentimente' Cautam idei gSsim be9i opliuni noi. incercdm sA fim precau{i. Vrem sf, o mullime de lucruri' neficii. Trebuie sd facem Este destul de dificil sa jonglezi cu sase mingi in acelagi timp. Este mult mai simplu sA arunci mingile in aer pe r6nd' Prin metoda celor Ease palarii, incercrm sA facem un singur lucru o dau. itttr-un anumit moment, cdutAm pericolul (palaria neagrd). in alt moment, vrem sd descoperim idei noi inforlpata.iu verde). Vine timpul sd ne concentrdm asupra sd facem totul deodata' ma$ilor (palaria alba). Nu incercim Procedeul de imprimare in culori consta in imprimarea fiecdrei culori separat, pe rAnd, obfndndu-se in final efectul coloristic dorit. La fel se intimpla 9i cu gAndirea in cazul mefacern lucrurile pe r6nd 9i in final todei celor qase pdlarii ob$nem imaginea comPletd. Acest ralionament se bazeazd pe nevoia absolutd de a ne separa tipurile de gAndire. Dupd cum am menlionat in introducere, creierul este sensibilizat sa caute pericolele Ei beneficiile printr-o structura chimic6 diferita' La aterizare, avioanele zboara adeseori peste parcari de masini. Daca incerci se distingi maqinile galbenc, acestea vor iesi in eviden{A imediat. Este un exemplu de sensibilizare' Nu poli fi sensibilizat in mai multe direclii in acelaqi timp, aga c6, atunci cAnd ne propunem sd acoperim toate aspectele unei chestiuni in acelagi moment, gAndirea va fi sub nivelul optim pentru fiecare dintre ele.
Toate ideile discutate. tn acest capitol pot pdrea euidente logice. De fapt, nu cucund nici un mister. C6'nd se foloseste si metod,a celor $use Palaii, aaantajuL deuine clar tn' cel rtrtti scurt timp. in loc sd diuag(tm, d'ominatri de orgoLiu, putenl auea acutl Sedin[e corutructiue, productiue si muh mai scurte' Oamenii nu considerd disputa ca {iind metotla preferata' Pur Ei simplu nu cunosc alta' Cel" 'ase palarii oferd o alta cale'
22

$ase p5l5rii, sase culori

Fiecare dintre cele qase palarii ale g6ndirii are o culoare: albe, rogie, neagrd, galbena, verde, albastra. Culoarea dd numele palariei. A9 fi putut alege nume grecegti pentru a indica tipul g6ndirii corespunzdtor fiecArei palarii. Ar fi fost mai impresionant gi pe placul unora. Dar ar fi avut mai pu[in6 valoare practicS, penhu cd numele ar fi fost greu de re[inut. Vreau ca omul care g6ndegte sE uizualizeze gi sd-Ei imagsneze palariile ca pe nigte palarii adevirate. De aceea, culoarea este importantA. Cum ai putea face altfel deosebirea dintre ele? Formele diferite ar fi fost, din nou, greu de invd[at 9i ar fi produs confuzii. Culoarea te ajutA sA,vizualizezi ugor. Culoarea fiecArei palarii are, de asemenea, legAturA cu

rolul ei. Peldria albe. Albul este neurru 9i obiectiv. Palaria alba
este legatA de fapte obiective 9i de cifre. Pgleria rogie. Rogul sugereaza furie (a vedea roEu ina-

intea ochilor), patim6 qi emolii. Palaria roqie furnizeaza un punct de vedere emolional.

Pelaria neagr[. Negrul este sobru Ei serios. Palaria neagrd semnificd pruden{a. Ea evidenliazA punctele slabe ale unei idei.
23

Iiowanu ns Botlo

$ase palarii gAnditoare

Pdldria galhen5. Galbenul

este insorit 9i pozitiv' Palaria

galbend este optimistd 9i conline speranta 9i gAndirea pozitivi'

rosii.

... Haidef se ne punem pentru cAteva minute palariile

Pelaria verde. Verdele inseamn6 iarbe, vegeta[ie


9i idei noi.

Ei

cregtere fertild, abundentS' Palaria verde indicd creativitate

... Suficient cu palariile galbene. Haidef str ni lc punem acum pe cele albe.
CAnd aveli de-a face cu oameni care nu au citit aceastd carte gi care nu cunosc simbolismul celor gase palarii ale g6ndirii, explicarea culorilor ofera rapid semnificalia fiecdrei palarii. E bine s6 le dali apoi acestor oameni c6te un exem_ plar al carlii. Cu c6t limbajul este mai raspdndit, cu at6t va fi mai eficient in utilizare. in final, ar trebui sa fi1i in stare sa vA ageza[i la orice masA de disculii Ei sa schimba[i cu ugurin_ 16 ,,pdldriile".

Pelrria alttastrd. Albastrul

este rece, fiind qi culoarea

cerului, care se afla deasupra tuturor lucrurilor' Palaria albastrd vizeazd controlul, organizarea procesului de g6ndire
Ei folosirea celorlalte palarii.

file

Dacd relineli semnificafa culorilor, vA ve[i aminti funcfiecarei palarii. Va mai putef gAndi la trei perechi de

palarii: alba si roEie


neagrd 9i gaibena

verde gi albasfa.

in practice, intotdeauna se face referire la o palarie dup6 culoare. Niciod'atd dupd funcliunea ei' Existd o explicalie pentru asta. Dacd ii ceri cuiva s6-qi exprime reaclia emo[ionalA fala de o idee, e pu[in probabil sd primegti un r6spuns sincer, pentru cA oamenii cred cA nu e bine sd-Ei manifeste E fa1i9 sentimentele. Dar termenul palaie ro;ie este neutru'
mai ugor sd-i ceri unei persoane ,,sd-qi scoatd pentru o clipi palaria neagtd" decAt s-o rogi sd renunte la prudenlI' Neutralitatea culorilor permite folosirea fdrd stdnjeneala a palariilor. GAndirea devine mai degraba un joc cu reguli definite dec6t o chestiune de indemn ori acuza{ie. Palariile sunt invocate direct:

... Ag vrea s6-(i sco[i paleria neagrA.


24 25

Folosirea plldriilor

Palariile pot fi folosite in doua mocluri principalc: pt:nrru a solicita un tip de gdndire sau, utilizate intr-o succesiune, pentru a explora un subiect ori pentru a rezolva o problema.

Folosirea unei singure


in

pdlirii

acest caz, palariile sunt folosite ca simboluri pentru a

cere un anumit tip de gAndire. in cursul unei conversalii sau disculii, puteti ajunge la un punct in care este nevoie de onfiuni noi:

riei verzi.

... Cred cd aici avem nevoic de o g6ndirc dc tipul pah_

Mai t6rziu, in aceeagi gedinld, se sugereazd un alt curs al ac{iunii:

... Poate

cA

in

aceasta chestiune ar trcbui sa ne punem

palaria neagra.

In acest caracter artificial al palariilor sti marca lor for1a. Fara palarii. a-i cerc cuiva sa gdndeascA intr-un anumit fel, are ceva fortat:
... Avem nevoie aici de ceva creativitate. ... Nu fi1i atet de negativiEri.
27

Etwenu oE

Bcti,{o

$ase palarii gAnditoare

Pe vremea cAnd Ron Barbaro era preEedintele firmei Prudential Insurance, l-am urmerit cum interac[iona cu membrii comitetului director. Le sugera o idee. Cei din jur remarcau cA era posibil ca aceasta s6 nu fie pe placul agenflor, ori era prea riscantd, sau nu tocmai legalA, Ei aga mai departe' El ii asculta cu atenfie 9i apoi spunea: ,,Da. GAndif foarte bine cu palaria neagrd. Acum s6 incercdm palaria galbend". in Japonia, critica adusa oricarui lucru spus de Eef denotd proaste maniere. Palariile furnizeazd un semnal neutru, care pcrmite contentarii prudente.

Palaria alba ii ajut{ pe oameni sa separe informalia purA de judecatd. Formalitatea paldriei albe cere limitarea strictd la informalii. Nu este necesar sd specificali numele unei pelarii ori de cAte ori deschidef gura. Palariile v6 stau la dispozilie ca mijloc formal de a cere cuiva un anumit tip de g6ndire. Dup6 ce oamenii se obignuiesc cu folosirea palariilor, gtiu exact cum se reacfioneze. in locul unei cereri generale Ei vagi, de genul ,,gAndi1i-va la asta", existd acum o modalitate precisd de a solicita un anumit mod de gAndirc.

... Dornnule Shinto, aE dori sA gdndesc pulin cu p5laria neaglA in legdtur6 cu acest subiect.
Palaria rogic ofera o posibilitate unici de acces la sentimente, emolii Ei intuitie. Oamenii nu-gi rnanifestA de obicei sentimcntele gi, ca manager, e 5reu sd le ceri asta colaboratorilor. Dar formalitatea qi neutralitatea palariei roqii I'ac posibild ccrerea adresat6 cuiva de a-gi expunc sentimentele legate de o anumita chestiune.

Suecesiunea
Palariile mai pot fi folosite una dupd alta, intr-o anumita
succesiune.

Orice palarie poate fi utilizatd oricit de des dorili. Nu este obligatoriu sa le folosili pc toate. Succesiunea poate fi alcAtuitd din dou6, trei, patru sau cinci palarii. Existd doud tipuri principale de succesiuni: in dezvolta-

Cu ajutorul palariei galbene ii poti face pe oameni sa caute valori. Uneori, o idee este imediat scoase din disculie pentru cd prezintd, la prima vedere, putine calitaf Ei multe dezavantaje, dar, clupd un timp de gAndire de tipul palariei galbene, ideea se poate dovedi foarte benefice.
... Aceastd idee nu pare deloc promiletoare. Dar haideli o examinam cu ajutorul palariei galbene.

sI

Dc obicei, e mai ugor sa gdsegti foloase dec6t pericole. Palaria galbena va poate da unele perspective interesante. Ceva ce nu a perut promilator la inceput poate avea in realitate o valoare ridicatd, nesesizatd p6nA atunci.
28

re gi^prestabilite. In cazul succesiunii in dezvoltare, alegeli prima palarie (sau alegerea este fdcuta de un intermediar). DupA ce g6ndirea sub acea palerie este finalizata, se alege o a doua pdl6rie, 9i aqa mai departe. Atunci cAnd nu ave[i experien[d. in utilizarea metodei celor $ase Perii, nu e recomandat acest tip de succesiune, din doua modve. Primul este ce membrii grupului pot pierde timp certAndu-se in legAturd cu palaria ce ar trebui utilizatd, irosind astfel din timpul dedicat gAndirii efective pe tema data. Al doilea motiv este cA, oricine ar fi cel care alege succesiunea palariilor, se poate na$te suspiciunea cd manipuleazA Eedinta pentru a obfne rezultatul dorit de el. PAna c5pStali experien[d in utilizarea metodei celor
29

i:irlt l'jll. a;1 ,:,:,'i ir". i{i; [i,,A .jiJi;i:l


Enwanu DE BoNo
$ase Palarii, este mai bine sd opta[i pentru succesiunile pre$ase palarii gAnditoare
"i:r.iij"? i:,.ir.

lXJL.f_il,, f1;:,{r1 iljl,fr{:iF

,:-[],ii iJ,. Al],


I

Este mult mai bine sA se stabileascA un Limp scurt, care

stabilite.

poate

fi prelungit,

decdt un timp lung,

in care oamenii

sd

in acest tip de succesiune, ordinea se stabileEte la inceputul qedinlei, sub o palarie albastrd inifala. Apoi se urm6regte respectarea intocmai a acestei ordini. Sunt permise unele abateri minore, in funclie de rezultat.

stea gi sA se intrebe ce str spun5. Palaria rogie are un statut diferit de celelalte in privin[a timpului. Pentru a obfne sentimentele ce decurg din utilizarea palariei rogii este nevoie doar de pulin timp, Iiindcd nu

I)isciplina
Disciplina estc foartc important6. Membrii grupului trebuic sd-qi pastreze paleria indicatd in acel moment. Nu i se permite nici unuia si spund: ,,Acum vreau s6-mi pun palaria neagrA". Asta ar insemna o intoarcere la vechiul stil argumcntativ. Numai conducetorul, secretarul sau intermediarul grupului pot indica o schimbare de palarie. Palariile nu pot fi folosite pentru a descrie ceea ce vrei sA spui. Ele indica direclia in care trebuie se g6nde9ti. Menfinerea acestei discipline este foarte importantA. DupA ce utilizeazd o vreme metoda, oamenilor le vine mult mai ugor sA pastreze palaria
specificatA.

sunt necesare explicalii sau justific6ri. Exprimarea sentimentelor trebuie sA fie succintd Ei precis[. Adeseori, un minut este suficient pentru ca to[i cei prezenli s6-9i impdrtdgeascd sentimentele.

Indicalii
Nu exist6 o singuri ordine corectd de urmat. Putef folosi palariile in ordinea care vi se pare potrivitd. Unele succesiuni sunt bune pentru explorare, altele pentru rezolvarea problemelor, pentru stingerea conflictelor, luarea deciziilor, gi aga mai departe. La fel cum tdmplarul trebuie s6 se obignuiasc6 in timp cu folosirea uneltelor, este important se ve familiariza[i gi dumneavoastrd cu stabilirea succesiunilor gi cu utilizarea lor. Palaria albastrd trebuie utilizslS intotdeauna at6t la inceputul, c6t qi la sf6rgitul sesiunii. Prima palarie albasrrd indici
de ce suntem aici. la ce ne g6ndim, definirea situaliei (ori a problemei),

TimpuI
CAt timp trebuie alocat fiecarei pelarii? Eu prefer sa stabilesc un interval scurt. Asta ii silegtc pe oameni sA se concentrcze asupra a ceea ce fac ai ii ajuta sd evite formularile anrbigue. in *od nornral, eu acord fiecarei persoane cdte un minut. Deci, dacd la intAlnire panicipa paru oameni, sub liecarc piilArie se va discuta timp dc patru minute. Daca dupl acest rdstirnp mai exrstA idei valoroase, extind durata. De cxenrplu, daca sub ptllaria neaggil apar aspecte ,,ingrijorrtoare'", nu trebuie sa spui: ,,irni pare rau, tirnpul s-a terminat". Po[ pre [ungi disculia atAta vreme cAt exista idei va]oloase.

definifi alternative, ce vrem s{ realizdm,


unde vrem sd ajungem,

cadrul g6ndirii 9i un plan al succesiunii in care se folosesc palariile.

30

t,i' tii

3l
l ' I \,'

lrL

Euwann

or

Bot{o

$ase palarii gAnditoare

Palaria albastra din final indica

cc am realizat, rezultatul,
concluzia, concep[ia,

solutia si paqii urmdtori.


Cc urmeazd dupa prima palarie albastrd depinde de na-

dificultali, vom fi motivali sd invingem aceste dificultali pentru ce am vdzut avantajele. Dar dacd vedem de la inceput toate greutA[ile, motiva{ia este complet diferita. Uneori, vrem s5 ne punem o palf,rie rogie dupa cea albastrd finala. Sub aceastd palarie rogie de final avem ocazia sd reflect5m la ,,performanla gAndirii":
Cum percepem modul nostru de a gAndi? Ne face fericiti rezultatul? Am lacut o treaba buna?

tura g6ndirii. Palaria rogie poate fi utilizatd imediat dupd prima pdlArie albastrd. Mai ales in situaliilc cAnd sc crede cA existA cleja sentimente puternice fala de subiect. Palaria roEie oferd ocazia scoaterii la iveal6, de la bun inceput, a acestor sentimente.

in cadrul sesiunilor formale de instruire predate de instructori autoriza[i succesiuni spccifice potrivite in diferite situalii; acolo se pot
Acestea sunt doar c6teva indicatii. Existd

inainte de primele alegeri din Africa de Sud, mi s-a cerut si predau metoda celor gase palarii liderilor Comitetelor Acordului de Pace, care erau responsabili de rezolvarea problemelor localc. Acegtia igi incepeau adesea gedinlele cu palaria rogie, pentru a le da oamenilor $ansa sd-gi exprime sentimcntele si emotiile. Existd unele situalii c6nd nu trebuie folosita de la inceput palaria rogic. De pilda, daca geful igi exprimd sentimentele, subordonalii pot simli nevoia sa fie de acord cu el. De asemenea, nu trebuie folosita inilial palaria roqie in absenta unor scntimente preexistente. Nu are rost sA le ceri oamenilor sd adopte sentimente at6t de devreme. intr-o situalie ce presupune evaluarea, este indicat sa punem palaria galbena inaintea celei negre. Dacd sub pdlAria galbena nu gasim o idee foarte valoroasa, nu are rost sd mergem mai departe. Pe de alta parte, daca descoperim aspecte deosebit de valoroase sub palaria galbene, 9i apoi ne punem palaria neagrd Ei ni se dezvaluie multe obslacole 9i
32

alege 9i cxersa 9i alte succcsiuni. in general, orice succesiune care are sens ca .,slrategic de g6ndire" este valabild gi va funcliona.

G*p

qi individ

Cele mai evidente beneficii ale metodei celor gase palerii se vdd in discufile de grup. intr-un astfel de cadru, metoda este mult mai eficienta dec6t argumentafia sau disculia libera.

Dar palariile pot fi folosite 9i de individul care g6ndegte pe cont propriu. Structura succesiunilor reduce confuzia gi acoper6 complet toate aspectele. Palariile mai pot fi utilizate in realizarea de rapoarte sau in alte comuniciri. $i in aceste cazuri metoda permite acoperirea fiecdrui aspect. intr-un raport, cadrul face posibila 9i exprimarea intr-un mod diplomat a aspectelor legate de pruden[d, astfel incdt nimeni sa nu se supere.

33

Euwant oe Bono

Indivizii din cadrul unui grup


Chiar si atunci cdnd metoda celor qase p6l6rii este utilizatd in int6lniri de grup, preEedintele sau intermediarul acestuia le poate cere membrilor sd gdndeasca 9i individual, ceea ce le va permite sa vind cu mai multe idei. Intr-o discufe de grup, egti at6t de ocupat sd ii ascul$ pe ceilalli, incAt nu mai ai timp sd g6ndeEti pe cont propriu. ... Trecem acum la palaria galbena. inainte de a deschide disculia, vreau sd gAnditi doud minute pe cont propriu'
GAndirea individuala este util6 mai ales

Partea

PAIAnIA ALBA

in cazul palariilor

verzi, galbene gi negre. Pregedintele le poate cere membrilor sa adopte gdndi rea individuald chiar 9i in mijlocul utilizSrii unei anumite pe-

Cdndif-va la hdrtie. G6ndig-va la o foaie iegita din imprimantd. Palaria albe este legata de informalie. CAnd este in uz palaria albd, toatd lumea se concentreazA direct si exclusiv asupra informaliei.
Ce informalii avem? De ce informalii avem nevoie? Ce informalii ne lipsesc?
Ce intrebari trebuie sd punem?

larii.
gdndili pu[in pe cont propriu folosind palrria verde. Nu sunt mullumit de alternativele pe care le ... Acum
a$ vrea se

avem pAnA

in acest moment.

Degi majoritatea sesiunilor de grup implicd indivizi care igi exprimi liber ideile, ori de cdte ori vor (sub palaria relevantA), se poate cere opinia unui individ anume.

Cum putem obfine informa[iile de care avem nevoie?

Informa$ile se pot intinde de la fapte gi cifre, care pot

fi verificate, la opinii gi sentimente. Daca fti exprimi propriile sentimente, e vorba de o palarie rogie, dar dacd te referi la sentimentele altcuiva, asta indica o palarie alba. Cdnd doua informalii expuse sunt contradictorii, nu trebuie sd inceapd o disputd. Cele doua informalii sunr puse in paralel. Se va face o alegere numai dace devine esen[ial sd optezi intre ele. Palaria albA cste utilizatd de obicei in partea de inceput a sesiunii de gAndire, r:a funtial pentru gAndirea preconizata. Palaria albA poate fi folosita gi catre sfArgitul sesiunii, ca un fel de evaluare: se potrivesc propunerile noastre cu informa{iile existente?
;

... Domnule Smith, nu v-am auzit pererea- Ce gdndi$, utiliz6nd palaria neagr6, despre aceastd chestiune? ... A9 dori s6 gtiu ce gdndeqti cu ajutorul palariei galbene, Henrietta. Dupa stabilirea unei palarii, se poate merge de la o persoand la alta, pentru a cunoaste ideile fiecareia. Este o metodi utila mai ales dup6 ce a fost acordat un timp de gdndire individuala.

34

i
fi

35

Euweno

nr

BoNo

Paleria albl este neutrd. Ea vorbeqte despre lume' Palaria alba nu folosegte la generarea ideii, deqi e permisd referirea la idei aflate in uz sau care au fost sugerate' O functie foarte importantd a palariei albe este definirea informaliei care lipsegte gi este necesare' Palaria alba defi(de neste intrebdrile ce trebuie puse. Ea stabilegte mijloacele inforfelul sondajelor Ei al chestionarelor) pentru oblinerea

Fapte si ctfre
joci un rol fi,ind osemenea unui computer? Prezintd faptele tntr-o manierd, neutrd. Si obiectiud. Nu md, intereseazd, interpretarea: doarfaptele, te rog. Care sunt faptele tn aceastd chestiune?
Potri sd

maliilor necesare. Energia palariei albe este indreptatd spre cAutarea prezenlarea informaliei.

9i

Calculatoarele nu au incd emo[ii (degi va trebui sa le facem sA aiba daca vrem sd g6ndeascA inteligent). De la un calculator a$teptem sA execute comenzile pe care i le cerem gi sA. ne ofere cifrele de care avem nevoie. Nu ne a$tept5m sd intre intr-o disputd cu noi gi s6 foloseascd datele solicitate numai pentru a-gi sprijini punctul de vedere. Prea adesea, faptele 9i cifrele sunt str6ns legate de argumenta[ie. Faptele sunt folosite cu un scop, in loc sA fie prezentate doar ca fapte. Faptele 9i cifrele nu pot fi niciodatA tratate in mod obiectiv dacA sunt inaintate ca argumente

intr-o disput6. De aceea, avem mare nevoie sA fim aten[ionali: ,,Doar faptele, te rog - fara argumente!" Din p6cate, in g6ndirea occidentald ne-am obignuit sa tragem int6i concluzia 9i apoi sd prezentAm faptele care yin in sprijinul acesteia. Prin contrast, in tipul de g6ndire pe care-l recomand, intdi trasdm harta Ei apoi alegem ruta. Asta inseamne ca int6i trebuie sd avem faptele 9i cifrele. GAndirea cu ajutorul palariei albe este un mod convenabil de a cere prezentarea faptelor gi a cifrelor intr-o manierd neutrA 9i obiectivA.
36
I I

37

Eoweno

nr Bono

$ase palarii g6nditoare

Va voi relata cazul unui proces de monopol intentat impotriva International Business Machines in Statele Unite' In final, cazul a fost inchis - probabil din cauza cd s-a in[eles ca SUA avea nevoie de fo4a unui IBM pentru a rezista concurenlei extrem de bine organizate a japonezilor in domeniul produselor electronice. Dar s-a sugerat c6 a mai existat un motiv pentru abandonarea cazului. IBM a furnizat atet de multe documente (in jur de gapte milioane, cred), inc6t nici un tribunal nu s-ar fi putut descurca. Dacd judecdtorul moare in timpul desfaEurarii unui proces, cazul trcbuie luat de la inceput. Din moment ce judecAtorii sunt numili doar atunci cdnd ating o vArsti relativ inaintat6, ceea ce le garanteaz6 o anumita inlelepciune' exista posibilitatea ca judecatorul sA moard inainte de finalizarea procesului. Asadar, cazul era imposibil de judecat, in afara situaliei in care se desemna un
judecAtor foarte tAntri, ce avea sf,-i dedice intreaga lui carierA' V-am relatat aceasta poveste pentru a vA ardta ca este

rog s6-mi dali cifrele referitoare la situalia celor care au abandonat gcoala, la gase luni dupd abandon.
vd'

... Acum

Punerea de intreblri ,,la obiecto' face parte din procesul normal al solicitarii de informalii. Avocalii pricepuli la inrerogatorii incrucigate fac asta tot timpul. in mod ideal, martorii ar trebui se poarte pelaria alba Ei sa rrspundd efectiv la intrebari. Pentru judecatori qi avocafii pledang, limbajul paleriei albe ar putea fi cel mai convenabil.

... Dupe cum am mai spus, s-a intors in apartamentul lui la ora 6 9i 30 de minute dimineala, pentru c6-Ei petrecuse
toatd noaptea la cazinou.

... Domnule Jones, l-a[i vAzut cu ochii dumneavoastrd pe acuzat la cazinou in noaptea zilei de 30 iunie, sau el v-a spus cI a fost acolo?
... Nu, domnule judecAtor. Dar gtiu cA joacA aproape in
fiecare noapte.

posibil sA raspunzi unei cereri de fapte 9i cifre cu un volum atAt de mare de informalii incit sa-l coplegeEti pe solicitant'
... Dacd dorili fapte 9i cifre (mai pulin cele inutile), iatale'
Pe toate.

... Domnule Jones, dacd a1i purta pdlaria albd, ce a{i


spune?

Acest gen de reaclie este de inleles, pentru ca orice incercare de simplificare a faptelor poate fi vdzutA ca o selecfle fAcuta cu scopul de a construi un caz particular. Pentru a evita ca persoana care solicitd gAndirea cu ajutorul palariei albe, sa fie sufocata de informalii, poate face o cerere specifica, astfel inc6t sa ob$nd informaliile necesare' ... Va invit la o gAndire in termeni generali, folosind palaria alba, pe tema gomajului.
3B

... L-am vAzut pe acuzal intorcAndu-se acasd la ora 6 si 30 de minute dimineala, pe I iulie.

... Mullumesc. VA pute[i retrage.


't

Trebuie spus cA avocalii dintr-o sala de judecatd incearc6, tntotdeauna sA creeze un caz. Prin urmare, intrebArile sunt formulate astfel inc6t s6 le sprijine argumenta[ia lor sau

'i
it {l
xl

s-o distruga pe-a celeilalte par[i. Asta constituie, desigur, exact opusul gdndirii de tipul palariei albe. Rolul judecatorului este curios.
39

ll

EoweRo on Boxo

$ase palarii g6nditoare cd urm6rim obfnerea faptelor pure. Este evident cd rolul pdlariei albe implica o oarecare iscusin[d - poate mai multa dec6t in cazul celorlalte palarii.

In sistemul judiciar olandez nu exist6 jurali' Cei trei judecatori sau asesori utilizeazd gdndirea de tipul palariei albe penru a afla faptele cazului. Sarcina lor este sA intocmeasci ,,harta" gi apoi sA judcce. Nu acelagi lucru se poate spune in Anglia sau in Statele Unite, unde judecatorul are menirea de a menline regulile Ei de a reacliona, fie direct, fie prin in-

... Existd o tendintd de crer;tere a numArului femeilor fumdtoare de ligari de foi.

termediul unui juriu, la dovezile aduse de avoca[i' Agadar, orice persoand care formuleazd intrebari pentru a extrage informatii trebuie sA se asigure cd folosegre ea tn' sd"pi pelaria albe. Tncerci cu adevdrat sd obfi faptele sau construieqti un caz pentru ideea ce 1i se contureazi in minte? ... Anul trecut, in Statele Unite s-a inregistrat o crestere de 25o/o a vanzdrilor de carne de curcan, clatorita interesului crescut pentru o alimentagie senatoasd. Carnea de curcan este ugoarA". perceputd ca fiind ',mai ... Domnule Fitzler, v-am cerut sA va pune[i pdlaia albd' Faptul este cresterea consumului cu 250lo' Restul este interpretarea dumneavoastr6.
... Nu, domnule' Prospectarea pielei aratd clar cA lumea cumpard carne de curcan deoarece consider6 cI are mai pu-

... Acesta nu este un fapt.

... Ba da. Am aici cifrele.


... Cifrele tale aratd cA in fiecare dintre ultimii trei ani nurndrul femeilor fumAtoare de tiglri de foi a crescut fald de anii anteriori.

... $i asta nu-i o tendinta?


... Ar putea fi. Dar asta e o interpretare. Pentru mine, o tendin[6 sugereazd ceva ce se intAmple Ei va continua se se int6mple. Cifrele reprezintd un fapt. Poate cd femeile fumeazd mai multe figari de foi pentru cd, in general, fumeazA mai mult - probabil datorita anxietA[ii crescute. Sau poate cd, pur 9i simplu, pe parcursul ultimilor trei ani, producatorii de $gari de foi au cheltuit o sum6 de bani neobignuit de mare convingdnd femeile sd fumeze trabucuri. Prima este o tcndin[a care poate furniza oportunit5f. A doua nu prezintA prea multe oportunitali.
... Am folosit cuvdntul tendintrd doar pentru a clescrie cifrele in cre$tere. ... Asta poate fi o utilizare corectd tr cuv6ntului tendintrd, dar mai existd 9i alta, aceea care implicd un proces in desf5gurare. Deci ar fi mai bine sa folosegti palaria alba pura 9i sa spui: ,,in ultimii trei ani, cifrele arata o creqtere a numA-

fn

colesterol.

... Atunci, exist5 doul fapte. Faptul numdrul unu: v6nzarile de carne de curcan au crescut cu 25o/o anul trecut' Faptul numarul doi: prospectarea pietei aratd cd oamenii prefer5 carnea de curcan datorita preocuptrrii lor pentru colesterol. Palaria alba da o anumita direclie inspre care trebuie julintit atunci cdnd e vorba de informalii. Ne propunem sA cam rolul peldriei albe cAt mai bine posibil' Asta inseamna
40

4l

EnwnRo oE Bot'lo

rului femeilor care fumeazd $gari de foi". Apoi vom putea discuta ce inseamna asta gi care ar putea fi cauzele.
acest sens, g0ndirea cu ajutorul palariei albe devine o disciplina care incurajeazd gAnditorul sd separe foarte clar in minte ce este fapt de ce este extrapolare sau interpretare. Ne putem imagina agadar cd politicienii ar avea considerabile dificultaf daca ar gAndi cu palaria alba pe cap.

in

AI cui fapt

este?

Este unfopt sau o posibilitate? Este unfapt sau o conaingere?

Exista fapte?

O mare parte din ceea ce trece drept fapt este doar un comentariu facut cu bunA-credinfd sau o chestiune cle con_ vingere personala in acel moment. Viala trebuie sA meargd inainte. Nu se poate verifica totul cu rigoarea cerutA de un experiment gtiinffic. Aqa cd, in practicd, stabilim un fel de sistem cu doud niveluri: fapte crezule gi fapte ueri,fi.cate. Sigur ca ne este permis sa avansam in cadrul gAndirii cu palarie alba fapte credibile, dar trebuie sa aratem foarte clar cI sunt fapte de categoria a doua.

... Cred cd am dreptate c6nd spun cA flota comerciala rusa transporti o parte semnificativd a mdrfurilor care fac obiectul come4ului mondial.
... Am citit odate cd motivul pentru care directorii japo_ nezi au conturi de cheltuieli atat de mari este ca le clau sotiilor intregul salariu.

... Cred ca am dreptate cAnd spun ca noul Boeing 752


este mult mai silenfos decdt generalia anterioarA clc avioane.

Cititorul iritat ar putea se remarce cA astfel de exprimari ,,viclene" i-ar permite cuiva sA spuna aproape orice f5ra asu_ marea vreunei responsabilitali.
42 43

Eowertn ne Bono
cd ... Cineva mi-a spus odatl ci a auzit de la un prieten Churchill tl admira in secret pe Hitler'

$ase palarii gdnditoare

... Opinia profesorului Schmidt este cd omul nu va putea zbura niciodatd doar cu energie proprie.
Va rog s6 observali c6 nivelul convingerii inseamnd cloar ceva ce crezi cd este, unfopt, dar nu l_ai verificat ince. puteli alege sd lucrali cu urmetoarele doud niveluri:

calea este cleschisa catre presupuneri, barfe 9i colporo modatari de zvonuri. Este foarte adevf,rat' Totuqi' avem litatc de prezentare a faptelor crezute' Importantd este aici utilizarea pe care o d6m faptelor unui fapt' prezentate' inainte de a lua o decizie pe baza dintre faptele acesta trebuie verificat. Aga c5 estimam care lor' crezute pot fi folositoare 9i procedtrm apoi la verificarea I)e exemplu' dacd silenliozitatea crezurl a Boeing-ul$757 cu siguran[A este vital6 pentru amplasarea unui aeroport' statutul de este nevoie sa ducem aceasta informalie de la
..crezuta" la cel de ,,vcrificata"' palariei Regula cle bazA pentru gAndirea cu ajutorul un nivel mai inalt albe este cd nimic nu trebuie avansat la incadratl in decAt este cazul. CAnd o afirmalie este corect
categoria convingeri, ea poate fi introdusA

l.

fapt verificar gi

2. fapt neverificat (convingere).

in disculie' fineli

minte sistemul cu doud niveluri' nivelul Dali-mi voie sA repet ca avem nevoie neapdrat de provocarea sunt convingerii, deoarece incercarea, ipoteticul 9i care vin inaesen$ale pentru gAndire' Ele furnizeazl cadrele intea faptelor.
poate Ajungem acum la un punct mai dificil' CAnd se cd transforma ,,convingerea" in ,,opinie"? Pot sA "credo' sd Boeing-ul 75? este mai siJenlios' Pot de asemenea "cred" (opinie) ca femeile fumcazA mai mult pentru ci sunt mai stresate.

in timp, regulile palariei albe devin o a doua naturd. G6nditorul nu mai incearcd sd strecoare anumite declaralii cu scopul de a c6Etiga o disputA. Se dezvolta obiectivitatea, ca cea a observatorului gtiinffic sau a exploratorului care no_ teaza atent diferite specii de florA 9i faund, ferd a se g6ndi in ce fel le va utiliza. Sarcina cartografului este sd intocmeascA
harta. ca un qcolar care igi golegte buzunarele de monede, de gumd de mestecat gi de o broasca.

in final, atitudinea este cea care conteaza. C6nd poarta palaria alba, gdnditorul avanseaza enunluri cu ,,ingredienteoo neutre. Acestea sunt puse pe masd. Nu se pune problema de a le folosi pentru a fo4a un anumit punct de vedere. Imediat ce o declaralie pare sd fie folositd pentru a susline un punct de vedere, devine suspecta: s-a abuzat cle rolul palariei albe.

Cdnditorul cu paldrie alba pune pe masa ,,mostrele,.

Vreau sd subliniez aici cA opinia propie nu este niciodaAsta ar distruge tA permisd in g6ndirea de tipul paiarie alba'
Ei

cunoscute intregul scop al acestei palarii' Sigur cd putef {'ace

opiniile altcuiva.
44

l,

45

ll

$ase pelarii gAnditoare

Stilul jaPonez
Discutie, tlezbrt'tere si con^seru' Dacd' rtimeni nu auanseazd idei' de unde uin ele?
Facel.i tntdi harta'

rul unui miez

zultatul la care ajunge toat6 lumea este agreat de togi. Situaqia seamand de astd datd mai mult cu ,,sculptura in lut.,: in ju_

Reuniunile consensuale occidentale sunt mai pulin aprin_ se, pentru ca nu existd c6gtig6tori sau perdanli declarali. Re_

se pun buc61i de lut gi se modeleazd pentru a

ajunge la rezultatul final.

occidental al Japonezii nu au preluat niciodatd obiceiul fi fost prea nedezbaterii. Poate din cauz6. c6 dezacordul ar Poate din politicos sau prea riscant intr-o societate feudald' sunt cauzl cd respectul reciproc ai pistrarea aparen[elor prea importante pentru a permite disculia in contradictoriu' Ori motivul este instrEi cultura japonezd' care nu se bazeazl dispe afirmarea personalitdlii, precum cultura occidentala: in orgoliu' culia in contradictoriu igi are de obicei radacinile grecesc de Cultura japonezd nu a suferit influenla stilului medievali gAndire, care a fost cizelat 9i dezvoltat de calugarii I" mijloc de doveclire a ereziei' Noud ni se pare ciudat cd ei nouA ne nu cliscuta in contradictoriu' Lor li se pare ciudat cA sunt atat de dragi asemenea disculii' jurul La o sedintA in stil occiclental, participantii stau in la care mesei expunAndu-qi punctele de vedere 9i concluziile acestor ar dori sd se ajunga. $edinta constd in confruntarea criticii Ei perspective diferitt:, pentru a vedea care rezistd Lrarc atrage mai rnulli adcP[i' Ideilc ir,"iliale se moclifictr, se imbundtS[esc. Dar prncesul adica incepi scamana oarecllm cu .,sculplura in marmurd", finit" cu un bloc ntasiv Ei il cioplcgti pAna ajungi la produsul
46

participant igi pune, c6nd ii vine r6ndul, paldria alba 9i igi ,,livreazd" partea de informalii neutre. Treptat, harta capdte din ce in ce mai multe detalii. C6nd harta este completd, traseul devine evident pentru toatd lumea. Nu sugerez cd totul se petrece intr-o singurd gedin[d. procesul poate dura sdptA_ mAni sau luni, fiind necesare multe gedin1e. Important este cd nimeni nu avanseazd o idee gata for_ mat6. Informa[iile sunt oferite in maniera palariei Jb". Et" se organizeaztr incet intr-o idee. participanlii urmdresc cum se petrece acest lucru. Dupa occidentali, ideile trebuie cizelate prin argumen_
tatie.

$edinlele japoneze nu sunt reuniuni consensuale. Occidentalilor le vine greu sd inleleagd cA participanlii japonezi stau la mas6 intr-o gedinla fara idei prestabilite in minte. Scopul intAlnirii este de a ascuha. Cum de nu se ajun_ ge la o tdcere totale 9i neproductivd? Din cauzd cd fiecare

Dupljaponezi, ideile rAsar ca nigte plante; sunt apoi in_ grijite 9i lAsare sd se dezvolte p6n5 capatd forma finala. Cele de mai sus constituie o versiune oarecum idealiza_ te a contrastului dintre argumentalia occidentala gi informarea japonezd. Intenlia mea este doar cle a ardta acest contrast $i nu de a-i urma pe cei care cred cA tot ce e japonez e minu_ nat qi trebuie imitat. Nu putem schimba culturile. prin urmare, avem nevoie ,,le un rnecanism care s6 ne permita sa ne invingem obiceiul tle a discuta in contradictoriu. Rorul parariei albe face exact
47

Enweno rtg Botlo unei acest lucru. CAnd este adoptat de toatS lumea in cursul ne prefacem qedin[e, rolul palariei albe implic6: ,,Haide1i sa cu tolii ce suntem niqte japonezi intr-o gedin{a japonezA"'

Pentru a face acest gen de schimbare intr-o maniere practicd avem nevoie cle dispozitive artificiale 9i de convenfi de felul palariei albe. Predicile 9i explicaliile au prea pulind va-

Fapte, adeud,r si fi,lozofi.


Cdt de adeudrat este unfapt?

loare practicd. (Nu vreau sd md lansez intr-o explica[ie a motivelor pentru care japonezii nu sunt mai inventivi' Inventivitatea poate presupune o culturd bazall pe afirmarea personalitafi' cu

Ce aaloare au ale filozofiei?

jocuile de limhaj

indivizi cArcotaEi care sunt in ce pare nebuneascA tuturor celor din jur' Putem sa o facem intr-o manierA mai practic6, atunci cAnd vom discuta despre provocdrile deliberate ale g6ndirii laterale qi despre g6ndirca cu ajutorul Pilariei vcrzi.)
stare sd persevereze

intr-o idee

Adeod.rui absolute si ,,tn general".

Adevdrul 9i faptele nu sunt chiar atAt de str6ns legate pe c6t igi imagineaz6 majoritatea oamenilor. Adevdrul este legat

de un sistem al jocului de cuvinte cunoscut sub numele de filozofie. Faptele sunt legate de experienla verificabild. persoanele cu o minte practicd, neinteresate prea mult de aceste chestiuni, pot sari la urmatorul capitol. Daca fiecare lebada pe care se intdmpla sd o vedem este albd, putem face afirma[ia indrAznea{d cd ,,toate lebedele sunt albe"? Putem, Ei chiar o facem. Pentru moment, aceastd afirmalie estc un rezumat corect al experienlei noastre. in acest sens, este gi un fapt. Prima lebada neagrd pe care o vedem face ca afirmalia sa fie neadcvAratA. 'I'recem astfel foarte repede de la adevdrat la neadevArat. Dac6 examindm totuEi faptele, avem experien[a a o suta de lebede albe contra experien[ei unei singure lebede negre. Deci, in privinla faptelor experimentate, putem spune: ,,majoritatea lebedelor sunt albe.,; ,,in gene_ ral, lebedele sunt albe"; ,,ceva mai mult de noudzeci si noud la sutA dintre lebede sunt albe". Acest ,,in general" este extrem de practic (in general, copiilor le place inghetata; ?n general, femeile folosesc cos49

4B

Eowe.nu

nr Botlo

$ase palarii gdnditoare

metice), dar nu le foloseqte in nici un fel logicienilor' CuvAntul ..toate" este esenlial in afirmalia ,,tou,le lebedele sunt albe"' Aceasta deoarece logica opereazd cu adevdruri absolute' ..Dacd acest lucru este adevdrat... atunci."" CAnd dam de prima lebada neagr6, afirmalia ,,toate lebedele sunt albe" devine neadevdratd. In afara cazului cAnd alegem sa-i dem lebedei negre alt nume. Acum devine o chestiune de cuvinte Ei de definitii. DacA hot6rim se pastrem culoarea alba ca parte esen[iala a definiliei lebedei, atunci lebada neagra este altceva. Daca scoatem culoarea alba din definife, atunci putem include si lebada neagr6 - qi ne bazdm in definirea lebedei pe alte caracteristici. AlcStuirea si manevrarea definiliilor de acest fel constituie esenta filozofiei.
GAndirea palariei albe este legatd de informa$ile utilizabile. Asadar, sintagmele ,,in general" Ei ',in ansamblu'o sunt perfect acceptabile. Statisticile sunt cele care dau acestor

Spectrul probabilitalii poate


meaz6:.

fi exprimat dupd cum ur-

intotdeauna adevArat de obicei, adevdrat in general, adevdrat mai degrabd cam in jumdtate din cazuri
adeseori uneori, adevdrat ocazional, adevdrat se cunosc cazui in care s-a int6mplat niciodatA adevdrat nu poate fi adevdrat (contradictoriu). PAnd unde putem merge in acest spectru cu rolul pdldriei albe? Ca Ei mai inainte, rdspunsul la aceastd intrebare stA in incadrarea informaliei. De exemplu, poate fi util sd cunoaStem lucruri care se intdmpld doar foarte rar.

idiomuri destul de vagi o oarecare specificitate' Nu se pot face intotdeauna stalistici, aqa c6, adeseori, trebuie sd utilizdm sistemul cu doud niveluri (convingere, fapt verificat)' ... i.r g"r,".al, corpora[iile care igi stabilesc cheltuielile pe baza estimdrilor vdnzdrilor viitoare dau de necaz (pot fi indicate cAteva cazuri de firme care au fdcut aqa 9i au avut
succes).

... Pojarul este de obicei inofensiv, dar uneori poate fi urmat de infecfi secundare, cum sunt otitele.

... in cazuri foarte rare, vaccinarea poate fi urmatd


encefalitd.

de

... S-au adzut cazui


... Vinzdrile vor avea o tendinla crescdtoare dacd se reduc prelurile (cAnd cresc prelurile caselor, rezultatul poate fi de fapt o crestere a vdnzarilor din motive de speculafe, teamd de inflatie sau frica de a nu line pasul)' DacA muncegti din greu, vei avea succes in viald (mulf oameni foarte muncitori nu au ajuns si aiba succese

in care c6inii din aceastd

rasd.

atunci cAnd au fost iritali, au muEcat copii. Evident cA astfel de informalii au valoare. Dar existd o in al doilea exernplu, perceplia populard a pericolului encefalitci ca urmare a vaccin{rii poate fi de mii de ori mai mare decdt pericolul statistic efectiv. in astfel de cazuri, este mai bine si se dea cifre efective, pentru a evita dezinformarea din neatentie.
dilemA.

...

deosebite).
50

5l

Eowlnu ou BoNo
Sunt acceptabile faptele anecdotice

$ase palarii g6nditoare

in gdndirea cu aju-

... Am stat de vorba cu patru experti Si toti prevdd


rata dob6nzilor va scddea la sfArqitul anului.

cA

torul palariei albe? ... Un om a cdzut odata dintr-un avion, fara se aiba paragutS, 9i a suPravieluit. ... Se spune cd Ford a proiectat modelul Edsel dupa ce a prospectat pia[a - $i a fost un dezastru total'
Acestea pot fi enunluri de fapte pe care g6nditorul cu palarie alba are dreptul sA le avanseze, incadrandu-le instrin categoria,,faptelor anecdoticeoo sau a,,intdmplerilor"'

... Am discutat cu domnii Flint, Ziegler, Cagliato 9i Suarez, 9i to[i prevld cd rata dob6nzilor va scidea la sfArqitul anului.
Sunt aici trei niveluri de precizie. Chiar 9i al treilea poate fi nesatisfecetor. Ar putea fi interesant de gtiut cdnd s-a discutat cu aceEti experli. Nimic nu e absolut in ceea ce priveEte g6ndirea cu pdlaria alba pe cap. Este o direclie in care ne strdduim sA c6p6tAm o viziune mai bund.

... Proiectarea bazatd pe prospectarea pielei poate da greg adesea. Lua[i, de pilda, cazul Edsel, despre care se spune cA a fost proiectat pe baza unor astfel de prospectdri' A fost

un egec total. Afirmatia de mai sus nu este o g6ndire legitimd de tipul palarie alba - in afara cazului in care se sprijind pe mult mai multe dovezi. Pisicile pot sI cadd de pe acoperiq, dar acesta nu este comportamentul lor normal' Excepliile ies in evidentd tocmai din cauzi cd sunt exceptii. ObservSm lebedele negre deoarece sunt de obicei puparagutd 9i tine. il observdm pe cel care cade din avion fdra supravieluieEte pentru ce este un caz neobignuit' Referirea la Edsel se face intotdeauna din acelaqi motiv' Scopul palariei albe este de a fi practica. Trebuie deci sA avansdm tot felul de informalii. Important este se le incadrAm corect.

... Totr experlii prevdd ce rata dob6nzilor va scedea la sfirgitul anului.


52 53

$ase palarii g6nditoare

pot fi avansate prin paldria alba, dec6t numai facAnd referire la ceea ce au spus potentialii clienli.

Cine tsi pune pdldria?


Pune[i-ud.

... Pentru inceput, haidef sA ne punem cu tolii palaria alba qi sa spunem ce gtim despre criminalitatea juvenila. Care sunt cifrele? Unde sunt rapoartele? Cine poate aduce
dovezi?

pdldia. pdldia. pdldia.

Rugatri pe cineua sa-si pund

Rugatri pe toatd. lumea sd-si pund, Rdspundegi cu pdldia pe cap.

... Mi-au spus cA inten[ionezi sd comanzi computere Prime. Poli sA-mi explici g6ndirea ta prin prisma palariei albe in aceasta privinte?
... Nu vreau opinia ta personalA referitoare la ce s-ar int6mpla dacA am reduce tariful rransadantic la 250 de dolari. Vreau s{-mi spui ce gSndegti prin prisma palariei albe.
Flste clar ca palaria alba exclude lucruri valoroase, precum supozi$ile, intuifia, judecata bazatA pe experien[A, sentimentele, impresiile 9i opiniile. Acesta gi este, de fapt, scopul palariei albe: de a oferi o modalitate prin care s6 ceri cloar

Cele mai multe situalii sunt acoperite de enunlurile de mai sus. inseamnA, de fapt, cd pute{i sd ruga{i, cA sunte[i rugat sau cA ave[i de ales.

... Ce nu a mers in campania noastrA de vAnzSri?

... Pentru a da un rdspuns, imi voi pune pdlaria alba.


Am luat contact cu 340/o dintre detailisti. Dintre aceqtia, numai 600lo au luat produsul. Dintre cei care au luat produsul, 40olo au cerut douA buc6[i pentru testare. Dintre oamenii cu care am vorbit, 700/o au spus cA pre{ul este prea mare. Existe pe piatA doua produse concurente cu pre{uri mai mici.
... Acum, vreau pu[inA gAndire cu ajutorul palariei rogii. ... Avem un produs slab care costA prea mult. Imaginca noastre pe piala este proasta. Concuren[a are publicitatc mai multd 9i mai buna. Nu atragem cei rnai buni agenli de vin-

informalii. ... Mi-ai cerut sd-[i spun, purtdnd palaria alba, de ce imi schimb slujba. Salariul nu este mai bun. C6gtigurile suplimentare nu sunt mai mari. Distanla de acas5 la serviciu este aceeagi. Perspectivele in carierd sunt la fel. Asta e tot ce pot sd spun sub palaria alba.

zdli.

in aceastd

situalie aspectele de ,,percep1ie" ale gAndirii

cu ajutorul palariei rogii pot fi mai importante. I)ar ele nu


54 55

cu pdldria albi pe cap

Sinteza gfindirii

Partea a II-a

pAl.[nIA RoSIE
G6ndif-va la foc. G6ndili-va la cdldura. G6ndili_vr la

Imagina[i-v6 un calculator care furnizeazd cifrele cerute. El este neutru 9i obiectiv. Nu oferd interpret6ri 9i opinii. CAnd poartA palaria alba, g6ndilorul trebuie sa imite calculatorul. Persoana care cere informaliile trebuie sd pund intrebari specifice pentru a le obfne sau pentru a completa golurile de informalie. in practicd, existd un sistem de informafi cu doud niveluri. Primul nivel conline fapte verificate 9i dovedite - fapte de categoria int6i. Al doilea nivel conline fapte despre care se crede cd sunt adevArate, dar care nu au fost incd verificate complet - fapte de categoria a doua. se intinde de la Exista un spectru al probabilitalii care ..intotdeauna adevSrat" la ,,niciodatd aclev6rat". intre cele douf, extreme exist6 niveluri utilizabile: ',in general", ,,uneori" qi ,,ocazional'0. Informafile de acest gen pot fi avansate purt6nd palaria albd, cu condilia ,,incadrariio' corecte pentru indicarea probabiJ italii. GAndirea de tipul paldriei albe este o disciplina Ei o di-

atare.

le explicali ori sa le justificali. Se presupune cd emo{iile nu au ce c6uta intr_o disculie normalA de afaceri. Ele intervin insA oricum _ doar cA sunt deghizate in logicA. Palaria rogie oferd o ocazie unicA gi spe_ ciale pentru expunerea sentimentelor, emo(iilor intuiliei ca 9i Intuilia se poate baza pe multd experienla. ... Simt ce este persoana potrivita pentru aceastA sluibl.

sentimente. Folosirea pdlariei rogii vd cla ocazia de a vd ex_ prima sentimentele, emofiile 9i intuilia, fdrd sa fie nevoie sA

I,

... Simt cd este o incercare riscantd.

plicatd.

... Intuilia imi spune cd aceastd explicalie cste prea com_

reclie. G6nditorul se str6duieEte sA fie c6t mai neutru, mai obiectiv in prezentarea informaliilor. Vi se poate cere se va puneli palaria albd sau pute[i dumneavoastrd sd-i cere$ altcuiva sd gi-o pund. De asemenea, aveli posibilitatea sA o pune[i sau sA o scoateti, in funclie de context. Albul (absen[a culorii) indica neutralitatea.
56
,i

riate, precum: entuziasm, ,,imi place,., neulru, nesiguran[d, scepticism, confuzie, ,,nu-mi place.. gi aga mai d"p"rte. in Japonia, sentimentele sunt exprimate intr-un mod foarte re_
57

Aceste sentimente sunt folositoare. Totugi, intuilia nu este neapdrat intotdeauna corectA. Chiar 9i intuilia marelui Einstein a fost gregitd atunci c6nd a negat principiul incerti_ tudinii formulat de Heisenberg. Cu ajutorul palariei rogii se pot exprima sentimente va_

Flnwann oe BoNo

$ase palarii gAnditoare

zervat: ,,Trebuie sa md g6ndesc la asta". In Statele Unite, sentimentele sunt exprimate mai direct: ,,E o idee jalnicd".

Nu

ii

Nu este nevoie sd explicali sau sd justificaf aceste sentimente. De fapt, conducAtorul sedintei nu trebuie sd permitA aqa ceva. Dacd participanlii cred c5 ar trebui s6-Ei valideze sentimentele, le vor avansa numai pe cele care pot fi validate. Aqadar, nu trebuie permisd nici o explicalie. In fiecare caz in parte, exprima{i-v6 sentimentele aia cum sunt in acel moment. Este posibil ca in 20 de minute sA se schimbe. Uneori, este util sd aveli o palarie rogie in prima parte a reuniunii, pentru a vedea care sunt sentimentele in acel moment, gi inca una catre sfArEit, pentru a vedea dacA sentimentele s-au schimbat. Palaria rogie se aplicd intotdeauna unei idei sau situalii specifice. GAnditorului nu i se permite s5 schimbe ideea. Daca s-a cerut: ,,Prezinta-mi g6ndirea palariei rogii pe tema contribuliilor obligatorii", gAnditorului nu i se va permire sa spuna: ,,Mi-ar placea ideea de contribufi voluntare". Trebuie specificat clar la ce anume se aplica pal5ria rosie. Altfel, apar confuziile. La nevoie, preqedintele poate inainta diferite versiuni (modificari) ale unei idei, cerdnd o paldrie roqie pentru fiecare versiune. Palaria rogie poate acoperi gi ,,sentimentele inlelectuale", care sunt perfect valabile: ... Simt ca aceasta idee are potential.

cer sentimentele de tipul palariei roEii. participanlii pot folosi termeni ca; neutru, indecis, confuz, sceptic sau amestecat. DacA sentimentele sunt definite ca amestecale, interme_ diarul poate intreba ce anume intra in acest amestec. Scopul palariei rogii este de a exprima sentimentele aga cum sunt - nu de a for[a o iudecatd.

e permis nimdnui sd spund ,pas.. atunci c6nd

i se

... ldeea este foarte interesantd. ... Ideea este foarte neobiSnuitA.
Palaria rogie se pune intotdeauna in mod individual. l'iecdrei persoane prezente la Eedinta i se cere sA gAndeascd in termenii palariei rogii atunci cAnd e vorba de problema luatA in disculie.
5B

59

T $ase palarii gdnditoare

... Designul acela este hidos. Nu va prinde niciodata. Este o enormd risipd de bani.

Ernotii si sentimente
Opusul infonnaliilor neutre, obiectiue' Bdnuieli, intuilii, imPresii'

... Am o slabiciune pentru Henry. $tiu ca e un escroc Ai cu siguran[d ne-a tras pe sfoard. Dar a f6cut-o cu stil. imi place de el.

Nu este neuoie

d'e

jnstifi'cai'

... Simt cd afacerea asta nu are ganse de succes. O ved sfdrgind in litigii care ne vor costa scump. ... Am impresia cA este o situalie care nu aduce nici un c69tig. E prost dacd o facem, Ei e prost clacd n-o facem. Hai sd iegim din ea.

Nu

este

neuoie de nwtiaa'lii

so;u de

jnstif'cdi'

Gdndirea cle tipul palariei roqii se referd la emolii Ei Palaria sentimente gi la aspectele nonralionale ale g6ndirii' formal 9i definit pentru aducerea rogie furniz eazi- un canal gela suprafala a acestor lucruri - ca parte legitime a ha4ii
nerale. in DacA emofilor 9i sentimentelor nu li se oferA un loc procesul de gAndire, ele vor sta la pAnda in fundal' afect6nd in,r"ugu ga.rJire intr-un mod ascuns' Emo$ile, sentimentele' rebanuielile Ei intuiliile sunt puternice 9i reale' Palaria roqie cunoa$te acest faPt. GAndirea de tipul palariei roqii este opusul g6ndirii cu de ajutorul palariei albe, care este neutrd, obiectivd 9i lipsita

... Nu cred ce este cinstit sd ne clea aceastd informa{ie abia dupd semnarea contractului.
Orice g6nditor care doregte sd exprime sentimente de acest fel trebuie sd-gi pund paleria rogie. Aceastl pdhrie ofer6 permisiunea oficiala pentru exprimarea tuturor sentimente_ lor, de la emolie purl la banuiala.

orice implicare emolionald'

... Nu md intreba de ce' Pur 9i simplu nu-mi place afacerea asta. Estc ingroziloare'
... Nu-mi place acest om Asta-i tot.
Ei nu

vreau sd fac afaceri cu el'

... Am o banuiala ca bucata aceasta de pamAnt din spatele bisericii va face mulf bani peste cdliva ani'
60
61

$ase palarii g6nditoare

Locul emoS'iilor

gi,ndire
oi
sunt o

Emnliile afecteazd' gAndirea

parte a ei?

in

ce Punct interain emaliile? Oamenii ematitsi pot f' buni g6'nd'itori?

afecreazd Punctul de vedere tradifonal este cd emotiile sd fie gdndirea. Se consider6 cd un gdnditor bun trebuie fie obiectiv 9i iece, d"taqat gi neafectat de emolii' Trebuie sd seama de relevansd c6nt6reasc6 faptele ca atare, nu s6 \ind Uneori' chiar se pre!a lor pentm nevoile sale emoflonale' pentru a putea g6ndi cotinde cI femeile sunt prea emotive pentru Se spune cd le lipsegte detaqarea necesard

inc6t se i se poat6 observa influen[a. Gdndirea poate fi, in intregul ei, dominata de o asemenea emolie de fundal. Ea poate se fie legata de o persoanA sau de o situatie" ori sd fie determinatA de cu totul alte cauze. in a doua situalie, emo[ia este declangatd de perceptia inifala. Te percepi ca fiind insultat de cineva gi apoi, tor ce g6ndegti despre acea persoand este colorat de acest senti_ ment. Percepi (poate in mod fals) cd o persoand vorbegte ur_ mdrindu-gi propriul interes 9i ajungi sa nu mai pui prel pe nimic din ceea ce spune mai tArziu. percepi ceva ca fiind reclamd Ei te abfii dupd aceea sd-i mai dai crezare. Ne grabim sd facem astfel de judecdli gi ramAnem prizonierii emofiilor pe care le genereazd. Gdndirea de tipul palariei rogii ne dd ocazia sd aducem direct la suprafafa sentimentele de acest fel, imediat ce apar. ... Dacd ar fi sd-mi pun palaria rogie, ag spune c6 oferta ta pare sd serveascA mai degraba propriului tdu interes dec6t celui al firmei.

rect.

luarea deciziilor bune. trebuie sd fie' in final' emo$i totuqi, orice clecizie buna Atunci cAnd ne folosim tionala. Subliniez sintagma tn f'nal' rutei este deterde gdndire pentru a intocmi harta, alegerea asupra acesminata de valori 9i emolii' Voi reveni mai tdrziu tui punct. neEmofile clau relevanta g6ndirii Ei o armonizeazd cu

... C6ndirea de tipul palariei rogii imi spune cd vrei s{ te opui fuziunii nu pentru binele aclionarilor, ci ca sd_[i pAs_ trezi slujba. Al treilea punct in care pot interveni emotiile este clup6 intocmirea ha4ii unei situalii. o asemenea hartd ar trebui sd includa 9i emofile stArnite de g6ndirea palariei rogii. Emo_ flile - inclusiv propriul interes - sunt luate in c.nsiderare penku alegerea rutei pe harta. Orice decizie e fundamentatd
pe niEte valori. Reacliondm emolional la valori. Reaclia noas_ trd la valoarea libertafi este emo{ionala (mai ales dace am
ir

necesara a voile gi contextul momentului' Ele sunt o parte relicvd din era funclionerii creierului, nu o intruziune sau o supravieluirii animale' gdndirea' Exista trei puncle in care emoiia poate afecta precum tcaPoate exista o emolie puternicA dc fundal' dragostea' Acest rna, furia. ura, suspiciutlea" gelozia sau cu ajutorul fundal linriteaza Ei coloreazx perceplia' Gdndirea acest fundal' astfel palariei roqii are scopul de aface vizibil
62

fost privali de libertate).


63

il

tl

Eowe.nn uE Bono

$ase palarii gAnditoare

... Acum, av6nd o imagine clara a situaliei, haidef sa ne punem palariile roEii qi sA vedem care ar fi alegerea emolionale a cursului acliunii.
grevei ori ne- continuareavenit inc6 vreSimt cd nu a prima' gocierea - o prefer pe n"go"i".ilor. Nici una dintre pdr{i nu a avut de suferit ir"u suficient, astfel inc6t sd doreascd sa renunte la ceva'

... Aici ar putea exista un element de teama. Teama de neplacerile inerente schimbf,rii locului de munce.

... Dintre cele douA op[iuni

... Da, sunt foarte superat. $i in acest moment vreau doar sA-mi recuperez partea. Nu-mi place s6 fiu ingelat.
in slujba
... Trebuie sd recunosc c6 pur 9i simplu nu sunt fericit
asta.

Pentru cei care inleleg valoarea exprimirii emoliilor' a convenlia palarici roEii ofera un mijloc util dc legitimizare fiacestor emolii, astfel incAt sa-gi poata gasi locul pe harta
nala.

Cdndirea de tipul palariei rogii incurajeaza cautarea: ,,Care sunt emo{iile implicate in aceastd chestiune?;.

Dar poate gAndirea cu palaric roqie sd extragd aceste emolii ce trebuie linutc ascunsc? ... Sunt impotriva numirii pentru cA o invidiez ;i nu-mi
place ascensiunea ei rapida la putere' invidie? Probabil $i-ar exprima oare cineva o asemenea rogii permite o aborclare posictr nu. Dar convenlia paleriei hila. ... Am sd-mi pun palaria rogie 9i am sA spun ca opozilia fald cle promovarea Annei se bazeazl, in parte, pe invidie' Alternativ: ... Ma voi adeposti sub palaria roqie 9i voi recunoaqte c6 ma opun promovlrii Annei. Este doar un sentiment pe care il incerc.

Trebuie sd ne amintim cd un gAnditor poate alege s5-9i pund paldria rogie in intimitatea propriei min$' Asta ii dA posibiiitatea sa-9i aduca emoliile la suprafa{d intr-un mod leeitim.
64 65

$ase palarii g6nditoare

O asemenea intuilie poate fi bazatl.pe cunoa5terea pielei, pe experienla legatd de produse similare 9i pe o inlelegere a deciziei de cumpdrare in aceastA gamd cle pre[uri.

Intuil,ie si bd,nuieli
Cdt de aalabile sunt intui[iile? Cdt de ualoroose sunt intuil.iille?
Cum trebuie folosite ele?

De acest tip de intuilie, care presupune o judecatd


,,complexd", vreau sd m6 ocup aici. Intuilia, banuiala gi sentimentul sunt apropiate. Bdnuia_ la este o ipotezd bazatd pe intuilie. Sentimentul poate lua for_

me diferite

gust) la o judecatd bine definita.

- de la unul

estetic (aproape

o chestiune

de

... Am sentimentul c6 va da inapoi la greu.


Cuvdntul intuitie este utilizat in doud feluri. Ambele sunt corecte. Dar in ceea ce privegte functionarea creierului, ele

sunt total diferite. Intuilia poate fi folosite cu sensul unei strdfulgerdri. Aceasta inseamnl ci un lucru perceput intr-un fel este deodata perceput altfel. De aici pot rezulta creativitatea, o descoperire qtiindficd sau un salt inainte in matematicA.

... Am un sentiment puternic cd acest bilet de aulobuz bicicleta sunt indicii vitale in cercetarea crimei. 9i ... Am sentimcntul cA nu asta e teoria corectd. E prea complex6 gi prea incurcatd.
Oamenii de Etiin(A, antreprenorii 9i directorii generali de succes par s6 aibe un ,,sim[" al situaliilor. D".p." un om

... Mutati-vd atenlia de la c6gtigdtor la cei care pierd 9i ve$ vedea imediat cd la l3l de concurenli individuali este nevoie de 130 de potriviri pentru a produce 130 de perdan1i.

Cealdta udlizare a cuvAntului intuilie este in[elegerea imediat6 a unei situalii. Ea este rezultatul unei judecdli complexe bazate pe experientA - o judecatd care probabil nu poate fi explicatd in detaliu qi nici exprimati in cuvinte. Faceli asta imediat ce ati recunoscut un prieten, ca judecatA complexi bazatl pe mai mulli factori. ... Intuilia imi spune ca magina asta electrice nu se vinde.
66
Ya

profiturile nu sunt destul de evidente pentru a fi vdzute de toatA lumea, dar omul de afaceri dotat cu un sim[ dezvoltat al banilor le poate detecta. Intuilia nu este infailibila. in jocurile de noroc, intuilia este ingelAtoare. Dacd la ruletA iese roqu de opt ori la r6nd, intuilia sugereazd extrem de ferm cA va urma negru. Totugi, gansele r5m6n exact aceleagi. Masa nu are memorie. AEadar, cum tratAm intuilia qi sentimentul? Mai int6i, le dam legitimitate gAndind cu palaria rogie pe
cap. Ea ne ing6duie sd cerem sentimentele gi, de asemenea, le exprirndm ca pe o parte de drept a g6ndirii. probabil cd enroliile 9i intuilia ar trebui sa aiba palarii separate, clar asta nu ar face decSt sa complice lucrurile. Cred cd este po_
sA

de afaceri spunem cd ,,miroase banii... Aceasta sugereazd cd

67

EoweRo oe BoNo

$ase palarii gAnditoare

sibil s6 le tratam impreund sub titlul ,,sentimente", chiar


daca au naturi diferite. Putem incerca sA analiz6m motivele din spatele unei judecAli intuitive, dar sunt putine qanse s5 reuEim in totalitate. DacA nu putem articula motivele, e bine sd ne incredem in judecata?

... Sentimentul pe care-l incerc purtand palaria

roqie

este cA prelurile imobiliare vor cregte din nou destul de cu_ r6nC.

... Dali-mi, vA rog, o pelarie rogie pe tema acestei noi campanii publicitare. ... Palaria roEie imi spune cd aceastd ofertd nu va fi
ceptatA.
ac_

Ar fi dificil sd se faca o investilie major6 pe baza unei presimliri. Cel mai bine este sd tratam intuilia ca parte a harfi. Intuilia poate fi tratatd asa cum i1i tratezi un consilier. Dacd acesta a fost de incredere in trecut, vom da mai multe aten{ie sfatului pe care nil ofera. Dacd intuilia s-a dovedit corecte in multe ocazii, suntem inclinati sA o ascultdm.
.-. Toate motivele pledeaza impotriva scaderii prelului, dar intuilia imi spune cA este singura modalitate de a ne recdpeta cota pe pia[d.

Unde se inrAlnesc inruilia 9i opinia? Am vdzut cd g6ndi_ rea de tipul pelariei albe nu permite exprimarea opiniei (de9i poate ingadui raportarea opiniilor exprimate de alfi). Asta pentru cA opinia se bazeaz6, pe rafionament, interpretare gi intuilie. Balanla poate inclina inspre judecata faptelor cunos_ cute sau inspre sentimentul bazat pe factori necunosculi. Opiniile pot fi exprimate cu ajutorul palariei rogii, negre sau galbene. CAnd se foloseste palaria rogie, cel mai bine este sA exprimali o opinie sub formd de sentiment. ... Am sentimentul ca plictiseala este r5spunzdtoare pen_

Un om experimentat in afaceri imobiliare iqi dezvolta simlul oportunitefi. Experienla acumulatA este exprimata ca o intuilie care ii spune ce contracte sA incheie. Intuilia exercitate in domeniul proprietA[ii poate fi valoroasd pentru ce derivd din experien!6. Dar intuilia omului de afaceri aplicatd la rezultatul unor alegeri prezidenfale poate sd nu aibd prea multa valoare. Intuiliei i se poate da atcnlie qi pe baza principiului ,,c6qtigi ceva, pierzi ceva". Poate cI intuilia nu este intotdeauna corecta, dar daca s-a dovedit de mai multe ori corecte dec6t gregitd, rezultatul general poate fi pozitiv. Ar fi periculos sd atribuim intuiliei infailibilitatea unui oracol mistic. $i totuqi, intuilia este o parte a gAndirii. Ea exista. Este reala. $i poate fi de folos.
... Ce intuili, purtdnd palaria roEie, in privin(a acestei fuziuni?
6B

tru multe dintre crimele juvenile.


... Am sentimentul cA se doresc incasAri spectaculoase din c6teva filme cdrora li se face mare reclamA.

69

$ase palarii gdnditoare

Pas cu pas
Reac1.ie si supd.rare.

Tocmai in aceastA artif,cialitate sta adevdrata valoare a palariei rogii. in mod normal, emo{iile au nevoie de un anumit timp pentru a ieEi la iveale, 9i de ceva mai mult pentru a se stinge. Apar resentimentele gi imbufnarea. Oamenii jignesc Ai sunt jigniti. intr-un sens, p6l6ria rogie permite intrarea gi ieqirea din ,,modul emolional" in cdteva clipe. i1i pui

Asta simt in legdturd cu aceasld Sedinpd. A-tri ardta ori a-1.i ascunde sentimentele.

palaria rogie qi [i-o sco[i. Vederile exprimate atunci c6nd po4i paldria rogie sunt mai pulin personale dec6t cele exprimate in absenla ei, fiindce este recunoscutd ca limbaj formal.
Nevoia de a-1i ,puD" palaria roEie atenueaza starea conflictuala. Nimeni nu-gi bate capul sa-gi pund paldria roEie c6nd simtc cd a fost desconsiderat. $i, odatd stabilit limbajul paldriei roqii, avansarea unor puncte de vedere emolionale fere ajutorul ei ajunge sd fie considerat6 un gest grosolan. Deoarece palaria roqie ofera un canal bine definit pentru sentimente gi emolii, nu mai este necesard intervenfa la fiecare punct. Cine simte nevoia sA fie emotional are o modalitate definita de a o face. Nu mai trebuie sd incerci s6 ghiceEti sentimentele celorlalf. Exista o modalitate de a-i intreba direct.

Sentimentele legate de palaria rogie pot fi arAtate oric6nd in cursul unei $edinte, al unei disculii sau conversa{ii. Sentimentele pot fi indreptate gi cAtre desfegurarea qedinlei in sine, nu numai spre chestiunea care se discutd.

... imi voi pune palaria rogie qi va voi spune ca nu-mi place felul in care este condus5 aceasta Eedint5.
... Vreau sr fac o declaralie purtend palaria rogie. Simt ca suntem fo4a1i sd luAm o decizie pe care nu o dorim.
... Domnule Hooper, punctul meu de vedere, determinat de palaria roEie, este cd nu-i ascultali niciodata pe ceilalli. ... Am spus ce voiam sa spun Ei acum imi voi scoate pa-

... Ag vrea sd-{i pui palaria rogie gi sd-mi spui despre propunerea mea.

ce crezi

... Mi se pare cd nu md placi. Ag dori un rdspuns de tipul palariei rogii. indragostililor le place sd auda ce sunr iubiti, chiar daca nu se indoiesc de acest lucru.

leria rosie.

Adoptatl contra fluxului firesc al emotiilor care apar itr timpul oricdrei reuniuni, conven{ia palarici rogii poatc llirea artificiala qi inutild. Chiar trebuie sd-[i ,,pui" paliria roEie pentru a fi furios? Nu-1i poli exprima emoliile prin privire 9i
tonul vocii?
70
{

... Trec6nd la nivelul palariei rogii, a9 vrea sA spun cd sunt foarte mullumit de desfagurarea acestei conferinte. Este
gi p6rerea dumneavoastr6?

7l

Enw.rno oe BoNo

... Am sentimentul cd vrem cu totii sd vedem

acest

acord incheiat qi semnat. Domnule Morrison, puteli sd-mi spuneli punctul dumneavoastrd de vedere purtAnd palaria
roqie?

Folosirea emotiilor
Poate gdndirea sd schirnbe emntiile? Fund.alul emntionalEmotriile ca pozitrii de negociere. Ernotrii, ualoi si alesei.

Limbajul palariei rogii nu trebuie exagerat sau folosit excesiv, pAna la absurd. Este total inutil sd adopli formal convenlia ori de c6te ori i1i exprimi un sentiment. Convenlia este utilizat6 numai atunci c6nd se exprimd sau se cere un sentiment intr-o maniera definita 9i formala.
... Dacd mai faci multe declara[ii cu ajutorul palariei rogii, am s-o pun aga de sus, ca n-o sa mai ajungi la ea' ... Haideti sd mai facem doar o singurd declaralie generala de tipul palariei rogii 9i apoi sa o punem deoparte' Ce parere aveli despre aceaste chestiune? ... Aq dori sd am un singur prilej pentru a face o declaralie purtdnd palaria rogie. Dupd aceea, o voi pune deoparte gi nu o voi mai utiliza.

Odata ce emofiile au devenir vjzibile cu ajutorul palariei rogii, se poate face o incercare de a le explora sau chiar schim_ ba. Acest lucru nu mai face partc din limbajul palariei rogii. G6ndirea poate schirnba emoliile. I)e fapt, partea perceptual6 a gdndirii este cea care schimba emo$ile. Daca vedem ceva dintr-un alt unghi, emoliile se pot schimba odatA cu

modificarea percepliei.

... Nu privi acest lucru ca pe o infrAngere. privegte_l ca pe o modalitate excelentd de a descoperi punctele slabe qi pe cele forte din jocul de tenis. ... Dacd ar veni ca iniliativd din partea ta, oferta ar fi
ceptabila?
ac_

... Consider-o mai degraba o experienlA esen$ald de in_ vd{are dec6t o eroare de judecata. invl{dtura este intotdeau_ na scumpd. Nu va mai trebui sd trecem din nou prin asta.
Nu intotdeauna este posibil sA se furnizeze perceplii ce pot schimba emotiile sau le pot face s6 dispard. Dar merite mereu sA incerci.
72
73

Eoweno

or

BoNo

$ase palarii gAnditoare

Emo$ile exprimate pot oferi un fundal constant pentru g6ndire sau disculie. Acest fundal emotional este permanent congtientizat. Orice decizie ori plan par a fi facute pe acest fundal. Din c6nd in cAnd, este util sd ne imagindm un fundal emolional diferit gi sd vedem cum s-ar schimba lucrurile. ... $tim cu tolii ce aceste negocieri au loc pe un fond de extrema suspiciune. Haidef sd ne imagindm cum ar areta gdndirea noastr6 dacl fiecare parte ar avea incredere in cealalta.

Adeseori se apeleazA la emolii pentru a stabili pozilia fiecdruia in procesul de negociere. $i nu m6 refer aici la imbufndri, ameninldri, gantaj sau apeluri la mila. Ma rel'er la valoarea emolionale atribuitd anumitor chestiuni. La baza negocierii st6 principiul valorii variabile. Un lucru are o anumite valoare pentru una din pe4i 9i o alta pentru cealal_ tA parte. Aceste valori pot fi exprimate direct, prin interme_ diul gAndirii de tipul palariei rogii. ... Abilitatea de a depagi liniile de demarcatie ale sindi_ catului este foarte importanta pentru productivitatea noastra.
... Trebuie s6 insistdm asupra urmdririi proccdurilor dis_ ciplinare adecvate. Nu spunem cA Jones estc inocent, dar procedurile stabilite trebuie urmate.
ToatA lumea este de acord c6 scopul final al gdnclirii tre_ buie sA fie satisfaclia gdnditorului. Deci, in cele din urm5,

... Existd senzalia cA nu conteazd ptea mult ce hotirAm aici. Evenimentele au intrat deja pe un fegag. llaideli sd ne inchipuim cd nu este aqa gi cd ne std in putere sd controldm lucrurile.
... Trebuie sA fim conEtien[i de fundalul de nervozitate existent. Nu il putem ignora.

DupI cum am ardtat mai devreme, emotiile Ei sentimentele fac parte din coloritul ha4ii. Prin intermediul conven[iei palariei roEii putem ajunge sA cunoagtem ,,regiunile" intens colorate din punct de vedere emolional. Atunci cSnd concepem solufi pentru dispute, putem sta departe de aceste zone.
... Restriclia propusd in cazul muncii prestate pentru firme concurente este, in mod evident, un punct sensibil. Sa il lesam deoparte pentru moment.

scopul gAndirii este de a satisface emofile exprimate. Dificultatea apare pe trei planuri. Oare chiar lucrcaze cursul propus al acfiunii pentru satisfaccrea clorinlelor cxprimate?

... Nu mi se pare ca scAderea prelurilor va cluce la cre$tere efectivtr a vdnzdrilor.

A doua sursd de dificultali apare atunci cAncl o parte igi


satisface dorinlele pe seama celeilalte pdr1i.

... Liderul de sindicat nu va fi de acord cu nici o propunere care ar implica o scddere a salariilor. Este un punct de vedere care a fost exprimat foarte convingdtor.
74

... Putem sd rndrirn numdrul orelor suplimentarc sau se angajlm noi muncitori. Prima op[iune ar vjza oamenii care IucreazA deja. De pe urma celei de-a doua ar cdgtiga cei care nu au acum de lucru.
75

Eowenn

nr

BoNo

A treia sursd de dificultali este conflictul dintre satisfacfa pe termen scurt gi aceea pe termen lung. O dogmA de bazd in cregtinism exprima foarte clar acest lucru: $i la ce i-ar folosi unui orn sa cAgtige toatd lumea dacd gi-ar pierde sufletul? imediat un venit mai mare. Dar pe termen lung ii vom impinge pe clienli sd se indrepte cdtre alte firrne de publicitate. ... Daci scAdem prelul pentru a atrage clienli de la alte linii aeriene, vom putea fi in avantaj doar temporar. Apoi, ele vor adopta prelul nostru gi ne-am putea pierde clien[ii din nou. Iar profitabilitatea va ram6ne in continuare sctrzuti.

... Putem

sA ridicdm tarifele

la reclamd gi sI oblinem

Limbajul emotriilor
aibd logicd, ori sd fi.e corutante. ft ,,acordate fi"n,, cu limbajul. Rezistatri tenta[iei de a ad justifica emntriile.
sd,

Emayiile nu trebuie

Emotriile pot

CAnd po4i palaria rogie, cel mai greu lucru este

sI re_

... Chiar mi-ar plecea sd mdndnc po4ia asta de cartofi prdjig, dar nu ma va ajuta cu nimic la cura mea de slabire. ... Voi investi bani in piesa aceasta pentru cd-mi place Nerida, care joacd rolul principal, 9i vreau sA o vdd tot mai
mult.

justificare poate fi adevdrat5 sau falsd. in ambele cazuri. g6ndirea cu ajutorul palariei rogii o face inutila. ... Nu conteaz6 de ce nu ai incredere tn el. pur nu ai incredere in el.
Ei simplu

ziEti tentaliei de a justifica o emolie exprimatd. O asemenea

... imi doresc sd fiu perceput ca fiind dornic sd sprijin ideile revolufonare in tehnologie, insd pe termen lung qtiu ctr investitorii mei sunt interesa[i de o dezvoltare stabilA.
Emoliile fac parte atat din metoda de g6ndire' cAt Ei din chestiunea gdndita. Nu are rost sd sperdm ci vor disp6rea Ei ca vor l6sa locul liber g6ndirii pure.

... i1i place ideea cle a infiinla un birou la New york. Nu trebuie s6 intri in detalii Ei s6 explici de ce i1i place. Vom face asta mai t6rziu, c6nd vom fi aproape de a lua o decizie in privin[a acestei chestiuni. Ne simlim obligali sd ne scuzdm penhu emofile Ei sen_ timentele noastre, deoarece ele nu apatin gAndirii logice. De aceea, trebuie sd tindem sd le trat6m ca pe o extensie a logicii. Dacd nu ne place de cineva, trebuie sa avem un motiv bun pentru asta. Dacd ne place un proiect, trebuie si avem o explicalie logice. GAndirea de tipul palariei rogii ne elibereazd de asemenea obligalii. Asta inseamnd cA suntem liberi sA avem gi sd suslinem orice prejudecAli? Nu existd aici un pericol imens? Din con_
77

76

EoweRp

or

BoNo

$ase palarii g6nditoare

in logicd 9i tr6. Pericolul sta de fapt in prejudec6lile ascunse


nu in cele recunoscute drept emolii' funNu sunt impotriva explorarii emo[iilor Ei a soncldrii pdlariei roEii' clamentului lor. Dar asta nu line de conven[ia Emofile sunt adeseori nestatornice, inconsecvente' In
dacd sunt cadrul unui chestionar, americanii au fost intrebati in favoarea implicdrii in problema Americii Centrale' Majoimritatea au fost de acord. $i totuEi, a existat o majoritate fi in fapotriva fiecArei metode sugerate in acest sens' Pof implicirii, Ia modul abstract, dar impotrivA atunci

... Am senza[ia cd ezili in afacerea asta. Nu vrei sd intri, dar nici nu vrei sd rdm6i pe dinafara. Vrei sd stai, gata pre_ gdtit, intr-o antecamerd. Sa intri atunci c6nd fti "o.rui.r".' Nu-$ displace Morgan, dar nu te simli in largul teu lSngd el. !i-ai dori mai mult o scuzd ca sd nu_[i pl""a. ... Pur gi simplu nu ne putem sincroniza in aceastA tiune.
ches_

uou."u

Din punct de cdnd abstractul este tradus in termeni concreli' dar in lumea vedere logic, acest lucru parc sd nu aiba sens'

emofilor arc.

... Am impresia cd perspectiva acestei afaceri dispare pe tdcute. Nu e vorba de o lipsd de entuziasm, ci mai curdnd de ceva ce seamlnd cu dezumflarea foarte lentd a unei bArci de cauciuc. Nu se vede intdmpl6ndu-se ceva, dar dac6 te uili dupd un timp, e clar cd e mai moale dec6t inainte. Palaria roEie ii da g6nditorului libertatea de a se com_ porta ca un poet cu sentimentele sale. Ea oferd sentimente_ lor dreptul de a fi vizibile.

deEi unii Convenlia palariei roqii nu trimbileazd emo$ile' mai degraba pot fi tentali sd o foloseasc6 astfel' Ea seamdnd lor' cu o oglinda care reflectA emoliile in toata complexitatea

Se spune cA poporul eschimos are zapada.

20 de cuvinte pentru
cuvinte pentru

in alte culturi, exista la fel de multe

limbi eudiversele nuante ale iubirii' Engleza, ca multe alte de cuvinte ropene, nu are in uzul comun o gam6 foarte largd ura/iubicare sa inclice erno$ile. Exista a placea/a displacea' utiliza' clc re. mulpmit/nemullumit, fericit/ne1'ericit' Am putea qi exemplu, un cuvdnt pentru a indica starea indecis-ptlzitivA
altul pentru cea inclec'is-negativa' Cuv6nttrl
'sraspicios are o

in-

cir('trtura Prea negativa' Odetr ce g6ndirca cu ajutorui pildriei roEii ne permite noastre' pusA fim inclrazneli gi deschisi fala de sentimentele pelltru a se potrivi situaliei' 1g1n i11gt-'rca sa lc ,.acordatn fin", Irara pilaria rogie, ne-am limita la cuvinte dure, suslinute

prin ton

Ei

prin expresia faciala'


7B

79

Sinteza gAndirii cu pdldria roqie Pe cap

Partea a III-a

PALARIA NEAGR,I
i

Palaria roEie ii permite ginditorului sd spuna: ,,AEa simt in aceastd chestiune." Da legitimitate emo{iilor Ei sentimentelor' ca parte importanta a gAndirii. Face sentimentele vizibile, astfel inc6t ele sd devinA o parte a ha4ii gAndirii 9i, cle asemenea' o parte a sistemului cle valori care determind ruta de pe hartd' Furnizeazi o metodr convenabile, prin care un g6nditor poate intra si iesi din ,,modul sentimental" intr-un fel care nu ar fi posibil fara un asemenea instrument' ii permite gAnclitorului s5-9i cxploreze propriile sentimente sau pe ale altora, dintr-un punct de vedere specific'
CAncl un gAnditor foloseqte paleria roqie, nu trebuie sa existe niciorlatd vreo incercare de a-9i justifica sentimentele

Paldria neagrd este cea mai utilizatA, fiind, probabil, cea 9i mai importanta. Este paleria prudenlei, impiedicdndu_ne sd facem lucruri ilegale, periculoase, neprolitabile, ddundtoare. gi aga mai departc. Palaria neagrA este palAria supravicluirii. Un animal trebuie s6 inve{e care fructe sunt otrdvitoare gi sd citeascA semnalele de pericol omise de un poten{ial atacator. pentru a supravielui, trebuie sa fim precau{i. Trebuie sA stim ce sd evitdm. Sd identificam ceea ce nu va merge. Aga supravie_ 1uim. O gregeala prosteasca poate distruge totul, oric6t am fi de creativi.

sau de a le fundamenta logic.

Palaria roqie acoperi doud tipuri mari de sentimente' Mai intAi, sunt emofile obiEnuite, de la teama sau nepl5cere pdna la cele mai subtile, prccum suspiciunea' Apoi, existd judecA[ile complexe care intr5 in categoria presimlirilor' a intuiliei, bdnuielilor, gustului, sentimentelor estetice 9i a altora, lipsite de o justificare vizibila. CAnd o opinie se refera la acest tip de sentimente intr-o mAsurd semnificativa, igi
poate gasi locul tot sub paleria roEie.
'l

Palaria neagrd reprezintd baza civlizaliei occidentale pentru cd pe ea se fundamenleazd gdndirea critica. Baza sti_ lului argumentativ tradifional este scoaterea in eviclentA a lucrurilor contradictorii sau inconsecvente. palaria neagrd subliniazd nepotrivirile cu resursele, politica, strategia, etica, valorile noastre, qi aEa mai departe. Aceastl pdlarie se bazeazd. pe un mecanism natural al minlii. Este vorba despre mecanismul ,,nepotrivirii.,. Creierul creeazd, anumite tipare de agteptdri: aga arat6 lumea. DacA int6lnim ceva ce nu se potrivegte cu modelele existente, nu mai suntem in largul nostru. Acest mecanism ne protejeazA impotriva gregelilor.

80

il

BI

il

EoweRn nE Botto Mdncarea este excelentS. Ea este esen[iald pentru via[f,' Dar prea multe mincare duce la obezitate Ei poate provoca probleme de sdnitate. Nu este vina m6ncdrii, ci a faptului cd m6ncAm excesiv. in acelasi fel, existd oameni care folosesc excesiv peleria neagrl 9i care igi petrec tot timpul incerc6nd sA gdseascd gregeli. Vina nu este a palariei negre, ci a folosirii ei abuzive, excesive sau gregite.

Precaut Si atent
Curn e posibil ca o anumitd situatrie sd, nu se potiaeoscd, cu expeien[a naostrd. De ce un anumit lucru poate Scoaterea
sd,

Una dintre caracteristicile valoroase ale metodei celor gase palarii este aceea cA existd un timp alocat in care toatA lumea este invitate sa fie cAt se poate de precaut{, de grijulie si de criticd. Dar, in afara acestui timp alocat, nu e permis sd critici toate punctele unei probleme. Experienla a aretat cd oamenii care sunt pruden$ in mod obiEnuit, care Eiau cladit reputalia datoritd spiritului critic, gdsesc binevenitd metoda celor $ase Palarii. Palaria neagrd Ie ingaduie sd-Ei foloseasca pe deplin abilitelile critice. Cind se trece la o alta pelerie, g6nditorului i se permite se renunte la precaulie. In multe cazuri, gAnditorii prudenfi au fost surprinqi sd observe cAt de creativi pot fi atunci c6nd utilizeaz6 palaria verde.

nu meargd.. a

tn

euid,en1d,

a di,ficuhd4ilor 5i

problemelor. Rdm1nerea tn cadrul legal. Postrarea ualorilor Si a eticii.

Palaria neagrd este peltuia ,,naturald" a tradiliei occidentale de gdndire. Cu ajutorul ei ardtdm ce anume este gregit, ce nu se potrivegte sau nu merge bine. Ea ne protejeazd impotriva risipei de bani 9i de energie. Ne impiedicA s6 facem lucruri prostegti 9i sd incdlcdm legea. C6ndirea de tipul palariei negre este intotdeauna logicd. Trebuie sd existe mereu o baz6 logica pentru criticd. Dac6 un comentariu este pur emo[ional, el igi gesegte locul sub pal6ria rogie, nu sub cea neagrd. ... Nu-mi place ideea de a scddea preturile.

gindili cu pdlaria

... Aq" gdndili cu palAria rogie. in acest caz vreau sA neagr6. Vreau sa-mi explicali motivele

dumneavoastrd logice.

... Foarte bine. Potrivit e.xperien[ei noastre trecute

pe

care v-o prezint sub forma cifrelor v0nzdrilor - scdderea prelurilor nu a avut ca rezultat o crestere suficientd a v0nzd82

ii
lr

B3

Enwenn nr BoNo

$ase palarii g6nditoare

rilor, care sa justifice reducerea marjei de profit. S-a vdzut, de asemenea, cd qi alte firme au redus la r6ndul lor prelurile pentru a face fa{A concuren{ei. Motivele expuse purtend palaria neagra trebuie sa poate rezista dezbaterii. Trebuie sa aiba sens. Trebuie sd fie rezonabile $i atunci c6nd sunt a$ternute pe h6rtie, nu numai c6nd sunt prezentate de o persoani convingatoare. C6ndirea de tipul palariei negre nu este echilibrata. Prin ea, creierul este sensibilizat sd gdseasca posibilele primejdii, probleme sau obstacole. Accentul se pune pe motivele pentru care un anumit lucru nu merge sau nu e potrivit cu situatia datA. Cealalta parte este prezentata cu ajutorul palariei
galbene. S-a sugerat cd ar trebui sA existe o singurd pel6rie, numitl judecatd. Cu ajutorul ei, g6nditorul ar putea cAuta argumentele pro 9i contra viz6nd o situalie sau o solufe. Chiar dacd asta func[ioneazd in filozofie, in practicl nu merge. Creierul poate fi sensibilizat, la un moment dat, numai intr-o

Ar putea fi 9i un comentariu de tipul palariei negre. Intr-un sens general, ne agteptdm de la magini sd mearg5 cu viteze mai mari. intr-un sens specific, dac{ ne grabim sd ajungem undeva, aceastl observalie este de tipul pdlAriei negre. Pot exista insA imprejurdri in care acest comentariu sd fie, de fapt, gen palarie galbena. De pilda, dacd esre vorba de prima maqina a unui t6nar care de-abia inval6 sd conducd. Faptul cd ajunge la numai B0 de kilometri pe ora constituie un avantaj, fiindcd este redus riscul unui accident grav. Palaria neagrd justificA valoarea gi importanla precauliei. ... Vad cd aceastd idee este foarte atrdgltoare. Am examinat toate beneficiile. Cred cd acum avem nevoie sa gdndim cu ajutorul palariei negre. Trebuie sd cunoagtem poten{ialele pericole 9i dificultali. Care sunt neajunsurile?
... Trebuie sA fim congtien[i de posibilele primejdii pentru a le vedea atunci c6nd apar. E necesarA o g6ndire de tipul palariei negre.

singurd direclie.
Specificitatea pllariei negre elibereaza gdnditorul de nevoia de a fi nep6rtinitor, vezdnd ambele laturi ale chestiunii in acelaEi timp. Purt6nd palaria neagra, g6nditorul este incu-

... Sunt cu totul in favoarea numirii lui Peter in acest post. Dar ar fi inlelept sA gAndim mai int6i cu ajutorul pale-

riei negre.
... VAnzArile au crescut spectaculos dup5 campania pu-

rajat sd fie cAt mai prudent. Cu ajutorul palariei geilbene, g6nditorul iqi precizeaza pozilia gi cauta beneficiile. Nu le pofi face pe amAndouA simultan 9i eficient. Ca 9i in cazul celorlalte palarii, comentariile facute purt6nd palaria neagrd depind intotdeauna de un context anume: ,,Magina aceasta poate sd ajungA la numai B0 de kilometri pe

blicitarl. ExistA vreun aspect in privinla cAruia ar trebui fim precauli? Haidefi sd ne punem palaria neagra.

sA

ora."
Ce fel de comentariu este acesta?

... Am6ndurora ne place foarte mult aceastA cas5. Asta denotd o gAndire puternicd de tipul paldriei rogii. Hai sd incercdm palaria neagrd pentru cAteva momente.
Palaria neagra acorda importan[a cuvenitd g6ndirii prudente. Susgndnd 9i indrepte{ind prudenla, pderia neagrd inB5

Ar putea fi un comentariu de tipul palariei albe, deoarece este o simpla enuntare a unui fapt.
B4

EoweRo nE Boi.to

dice qi faptul ca este doar un mod de gAndire. Trebuie folosita in mod corect 9i eficient. Pentru a profita la maximum de o sugestie sau de o idee, este important ca gAndirea cu ajutorul palariei negre sa fie extrem de minulioasi. Asta ajuta atAt la evaluarea ideii'
cAt si la conceperea ei.

Con[inut

Si proces

neagrd va ajutd sd vd hoterdli dac6 mergeli inainte cu o idee sau o abandonali. Decizia finald se bazeazd pe o combina[ie intre palaria alba (fapte), cea galbena (beneficii) 9i cea neagrd (intuilie 9i sentimente). Datorita rolului pe care-l are in ,,concep1ie", pdaria neagra indica slabiciunile unei idei, permil0nd astfel corectarea lor.

in rolul ei de evaluator, pderia

Atroge atenlia osupra eroril.or d,e gdnd.ire. Pune ln tndnialafo4a daaezilnr.


Se

Este

poae toge o concluzie? singua corrclwie posibild?

... Pare o idee excelenta. Haideti sa facem un efort sus1inut, gindind cu ajutorul palariei negre, pentru a-i descoperi punctele slabe, astfel incAt se putem intreprinde ceva chiar acum, in stadiul de proiectare, in loc s{ le descoperim mai tdrziu.

O buna parte din argumentalia tradi$onal{ occidentalA atace procesul argumentirii: dactr procesul este incorect, concluzia nu poate fi corectd. De fapt, concluzia chiar poate fi corect4, dar nu s-a dovedit acest fapt. Metoda celor gase palarii fiind at6t de diferita de argumentatie, nu apare nevoia dezbaterii detaliate a procesului. In orice caz, cu ajutorul palariei negre se pot scoate in evidenle deficienlele procesului de gAndire in sine.

... Am hotarAt acest curs al ac$unii. Trebuie se vedem


toate problemele, obstacolele si dificultalile potenfiale, pentru

... Remarca pe care ai fAcuro este o presupunere, nu


un fapt.

a putea g{si modalit{1ile de a le depagi. Avem deci nevoie de palaria neagre.

... Din ceea ce ai spus nu rezulte aceaste concluzie.


.-. Aceste cifre nu sunt cele pe care ni le-ai arAtat data
trecut6.

... Este doar o explicalie posibila. in nici un caz singura.


Valoarea intregii metode ar fi subminatd dacA s-ar permite intreruperea aplicerii ei cu astfel de comentarii. Ne-am intoarce la limitarile modului argumentativ. Agadar, g6nditorul trebuie si noteze gi sd acumuleze principalele critici Ei sa

le prezinte numai atunci cdnd e folosita pelaria neagre.


86
a7

I
Eowe.Ro

ur

BoNo

$ase palarii gAnditoare

Cu ajutorul palariei albe, cineva avanseazS un set de cifre referitoare la v6nzdri. O persoana gtie cA aceste cifre sunt, de fapt, vechi de cinci ani. Ar trebui sd intrerupA qedinta Si sA semnaleze eroarea? E de preferat sd men[ioneze un alt punct ce decurge din utilizarea palariei albe. ... Cifrele pe care ni le-ai dat sunt vechi de cinci ani. Nu avem cifre mai recente. Metoda celor gase pdlarii fiind diferita de argumenta{ie, nu i se aplica regulile acesteia. Nu se mai pune problema de a argumenta dintr-un anumit punct de vedere, ci de a umple c6mpul cu posibilitali.

in scddere, calatoriile au o organizare mai buna 9i existd mai pulini copii.


... Este posibil ca lumea sd se plictiseasca de c5latorii. Tehnologia ar putea oferi modalitali noi de a te clistra acasd. Bolile contractate in locuri inclepertate pot descuraja turismur.
Aceste posibilitali sunt puse una lAnga alta, ca in cazul g6ndirii in paralel. Ea prezintd punctc diferite cle veclere gi pdreri divergcnte.

... DacA mdrim rlurata pedepselor Ei marim amenzile, vom reduce infraclionalitatea.
Pare o deduc$e destul de logica, dar poate sd nu fie valabila in practicA. Daca riscul de a fi prins este, in fapt, foarte mic, ori este perceput ca fiind foarte mic, atunci creglerea pedepsei poate avea un efect redus. Exista, de asemenea,

Deducfa logicd insistd asupra atitudinii. Metoda celor palarii se ocupd dc posibilitali 9i probabilitali. in lumea reald, este foarte greu sd ai certitudini. Trebuie sd actionezi pe baza probabilitalii.
gase

... Aceasta este, intr-adevAr, o posibilitate. L)ar ai demonstrat cA este o certitudine.

inci

nu

posibilitatea cregterii violenlei: un infractor sI fie inclinat sA ucidd pentru a sc5pa de martori. in plus, gederea mai lungd. in inchisoare poate transforma infractorii mArun[i in criminali inraili, prin influenla colegilor de detenlie. Exista tot felul de posibilitali. Prea adesea dovada nu inseamna altceva dec6t lipsa de imaginalie. Dacd ar exista cifre furnizate de palaria albe, care sa indice ca pedepsele sporite rcduc infraclionalitatea pe termen Iung, precum gi pe termen scurl, atunci aceste cifre ar fi mai valoroase dec6t deduclia aparent logica.

Existd momente cAnd chestiunile pot fi tratate intr-o ma_ nierd logicd, prin aplicarea unor gabloane. in majoritatea ca_ zurilor ins5, gdndirea practica se bazeazl pe probabilitate . Degi suntem tenta[i sA discutAm in contradictoriu, pAlAria neagrA nu ne dd permisiunea de a face acest lucru. pot Ii indicate erorile procedurale. Pot fi expuse declaralii para_ lele, care exprimd puncte de vedere diferite. in final, a."b,ri" sA se ajungd la o hartl clarA a posibilelor probleme, obsta_ cole, dificulta[i 9i pericole. Accstea trebuie clarificate si elaborate.

in""r"o."" de a gdsi solulii pentru clepAgirea sau abordarea dificultalilor sugerate de palaria neagrd se face cu ajutorul palariei verzi.
Jine de firea oamenilor sa-Ei arate imecliat dezacordul fala de o idee prezentatd. Dar preqedintele sau intermedia_ rul trebuie sd men[ind disciplina palariei.
B9

... Turismul are ganse de dezvoltare pentru ca veniturile familiale sunt in cregtere, prelurile biletelor de avion sunt
BB

$ase palarii gAnditoare

Trecutul si aiitorul
Ce
Se
este probabil sd. se tntdmple tn aiitor? potiaeste ostc- cu erperienla trecutului? Care sunt risatrile?

Ambele afirmalii sunt corecte. Acolo unde existl o istorie a infla$ei, oamenii economisesc mai pu1in, deoarece qtiu cd banii i$i pierd valoarea. cand aceastd istorie nu exista, oamenii pot s{ economiseascd mai mult, deoarece simt cA au nevoie de mai mulli bani. Acolo unde exista un nivel inah cle sofisticare financiard, oamenii pot prefera sd imprumute de_ cdt sa economiseascd, fiindce, in final, rata dob6nzii poate fi
negativA.

O funclie foarte importantd a paleriei negre conste in es-

timarea riscurilor. Toate acliunile propuse vor fi indeplinite in viitor. Aceasta este o diferente exuem de importanta intre gAndirea .academica* Ei g6ndirea ,,din lumea reale". In cazul gAndirii academice, este suficient se descrii, sa analizezi 9i si oferi explicalii. in lumea reala, exista elementul de acpe care eu il numesc uneori operuhtitote. [iune

... Dupd 20 de ani de muncd in industria cosmeticl, vreau sA spun din experien{d cA nu po[i avea aceeagi marc{ gi pentru un produs de lux, pentru unul de 9i larg consum. N-o sd meargA.
... in industria hoteliera, acelagi pr<ldus cle baza poate fi comercializat sub doua m4rci diferite, la pre[uri diferite. Ast_ fel de situalii s-au dovedit a avea succes. baz{m pe experient{. Unul e avansat prin prisma palrriei
Ambele puncte de vedere sunt valabile atunci c6nd ne

Ce se va int0mpla dace vom intreprinde aceaste ac$une?

Va fi acceptat{? Avem resurse pentru ea? Cum vor reacliona oamenii? Cum va reacliona concurenla? Ce s-ar putea se nu meargd bine? Care sunt potenlialele probleme? Va continua sa fie profitabila?
Suntem nevoili sf, ne intemeiem speculaliile despre viitor pe propria experien[I sau pe a altora.

negre, celalalt finAnd cont de cerin{ele palariei galbene. in practicd, comentariul de tipul palariei galbene poate fi avan_ sat gi cu ajutorul palariei negre, ca o provocare pentru afirmalia referitoare la cosmetice: ,,Acest lucru nu este neaparat

adevirat, deoarece in industria hotelierA..... CAnd privim spre viitor, folosind lecfile trecutului. intre_ barea este intotdeauna dacA o anumitA lecfie e semnificativA. Sunt circumstan[ele acele:ui? ... AceastA polidca poate fi foane bund pentru hotcluri, unde nu ai de-a face cu doua produse in acelagi timp. Dar se poate dovedi inadecvati in cazul cerealelor pentru micul dejun.

... ir,
... i.r

*"-,rri "."-.,ri

de infla1ie, oamenii economisesc mai mult.


de inlla$e, oamenii economisesc mai pu1in. 90

9l

Enweno oe BoNo Pot fi fdcute comentarii de tipul palariei negre' spunAnd:

,,Vdd un pericol

in.."'

... Vad un pericol in faptul cd firmele concurente ar putea reduce, la r6ndul lor, prelurile.

Problema utilizd,ii excesiae


Este u4or sa

... Vad un pericol in supraproductia de lapte'


... Vad un pericol in faptul cA o noui companie ar putea oferi asigurdri din cele mai simple.

fii

citic.

... Vad un pericol in practicarea unor preluri prea mari pentru vinurile proprii, fiindca multe 16ri produc acum vinuri excelente.

Unora le place sd fi.e exclwia citici. Neaoia de a-li aduce contibutia.

poate fi utilizat5 in mod excesiv sau chiar abuziv. pastele sunt o m6ncare excelentd, dar dacd le mdndnci in fiecare zi, la fiecare masd, nu-{i vor mai trezi un entuziasm prea ma_re. Este mult mai ugor se fi critic dec6t constructiv. Este greu sA proiectezi un scaun. Sa critici un scaun este mult mai facil. Dacd scaunul este simplu, il critici ca fiind demodat sau plictisitor. Dacd este elaborat, il critici ca fiind vulgar sau preten[ios. Aleg6nd inten[ionat un concept cliferit de cel prezentat, ai intotdeauna posibilitatea sd critici

Dupa cum am indicat anterior, palaria neagra este exce_ lentd. Dar, a$a cum se int6mpla cu multe lucruri extraordinare,

inclinat s6 faci asta.

clacd esti

Existd oameni care igi^construiesc imaginea gi importanpe dorin{a de a critica. intr-o Eedin{d, oamenii vor ta sd par_ ticipe, sd fie observa[i, sA contribuie, cel mai simplu Ei mod de a contribui este sd spui ,Da..., clar... Dac6 ideea

in propo4ie de 95olo, existA tendinfa de a te concen_ tra asupra restului de 5olo. Este un lucru util in stadiul de proiectare, pentru c6 cele 5 procente pot fi corectate. Este mai pulin util in stadiul de evaluare, cdnd trebuie recunoscute cele 95 de procente excelente.
celentA 92 93

este ex_

Enwano

le

BoNo

incaUneori, reprezintd doar o chestiune de egoism' Cineva la cele critice' pabil sa faca altfel de comentarii se limiteaze cel mai adesea este cloar o obignuinld. In disculiile argumentative tradilionale se permit in orice moment comentarii negative. Cdnd se obi$nuiesc cu metoda celor $ase Pelerii' oamenii ies clin modul ,,precauliei permanente"' Evolueaz6 bine dar acum evolueazd bine 9i cu ajupalaria neagrd

tltilizarea excesiva a palariei negre nu este folositoare'

Sinteza senfirii cu peleria neigrd pe cap

purt6nd

galbene sau verzi' Ajung sa considere binevenitd io.ul ""1"i posibilitateadea-sidemonstrainmaimultefeluriabilitadle. Este important s6 recunoastem excelen[a 9i importan{a palariei negre Ei sd ne ab$nem sa o utilizdm in exces'

G6ndirea cu ajutorul palariei negre se referd la prudenIntr-o anumitd etap5, e nevoie sd se ia in considerare !d. ris_ curile, obstacolele, problemele potenfale gi neajunsurile unei sugestii. Sigur cA ar fi o prostie sd dam curs unei suges_ tii inainte de a o examina cu un ochi precaut. palaria n"ugr, ne face grijulii. Purt6nd-o, incercdm sa evitdm pericolele 9i dificultafle. Palaria neagrd scoate in evidenla chestiunile care necesitd atentie pentru cd sunt slabe sau ddundtoare. Palaria neagre subliniaz{ problemele ctrrora trebuie sd le acorddm aten[ie. Palaria neagrd poate fi utilizatd in procesul de evaluare: ar trebui oare sa d6m curs acestei sugestii? Este - slabe folosita in procesul de proiectare: care sunt punc_ tele asupra cdrora trebuie sd ac{iondm? Ea cautA sd prezinte riscurile problemele Ei care se pot ivi in viitor: ce poate sd nu meargd bine daca punem in prac_ ticd aceast{ sugestie? Se refera in mare mesurd la ,,potrivire.,. Cum se potri_ veste aceastA sugestie cu experienlele noastre trecute? Se potrivegte aceastd propunere cu politica Ei strategia proprie? Dar cu etica gi valorile noastre? Se potrivegte sugestia cu re_ sursele de care dispunem? Dar cu faptele cunoscute gi cu experienla altora?
^

94

95

Euw,qnu on BoNo

PuitAnd palaria neagrd, ne concentrAm direct asupra baza supraaspectelor legate de ,,precau1ie"' Aceasta este vie[uirii, a succesului gi a civilizatiei' in evidenta Gdndind prin prisma palariei negre' scoatem inseamnd erori procedurale ale gAndirii inseqi' Dar asta nu l6satd sa degenereze discuiie in contradictoriu 9i nu trebuie de a in aqa ceva. Scopul gAndirii de tipul palariei negre este marca pe hartd punctele de precau[ie' Ea poate fi utilizata excesiv 9i abuziv dacd reprezintd in nici singurul mod de g6ndire' Acest abuz nu diminueaz6 conducerea peri,n""urvaloarea palariei negre, la fel cum cd toate maculoasd 9i ncglijenta a unei maEini nu inseamn6 5inile sunt Primejdioase.

Partea a IV-a

pATAnIA GALBENA

GAndili-va la strdlucirea soarelui. G6ndif_va la optimism. Purtdnd peldria galbena, gAnditorul iqi propune sa gaseasca foloasele unei sugestii gi incearc6 sA vacld cum se poate pune in practicA icleea.

Palaria galbena este mai greu de purtat decAt palaria neagra. creierul cste dotat cu u'mecanism natural care ne ajutA sA evitem pericolele. Nu exist5 un asemenea mecanism natural in cazul palariei galbene. Din acest motiv, majorita_ tea oamenilor se pricep sd foloseasce mai bine palaria neagrA dec6t paliria galbena. Trebuie s6 ne dezvoltdm o ,,sensibilitate la valoarc... Asta inseamnl sd fim la fel de sensibili la valoare pe c6t suntem deja la pericol. Este un obicei care trebuie crezvoltat. Am asistat la numeroase qedinle de crealic in timpul cArora au aparut idei excelente. Din pacate, cei prezenli nu vad valoa_ rea propriilor idei. Este o pierdere de timp sd incerci sd fii creativ dacA nu egti in stare sA recunogti o idee bunA. De aceea este at6t de importanta dezvoltarea sensibilitatii la va_
loare.

Palaria galben5 are o mare valoare fiindcA ii silegte pe oameni sd o caute. Uneori apar surprize mari atunci c6ncl fo_ losim pdlaria galbena. Alteori, un lucru ce nu pdrea prea in_ teresant cap6td subit o mare valoare. Chiar 9i in ideile cele
96 97

Enwann

or

BoNo

mai neatrdgAtoare se poate gisi o oarecare valoare dacd le examintrm cu suficientd aten[ie. Palaria galbena trebuie si fie bazatd pe logic6. Trebuie sd se gdseascd motive pentru valoarea enuntate. Palaria galbeni este o palarie de judecatd 9i nu se bazeaz6' pe fantezie. Care sunt valorile? Pentru cine? In ce imprejureri? Cum sunt livrate ele? Ce alte valori putem gasi aici?

Speculatiu-pozitiud,
Gdndire pozitiud.

Galbenul semnificd lumind. si strd.Iu,cire.


Optimisrn.
Accen,t pe beneficii.

C6,nd.irea corutructiad, $i dninla de ,,a fare lucrurile sd se tntdmple".

A fi pozitiv este o alegere. Putem hotari sA privim lucrurile intr-un fel pozitiv. Putem hotari sd ne concentrem asupra aspectelor pozitive ale unei situalii. Putem cAuta foloasele. C6ndirea negativd ne poate pdzi de greqeli, de asumarea riscurilor 9i de pericol. Cdndirea pozitivA trebuie sA fie un amestec de curiozitate, pldcere, lecomie gi de dorinta de a ,,face lucrurile sd se intdmple". Se poate argumenta ca progresul omenirii depinde de dorinla de ,,a face lucrurile sd se int6mple". In cartea mea despre succes, Taclica: arta $i $tiinla succesului (Tactics: The Art and Science of Success), caracteriza oamenii realizali tocmai prin dorinla coplegitoare de a da curs acliunii. Am numit palaria galbena,,speculativ-pozidve" intruc6t, prin orice plan sau ac[iune intreprindem, privim inainte, spre viitor. Acolo se va realiza planul sau acliunea. Niciodata nu putem fi la fel de siguri de viitor pe cdt suntem de trecut, deci trebuie sd speculdm in legAtur6 cu ceea ce se poate intdmpla. Ne apucdm sf, facem un lucru pentru ca merite. Evaluarea acestui ..merit" sau a acestei valori este cea care confere aspectul,pozitiv" al speculativ-pozitivului.
9B

99

I
Flownnn

nr

BoNo

$ase palarii gAnditoare

Chiar si atunci cAnd examindm ceva ce s-a intdmplat deja, putem alege sA privim aspectele pozitive, se extragem o interpretare pozitiva.

... Mi-a1i aretat toate motivele pentru care nu vd place ideea gi din cauza c6rora probabil cA va da greg. in acest
moment, a9 vrea
Ce vedeli?
sA vA

indesali bine pe cap palaria galbenl.

... Lucrul pozitiv este ca acum gtim cum o sa ac[ioncze. S-a terminat cu incertitudinea. ... Haidefi sr ne punem palariile galbcne Ei sx ne g6ndim la aspectele pozitive. Kodak a decis sd intre pe piala de aparate foto de tip Polaroid. Deci va trebui sA-gi promoveze produsele. In acest fel, publicul va deveni mai congtient de calitalile fotografiei Polaroid. Asta ar putea contribui la creEterea vAnzdrilor - mai ales dacA oamenii vor percepe cA produsul nostru este mai bun.

... Din perspectiva palariei galbene, vede{i vreun folos in incercarea de a face acest racord din plastic in locul unuia de metal? Costul ar fi cam acelasi.
... Mi-a venit ideea de a vinde chipsin pachete pereche. Se pare cA nimdnui nu-i place. Mi-o puteli prezenta gAndind prin prisma palarici galbene? ... Nu vreau un punct de vedere echilibrat sau obiectiv. Vreau o g6ndire din perspectiva pAlariei galbene. ... Palaria neagrA imi spune cA aceastd bricheta nouA Ei ieliina ne-ar putea afecta vdnzdrile. Dar palaria galbend imi spune ca bricheta ieftina ar putea inhtura piala mijlocie, silind unii cumpdrAtori sd intre pe piala scumpd, ceea ce noud
ne-ar aduce profit.

... Faptul cA a picat la examen este cel mai bun lucru care s-ar fi putut int6mpla. Nu ar fi fost fericita ca profesoara.

Pentru unii oameni, a fi pozitiv este un obicei natural al minlii. Cei mai mulf sunt pozitivi atunci cAncl prezinta o idee proprie. Allii abordeazd poziliv o iclee dacl vdd in ea un avantaj personal imediat. Interesul personal joaca un rol important in gdndirea pozitiva. Palaria galbend nu trebuie sd agtepte asemenea motivalii. Ea reprrezintS un dispozitiv pe care gAnditorul il adopt6 in mod deliberat. Aspectul pozitiv nu este rezultatul faptului ca i1i dai seama de calitatea unei idei, ci el precede acest rezultat. Palaria galbena c pe primul loc. CAnditorul qi-o pune gi ii urmeaza ceintrele de a fi pozi-

tiv qi optirnist. In analogia din domeniul inclustriei foto utilizatd mai sus, palaria galbend atrage culoarea galbena. la fel cum palaria
rogie atrage culoarea rogie.

... Este greu sd por[i o palarie galbend in acest moment. Dar greva din pres5 i-ar putea face pe oameni sd in[eleagd cit de mult le lipsesc ziarele Ei cA acestea sunt, din anumite puncte de vedere, mult mai bune decAt televiziunea.
DeEi gdnclirea prin prisma palariei galbene este pozitivd, ea necesita la fel de multa disciplind ca cea din perspectiva

... inainte de a trece la alte disculii, aq dori sd vd pune[i palaria galbena qi sd-mi spuneli ce credeli despre aceasta nou6 abordare.
100

palariei albe sau a palariei negre. A purta palaria galbena nu inseamnA doar sA faci o remarc6 pozitiva despre un subiect care intervine in disculie. Palaria galbend este o ceutare deliberatd a pozitivului. Uneori, aceastd ceutare nu d6 roade.

l0l

Euweno oE BoNo

... Port palaria galbena, dar nu gasesc nimic pozitiv de


spus.

... imi voi pune palaria galbena, dar nu mA a$tept sI g6sesc ceva pozitiv.
Se poate pretinde c6, dacd un aspect pozitiv nu este evi-

SpectruI pozitia
CAnd, d,eaine optimismul nesd.buinpd,? De Ia speran4d la lngicd. Ce este realismul?

dent, atunci nu are prea multa valoare. De asemenea, nu are rost s6-[i storci creierul pentru a gdsi aspecte pozitive indepartate, care au prea putinA valoare practicd. Este o percep1ie gregit inleleasf,. Pot exista aspecte pozitive foarte puternice care nu sunt totugi evidente la prima vedere. in acest fel lucreaza antreprenorii. Ei ved valoarea pe care cei dinjur nu au zdrit-o incd. Valoarea 9i beneficiul nu sunt in nici un caz evidente intotdeauna.

Exista oameni care continua sa aiba o pIrere bun5 despre un escroc chiar 9i dupd ce au fost ingelali de acesta. Simt ca a fost sincer la vremea respectivI, dar s-a lasat influen[at de evenimente sau de colegi. igi amintesc de puterea lui de convingere gi de faptul c{ le-a plecut sd se lase convingi. ExistA oameni gen l)ollrann,r'*. de un optimism care fnzeazl, prostia. Sunt unii care chiar se agteapte s6 cdgtige marele premiu la loterie qi igi construiesc viala pe aceaste sperante. Unii industriagi se uit6 la imensa piald a aspirinei 9i simt cA, dacA ar putea obfine mtrcar o cotA mica din ea, ar merita incercarea. ir, -o-"nt optimismul devine nes{buin1tr 9i "" Oare g6ndirea de tipul palariei galbene speran[I absurda? ar trebui sa nu aibe limite? Ar trebui sA nu [ini cont de probabilitate? E bine oare ca astfel de lucruri sA fie lasate pe seama gAndirii cu ajutorul pelariei negre? Spectrul pozitiv se intinde de la supra-optimist la logic-practic. Trebuie se avem grija cum ne migcAm in acest spectru. Istoria este plind de viziuni 9i visuri lipsite de sim[

' Oameni excesiv de optimigti, dupa numele eroinei create de scriitoarea american{ Eleanor Porter (n- trad,.l.
t02
103

Eoweno

le

Boxo

$ase palarii gAnditoare

practic care au inspirat efortul ce le-a transformat, in cele din urma, in realitate. Daca ne limitam gAndirea de tipul palariei galbene la ceea ce este solid gi bine cunoscut, va exista foarte pulin progres. Ideea de baz6 este sd privim cu optimism acliunea care urmeaza. DacA ac[iunea nu e decAt speran[a (ca cea a c69tigerii marelui premiu la loterie sau a salvdrii afacerii printr-un miracol), atunci optimismul este deplasat. Dacd optimismul duce la o acfiune in direclia aleasa, totul devine mai greu. Optimismul exagerat duce de obicei la egec, dar nu intotdeauna. Cei ce se asteaptd la reugitd sunt cei ce reuQesc.

dovedit foarte probabil, in baza experienlei 9i a ceea ce gtim ganse bune datorita unei combinatii de lucruri diferite
ganse egale

doar posibil posibilitate indepdrtatA. Este o clasificare oarecum asemendtoare celei folosite pentru gdndirea de tipul palariei albe. Putem sd nu dam curs niciodatd unei posibilitali indepArtate, dar ea trebuie sA se gAseasca pe hartd. in acest fel, avem opliunea de a o respinge sau dc a incerca sa-i imbun5tA[im qansele. DacA nu este pus6 pe hartd, nu avem nici o opliune.

... ExistA o foarte micd gansd ca, in urma prdbuEirii avionului, sa existe supravieluitori. Trebuie sA mergem gi sA
vedem.

... Este posibil ca acest nou partid sa clivizeze voturile opoziliei.

... $tiu ci e foartc ocupat 9i foarte scump, dar ia legdtura cu el 9i invital sa deschida conferinla. Poate ca acceptd. in cel mai rdu caz, ne refuzd. ... Oricc fatd vrea sd devinA actrila, insd numai foarte putine reugesc, aga ca gansele de succes nu sunt mari. Cu
toate acestea, odatd ce existA l)ersoane care au reugit, nu vdd de ce nu ai incerca gi tu, dactr asta vrci.

... Dacr investim serios in promovarea acestui film, ne


asigur6m succesul.

fie aleasd magina anului. Trebuie sA ne g6ndim cum sd reflectAm asta in publicitate. Poate cd nu se va int6mpla, dar trebuie sA fim preg6tili.

... ExistA gansa

sA

Ca qi in cazul celorlalte paldrii, scopul palariei galbene este de a colora harta gAndirii abstracte. Din acest motiv, sugestiile optimiste trebuie notate gi puse pe hartd. Nu este nevoie sa le evaludm in cletaliu inainte de a proceda astfel. in orice caz, ar fi bine sd le etichetam drept sugestii cu o esti-

... Nu prea ai cum sd gAseEti o comoartr ascunsd intr-o prdvdlie de antichitali de la [ari. Totugi, la drept vorbind, cele mai ascunse comori artistice provin din locuri in care nirneni nu se a$tepta sA le g6seasc5.

mare brutd a probabilitalii. Se poate intocmi o clasificare simpla a probabilitalii:


104 105

$ase

palfii

gdnditoare

Motiae si sprijin logr,c


Pe ce se bazeazd. aiziunea pozitirsd'? De ce cred'eli cd' se ttaintdmpla ostfel? Motiae de fond Pentru oPtimkrn-

... Palaria galbena imi sugereazd cd omleta ar putea fi un fel de mhncare foarte potrivitd pentru un restaurant de tipul fast food. Daca ar fi sa caut motivele care sa vind in sprijinul acestui punct de vedere, ag alege tendinla oameni_ lor de a-gi controla regimul alimentar 9i preferinla pentru mdncd.ruri ugoare. Ag mai spune cA oamenii nu mai m6n6n_ cd des oua la micul dejun, aga cd igi pot dori oua la o alta
masA.

... Ce ziceli de o game de manugi.,specializsls..? Nu cloar mdnuEi care 1in de cald, ci qi mAnugi pentru lucrul la magi_
nd, mdnugi cu care sA m5nSnci, mdnugi pentru menaj. Ast{zi, oamenii trebuie sd. faca mai multe pentru ei. De asenlenea, devin din ce in ce mai preocupati de infaFsarea lor si de in_

O apreciere pozitiva se poate baza pe experien[A, pe informaliile disponibile, pe deduc$e logicd' pe indicii, tendinle, supozilii 9i speran[e. Trebuie sd-gi precizeze gAnditorul cu palarie galbeni motivele de optimism? DacA

grijirea pielii.

nu sunt precizate motivele, ,,sentimentul bun"


sd

poate fi plasat sub pelaria ro$ie ca sentiment, presimlire sau

intuilie. Gdndirea prin prisma palariei galbene trebuie

meargi mult mai deParte. Ea acoperi judecata pozitivd- G6nditorul cu palarie galbend trebuie sd-qi dea toat5 silin[a si glseascd c6t mai mult sprijin pentru optimismul propus- Acest efort trebuie sd fie congtient gi suslinut. Dar gindind cu ajutorul palariei galbene nu trebuie sl ne limitem doar la punctele care pot fi justificate in intregime. cu alte cuvinte, trebuie sf, se faca efortul de a justifica optimismul, dar dacd efortul nu este incununat de succes, sugestia poate fi totugi avansata ca speculalie' PSlaria galbene pune accentul pe explorare 9i pe specula$a pozitivd. Ne strSduim sa gasim posibilele foloase' Apoi ceut4m sA le justificAm. Aceastf, justificare este o incercare de a consolida sugestia. Daca acest sprijin logic nu vine dinspre palaria galben6, nu il vom gasi nicSieri altundeva'
106

t07

$ase palarii gAnditoare

in bine.

probleme, de o imbunatdlire sau de valorificarea unei ocazii. In fiecare caz, propunerea este menitd sd aducd o schimbare Un aspect al gAndirii prin prisma palariei galbene vizea_

GA,ndirea constructiad
Face lucruile sd se tnt6'mPle' ProPuneri si sugestii.

zA gAndirea reactivd. Este aspectul evaludrii pozitive, perechea

evaluarii negarive a palariei negre. Gdnditorul de tipul pala_ riei galbene surprinde aspectele pozitive ale ideii prezentate, a$a cum gAntlitorul cu pdldrie neagrd se refer{ la cele nega_ tive. In aceastd sec[iune, me ocup de o alta fa[etd a gandirii de tipul palariei galbene aspectul constructiv.

inchipuili-va opt gAnditori critici strAlucili carc stau in jurul mesei qi se gdndesc la mijloace de imbun6tS[ire a alimentarii cu apa a oragului. Nici una dintre aceste minli str6lucite nu poate incepe sA func[ioneze pin| ce nu se avanseazA o propunere. Acum, intreaga strllucire a antrenamentului ." poate dczldnpi. Dar de unde vine propunerea? ".iti" s-a antrenat astfel incdt sd o poata inainta? Cine Critica este o parte foarte importantA a g6ndirii, dar nu e, in nici un caz, suficienta. Ce vreau sd subliniez este cd nu-i suficienr si formezi rninli critice. Tradilia gandirii occidentale

... Pentru a imbundtA[i alimentarea cu apa, am putea construi un baraj pe r6ul Elkin, creAnd astfel un rezervor.
clepArtare.

... ExistI apA din abundenld in rnunli, la B0 de kilometri Ar fi potrivit oare sd instaldrn o conductA?

... La o toaletd normala se folosesc aproximativ 30 de litri de fiecare data c6nd se trage apa. Exist6 moclele noi care folosesc doar patru litri. Astfel, se pot economisi p6na la I00 de litri pe zi de persoanA, sau 30 de milioane in total.
... Dar dacd am recicla apa? Am auzit cA existd sisteme noi, cu membrand, care o fac economicd. problema eva_ $i cudrii ar fi mai micA. Sa studiez acest aspect?
Fiecare dintre enun[urile de mai sus este o sugestie con_ cretd. Odat6 ce sugestia e luatd in disculie, poate fi dezvol_ tatd 9i supusA in final evaluArii prin prisma palariei negre gi a celei galbene.

in

asta constd

GAndirea

cu

ajutorul palariei negre acoperd aspectul

9i e inadecvatd'

gAndirii critice. CAnd am vorbit despre palaria neagrd, am ardtat clar cd, atunci c6nd o poarti, un ginditor trebuie sA-qi joace rolul in intregime: sA fic cAt mai critic posibil' Aceasta este o parte importante a gAndirii 9i trebuie facuta bine' Palariei galbene ii rdm6ne aspectul constructiv 9i generator. De aici trebuie sa vinA ideile, sugestiile 9i propunerile' Vom vedea mai tdrziu ca palSria verde (creativitatea) joaca' la rAndul ei, un rol important in forrnarea ideilor noi' GAndirea constructivd line de palaria galbenA, deoarece ea este pozitivdin atitudine. Se fac propuneri pentru arealiza mai bine un anumit lucru. Poate li vorba de rezolvarea unei
l0B

galbene qi dali_mi sugestii mai concrete. Cu c6t sunt mai multe, cu at6t e mai bine. ... John, ce sugestie ai? Cum am putea aborda aceastd problemd? Pune-1i, te rog, paleria galbend.
109

... Puneli-va palariile

EownRn nE Botto

$ase

palfii

g6nditoare

[n acest punct, cineva va remarca' probabil, cd propunerile ar trebui sd vini de la specialigtii in hidrologie, astfel de subiecte ne{iind la indemina amatorilor. Rolul amatorilor, cu gAndirea lor criticd, este sd evalueze propunerile inaintate de expeti. in **" mf,surd acesta este un limbaj politic. Tehnicienii au menirea de a furniza ideile, iar politicienii trebuie sd le evalueze' Poate exista intr-adevdr un rol pentru acest tip de gdndire in politicA, dar ii lasd pe cei ce iau deciziile la mina specialigtilor. in alte domenii' cum ar fi afacerile sau gAndirea personald, g6nditorul este propriul sau expert gi trebuie sd produci ideile de unul singur' De unde vin sugestiile gi propunerile? Cum ajunge g6n-

... Nu, nu suntem gata sd trecem la gAndirea de tipul pdlariei negre. Nu cred ctr am epuizat toate sugestiile posibile.
Da, intengionam sd apeldm la expe4i gi consultanqi, dar haidef sd stabilim mai intAi c6teva direclii posibile. Sd rdmAnem deci, incd pu1in, la g6ndirea constructivd a pdlariei galbene.

ditorul cu palarie galbena la o solufe? in aceastd carte, nu putem analiza amdnun[it diversele metode de proiectare Ei de rezolvare a problemelor' Am atins asemenea subiecte in alte cd4i pe care le-am scris' Propunerile fdcute cu ajutorul palariei galbene nu trebuie sd fie foarte istete sau ieqite din comun. Ele pot viza modalitali obignuite de a trata chestiunile respective. De asemenea, se pot referi la metode despre care se gtie cd sunt folosite in
sau la alaturarea unor efecte cunoscute construirii de solutii sPecifice.

palaria neagr6. DupA cum am ar6tat, palaria neagrA poate sesiza gregeli, dar nu are responsabilitatea de a le corecta.

Agadar, palaria galbena vizeazd,generarea de propuneri gi evaluarea pozitivl a acestora. Pe l6nga cele doua aspecte, existr un al treilea- Acesta se referi la dezvoltarea ori ..cladirea" unei propuneri. Asta inseamnd mai mult decAt evaluarea reactivd a unei propuneri. Este construcflo. propunerea este modificatd, imbundtd[ite gi consolidatd. In acest aspect de imbundtdlire a gAndirii de ripul pale_ riei galbene se incadreaza corectarea gregelilor semnalate de

tI

prepl.

... Dacd cedem domeniului privat furnizarea apei, exis_ pericolul de a ajunge la m6na unui monopol care impune

alte

parf

in

scopul

... Am putea se ne protejdm impotriva unei astfel de situalii fix6nd un plafon de pre[. L-am putea stabili plecAnd de la prelul actual 9i lasAnd o marja penrru inflafe.
Vreau sa subliniez ca in privin[a aspectului de gAndire constructiva a palariei galbene nu este nevoie de cine qtie ce idei revolufionare. Avem, in acest caz, doar dorinla de a ina_ inta propuneri concrete, chiar dacA sunt de domeniul obis_

Dupd ce palaria galbend direclioneaza mintea gdnditorului cdtre conceperea unei propuneri, propunerea in sine nu este, de obicei, gleu de g6sit.
... Va rog sa vd da1ijos palaria neagrd. in loc sa evaluam propunerilc pe ca-re le avem pAnii acum, haidef sii ne punem propuneri' Jralaria galbena ;i sA nrai venim cu c6teva

nuitului.

... PdstrAnclu-mi pe cap pdldria galbena, sugerez sd lasdm {irnrele private sA vAnda ap6 la preluri competitive' 1r0

rll

$ase palarii gdnditoare

... Existd atAtea tipuri de asigurdri, incAt lumea e derutat6. Am putea avea o asigurare globala care sd cuprinda totul? Lua$ ideea aceasta 9i dafi putinA aten[ie cu ajutorul palariei galbene. Apoi reveni[i gi spune[i-mi cc af gasit.

Specula7'ie
Piuire tn uiitor.
Valoarea lui ,.dacd'". Cel mai bun scenariu Posibil'

Speculalia are de-a face cu supozilia 9i speran{a' Investitorii sunt, prin natura activitalii lor, speculatori, chiar daca

termenul pare a fi rezcrvat constructorilor qi agcnlilor de sa bursA. tJn constructor speculativ construieqte o casd fdre aiba un clicnt. De-abia dup.1 aceea se apuca sa-gi caute un
cumpArator.

Aspectul speculativ al palariei galbene presupune sa gdndim oportunitdtrile, sd meditdm asupra lor. El merge dincolo de rezolvarea problemelor 9i de imbundtifire. Oamenii sunt obliga[i sd rezolve problemele, dar nimeni nu este silit sa caute oportuniteli. Totugi, to[i sunt libei sd le caute dacd doresc asta. Gdndirea speculativd trebuie sd plece intotdeauna de la cel mai bun scenariu posibil. in acest fel se poate aprecia cAEtigul maxim pe care il poate aduce o idee. Daca beneficiile sunt slabe in cel mai bun scenariu posibil, atunci icleea nu meritd sa fic dezvoltata.

Orice spcculator trebuie sa aiba un siml puternic al potenlialului profit. Trebuie' de asemcnea, sa spere' GAndirca prin prisma Jralariei galbene inseamna mai rnult dec6t ralionament 9i propuneri' Este o atitudine care sA anticipeazd o situalie cu sperante pozitive' Ea iqi propune Imediat ce acestea intrevadd valorile 9i beneficiile posibile'

... in cel mai bun scenariu posibil, celalalt magazin d6 faliment qi noi preluam afacerea pentru intreaga zonA. Nu v5d insl de ce ar fi neapArat profitabil. I)upd cum stau acum lucrurile, celalalt magazin nu prea are vinzari. ... in cel mai bun scenariu posibil, rata clobAnzii cregte rapid Ei valoarea ipotecii noastre transferabile cu ratA fixd
face casa foarte vanclabila. Dacd beneficiile par destul de atrdgdtoare in cazul celui mai bun scenariu posibil, trebuie v5zut cAt de rentabil este acesta - Ei cdt de mare este probabilitatea de a aduce profiturile scontate. in aspectele sale speculative, g6ndirea de tipul palariei galbene vizeazl cel mai bun scenariu posibil 9i beneficiile maxime. Ea le poate ajusta in funclie de probabilitate. in cele din urma, pdlaria galbenA poate indica zonele de dubiu.

devin sesizabile, intervine cercetarea in acea direclie' in practicd, existd o mare diferen{A intre judecata obiectiva si intcnlia cle a gdsi valori pozitive' La acest aspect' de previziune, al palariei galbene md refer atunci cAnd folosesc

cuvintul specula[ie... Devinc popular un nou fel de mAncare gen fast foocl' Este un fel de pui aplatizat, gAtit in stil mexican Ei oferit ca ce credefi .pollo". Pune[i-vi palaria galbena Ei spune{i-mi
clespre asta.

r12

ll3

Erwenn ns BoNo
Pot ap6rea oportunit6li din extrapolarea tn viitor a prezentului; Ei, de asemenea, ,,dacd" are loc un anumit eveniment

$ase palarii g6nditoare

ori se schimbe unele conditii.


... Prelul obligaliunilor va creqte ,,dacd" scade rata dobSnzilor.

... ,,f)ac6" prelul combustibilului scade, maEinile mari se vor vinde mai bine.
Explorarea schimbarilor posibile de tipul ,,dacd" line de funcliunea speculativd a palariei galbene. Nu spun aici cd trebuie sd ne bazdm acqiunea sau deciziile pe explorarea unui ,,dacd" - deqi, uneori, este necesara acliunea defensivd, ca in cazul limitarii fondurilor sau al incheierii unei asigurdri contra incendiilor. Este vorba doar de o explorare de tipul paleriei galbene. Tot de func[ia acestei palarii line cercetarea lui ,,daca" in sensul riscului gi al pericolului. Partea corespunzetoare a funcliei palariei galbene este de a explora echivalentul pozitiv al riscului, pe care il numim ocazie.

Pentru orice concept nou, a existat mai intAi un fel de viziune. La fel cum un v6nzdtor bun igi realizeazl. vdnzarea conturdnd o viziune extraordinare, pe care clientul este invitat sA o impartiigeascd, proiectantul vinde o viziune pozitivd a ceea ce incearcS sd facd. IntAi vine viziunea, urmatl apoi de formd 9i detalii. Viziunea include atAt beneficiile, c6t gi fezabilitatea proiectului: poate fi facut 9i merite f6cut. Este foarte greu sd faci ceva in absenla unui anumit siml al realizarii 9i al valorii. ... Am o viziune legatl de locuinle ieftine atrdgdtoare, 9i cred cd vAd 9i cum s-ar putea face asta.

... Am o viziune legatd de un gen diferit de economie, care ar trata bunAstarea gi productivitatea intr-un fel nou. ... in viziunea mea, gdndirea e preclati, ca materie de baz6,,in toate gcolile. in unele [dri, s-a inceput deja punerea in aplicare a acestui lucru.
Emo$a gi stimularea unei viziuni merg dincolo de judecata obiectivd. O viziune stabilegte direclia pentru g6ndire 9i

pentru ac[iune. Acesta este un alt aspect al gdndirii prin


prisma palariei galbene.

... i.t

""

condifii ar fi profitabil acest lanl de hoteluri?

... Dacd se generalizeazd transmisia prin satelit, ce noi oportunitdli vor aperea pentru reclamd?
Aspectul speculativ al palariei galbene are legdtura 9i cu
aiziunea.

Am menlionat intr-o sec[iune anterioard rolul viziunii si al visurilor in caz ul palariei galbene. ittt -..n anumit sens, viziunea merge dincolo de specula$e liindcd poate fixa un obiectiv foarte greu de atins.

tl4

ll5

$ase palarii gAnditoare

ln limba

englezd, din cauza inlelesului foarte larg al cu-

Relatria cu creatiuitatea
DiJbrentra dintre corxtructitt Eficien1d, si schimbare. Idei noi si idei uechi.

v6ntului creatiu, apar unele confuzii. Exista dou5 aspecte distincte in privin[a acestei chestiuni. Primu] se referA la ,,a veni cu ceva". in acest sens, se poate crea o adevdratd harababu-

;i

creatiu-

r5. Un t6mplar face un scaun. Un antreprenor pornegte o afacere. Al doilea aspect este cel de ,,noutate". $i acesta este derutant, pentru cd existd doud feluri de noutate. Primul se referd la ceva ce este nou in sensul ca e diferit de ceea ce a
fost inainte; de exemplu, un sistem de comunicare ,,nou" in biroul tau poate sA fie bine cunoscut altor o mie de oameni. aspect al ,,nouluio' se referd la noutatea absolutd. Adicd la o invenlie sau la un concept care nu a existat p6n6 acum.

Palaria galbena nu are o legAturA directd cu creativitatea' Aspectul creator al gdndirii este acoperit in mod specific de palaria verde, la care vom ajunge curdnd. Este foarte adevarat cA aspectul Jrozitiv al gAndirii prin prisma pdlariei galbene este necesar creativitadi. Ca evaluarea pozitiva gi aspectul constructiv al palariei galbene sunt vitale pentru creativitate. TotuEi, palaria galbenl 9i cea ver-

Al doilea

de sunt distincte. Un om poate fi un excelent gdnditor cu palerie galbenS, gi totuEi, complet lipsit de creativitate. Vad un mare pericol in confundarea celor doua palarii, Pentru cA o persoana lipsita de creativitate ar putea simli cd palaria galbend nu este pentru ea. Creativitatea este legatd de schimbare, de inovalie, inven[ie, de ideile gi alternativelc noi. O persoana poate sd fie un foarte bun gdnditor de tipul palariei galbene, dar sd nu aiba niciodata o idce noua. Aplicarea cficientd a vechilor idei este un exerciliu adecvat palariei galbene. Nu trebuie sA gAsim mereu idei noi. Acest tip de gAndire este legat de ati-

ce-i privegte pe artiEti, avem de-a face cu un fel de dilerna. De exemplu, un pictor creeaz| ceva ce nu a existat pdni atunci. Din moment ce este pulin probabil ca pictura si fie identica cu o alta creatd anterior, e vorba de ceva ,,nou". $i totugi, poate cd in ea nu existd un concept sau o percep{ie nou5. Artistul poate avea un stil binc dcfinit, care igi pune amprenta pe fiecare peisaj pictat. intr-un anumit

i.r

"""u

sens, avem de-a face cu o linie de producfe anumit stil.

in cadrul unui

C6ndirea prin prisma palariei galbene inseamni ,,sA vii cu ceva". Cu ajutorul ei, poli sA iei o idee folosita altundeva gi sd o pui la lucru. Prin ea se genereazd aborddri alternative ale problemelor. E posibil chiar ca palaria galbena sA ofere oportunitAli. insd ca nu vizeazd, schimbarea conceptelor sau a percepfilor. De aceasta se ocupd palaria verde.
Simpla examinare a unei situalii dintr-o perspectivA pozitiva poate crea o nou6 perceptie qi aceasta se poate petrece sub influen[a palariei galbene.
117

tudinca pozitivd de a-ti duce sarcina la indeplinire. Pelaria galbena se referS mai mult Ia eficienla decAt la noutate.
116

EnweRn on Bono

... Paharul acela nu este pe jumltate gol, ci pe jum6tate plin cu whisky.

in eviden{A o gregeala, 16s6nd corectarea ei pe seama palariei verzi, tot aga gAndirea de tipul palariei galbene poate defini o oportunitate, lasand palariei verzi rolul de a veni cu o cale noud de exploatare a ei.
Aga cum palaria neagrd scoate

Sinteza g6nfirii cu pdlSria galbend pe cap

... Tot mai mulli oameni au nevoie de locuri de parcare

in

oraEe. Cum extragem ceva valoros de aici?

Palaria galbena este pozitivd 9i constructiva. Galbenul


simbolizeazd lumind, strdlucire Ei optimism.

... Am putea mAri prelurile camerelor dacd am atrage la hotel mai mulli clienli din zona afacerilor. Cum am putea face aceasta? Haideti sd trecem in revista ideile obisnuite gi sd ne punem apoi palariile verzi pentru a gdsi solulii noi.

Palaria galbena vizeaz| evaluerile pozitive, aga cum piilaria neagrd vizeazd. evaluarile negative. Ea acoperA un spectru ce se intinde de la logic ai practic pAnA la visuri. viziuni gi speran{e. Palaria galbenA sondeazA in cdutarea valorii Ei a c6gtigului. Apoi incearcl se gaseasca fundamentul logic al valorii 9i al cdgtigului. AvanseazA un optimism intemeiat, dar nu se limiteaza la acesta - cu condi$a ca alte genuri de optimism sA fie corect etichetate. Palaria galbena este constructivd 9i productivd. Folosirea ei conduce la propuneri 9i sugestii concrete. Este legatA de operativitate qi de transpunerea ideilor in practicA. Eficienla este scopul gdndirii constructive de tipul palariei galbene. Ea poate fi speculativA gi cautd oportunitali. Permite, de asemenea, viziuni 9i visuri. G6ndirea prin prisma palariei galbene nu reprezintA o simpla euforie (palaria rogie) qi nici nu genereazd direct idei noi (palaria verde).

llB

119

Partea a V-a

PALARIA VERDE

Palaria verde este palaria energiei. G6ndif-va la vegetalie,

la cregtere, la frunze gi ramuri noi. Palaria verde este palaria creativitalii. Cu ajutorul ei avanslm idei noi, expunem op{iuni 9i alternative. Acestea includ at6t alternativele evidente, cat $i pe cele proaspete. Prin ea cAut5m sd modificAm qi sA imbunAtAlim ideile deja prezentate. Valoarea palariei verzi std in faptul cd fiecarui participant la disculie i se rczervd un anumit timp pentru a face un efort creator. Crcativitatea nu mai este treaba ..omului cu idei", in timp ce toli ceilalli stau in jurul mesei agteptindu-l sA producd una. Utiiiz6nd-o, toatd lumea estc invitata sd facl un efort creator - ori sI tacA. Cum oamenilor nu le placc sa taca, fac acest efort creator. Alocarea inten{ionatd de tirnp pentru efortul creator este foarte importanta. Astfcl, se recunoa$te rolul esenlial al creativitafi in gAndirc. ,,Agteptdrile" sunt un alt aspcct important al procesului de g6ndire. Oamenii se pricep foarte bine sa executc ceea ce se agteaptA de la ei. Se pricep sA intre in jocul aflat in desfAgurarc. Rezultatul cste cd persoane care nu s-au crezut niciodata creative incep sa faca fa[a acestui efort. increderea lor cregte 9i devin curdnd la fel de creative ca Ei ceilalf. Palaria verde i1i permite sd avansezi ,,posibilitaqi". Posibilitalile joaca un rol mult mai important in gdnclire decAt iEi

t21

ErweRn

tu

BoNo

inchipuie majoritatea oamenilor. Fara posibilitdfi, nu poli avea progres. Acum doud mii de ani, tehnologia chinezd era cu mult inaintea tehnologiei occidentale. Apoi, se pare ca progresul a incetat. Explicalia datA deseori este cd chinezii nu au dezvoltat ipoteza. FErd aceastd piesi de baz6. a software-ului mental, este imposibil sd progresezi. Cei ce cred cd progresul se naqte din analiza informaliilor 9i din deducfe logicd se ingale total. Fdrd un cadru de posibilitaf, nici mdcar nu putem vedea informaliile din perspective noi.

Gdndirea creatoare
Si percepl.ii noi. Cenerarea deliberatd de idei noi. Alternatiue. Schimbare.

Idei. concepte

Cu ajutorul palariei verzi se avanseazd sugestiile referitoare la cursul ac$unii: ,,Am putea face aga, sau asa, sau aga". Paldria verde este utilizatd gi cu scopul de a depAqi unele dificulteli avansate de palaria neagrS. Palaria verde poate sugera modificari ale unei idei, astfel inc6t sa fie evitate obstacolele. Ea poate sugera cA este nevoie de incA o idee. Palaria verde include at6t creativitatea spontana, cat si

Abordai noi ale problemeLor.

pe cea ,,deliberate". Daca palaria verde a produs o mul$me de idei 9i de posibilitali, se intimpla sd nu fie suficient timp in aceeaEi 9edin15 pentru analizarea tuturor. in acest caz, se poate flolosi palaria roEie pentru a formula cAteva idei care par sA se potriveasca intr-un anumit cadru. De pilda, cadrul poate fi ..idei necostisitoare" sau ,,idei uEor de testat". Celelalte iclei pot fi lasate pentru mai t6rziu. in acest fel, energia palariei verzi este folosita intr-un mod practic.

G6ndirea prin prisma palariei verzi se referd la idei 9i la modalitafl noi de a privi lucrurile. Cu ajutorul ei incercdm sd scdpam de vechilc idei, cu scopul de a gasi altele mai bune. Palaria verde se referd la schimbare. Ea presupune un efort deliberat gi suslinut in aceastd direclie.

... Haideli sd venim cu citeva idei noi in privinla acestui subiect. V6 rog sd va puneti palariile verzi. ... Ne-am impotmolit. Reludm la nestdrgit aceleasi idci. Avem nevoie disperati de o noud abordarc. A venit timpul pentru pu[ina gdndire deliberata cu ajutorul palAriei vcrzi. La treaba!

... Ati prezentat abordarilc tradifonale ale acestci pro_ bleme. Vom rcveni la ele. Dar mai int6i haideti sa gAnriim timp de l0 minute prin prisma palAriei verzi pentru a vr:de:r
dacd nu putem gasi o abordare proaspate.

... Asta cere o solufie de tipul palariei verzi.

r22

t23

Eoweno ns

BoNIo

$ase pdldrii g6nditoare

Avem nevoie de creativitate fiindca nimic altceva nu a


mers.

Avem nevoie de creativitate fiindce simlim ce lucrurile ar putea fi facute mai ugor sau mai bine' Nevoia de a face lucrurile mai bine ar trebui sd stea la baza intregii noastre gAndiri. Exista insd momente cAnd trebuie s6 ne folosim creativitatea intr-o maniera deliberatd si sus[inut6. Instrumentul palariei verzi nc permite sA ne schimbAm orientarea gAndirii in sensul creativitSlii' la fel cum pA-

l6ria rosie ne indreaptd spre ,,sentiment", iar cea neagrd


spre pruden[a. De fapt, paldria vcrde este mai indispensabile dec6t oricare dintre celelalte palarii. in exerciliul g6ndirii creatoare, ar putea fi necesar sa se avanseze' ca provocAri' idei care in mod intenlionat sunt ilogice. Am avea, aqadar, nevoie de o cale prin care s6-i facem pe toli cei prezenli sd in[eleagd cA

noud, dar mdcar ai incercat. Pe mdsurd ce te perfecfonezi gdndirea creatoare deliberata, vei observa ca devii mai productiv. Palaria verde face astfel din gdndirea creatoare o parte formala a procesului de g6ndire, nelas6nd-o sa fie doar un lux. Pentru majoritatea oamenilor, gdndirea creatoare este dificile, deoarece este contrara obignuinlei de a recunoa$te, a judeca gi a critica. Creierul funclioneazd ca o ,,magind de recunoagtere". El creeaz6, qabloane, le utilizeazd gi condamnd tot ceea ce nu se potrivegte cu ele. Celor mai mulli gAnditori le place sd ram6nd pe un teren solid 9i sa aiba clreptate. Creativitatea presupune provocare, explorare gi asumarea riscurilor. De asemenea, presupune ,,experimente de gdndi_ re". Nu ai cum sd gtii dinainte cum va evolua experimentul. Importantd este dorin[a de a fi in stare sAJ duci pdnd la capat.

in

jucAm

mod inten{ionat rolul clovnului, cu scopul de a clcclanEa elaborarea de noi concepte. Chiar 9i atunci c6nd nu sunt provocatoare, ideile noi se aseamAn6 cu nigte ldstare delicate ce au nevoie de ocrotirea palariei verzi in fa[a inghelului pe care il pot declanqa obiceiurile palariei negre' l)upd cum am mai aratat in diferite rinduri, valoarea de semnalizare a celor Ease paldrii vizeazl mai multe aspecte' li poli solicita cuiva s5-9i puna o anumite palarie qi apoi sa incerce sa gAndeasr:d in acel fel. li poli indica faptul ca ar fi de dorit sA gArtdeascd intr-un anumit mod. Le poli semnala altora cA incerci sA gindegti intr-o maniera anume - 9i cA, prin urmare, ar trebui sd-1i aprecieze in mod corespunzetor contributia. Unul dintre cele mai importante aspecte este cA poti sd-ti semnolezi chiar lie tnsuti- In^cazul paldriei verzi, acest lucru are o importanla deosebita. I1i pui intentionat pAlaria vercle Ei asta inseamnA cA-[i rezervi timp pentru gAndire creatoare deliberata. Poate ca nu-[i va veni nici o idee

in

... Vd reamintesc cd port palaria verde, deci imi permit sd spun asemenea lucruri. La asta fol<lsegte palaria verde.
s-a cerut sa punem palaria verde. Suntem prea negativigti. Oare nu e o mostrd cle gdnclire de tipul pdlariei negre?

... Credeam cd ni

... Cu ajutorul palariei verzi am sugerat sa le platim definu[iior pe termen lung o pensie decentd la eliberare. Asta i-ar ajuta sd se reintegrezein societate, sd in[eleagd ce au de pierdut 9i i-ar impiedica s6 se intoarcA la infractionalitate. Luali-o, dacd vre[i, ca pe o provocare. ... Sub protec[ia pdlariei verzi, ag vrea sA sugerez concedierea personalului din compartimentul de vAnzdri. Palaria verde nu-i face pe oameni mai creativi. Ea le poate da insa gdnditorilor timpul gi motivalia de a fi mai

t24

t2s

Eoweno on Bono

creativi. Daca aloci mai mult timp cAutdrii de solufi, ai toate gansele sA le descoperi. in general, devin creativi mai ales oamenii care-Ei petrec o bund parte din timp incercdnd sd fie asrfel. Instrumentul palariei verzi oferd un gen de motivare artificiala. Este greu sA motivezi pe cineva sa fie creativ, dar poli cu uEurin[6 sA-i solicili s6-qi pun6 palaria verde Ei sa-gi
aduca o contribufe

Gi,ndirea laterald,
Gdnd,irea laterald. si relatria ei cu creatiuitatea_ Umorul si gdnd,irea laterald. Schirnbarea mndelului tntr_un sistem de informatii

in

acest sens.

Creativitatea inseamna mai mult dec6t sa fii pozitiv 9i optimist. Sentimentele pozitive gi optimiste iEi au locul sub pala;u rogie. Evaluarea pozitivd se potriveste cu palaria galLena. Palaria verde aduce idei qi abordari noi, precum 9i alternative suplimentare. De la g6ndirea de tipul palariei albe aEteptam informalii neutre gi obiective. De Ia palaria neagrd a$tept6m puncte de vcclere critice. De la palaria galbena am dori sd obfnem comentarii pozitive , dcai nu este intotdeauna posibil acest lucru. De la palaria rogie asteptdm un raport asupra sentimentelor implicate, chiar dac6 sunt neutre. De la palaria verde insA, nu putem pretinde o contribulie. Putem pretinde un efort sau rezeryarca de timp pentru generarea de idei noi' Chiar Ei aga, nu estc sigur cI gdnditorul va veni cu ceva nou' Important este ca s-a dedicat un timp acestui efort' Nu poli comanda nici proprici persoane Ei nici altora s4 aiba o idee nou6, dar i1i poli impune 1ie insuli (sau altora) sd incerci s6 concepi o idee noua. Pe.laria verde furnizeazd calea formala de a face a-sta.

auloorganizal.

dupd cum am indicat in capirolul clespre palaria galbend. sI acopere orice, de la crearea confuziilor la crearea unei simfonii. Gdndirea laterald se refera foarte precis la schimbarea conceptelor gi percepliilor; acestea sunt organizdri (modele) de experienld determinate istoric. Al doilea motiv este cA gAndirea laterald se bazeaze direct pe compofiamentul informaliei in cadrul sistemelor de informalii autoorganizate. Gdndirea laterald vizeazA schim_ barea modelului intr-un sisrem de m.odele asimetrice. $tiu ca nu este nevoie s6 inlelegem baza tehnice a g6ndirii laterale
Creativitatea pare

Scriind despre pdldria verde, am folosit cuvAntul cretatiaitate fiindcei este folosit in mod uzual. poate ca mulf dintre cititorii acestei cAr[i nu au auzit de mine sau de conceptul de g6ndire colaterala pe care l-am creat. Mai vreau sa indic faptul cA palaria verde acoperd spectrul larg al eforturilor creatoare Ei nu se limiteazd la gAndirea laterala ca atare. Am inventat termenul de gdnd,ire colaterald (lateral thinking) in L967 9i acum el face parre in mod oficial din limba engleza; Oxford English Dictionary imi inregistreazd paternitatea termenului. Termenul trebuia inventat din doua motive. primul este inlelesul foarte larg gi oarecum vag al cuvAntului creatiu,

r26

r27

Eow.r.nn

le

Bono

pentru a-i putea folosi mecanismele. Baza tehnicA existd insA penuu cei ce vor s-o cunoasca. Aqa cum gAndirea logicA se bazeazd pe comportamentul limbajului simbolic (un univers specific), tot astfel 9i g6ndirea laterald se bazeazl pe comportamentul sistemelor de modele (tot un univers specific)' La drept vorbind, existA o relalie foarte str6nsd intre mccanismele umorului Ei mecanismcle gAndirii laterale' Ambele depind de natura asimetrica a moclelelor percep[iei' Aceasta este baza strafulpierArii subite, in urma careia ceva devine cvident.

Miscare tn loc de judecatd,


Folosirea unei idei ca puncr de spijin. Unde md, d,uce asta? Efectul de tnain,tare al u,nei idei.

Tehnicile dcliberatc ale gAndirii laterale (diverse forme de provocare 9i de ,,migcare") se bazeaza dircct pe comportamentul sisremului de modele. Tchnicile sunt menite sd-l ajute pc gAnclitor sa iasa dln tipare, in loc sa se limiteze la a le urma. CAnd iesirea clin tipare pare si aibA sens pentru g6nditor, acesta poate striga: ,,Evrika". O mare partc din cultura noastrA de gindire este indreptata spre partea cle ,,proccsarc'o a g6ndirii. Am elaboratc sistcme excelente, printre care se numdra matcmatica, statistica, prclucrarea datelor, limbajul qi logica' Dar toate aceste sisteme de proccsarc pot func[iona numai cu ajulorul cuvintclor, al simbolurilor 9i al relafiilor furnizate de perceplie' Perceplia esle cca care retluce lumca complexA din jurul nostru la acestc forme. Tot in perceplie ac[ioneazd gdndirea laterala atunci cand inccarcd sa modifice Eabloanele stabilite. GAnclirca laterala implica atitutlini, limbaje, etape 9i tehnici. Am scris desprc toate acesteain Ci'ndirea laterald Eiin CAndireo, laterala oplitntd, in dorneniul managementului (Lateral Thinking for Manogement). Nu estc locul in aceaste carte sa le trcceln din nou in revistA. Voi aborda totuqi citeva puncte fundamentale alc g6ndirii laterale in capitolul urmdtor, deoarece ele sunt esenfale gi pentru exerciful de g6ndire cu ajutorul palarici verzi' t28

Cum se conrparl aceastd idee cu ceea ce gtiu? Cum se compard aceastA idee

in g6ndirca normald, folosim jud,ecata.

cu modelele mele stabilite prin experien[A? 'fragem concluzia c6, se potrivegte sau arAtdm de ce nu se potrivegte. Gdndirea criticd gi cea de tipul palariei negre se preocupA in mod direct de incadrarea unei sugestii in ceea ce cunoa$tem
deja. Putem numi acest proces efectul de recul al unei idei. Ne uitAm inapoi, la expcrienta trecuta, pentru a evalua ideea. Aga cum o dcscriere trebuie sd se potriveascd cu ceea ce descrie, ne agtept5m ca ideile sA se potriveascd cu cunoagterea noastrd. Cum altfel am putea spune dacd sunt corecte? Pentru cea mai mare parte a g6ndirii noastre, judecata (atAt de tipul palariei galbene, c6t gi cea de tipul palariei

rul palariei verzi insd, trebuie

negre) este vitalS. Nu am putea face nimic IdrA ea. Cu ajutos6 substituim un alt limbaj. in-

locuim judecata cu miscarea. Migcarea este un limbaj-cheie al gdndirii laterale. Este un alt termen pe care l-am nAscocit. Vreau sA fie absolut clar ca migcarea nu este doar o absen[A a judecalii. Multe abord6ri anterioare ale gAndirii creative vorbesc despre intArzierea, suspendarea sau amAnarea judecdlii. Cred cA nu este

r29

Erwenn ne BoNo
suficient, fiindcA nu-i spune de fapt gAnditorului ce sa facd ci doar ce sd nu fac6. Migcarea este un limbaj activ. Folosim o idee pentru ?oloarea ei de mi$care. Exista un numAr de cai deliberate de a

$ase palarii g6nditoare

... Sa ne inchipuim cd ar exista polde de asigurdri transferabile care ar putea fi v6ndute direct intre defin5torii lor. Dali-mi o opinie de tipul palariei verzi despre aceasta idee. Asta ar conduce la ideea cA asigurarea ar putea fi, in fapt, transferabila. Atunci, oamenii ar fi clasificali dupa factorul de risc. Dacd faci parte din categoria de risc AAA, prime$ti de la polila universala de asigurari anumite beneficii. Daca egti in categoria AA, primegti mai puline. Uneori folosim o idee ca punct de sprijin, ajungdncl la o alte idee, complct diferita. Nu facem dec6t se extragem din punctul de sprijin niEte principii, pe care apoi le aplicam. Alteori pastrdm o idee pe post de ,,puiet" Ei o ingrijim pAn6 ajunge plant6 robust6. in alte cazui, plecAm de la o idee vagd, pr-- care o rnodelam in ceva concret Ei practic. Toate acestea sunt aspecte ale migcarii. Important este sa re[inem cA ne miEcam tnainte cu o idee sau pornind de la o idee.

obtine migcare dintr-o idee, inclusiv extragerea principiului gi concentrarea asupra diferen{ei. in carul migcdrii, folosim o idee pentru efectul ei de tnaintare. Utilizam o idee pentru a vedea unde ne duce. I)e fapt, o folosim pentru a inainta. La fel cum ne folosim de o piatrd mai inalta pentru a trece de pe un mal pe celalalt, tot aEa folosim o plovocare pentru a inainta de la un model la altul.
DupA cum vom vedea, provocarea gi migcarea merg bine

impreund. F'ara limbajul migcerii, nu putem folosi provocarea. Dace nu suntem capabili
sA

folosim provocarea' rdmdnem

impotmolili in modelele trecutului.


... Ag vrea sd folosesc aceaste idee pentru valoarea ei de miqcare, nu pentru aceea de judecatd. Sa zicem cd to[i oamenii s-ar face poliligti.

... Imaginali-vd cA toli cei care iEi doresc o promovare ar purta o bluzd sau o cdmagd galbcna. Puneli-vd pflfriile verzi gi spune{i-mi incotro va duce aceast6 idee.
... Ma face sA md gAndesc la imaginea de sine a persoanci care a hotir6t sd poarle cimagd galbcna. Ea trebuie sd se comporte potrivit accstei imagini.

Exact o astfel de provocare a condus la conceptul de ,,paza a cartierului" pe care l-am descris intr-un articol de fond din New York Magazine in aprilie I971. Conceptul este utilizat acum in 20 000 de comunitali din Statele Unite. Conform acestui concept, cet5lenii ac[ioneazd ca niEte ochi Ei urechi suplimentare pentru poli$e, in scopul prevenirii 9i detectdrii infraclionalitedi din cartier. Se spune cA rata infraclionalitAlii a scdzut semnificativ in zonele unde ideea a
fost pusd in aplicare.

... Ma face sA mA g6ndesc la un mod de a-i recunoagte pe cei care au ambilie, dar care nu sunt observali pentru talentul lor. Ar fi foarte util sA-i instruim pe oamenii ambilioEi, sA le imp{rtASim din cunogtintele noastre. ... Mli {'ace sa rnd gAndesc la un joc. CAma5a ar reprezenta o regulA definita a jocului promovArii Ei toat6 lurnea ar clrnoagte aceaste reguld. C61i angajati qtiu ce au de I'ecut pentm a fi prornovali?

... Sd zicem ce am face hamburgerii p6trali. Ce migcare puteti obtine din aceasti idee?
130

r3l

Eownno oe BoNo

... Ma face sd mA gAndesc la cei care nu vor sa fie promovali. Pot ardta asta neimbrlc6ndu-se in galben. Ei vor sA rdmAn6 pe poziliile pe care le au.

... Ma face sd mi gAndesc la o modalitate de a-i scoate la iveale pe lideri. Angajatul ar trebui sd fie sigur de pozilia lui fate de cei din jur inainte de a risca sd-qi pund cdmaga
galbena.

Neaoia de prouocare
Folosirea cuadntului,,po".

lngica absurdului.

Din acest gen de miEcare poate apdrea un num6r de idei utile. Nici una nu presupune utilizarea efectivd a c6mAqii galbene.

Proao c ar e a int dmp ld,to are.

... Ce s-ar int6mpla dacl s-ar lucra sdmbata, iar in zilele de miercuri ar fi liber? Puteli sd va g5ndili la asta prin prisma pAldriei verzl? ... Din moment ce nimeni nu vrea sd lucreze in weekend, sulerez sd angajdm fo4a de muncd permancnti care sd lucreze numai in aceste zile. Degi nu pare sd meargi, aE dori un ralionament de tipul pelariei verzi. Aceasti ultima idee chiar er fost incercatd 9i a dat rezultate excelente. F-olosirea gAndirii prin prisma palariei verzi a facut-o suficient de atragAtoare pentru a fi incercatl (in acest caz specific, paldria galbend ar fi putut face acelaEi lucru). Migcarea trebuic sd meargA mult dincolo de evaluarea pozitivd a unei idei. MiEcarea este un proces dinamic, nu un proces de judecata. Ce este interesant in aceastd idee? Ce este diferit in aceastd idee? Ce sugereaza ea? La ce conduce acreastA idee? intrebarile de genul celor de mai sus fac parte din limbajul migcdrii. Cel mai important lucru de re[inut este ca in cazul pal6riei verzi limbajul migcdrii il inlocuiegte complet pe cel al judecatii.

Descoperirile Etiintifice sunt descrise intotdeauna ca Ei cum s-ar fi desfaEurat pas cu pas, intr-o manierd logica. Uneori chiar este aga. Alteori, logica pas cu pas nu este dec6t o deghizare a ceea ce s-a ?nt6mplat de fapt. A avut loc un accident sau o greEealA neplanificate qi de aici a ap6rut provocarea care a dat naEtere unei idei noi. Antibioticele au fost descoperite in urma contamindrii accidentale a unei culturi cu mucegaiul Penicilliurn. Dupd c6t se pare, Columb a indrAznit sd traverseze Atlanticul numai pentru cd a fdcut o eroare grave atunci cdnd a calculat distanla pe care trebuia s-o parcurgd in jurul lumii. Natura oferl astfel de provocdri. O provocare nu poate fi cautatA, pentru cA ea nu are loc in g6ndirea curentd. Rolul ei este sd zdruncine g6ndirea, scolAnd-o astfel din tipare. Logica provocdrii decurge direct din logica sistemelor de modele asimetrice (vezi Po: dincolo de da si nu Po: Beryond,
Yes

and

No\.

Putem sd stAm cu m6inile in sdn 9i s6 aEteptdm provocdri, sau putem sA le producem inten{ionat. Este ceea ce se intAmple in g6ndirea laterale. Capacitatea de a folosi provoclrile este o parte esenfald a acestei g6ndiri.
133

r32

EoweRn oE Bono

$ase palarii g6nditoare

In secliunea precedentd, am examinat limbajul miEcarii' acest fel folosim provocarile. Le utilizdm pentru valoarea lor de migcare. Acum sd vedem cum le putem pune la cale. Cu multi ani in urmA, am n6scocit cuvAntul po drept indicator simbolic al unei idei avansate ca prouocare si pentru ualoarea ei de miscare. Dacf, vre$, literele vin de la operapie prouocatoare (proaocatiue operation).

in

Po aclioneazl ca un fel de steag alb al armistifului' Dacd cineva se apropie de castel flutur6nd un steag alb, clacd s-ar trage in el s-ar incdlca regulile jocului. in mod similar, dacd o idee este prezentat5 sub protec{ia lui po, s-o dobori cu ajutorul pal6riei negre ar insemna sA nu respec[i
jocul.

intr-un fel - dupi cum am ardtat mai inainte -, cuvAntul po aclioneazA la fel ca instrumentul p6lariei vcrzi. Purtdtorul pdleriei verzi are voie sd vina cu idei ,,trdsnite". Palaria verde cste mult mai cuprinz6toare decAt po, insd po este mai specific. Aqa cd e bine sa le folosim pe amAnclou6.
... MaginiJe po ar trebui sa aiba roti pdtrate. ... Avioanele po ar trcbui sA aterizeze cu susu-rt jos. ... Cumpdrdtorii po ar trebui sa fic platili sa cumpere iucruri. ... $efii po ar trebui sd se promoveze singuri. ... O fabrica poluantA po ar trebui se se afle in aval fa{A de ea insaEi.
Aceasta ultima provocare a condus la. ideea emiterii unci legi prin care alimentarea cu alrA a oricArei fabrici conslrtlite pre malul unui rAu sA se faca ?n aval de locul tle evacuartt a apei uzate. In accst fel, fabrica ar fi prirna care ar face cu-

cazui, se prezintd o idee pentru efectul ei de inaintare pentru a provoca un anumit lucru. Prin defini1ie, o idee absurdA sau ilogicd nu igi gasegte locul in experien{a noastrd obignuita. Prin urmare, ideea rdmAne in afara oricdrui model existent. in acest fel, o provocare ne silegte sd iegim din modelele obignuite ale percepliei. Depagind provocarea, se pot int6mpla trei lucruri. Primul, sd nu fim in stare s6 facem nici o miqcare. Al doilea, sd revenim la modelele uzuale. $i al treilea, sd trecem la un nou model. La fel cum existd metode formale prin care se poate ob[ine migcare plec6nd de la o idee, tot aga existd modalitali formale prin care se pot obline provocdri. Acestea furnizeazd tehnicile deliberate ale gdndirii laterale. De pilda, o cale simpla de a obfne o provocare se folosegte cle inuersare. Te gdndegti la modul in care se int6mpla de obicei un anumit lucru gi apoi il inversezi sau il iei de la coada la cap.
... CumpdrStorii platesc de obicei pentru ceea ce cumpard. Haicle{i sd inversdm asta. Po, magazinul ii plategte pe cumpdr6tori. ... Asta ar putea conduce la ideea timbrului comercial, prin care i s-ar pleti cumpdrdtorului o micd sumA la fiecare
tranzac[ie.

... Asta ar putea conduce la ideea ca, la fiecare mie de dolari cheltuili in magazin, str se ofere un fel de premiu.
ProvocArile nu trebuie sd fie absurde sau ilogice. Chiar gi unele idei foarte scrioase pot fi tratate ca provocAri. Daca auzi o idee care nu-1i place Ei pe care ai putea-o distruge

nogtin[6 cu propria sa poluare. Cuv6ntul po poate fi privit gi ca venind de la cuvinte precum ipoteza, supoziqie, posibil 9i chiar poezie.ln toate aceste
134

imediat cu ajutorul palariei negre, pune-{i mai bine palaria verde gi trateaz-o ca pe o prooocare. intotdeauna se poate face o astfel de alegere.

l3s

EowaRn

nr

BoNo

$ase palarii g6nditoare

...- Nu vdd cum ar putea func[iona ideea ta de magazin care ,,igi onoreaz|" clienlii, din moment ce se poate abuza atdt de uEor de ea. Dar am s6-mi pun pdldria verde gi am s-o tralez ca pe o provocare. Asta mI face sA mA g6ndesc cd oamenii Ei-ar putea mdri facturile cu cecuri int6mpldtoare. Pro-

babil cd gregelile s-ar compensa.


O cale foarte simpla de obfnere a proyocdrii este folosirea unui cuvAnt ales la intAmplare. Pute[i sd vd g6ndili la numdrul unei pagini Ei sa deschide$ un dicfonar la acea pagind. Un al doilea numdr vd va indica pozilia cuv6ntului in pagind. De exemplu, va gdndili la pagina 92, al optulea cuvAnt. Substantivele sunt mai ugor de utilizat decAt verbele sau alte cuvinte. De aceea, este mai bine sI utilizali o lista de substantive comune dec6t un diclionar. Sa presupunem cd am dori idei noi legate de fgari. Cuv6ntul gdsit aleatoriu se dovedeste a fi broasca. ... Avem deci o [igard po broascA. Broasca sugereazd topditul, aqadar este o ligard care se stinge repede, ceea ce ar putea fi de folos la prevenirea incendiilor. De asemenea, i-ar permite unui fumdtor sa traga doar c6teva fumuri gi sa-gi continue mai t6rziu [igara. Aceastd idee md duce cu gAndul la un tip nou de fgdri numite ,,scurte", care sd fie intr-adevdr foarte scurte gi sA fie fumate in numai doud-trei minute. ... Ag vrea niEte idei legate de televizoare. CuvAntul ales intAmplare este corrcoual, deci televizor po cagcaval. CaEla cavalul are gduri, deci ecranul televizorului are gauri. Ce inseamnA asta? Ar putea exista niqte ,,ferestre'o care sA arate ce se transmite pe alte canale. Folosind logica, trebuie sA existe un motiv pentru a spune un lucru mai inainte de a fi spus. UtilizAnd provocdrile, motivul poate apdrea de-abia dupd. ce lucrul a fost spus. Pro136

vocarea produce un efect Ei este justificata tocmai de valoarea efectului. Multora li s-ar parea de neinchipuit ca un cuvdnt int6mplator sd poatA avea valoare in rezolvarea unei probleme. Definilia ,,intAmplatorului" arata cA nu existd o relalie anume intre cuvinte. $i totugi, in logica sistemului de modele asimetrice se poate vedea ugor de ce este util un cuv6nt int6mpldtor. El ne ofera un alt punct de plecare. Pornind de la el, avem mai multe ganse de a ajunge pe un drum pe care nu l-am fi abordat dacA ne-am fi rAspuns provocarii. Provocarea face parte, la fel ca migcarea, din limbajul de baza al g6ndirii de tipul palariei verzi. C6nd egti in Fran[a, vorbegti in francezA; c6nd porli pAldria verde, folosegti provocarea gi miqcarea ca pe o gramatica a creativitalii.

137

$ase pdlarii gAnditoare

Alternatiue
Prea
u.sor satisfd'cuPi.

Trasee, opPiuni si N iu e lurile


aLt

alegei.

ematiu ei.

matematica din Ecoale, faccm o adunare Ei obfnem un rezultat. 'frecem la adunarea urm6toare. Nu are rost sA mai pierdem vremea cu prima, pentru cA, dacd rezultatul este corect, nu putem g6si unul mai bun. Mulli oameni poartd acest limbaj in gAndire de-a lungul vielii. De cum au un rAspuns la o problemd, inceteazd sd mai g6ndeasca. Sunt mullumili cu primul rAspuns care apare. Viala reala este insd foarte diferitd de adunarile de la gcoale. Existd, de obicei, mai multe raspunsuri. Unele sunt mai bunc decAt altele: necesite un efort financiar mai mic, prezintd mai multa credibilitate ori sunt mai ugor de pus in practicd. Nu existd nici un motiv sd credem cd primul raspuns trebuie sa fie cel mai bun. I)aca timpul este foarte scurt 9i problemele ce trebuie rezolvate sunt numeroase, exista o justificare in a te mullumi cu primul raspuns - dar numai in acest caz. Ati vrea ca medicul sa se declare satisfacut de primul lucru care ii vine in minte in leg5turd cu boala dumneavoastrd 9i sA inceteze sd se mai g6ndeascA la ea? LuAm, agadar, la cunogtinle primul r6spuns, dar observam ca putem reveni oric6nd la el. Apoi cautAm alternative. incercem sd descoperim alte solufi. Cdnd avem un numar

in

de alternative, o putem alege pe cea mai bunA, aceea care se potrivegte nevoilor gi resurselor noaslre. Chiar dacd face ceva intr-un mod optim, nu inseamnA ca nu poate exista o cale gi rnai bund. Aga ca pornirn in cautarea unei alternative. Aceasta este baza oricArei imbundtitiri. Am examinat p6nA acum situa{iile in care avenr deja o modalitate de a face lucrurile. Cdutarea alternativelor este aflarea unci c5i mai bune. Sunt insd gi mornentc in care nu mai avem nici un procerleu. In planificarea oricdrei cdlatorii, stabilim trasee altcrnative. Dupa cc finalizAm harta nrenlalA a unei situatii. cluliim rute alternativc carc si ne clucd la destinalic. No[iunea de alternative sugereazrt cii cxista rle obicei mai r'ulte rnodalitali cle a face ceva, mai multe 1lr:rsJrccrtiv<: asupra lucrurilor. Recunoaqterea faptului cd ltot exista altcrnativc Ei cautarea lor constituie partea fundamentali a gdndirii crt_.atoare. I)iversele tehnici alc g6ndirii laterale sunt indrt_,ptatc sprc gasirea rle noi alternativt'. Dorinla cle a ciiuta altern:rtivo (rlc perccplic, rle cxplit:are, cle acliunc) estc o parte esenliala a gAndirii prin prisnra pdlariei verzi.
... Tocmai s-a scumpit ziarul concurent. Pune{i-va pal5ria verde qi enumcrali toate alternativele pe care lc avt:m. ... Am fost inqtiin{a1i ci, daca nu platirn o sunll tnart_- rlt: bani, produselc <lin dcpozite vor Ii otravite. Haidcli si trcccnr in revisti optiunile [)e care le avem la inrlcrninii gi a;loi sir ne punem l)alAriile verzi Jrcntru a gasi :rltelc.
Cdutarea alternativelor imlllica o atitudine croatoare: a(jceptarea faptului cA existA ab<lrdari diferite. CAutarea efcr:tivA a alternativelor nu necesite neapiiral o creativitate deoscbita
139

r38

EowaRo oe BoNo
pAnd

$ase palarii gAnditoare

in momentul cAnd sunt epuizate alternativele evidente' Poate fi pur 9i simplu o chestiune de concentrare a aten[iei
asupra subiectului gi de enumerare a modalitalilor cunoscute de tratare a lui. Dar nu este su{icient. Aga cum trebuie sA facem un efort pentru a trece de prima solufe' la fel trebuie sI facem urr efort creator pentru a trece de setul evident de alternative. De fapt avem nevoie doar de palaria verde pentru aceastA c6utare suplirnentarA. Prima parte a cAutArii se

micgordm prelul mai t6rziu (c6t de t6rziu?) putem sA micgo_ rAm pre{ul la cAteva dintre produse. Ori se schimbam pro_ dusul 9i sA producem un sortiment ieftin. Sau s6 rnodificdm promovarea produsului astfel inc6t sa justificdrn un pre{ mai

poate face gi cu ajutorul palariei albe: ,,Sa trecem in revistl aborderile normale in astfel de situalii". in practice, este mai convenabil sa plasAm intreaga cdutare a alternativelor in sfera de acliune a pllAriei verzi' La cursurile de instruire in afaceri se pune mare accent

mare (menlin6nd prelul sau chiar ridic6ndu_l). putem sA micgordm prelul pentru o perioadd, mArindu_l apoi din nou. Ori sA ram6nem la acelaEi pre{ 9i sd oferim recluceri specia_ le. Ori sd scadem prelul percepAnd un cost suplimentar pen_ tru opliuni. Dup6 ce am luat in considerare aceste posibili_ teti (Si multe, multe altele), putem, intr_adevAr, sd le clasificam in cele trei mari categorii. Dar enumerarea celor trei opliuni nu genereazd, in sine, toate aceste alternative.

pe luarea deciziilor. $i totuqi, calitatea unei decizii depinde foarte mult de alternativele pe care le are la clispozilie cel implicat in proces. ... Va trebui sd ne hotlr6m asupra locului unde vom organiz,a tabf,ra. Pune[i-vd palariile verzi 9i dali-mi toate alternativele posibile. Apoi vom putea face o selec$e'

... Cel mai mult md atrage ideea de a majora gi a leduce prelurile in acelagi timp. Vom crea o linie clc uz curent, cu pret mic, Ei o linie de lux, cu pret mare.
Existd diferite niveluri ale alternativei. Am putin rimp li_ ber. Ce sd fac cu el? Pot sA plec in vacant6. Sa urmez un curs. Sa md ocup de grddinarit. Ori sa muncesc, pentm ce am rdmas in urmA cu lucrArile. DacA mA hotdrAsc sa plec in vacanld, inainfdm la nivelul urmdtor. Ce fel de vacan{d imi doresc? poate fi o vacan[d Ia mare, o croazierd, o vacan{d sportivA. Dacd mA hotdrdsc

... Cum vom distribui


strategiile alternative?

aceste calculatoare? Care sunt

Mulli cred cA o analizA logicd acoperd toate alternativele posibile. intr-un sistem inchis' acest lucru chiar este posibil, dar rareori se int6mpla aqa in viala realtr' ... Exista doar trei alternative posibile. Putem lasa premajora' Nu 1ul aEa cum este' il p,tt"nt micaora. Sau il putem
e altceva de f6cut. Este adev6rat cd orice interven[ie asupra prelului trebuie sA se incadreze, in cele din urma, in una dintre cele trei optiuni. Existf, insd un numdr uriaq de posibilitali' Putem sA
140

pentru vacanta la mare, ajungem la nivelul urm5tor: unde sd fie'? La Mediterana. Sau in Caraibe. Ori in insulele din pa_ cific. Apoi trebuie sd ne hotdr6m cum ajungem acolo gi uncle
stAm.

De cAte ori cAutAm o alternativd, o facem inlr_un cadru acccptat, care determina nivelul. De obicei. vrem sd ramA_
nem

in acel cadru.

... fi-am cemt proiecte alternative pentru un m6ner umbrele gi tu mi-ai adus un model de pelerina.
141

cle

Euwnnn oe BoNo

$ase palarii gAnditoare

Uneori. trebuie sA iegim din cadru qi sa inaintam la un rrivel superior. ... Mi-a1i cerut motlalitali altcrnative de incArcare a camioanelor. Eu va spun ca estc mai in[elept sa expediem proclusele cu trenul. ... Mi-a1i cerut sd sugerez mijloaccle de comunicare pentru campania de publicitate. Flu va spun ca am cheltui banii rnai bine pe relalii Publice. listc foarte bine sa ieqif clin cAnd in cind din cadrul stabilit si si schimbali nivelurile. Dar fi1i preg6ti[i 9i pentru gasirea clc alternative in cadrul nivelului specificat. creativitatca capdtii o reputa[ie foarte proasta daca oamenii crcativi iqi propun si rezolvc intotcleauna o altA prohltrmd dec:At cea care le-a fost dat5. Dilerna cste insa una realf,: cAnd sd lucrdm in cadrul dat Ei cAnd sA ieqim din el' Ajungem acum poate la cel mai dificil punct al creativiletii - pauza crcativA. Ea nu exista dccAt daca hotdrAm noi sa o introtluccm. Un anumit lur:ru merge foartc bine- Am examinat alternativele legate dc purrctele evidente. Am stabilit cliverse morlalitaii rlc abordarc a problernelor. Ce ne-am mai putea dori cle la creativitateT Arn pierdut odatii cdteva mirtutc bune strdduindu-ma sd {eclllletz llan1a unui <tcas car{r llu suna. Nu nt-anl gin{it cd sunclul putea verii tle Ia celalalt ceas deEteptdtor' P",tnza crc:ativd apar) atunci c6ncl spuncm: ,,Nu vad nici lrn rnotiv l)cntru care ar trebui sa iall irt accst rnoment o pauzlr $i sA rtnntArcsc llltenlatilt:le. Dtr ilm s-o fac totuqi"'

... Nu vreau sa cred cd avem o problemA, penlru cd nu exist6 nici una. Dar vreau s6 va pune{i palaria verde Ei s6 fa_ celi o micd pauz6 creativd cu privire la obiceiul nostru de a vopsi maginile inainte de a le vinde.

... Haidef sd luAm o pauza 9i sd folosim paldria verde in legdturd cu urmAtorul subiect: agen[ii de vAnzari sunt pldtili cu un comision din v6nzarile pe care le fac.

... Sa ne g6ndim la volanul unei magini. Funclioneazd


bine. Haide[i sd ludm o pauzd Ei sd utilizdm palaria verde in legAturd cu aceastd tem6.

in gen.:ral. surltern atet do prerlcup;l1i dc rt"zolvarea probli'tnelor, incit atunci cirtd acestea nu existA prcferdm sa rnlr!r{-rn inalntc dt:cAt sA ne oprinr r;i sa gindim 1lu1in'
r42
r43

$ase palarii gdnditoare

Mi se vorbegte mereu despre oameni care g6ndesc, prin natura lor, cu palarii negre. Acegtia par sd se bucure de distrugerea oric6rei idei sau sugestii de schimbare. Sunt intrebat dacr e posibila temperarea personalitalii lor. $i dacd acegtia P ersonalitate si PriceP ere
Creatiuitatea trine de picepere, de talent sau
Personalitate?
Este
d'e

ar putea deveni mai deschiEi in ceea ce privegte ideea de creativitate, chiar dacl nu au de g6nd sa o foloseascd vreodatd.

Nu cred cA e posibil sd schimbi personalitatea cuiva. Cred

insd cd, dacd i se aratd unei persoane ,,logica" crcativitdlii,

mai

usor sd-[i schimbi mastile decdt sit-tri

schimbi trosdturile'

Mdndia tn exercitarea unei aptitudini'

se poate produce un efect permanent asupra atitudinii acesteia fa16 de creativitate. in experienla mea au existat mai multe situalii in care s-a intAmplat asta. Cea mai practicd
abordare este folosirea limbajului pelariei verzi.

Sunt intrebat adesea tlacA creativitatea line de pricepere. de talent sau de personalitate' Raspunsul corect este ci poate [ine de toate trei. Dar eu nu dau acest raspuns' Dacd

... Purt6nd palaria neagrd, faceli o treabA excelentA. Nu vreau sd vA diminuez nicicum eficienla critica. Dar ce spunefi de palaria verde? Ia sa vedem ce pute[i face cu ea.
... Preferali sd fifi un gAnditor cu o singurd palarie? poate cA nu suntefi un om-orchestr6. Sunteli genul de om care cAntA o singurd melodie? Probabil cd vre[i sd r6m6neti un specialist in negalie. Ve vom introduce in disculie numai atunci c6nd vom avea nevoie de palaria neagrd. Nimdnui nu-i place sd fie considcrat unilateral. Un g6nditor care exceleaza in utilizarea paldriei negre igi doregte, atunci cdnd folosegte pal5ria verde, mdcar sd fie considerat demn de luat in seamd. Separarea clarA a palariilor verzi gi ne6pe inseamnd cd expertul cu pdlarie neagrA nu simte cA trebuie sd-Ei diminueze negativitatea pentru a fi creativ. C6nd este negativist, face acest lucru la fel de total ca gi inainte (vedeli contrastul cu incercdrile de a schimba personalitatea cuiva).
Masca tragediei qi cea a comediei sunt separate. Nu actorul e cel care se schimba. El doar joacd foarte bine rolul.

nu facem nici un efort pentru a dczvolta abilitatea de a fi creativ, poate fi doar o chestiune dc talent 9i de personalitate. Oamenii sunt mult prea clornici sa accepte faptul cA a fi creativ este o chestiune de talcnt sau de personalitate 9i, odat6 ce ci nu au fost astfel inzestra{i, cste mai bine si lase creativitatea in seama altora. De aceea' eu pun accentul pe dezvoltarea deliberatd a gdndirii creatoare (de exemplu' prin tehnicile gindirii laterale). Apoi arat cA unii vor fi mai buni
dec6t al1ii, Ia fel cum existd oameni mai pricepuli la tenis sau la schi insd majoritatea pot atinge un anumit nivel de competenta.

dar special' Prefer sd ma gAndesc la ea ca la o laturd norrnald qi necesard a gdnclirii. Sigur ca nu vom fi cu tolii genii, dar este la fel cle aclevirat cA nu to{i jucatorii de tenis sperA sd cAEtige turneul

Nu

agreez icleea de cre ativitate ca

de la Wimbledon.

t44

I45

Eoweno nn BoNo

in funclie de masca pe care o poafie. La drept vorbind, se simte rnindru ca este capabil s{ joace atit comeclie, cit qi tragedie. Se fdlelte cu meiestria lui actoriceasciTot aga. un gdnditor trebuie sd fie mindru de meiestria
sa. Aceasta indica abilitatea de a purta toate cele gase palarii 9i de a g6ndi corect in fiecare caz in parte. Am mai vorbit despre asta in cuprinsul

Ce se tntdmpld,

cu ideile
Ce umteo,za sa se tntdrnple?

cedi.

O repet din cauza acestei pro$lefuirea itleilor.


i\lan ageru,l d,e concept.

bleme practice de tratare a personalila$i negative.

... Ajungi aici, facem o rnicd sesiune de gindire prin prisma palariei verzi. Daci nu sunte{i in stare, vi rog sd nu intervenili pentru rnornent"
... Pute{i cel pu$n sA incerca[i sa gindif cu ajutorul pAldriei verzi. Nu aveli cum sa c{patali incredere in ea dacd nu incercali. G6ndirea creatoare se afla de obicei intr-o pozilie marginale, pentru cil nu pare sa constituie o componelrtd necesari a g6ndirii. Formalismul palariei verzi o face totugi sd fie recunoscutA ca parte a gdndirii, asemenea celorlalte aspecte'

Llnul dintre cele mai slabe aspecte ale creativitafli este ,,recoltarea" itleilor. Arn asistat la numc-roase geclinle de crea{ie in ctrdrul carora s-au nascut numeroase iclei bune. 'fotuqi, in etapa t{e raportare, rnulte dintre ele nu au fost remarcate sau re{inute tle participanli. Avern tendin[a de a cauta numai soiulia tinala. cea mai inteligenta. Le ignorAm pe toare celelalte. Dar, in afara solu{iei inteligente, pot exista gi altele care sa aiba valoare. Pot apilrea direclii noi, chiar tlaca nu existd cAile specilice de inaintare in acele direclii. Pot fi idei tloar. pe jumAtate formate, inc{ neutilizabile, pcntru ci nriri uu nt'r'oie de glefuire. E posibil sa se nasce principii noi. care au incd un veEmdnt practic. Ori sa se schinrbe tipul de idee sau modilicarile sa apari in zona solufiei percepute {acolo unde sunt cautate soluflile). Sc pot ivi noi -zune ideo-senzilive" (zonele in care un cronce[)t nou poate sa conleze foarte rnult). 'loate oceste chestruni trebuie rernilrcate. $leiuilea 5i cruirea rruer idei, in a,.a {'el incdt sA se apropie de satisl'acertra a douil seturi de rrevoi, ar trebui sd facA parte din llroce-.ul oreator. Prinrul set de nevoi este cel deternrinat tle situalie. Se incearcA glefuirea itleii pAna la
147

t46

Enwano oe BoNo transformarea ei intr-una utilizabila. Asta se face prin introducerea restricliilor, care apoi sunt folosite pentru slefuire.

$ase palarii g6nditoare

... Tehnologia de v6rf este noua modtr. Ar putea fi imbundtdfta ideea aceasta cu ajutorul tehnologiei informatice?
[Jneori, acest proces pare sA se invecineze cu lipsa de onestitate. $i totugi, nu este nimic necinstit ?n a proiecta un produs pentru cumpardtor. Deci, ideile trebuie proiectate in aga fel inc6t sd serveascA nevoilor cumpdrdtorului. in cAteva dintre lucrdrile mele am suf{erat rolul managerului de concept. Acesta este o persoana care defne responsabilitatea stimularii, colectarii gi,,pdstoririi" ideilor. Este omul care convoacd gedinlele de generare a ideilor, pune problemele sub ochii celor ce ar trebui sd le rezolve gi cautA idei tot a$a cum managerul economic cauta fonduri.
DacA o astfel de persoana existA, ea este cea care strAnge

... E o idee grozavd, dar transpunerea ei in practica in forma sa actual4 coste prea mult. Putem s-o prelucr6m gi s-o
facem mai ieftin6? ... in acest moment, regulamentele din construc[ii nu ne permit sa facem asta. Putem Elefui ideea astfel incdt sA nu contravind regulamentelor?

... Este produsul perfect pentru o firmA mare. Dar noi suntem mici. Am putea face ceva pentru a folosi aceastd idee? De notat cd restricliile sunt introduse pentru glefuirea ideilor, neavAnd rolul de ecrane de respingere. Cel de-al doilea set de nevoi de care trebuie linut seama se referd la cei ce vor utiliza ideea. Din pdcate, nu trAim intr-o lume perfectd. Ar fi frumos sa vedem intr-o idee strAlucirea 9i poten[ialul, evidente pentru cel ce i-a dat naqtere. Dar, de cele mai multe ori, nu se int6mpla aqa. Prin urmare, in cadrul procesului creator, ideea trebuie slefuita pentru a se potrivi mai bine profilului celor care o vor ,,cumprra".
actual existA interes pentru ideile care economisesc bani. Existd vreo modalitate prin care aceast6 acum sau ntai tdrziu? idee sA poata genera economii ...

roadele g6ndirii de tipul pdlAriei verzi. DacA nu existd, rezultatele oblinute cu ajutorul palariei verzi vor rdmAne la cei ce lc-au generat, pentru uzul propriu. Urmcazd etapa palariei galbene. Aceasta include dezvoltarea constructivd a ideii. Mai cuprinde Ei evaluarea pozitivd gi c6utarea beneficiilor gi a valorilor. Chestiunile de acest fel au fost discutate in sec[iunea rezervatd palariei galbene. Vine la r6nd prlrtria neagrS. Ea poate fi cerutd oric6nd gi furnizcazd datelc nccesare pentru a vedea dacA ideea
func[ioneazd gi este valoroasa.

in -or.t"ntul

Fitapa finald este gdnclirea prin prisma paleriei roEii: aceasta idee e destul de atrdg5toare pentru a merge mai departe? Poate cd pare ciudata solicitarea unei judeca[i emo-

... Pentru a fi acceptabild, o idee trebuie sd nu fie prea noua. Trebuie perceputa ca fiincl similara unei idci vcchi, testate, despre care se gtie cA funclioneaze. Ce comparalii am putea face?
... Se pune mare accent pe posibilitatea de a testa ideile intr-o manierA-pilot. Cum am putea testa aceastA idee?

fonale abia la sf6r9it. Se spera ins6 ca aceastdjudecata sa se bazeze pe rezultatele cercetdrii intreprinse cu ajutorul pdlSriilor neagrd 9i galbend. In final, dacd nu exista entuziasm pentru o idee, ea nu are mari ganse de reugitd, oricAt de bund ar fi.

I48

t49

Sinteza gfindirii

Partea a VI-a

cu pelrria vertle pe eap

PAI-ARIA ALBASTRA

Paleria verde este creatoare. Persoana care iqi pune palaria verde va folosi limbajul gAndirii creatoare. In mod ideal, at6t ginditorul, cit Ei ascuhetonil ar trebui si poartc palarii
verzi. Culoarea verde simholizeaze, fertilitate. creslere si valoarea senrintelor. 'Ceutarea alternativelor constituie un aspect fundamental al gdndirii de tipul palariei verzi. Este nevoie sa recem dincolo de familiar, de evident si de satisfacator. C6nditorul cu pahrie verde foloseste pauza creatoare penlru a reflecta, in orice moment. dacA exisld idei alternative. Nu e nevoie de un moti'r' pcntru aceast5 pauzA. in ca"ul palariei verzi. limbajul migcarii il inlocuieqte pe cel al judecafi. Ginditorul cautS sA plece de la o idee pcn-

tru a ajun6le la una nouA. Provocarea este o parle importanta a gAndirii de tipul palariei verzi qi este sirnbolizati de cur'5.ntul po. Pror,ocarea are rolul de a ne scoate din gabloanele tle gAndire, Provocarile pot fi initiate in multe feluri" unul dintre ele fiind nretoda crrv6nlului aleatoriu. Cindirea laterala reprezintA un set de atitudini, de limbaje gi tehnici (printre c.ere mi5carea, provocarea 5i po) pentnr iesirea din qabloanc 5i pentru constilrrirea unui sistem autoorganieat de modele a-simetrice- Este utilizatd pentru generarea de conceple 5i yrcrcep1ii noi.
150

G6ndili-va la cerul de tleasupra. Gindi$-vi la vederea de ansamblu. Palaria allrastre se referi la gAndirea despre g6ndire. Ea este asemenea dirijorutui unei orchestre. Acesta scoate tot ce-i mai bun de la muzicieni, avAnd gpija ca totul sA se facd in momentul potrivit. PAlaria aibastrd seama.ne cu un maestru de circ. E folosita pentru a gestiona gindirea gi pentru a controla procesul. Utilizarea palariei albastre la inceputul unei sesiuni de gindire prec.izeaz5 care este situalia. Ea cautA definilii alternative pentru o probleme. Cu ajutorul ei se determin{ scopul gdndirii. Aceaste p*lerie stabileEte ce anume trebuie realizsl. Palaria albastra inifiale fixeaza ordinea de zi sau succesiunea in care se utilizeaze celelalte palarii- Ea poate specifica Ei alte procese de gindire" chiar daca palariile nu sunt in uz. Ea traseaze .stategia" de gindire. in timpul Eedinlei, palaria albastre pestreaze disciplina 9i le asiguri parricipan$lor palarii corespunzatoare. Tot palaria albasre este cea care anunt{ schimbarea palariilor. De obicei. palaria este punate de intermediar, preqedinte sau conducdtoml gedinlei- Acesta este un rol permanenl. in plus, in timpul unei sesiuni specifice palariei albastre, oricine poate face sugestii procedurale.

t5l

EoweRn nn BoNo

La sf6rgitul unei qedinle, palaria albastra solicita rezultatele. Acestea pot fi prezentate sub formd de sumar' concluzie, hotdr6re, solufe, 9i aga mai departe. Palaria albastrd poate sd aducA la cunogtinld cA nu s-au fdcut prea mari progrese. Palaria albastr6 din final determinA urmdtoarele etape de parcurs. Acestea pot fi etape de acliune sau alte sesiuni de gAndire asupra anumitor puncte.

Conlrolul gdndirii
Gi.ndirea
d,espre

gdndire.

Irctruc(iuni pentru gdndire Organizarea gA.ndiii.


Co nt ro

lul

elorLalte

alaii.

Cind purtam palaria albastra, nu ne mai gAndim la su_ biect, ci la g6ndirea necesara cxplorarii subiectului resl)ec_ tiv. Culoarea albastrd sirnbolizcaza controlul global, a$a cum cerul acoper6 totul. Albastrul mai sugereaza detagare, pAs_ trarea calmului 9i a stdpAnirii de sine. Calculatoarele funclioneazi conform programclor care le spun ce sd facA in fiecare moment. palaria albastrd pro_ gr ame azd gdndirea umana. PurtAnd pdlaria arlbastrd, putem trasa un plan al gindi_ rii cu detalii legate de ceea ce ar trebui sA se intdmple intr_o succesiune definita. O putem utiliza Ei pentru a da instruc_ fiuni clfuA de clipa. Un balet are nevoie de un coregraf care sa-l dirijeze intr-o succesiune. palaria albasrra este purlatd atunci c6nd vrem sI facem coregrafia pagilor gdnclirii. Nofiunea cle g6ndire structuratd formal cste foarte dife_ ritd de noliunea de gdndire ca disculie libere. flra o structu_
rA generald.

... G6ndirea prin prisma palariei albastre imi sugcreazd clar cd in acest punct ar trebui sA cAutdm alternative.

t52

153

Enwann ue Bono

$ase palarii 96nditoare

... Nu avem la dispozilie multg vreme de reflec$e asupra acestei chestiuni, a5a ci ar trebui se folosirn timpul in rnod eficient. Vrea cineva sd sugereze o structure de gindire cu ajutorul paleriei albastre?
".. Nu am ajuns nicf,ieri pina acurn. Cu palaria albastrd pe cap, sugerez, pentru destinderea atmosferei, o sesiune de gAndire cu ajutorul palariei rogii- Care e pererea noa^stri sin-

In acea-'tr carte. asimilez pr.cesul girrdirii r* i'ltr.nrirea unei ha4i. pentru care mai inlii se t,xploreari terenrri si
nal. se alege drunrul de urmirl. Oei intpiicali intr-o situalic vor l.rretintie cii st, ginrit.sl pernlanc'nt la acest subit:ct. *' tioar atrnci r,d'tJ i.' hrc irr jurul mesei pentru o tiist.rulie lbrmaia. intr-ailevir, scogrtrl acestor disculii r1u L-sie atat de rnult g5nriirea. c6l s,._"hirrrbui tle rezultare ale giindirii arit(-rirrrre. i, ,r* r.,t irull(.r. r](, iiPr()picrn de genul arpSrmentatir, de clezhaterc. trl.ric t)rntru sindiren occitlentala. Ag fi i'cintat daca a; sinr{r c'i i'ainte tre ci:rlr*rrrre.a dl'ferilel.r pun.rc ric vedere it avur lor: . giintrir(: ..seniirliiil(illl..' trasArii unei he4i. Dar rarrlori se intinrpli a;a. Ginclilorul caul& la repezeald tiil ptutct tie l.erlere liazal pc crllerir:nlA gi prej'decatA qi in.crarce ap'i sa-l ;iefuiascil prilr argumt:rrta1ie" obiceiul {rcesra 'e esle inrpus inca rri' gcoaid, prri' rnetoda tradiponala a scricrii erseurilor. Elevur r:sre i'curajat sa sr.ric tle la inceput o concluzic ai sd-qi conceapa apoi cseul in spri_ jinul ei. GAndirea este utilizat:i ca sJlrijin. nu ca mijlot: dt, er_ plorare. Acela5i lucru se inrArnllll in poliricn 5i in salilt: tie judecatd. Ambele pAr[i Jrornesc de la pozilii prcsrabilitc. Miqcarea cle rlu-te-1,i.() a argumclrta[i.i fu'rizt,azi] irn_ pulsul gAndirii. Acesla c.slc motivul pentru r:arc multora le vinc mai u$or se g6ndeasca in gru;l rlecAl Jre conl llrollriu. candirea individuala are nr'lr rnai nrulte n.voie rkr o strut,turA de tipul pelariei albastre. f)acA c. sA adoptAm genul tle gAntlirc sirnilar trrrslirii unr:i ha4i, avem nevoie de o stnrclur:i. Atar.ul qi :rgrararca nu o in rl pot furniza. A5a crrm un explorator are ncr',rie de rin r-rl.r. lot aga gi g6nditonrl are nevoie rlc o structrrre orgalrizarl. Structrrra palariei albastre poale furniza un ltlan a ceca ce se va ?ntAmpla in liecare momenl _ asemAnalor l)rogra_ mului'nui calcuiator. De ohicei. pelaria albastri co'trolc:,_
1.55

se-l-ac obsen'a1ii. Apoi sc stabiic,st- lraseeie ;rosibilc qr. irr ii-

cera despre propunerea de climinuare a timpuiui de lucru


suplimentar?

De multc ori, gdndirea evolueaz{ ca o reaclie la ceea ce


se petrece

dintr-un rnoment in altul. Scopul este cuno-sclrt. in mare, dar nu este enunlat clar, ca obiectiv general sau ca subobiective. Sugestii, judecat5, criticd, informalie 5i emolie intr-un fel de ghiveci al gAndipurA - toale sunl amestecate rii- Discutia inainteazA la intdmplare, pAnI cAnd un g6nditor dd peste o abordare ce pare sa conduci la ceea ce dorim. Este o erplorare fare $nta, dirijata doar de critica negativf,' Se pleaca de la ideea ca ni$te oameni de o inteligentA remarcabile, dotali cu suficiente inforrnalii, vor gasi, in cursul unei disculii. un numer de cdi de acliune gi o vor alege pe cea
mai potrivita. Se presupune, de asemenea, ce g$ndirea va fi modelata de experienla trecuta Ei de conslrfingerile prezente. ducind la ,,degajarea* unui rezultat ce poate fi apoi purificat prin cridce. Principiul este analog teoriei evolu$oniste: doar cele mai bine adaptate idei supravieluiesc. ln locul presiunilor dure ale rnecliului natural, aclioneazA presiunile negativitediin u"""t tip de gAndire se subin{elege cA participanlii au deja propuneri din care urmeaza sa fie aleasa solu$a- Pro' punerile pot fi rezultatul gAndirii personale sau pot proveni de la ,,expe4i".
154

Eoweno nE BoNo

procesul de g6ndire dintr-o disculie, a$a cum un jocheu iEi controleaz6. cali, strunindu-i in fiecare moment'
z6

... GAndire prin prisma palSriei albe in aceaste etapS'


... Acum avem nevoie de propuneri. Intervine aici palaria galbena. Sugestii concrete' vA rog'

Concentrarea usupra unui subiect


Punerea tntrebd,ilor potiuite. Def,nirea problemei.

... Lasad deoparte palariile negre pentru moment, deoarece nu sunt rnullumit de ideile pe care le avem' Haidef sd gAndim putin cu ajutorul pdleriilor verzi.
Cel mai adesea, se va insera palaria de gAndire ocazionala intr-o disculie ce se desfeqoara ?n stilul tradi$onal' ... Vreau de la fiecare dintre dumneavoastrA o opinie de tipul palariei roEii. Va reamintesc ci atunci cAnd purta{i p5lAna roEie aveli voie sd vd exprimali emoliile 9i sentimentele fare nici un fel de justificare. ... Poate ci nu gti{i, dar a[i folosit palaria neagrd - adica, altfel spus, judecata negativd. Ne-a1i explicat de ce nu va merge. Acum vreau sA trece[i pentru cdteva momente la pAlaria galbena. Aici veli face evalueri pozitive. ... Nu vreau opiniilc sau sugestiile dumneavoastrd' Vreau cAteva minute cle gAndire pura cu ajutorul palariei albe' Fapte gi

Fixarea sarcinilor

d.e.

sA.ndire.

Aspectul de concentrare este unul din rolurile esenfale ale palariei albastre. Diferenla dintre un g6nditor bun 9i unul slab std adesea in capacitatea de concentrare asupra unui subiect anumc. La ce trebuie sI ne g6ndim? Nu suficient sd fim congtienli de scopul general al gAndirii. ".t"

... Vrem sd ne concentrdm asupra reacfilor posibile la reducerea prelurilor produselor concurente.

... Flaideli sd ne concentrAm asupra a ccea ce doreste fiecare de la aceast5 vacanta.


gatura cu modul cum pot fi folosite umbrelele obignuite pen_

... Umbrele qi publicitate. Vreau idei creatoare in

le_

cifre, fAra interPretAri.

tru publicitate. ... Cum sA-i facem pe oaspelii mullumili sA le recoman_ de prietenilor hotelu] nostru? Haideti sa ne concenram asu_ pra acestui subiect.

... Cred ca avem nevoie de o pauze in care sA gAndim pu[in prin prisma pdlariei albastre. Uitali pentru moment de subiect. Cum ar trebui sA ne organizam gAndirea?
Trebuie spus ca palaria albastrd nu se limiteazi la organizarea utilizdrii celorlalte paltuii. Ea poate fi folosita Ei pentru organizarea altor aspecte ale g6ndirii, cum ar fi evaluarea

prioritalilor Ei enumerarea constrAngerilor'


156

... Scopul general este sd gAsim noi segmente de piala pentru oferta noastra de produse fast food. Mai p.ecis, .e n" gAndim cum i-am putea atrage pe v6rstnici in restaurantele noastre, in afara orelor de v6rf.
157

Eriw'.rtrtr trH Boxtt

$ase pelarii g6nditoare

ti generaia sau specifica. gentlral ltot exista mai nrultc domenii speciintr-un rlontt-'niu [i,.'i'. lrnportallt i]sle cli tlonttrtiul srr *ic .letinit intr-tr rntinierli Irrr'r'isi. l)riiiiri.i alblistrii trcbtritl utiirzata intr-un rnod spccitic l,('!rlr'ti l,it'fitrr z()llil lisll[)lit t'art'ia e ncvoi*: sa tlt't't-lttct'tltlorrr:crttrarca atenliei poate

... intrebarea este dactl avantajele fiscale au fost intr_adevar percepute de client sau daca le-au furnizat agentrilor nogtri de vdnzdri doar un element convenabil pent_ru asigurare. O problema este doar un tip special cle intrebare: cum realizam a-sta? Definirea problernei este inrportant., altfel so-

triirn

atr-'rr{ia. 'l'irnprul i)t)lrecut ginLlinclu-ne

la gindire nu

estc tittrp picrtiut.

lu[ia poate fi irelevanta sau inuti] de i.conroda. Este asta problerna reaia? f)e ce dorirn sd rezolvdm aceastd proble_
ma? Care este prohrienra de fond?

... inri prLrn prilaria albastrl pelttrr a observa ca rle-anl abartut tirrrrtt' tarc de lil ceeir ce Ilt'-ilnl i)ropus s;r glndirn' ,\rrrrr Lr rnullirrrc tic itlci itttert's:rnte..lar nit:i una ntt este scrnnilit:*tivii Irr]I]lru ilorneniul llsupr(i cliruia ant vmt sd nt: ('oll('()ntriiltt. Trebrritl sti tttl itttoarr:t--rtl la el' Mai sunt cotllen-

... Nu vremea rece este problema reale. percep$a lurnii asupra vrenrii reci este problema. Iar pe aceasta o putem
schimba.

tirrii ,lt: gentri priliiriei altrastre?

... Problema nu este cA nu avem ztrpadi, ci ci nu se schiaza- Atunci. ducem oamenii cu aurocarul acolo u'de
este zdpadA.

... 1)rrneli-l'it paliria alba-ctrA si slltrneli t:e ltdrere ave[i dtsprc acuilstii tlisculie. Ajungem undevel'l
(l$ndirca poate li dirijatrr cei rnai u$or asupra unui subiect lnutttt: llrin punt-'rel unei intreburi. Se spune adesea ca i)uneroa itrtrtttrlirii potlivite t'stt' t't-il nrai importantA pilrtc a ginrlirii. [)in Jracate, este ntult nt:ri usor sii I'ezi intre barile p<itrivite rnai tlirziu - <lupii ct) s-iltt r-lat rirspurtsurile' Oriircrlrtiltil tbrrnularrii intrellarrilor este tlll aspect ctrrn. atett[irt lnrl)ortant iil llihrici albastrtl. irrtrtririirilt liot fi tit: tiorril ti1.ruii. [',risti intrebo.ri'nudd. \'i:ir't) r':([]lr)li:':I?.,ii (aira {'ilttl pui tnonrt,.ili ill t:irlig, dar nu gtii i'r; ,; :,\ i-,rirrzi), sr irl/rt'l:ri^n-itn'irtLrit. il-iIositc pentru ri r.erifir:a 1r .rrlllinii;.i r.it*..stiutiu-' rl (.tlr) .lli utl ratsf)trrrs tiirt'tt. tlt-' tillul r.itr -c.irr il,.r (:l.il {:llIir tir',1,'9li u i)i.t-tiil'g it r; lcivr'..1i slrtt u ratt-'zi).
.,. inir-,-lralc.i iiti s{l rt:terii litit iJ r:t"ca t'at:tnt' ,:;it ttttii dcs i.r ,'li'irti :il lzt(:('rn. i:,sir: ttst:tltitri sii.iciiolr.iilrt irl ttt.rttttlttrri 1lur r i'* rl. i-e irrr'lori .u' trr.'ir'Lti s;tr liiittl in,:':ttsttl*rarc pentni ;^sta'l
t 51l

in loc

sa presupunem cr1 vorn

61Asi

cea mai bund defini-

1ie a unei probleme. este mai practic sd expunem o gamii de

definilii alte*ative. Asta {bce parte din ga'trirea cu ajutorul


palariei albastre. Este. de asernenea, rolul gAnditorului cu palarie albas_ trd sd stabileasca sarcini specifice de gindire. Acesta este un lucru gi mai important in cazul gindirii inclividuale. ... Se determindm obiectivul acestei geclin1e. Ce fel rezultat dorim sd ob$nem?
cle

... incepeli cu enumerarea zonelor de acord intr.e cele


douA pAr{i.

... Sarcina tle gdntlire este sA vedem curn am putea cicle a,*upra acestui punct, aici qi acurn-

cle_

educa{ia 5colard.

... Enumerali patrr tlomenii -ideo-senzitive.. legate de

159

Enwenu

nr

BoNo

... Folosili palaria neagrd 9i vorbif-mi despre campania publicitard curentd.


O sarcina de gAndire poatc fi extrem de specificd sau de generald. Ea poate necesita o realizare anume sau o contri-

Proiect area programului


Pas cu pas. Sofiware pentru gA,ndire.
Coregrafi.e.

butie intr-un anumit domeniu. ... Vreau doar cAteva idei care sa sondeze afacerea cumparaturilor prin intermediul TV.

... Cum putem afla dacd strategia lor a fost reuqita?

... De ce nc e greu sa decidem intrc aceste altcrnative?


C6ncl o sarcind de gAndire nu poate fi indeplinitS, trebuie fAcuta o observatie referitoare la acest eEec'

... Nu am reugit sa g6sim o explicalie pentru crcaterea consumului de dulciuri. Va trebui sa revenim mai tArziu 9i
sA vedcm dacA putem procluce <:6teva ipotcze testabile'

func[iona. O funclie a palariei albastre este sa proiecteze software-ul pentru gdndirea unei anumite chestiunl. Este po_ sibil sa avem structuri fixe care se aplic6 in orice sit,rali". Dar in acest capitol vreau sA examinez programele speciale, proiectate pentru fiecare situalie in parte.
... Vom incepe cu pal5ria albastrd pentru a proiecta pro_ gramul pe care vrem sd-l urmam.

Calculatoarele au programe care, in fiecare moment, le spun ce sd facd. Fara software, un calculator nu poate

... Nu am venit cu nici o idee pentru cresterea consumului cle carne <le miel. Poate ca ar fi fost bine si lucrdm pe mai multe subprobleme.

CAnditorul cu peldrie albastra line linta sus gi spune: 'f ,,Asla c. rageli in accasta dircclie".

... Este o situalie neobignuita. De unde incepem? La ce ar trebui sa ne gdndim?


parte din g6ndirea cu ajutorul celor gase palarii constd in in_ tervenlii ocazionale in cursul g6ndirii de tip dezbatere. Din cAnd in c6nd, apare necesitatea unui tip anume de gdndire, simbolizat printr-o palarie. Vreau sA reflectAm aici asupra posibilitafi existen{ei unui program formal ca.e traseaze o succesiune de etape. In cazul dansurilor libere, dansatorii improvizeazA tot timpul pentru a exprima tema generala. in balet. fiecare pas este precis determinat de coregrafie. Ma ocup aici de aspec_

La sf6rgitul ultimei secliuni, am menlionat ca o mare

160

l6l

Erwanu oc

Bt-ttto

$ase palarii gdnditoare

tul coregrafic al gAndirii cu ajutorul palariei albastre. Dar nu vreau sd credeli ca a$a trebuie utilizate mereu cele Ease p5-

larii.
Vreau sI fie clar - a$a cum am mai ardtat 9i inainte cA programele palariei albastre pot include multe alte aspecte ale gAndirii, in afara celor $ase palarii.

... E nevoie, pentru inceput, sA analizdm to1i factorii de care trebuie sd {inem cont in proiectarea acestei linii de imbrdcAminte pentru coPii.
precizAm zonele de de dezacord gi zonele care nu prezintd interes in acord, cele
aceast6 disputS.

cei, este nevoie sd se revinA din c6nd in c6nd la ea _ ca un fel de rutine - pentru a verifica anumite puncte. Apoi se folosegte palaria galbena, cu ajutorul cAreia se inainteaza propunerile gi sugestiile existente. palaria albastra gi cea galbenA pot interactiona, pentru cd paldria albastrd pune intrebari 9i indicd zone problematice. palaria alba poa_ te sa avanscze gi ea aborddri practice ale problemei.

... Iata ce am f5cut in trecut in astfel de situalii.


... Abordarile tradi$onale sunt cunoscute tuturor. Dati_mi voie sA le repet totugi. Palaria albastrA poate defini zone de interes care au ne_ voie cle concepte noi. Alternativ, se poate aloca un interval de gAndire formala cu ajutorul palariei verzi, in care fiecare gdnditor iqi realizeazd propria pauzd creativd. ... Ag vrea s6 vAd daca nu exist5 cumva modalitali mai simple de adaptare a plalilor primelor de asigurare la fluxul de numerar individual. ... Trebuie sA existe o cale mai bund cle a vinde ctrrti. Vrcau o paleric verdc aici.
prrisma palariei albastre ar organiza propunerile existente, agezdndule intr_o lista formala. Apoi, cle ar putca fi impa4ite in cliferite r:ategorii: cele care impun o aprecicre individuala, cele care au incd nevoie sa fie dezvoltate, cele care trebuie doar aduse la cu-

... Pentru inceput, ar fi bine sa

Programul variazd de la o situalie la alta. Cel conceput pentru rezolvarea unei probleme va fi diferit de programul proiectdrii unei ambarcaliuni. Un program de ncgociere nu va fi identic cu unul de decizic. Chiar 9i in aria luarii deciziilor, programele pot diferi, in funclie de decizia care trebuie luate. G6nditorul cu palarie albastra iqi ajusteaza programul astfel incAt sA se potriveascd situa[iei, la fel cum un t6mplar iEi planifica munca atunci c6nd se apucA sa facd un scaun sau un tlulap. Daca subiectul este de naturd sd stArneascA sentimente pdlaria roJruternice in sufletul gAnditorilor, e de preferat ca qie sa figureze la inceputul programului. In acest fel, sentimentele ies la suprafat6 9i devin vizibile. DacA nu se foloseEte convenlia pdlariei roqii, fiecare poate incerca s5-9i exprime emoliile indirect, prin alte mijloace, cum ar fi utilizareain exces a palariei negre. Odata ce emofile devin vizibile, gAnditorul se elibereaze. Astfel se poate exercita mai multe presiune asupra lui ca s6 fie obiectiv. UrmAtoarea etapa poate fi palaria alba, in aqa fel inc6t sd fie puse pe mas6 toate informaliile semnificative. De obi-

in acest punct, pu[inA gAndire prin

nogtin{4.

Acum, se poate apela la o cornbinalie de pdlarie alba, galbend gi verde pentru a dezvolta fiecare propunere. Aceas_ ta este faza gdndirii constmclive. r63

t62

EuwaRu ne BoNo G6ndirea purd prin intermediul palariei galbene va fi folosite acum pentru a da o evaluare pozitivd fiecdrei alterna-

$ase palarii g6nditoare

tive considerate drept o posibilitate serioasd. Palaria neagrd este utilizatd acum pentru monitorizare. Scopul ei este de a ardta care dintre alternative sunt imposibile sau inutilizabile. Ea poate pune la indoiala valoarea alternativelor utilizabile. Palaria galbend gi cea verde sunt folosite pentru a invinge obiecfile aduse de palaria neagrA: trebuie corectate gregelile, indepartate slabiciunile qi rezolvate problemele. O noua inspeclie, facutd cu ajutorul p6l5riei negre, indica riscurile, pericolele gi neajunsurile. Poate urma un intcrval de gdndire de tipul palariei albastre, care aduce o vedere dc ansamblu asupra realizlrilor gi organizeazd strategia de ,,alegere a rutei". Urmeazd palaria rogie, pentru a le permite gAnditorilor s5-9i exprime sentimentele legate de opliunile disponibile. Procedura alegerii urmeazd in acest moment o combinalie de palarie galbena Ei palarie neagrA - ?n clutarea alternativei care se potriveEte cel mai bine necesitalilor. in final, o sesiune de gdndire cu ajutorul palariei albastre stabilegte strategia de implementare. Succesiunea de mai sus poate pdrea destul de complicatd, dar, in practicd, fiecare etapA face loc in mod firesc celei aQa cum schimb6m vitezele in timp ce conduurmdtoare
cem magina.
CAnd se urmdregte un program fix, este esential ca aces-

Trebuie re{inut cd g6ndirea este alcatuitd, in mare parte, dintr-o combinalie de palarii negre Ei albe - cu emoliile palariei rogii, neexprimate, in fundal.

... Asa trebuie sd procedam in astfel de ocazii.


... Asta e motivul pentru care sugestia ta n-o se mearge. Programul palariei albastre poate fi prestabilit de cel care conduce gedinla de gAndire sau poate fi conceput de toli participan{ii prin gdndirea de tipul palariei albastre.

ta sA fie cunoscut de fiecare participant la gedinp de g6ndire. DacA un gAnditor Etie cA in cur6nd urmeazd pdlaria neagrS, se va sim[i mai pulin inclinat sA facA intervenlii critice, de teame sa nu piarda aceasla ocazie.

t64

r65

$ase palarii gdnditoare s-a realizat. El este cel care intocmegte lista alternativelor ge-

nerate.

... Sa vedem ce am realizat p6nd acum.

Rezumate si concluzii
Obseraal.ie si uedere generald.

... Am sd trec in revistd punctele majore pe care le-am discutat. Dacd aveli obieclii la acest rezumat, va rog si md facefi atent.
Este de datoria g6nditorului cu palarie albastra sd dea formA unei disculii aparent haotice. Degi mA refer la ginditorul cu pAlarie albastr5 ca la o singurd persoanA, este posibil ca sarcinile palariei albastre sd fie indeplinite de to{i membrii grupului. De fapt, un g6n<litor cu palarie albastrA le poate cere tuturor participan[ilor la gedinla sA-gi puna palariile albastre gi sa ducA sarcina la

Comentariu. Rezumale, concluzii, roarle $i rapoane.

Cinditorul cu palarie albastra examineazA procesul de g6ndire. Este coregraful care conccpe pagii, dar gi criticul care urmaregte ce se intdmpla. El nu conduce magina, dar il supravegheazA pe gofer. Tot el cste cel care observ5 traseul
adoptat.

GAnditorul cu paldrie albastrtr poate facc comentarii asupra a ceca cc observal. ... Pierdem prea mult timp contrazicAndu-ne asupra acestui punct. Haidefi sa-l notAm ca reprezentAnd opinii divergente qi sd trecem mai departe .

indeplinire. ... Propun sd facem o pauz6, sd ne punem cu tolii palariile albastre 9i sd gAndim individual timp de cAteva minure, pentru a vedea ce s-a realizat p6n5 acum.

... Sc pare cA suntem foartc prcocupali de


acestei opera[ii, dar nu am determinat incd

costurile
aclucc

... Haide{i s6 facem un tur al mesei. Pune[i-vd paldriile albastre gi spuneli-mi unde am ajuns.
Pe lAnga rezumarea realizarilor oblinute la un momcnt dat, g6nditorul cu palarie albastrA are Ei sarcina de a trage concluziile finale.

daci ar

vreun beneficiu. E clar ca asta ar trebui sa facem mai

intii.

... David, tot aduci ideea asta in disculic. Am notat-o deja ca pe o posibilitate rcalii qi o vorn cxamina mai l/irzirr. Crcd cd ar trebui sd incercAm sa gAsim qi alte altcrnativr:. Acum explortrm, nu arlumentim.

... Av6nd pe cap paltuia albastrd, consider ca


sunt concluziile.

acestea

Din c6nd in cind, g6nclitorul cu palarie albastrd prezinta o vedere de ansamblu asupra a ceea ce s-a intArnplat ori
166

... Suntem cu tolii de acord cd acestea sunt concluziile


la care s-a aiuns? r67

Eow,q.no

BoNo

GAndirea cu ajutorul palariei albastre este cea care trebuie sd face recapitularea finala Ei sd pregdteascd raportul.

Asta nu inseamnd cA este rolul unui anumit individ (deqi poate fi). inseamna c5 fiecarc participant igi asuma rolul de gdnditor cu palarie albastrd pentru a comenta cu acuratete 9i obiectivitate g6ndirea produs6 in timpul Eedintei. Palaria albastrd este un ,,fotograf' care obsertra 9i inregistreaza procesul de g6ndire.

Control si monitorizare
C o nd,uc

d.torul

s e

din[ e i.

Dkciplind si concentrare.
Cine rdspunde?

Eedinlei ii revine automat func[ia palariei albastre. El menline ordinea 9i are grija sA fie respectatd agenda int6lnirii.

in mod normal, conducdtorului

Rolul specific al palariei albastre poate fi atribuit insa 9i altei persoane. GAnditorul desemnat sd poarte pdlaria albastrd va avea atunci sarcina de a monitoriza gAndirea in cadml fixat de conducAtorul Eedinlei. E posibil ca acesta sA nu se considere deosebit de priceput la monitorizarea gdndirii. Vreau sd subliniez cd orice participant la o getlinlA poate exercita funclia palariei albastre.

... imi pun pdlAria albastrd pentru a spune cd remarcile doamnei Brown sunt nepotrivite in acest punct. ... imi pun palaria albastra subiectul principal.
Ei spun c6 ne inclepArtam de

... Pelaria albastrd imi spune cd ar trebui

sA definim

aceastA chestiune dreJlt problemA principala Ei sa incerclm s-o aborddrn acum sau mai tArziu.

Palaria albastra are grija de respectarea regulilor jocului. Aspectul disciplinei poate cadea in sarcina conducdtorului
168 169

Erweno ue Bono
pedinlei sau a gAnditorului desemnat sa poarte paleria albastrd, dar este deschis qi comentariilor celorlalli.

$ase palarii gAnditoare

... Aceasta este o g6ndire de tipul palariei roEii. Vrem vedem ce sentimente ave[i, nu de ce le ave1i. ... imi pare rdu, dar aici e vorba cle o palarie neagrd nu-gi are sensul in acest punct al discutiei.

sA

Pe de altd parte, este foarte important ca, din c6nd ?n cdnd, sd se identifice in mod formal palariile. Nu este suficicnt sA presupunern ca tipul palariei va reieqi din rernarc6. Tocmai clisciplina ?ncercarii de a urma un mod de gAndire este importantA. Altfel, ajungem inapoi la dezorganizare gi
argumenta[ie.

9i

Una dintre sarcinile majore ale controlului exercitat de palaria albastra este evitarea discufilor in contradictoriu.

... Nu aEa se trateazd o idee prin prisma paleriei verzi. Trebuie sa folosili miqcarea, nu judecata. ... Asta se dorcate a fi o informa[ie furnizata de palaria alba? Pare mai degraba un sentiment legat de palaria roqie. ... Rolul palariei albastre este de a rezuma gdndirea, nu de a argumenta in favoarea uneia sau alteia dintre alternative.
apar destul de multe suprapuneri intre diversele palarii gi nu are rost sa fim pedanli in aceasta privin1a. Palaria galbena gi cea verde se suprapun aclesea. La fel se int6mpla cu palaria alba si cu cea rogie, datorita amestecului de fapte Ei opinii. Este, de asemenea, nepractic sa se tot schimbe palaria

... Dupa parerea mea, consumul sporit de carne de


curcan sc datoreazd grijii pentru sAnetate. ... Eu cred cd se datoreazA pur
Ei

simplu preplui mai mic.

in acest nloment, g6nditorul cu palarie albastrd poate intrcba daca existd informalii furnizate de palaria albA care ar putea clarifica acest subiect.

in practicA,

rit

... Neputdnd clarifica acest punct, sd nottrm ci s-au ofedoua explicalii pentru aceast5 tendin{A. Nu trebuie sd hotir6m care este cea corecta.

la fiecare remarc6 fAcutA de cineva. Important este ca atunci c6nd s-a fixat un mod dcfinit de g6ndire, toli participanli sdfacd un dort corytient de a g6ndi in acea manierd. Daca e vorba de palAria galbend, atunci trebuie sa gAndim potrivit ci. Cdnd nu s-a solicitat o palarie anume' nu este necesar ca toate comentariile sa se incadreze sub o palarie sau alta. De asemenea, este absolut firesc ca un participant sA introduca un comentariu procedural, fara a indica formal cd folosegte palaria albastr6.
170

Astfel, ambelc puncte de vedcre sunt pusc pe harta g6ndirii. In acest caz particular, amdndoua pot fi corecte. Alteori, cele doud opinii sunt incompatibile. Chiar gi aga, ele pot fi luate la cunogtin[4. Disculia in detaliu asupra lor poate avea loc mai tdrziu. ... Putem reveni acum la punctul asupra ciiruia nu am cAzut de acord mai dewcme. Poate fi acesta un prct de clumping?

Haidc$ sA ne concentrim direct asupra subiectului. ... Domnul Jones crede ca o garantie la prelurile de vacante ar conta foarte mult pentru vinzai. Doamna Adams crede contrariul gi cA s-ar putea dovedi sr:ump6. Haidcli sa

17l

Euweno nE BoNo examinAm aceastd problema. Ce are de oferit palaria alba? Dacd am fi avut o astfel de garanlie in anii treculr' cAt ne-ar

$ase palarii gdnditoare

fi

costat?

... Af spus am6ndoi ceea ce afi avut de spus. A continua ar insemna sA discutdm in contradictoriu Ei nu pentru asta suntem aici.

Ideile divergente pot fi foarte bine tratate consider6nd cd fiecare este corecta tn anumite tmprejurdi.
imprejurari ar avea dreptate domnul Jones? in ce imprejurAri ar avea dreptate doamna Adams?
... irt

... Va rog sd incetafi sd vA mai contrazicefi.

... Vreau ca am6ndoi s6 v6 g6nditi prin prisma palariei galbene la punctul de vedere al celuilalt. Asta ar trebui sA
punA capdt disputei.

""

Ambele pdrti pot fi percepute ca av6nd dreptate' in etapa urmatoare trebuie sd vedem care dintre cele dou6 imprejurdri este mai apropiatA de starea efectivd a lucrurilor'
Aceeagi abordare poate fi folosita gi in evaluarea ideilor, utilizAnd metoda celei mai bune cose' Care ar fi cea mai

Formalismul palariei albastre ii permite oricarui g6ndi_ tor sA fie mult mai direct dec6t ar fi in alte cazuri.

bund casd pentru aceaste idee? ... Acest produs ar fi minunat pentru a companie mare care domind piala. Celalalt produs s-ar potrivi unei firme mici, care incearcA sA-Ei creeze un loc pe piat[. Ei bine, unde ne situern? Sunt momente c6nd g6nditorul cu pdlarie albastrd trebuic sa ia o pozilie ferma. ... Se pare ca ne-am blocat in aceastA disculie in contradictoriu. Vom nota ambele puncte de vedere 9i vom reveni asupra lor mai t6rziu.

... Folosim harta qi nu stilul argumentativ. DacA aveli


puncte de vedere diferite, vd rog sd le nota{i doar. Nu incerca[i sd demonstrali cd dumneavoastre aveli dreptate 5i cela-

lalt nu.

t72

173

Sinteza g6ndirii cu pdldria albastrd Pe caP

Benefieiile metodei eelor

Qase pilErii

Palaria albastrd este pilAria controlului. G6nditorul cu palirie albastra organizeazd gAndirea in sine. Palaria albastrA inseamna g6ndire despre gAndirea neccsard explor5rii subiectului. Gdnditorul cu pilarie albastra este asemenea dirijorului unui orchcstrc. Fll solicita folosirca cclorlalte palarii' De ascmene:r, defineqte subiectcle catre care trebuie dirijata gdndirea. Palaria albastrA stabilegtc concerltrarea asupra unui subiect. Definegte problema qi configureazd intrebarile' Determina sarcinile de gAndire care trebuie indeplinite' Pilaria albastrtr ttste raspunzitoare de rezumate' de vedcrca clc ansamblu gi dc concluzii' Acestca pot avea loc din c0nd in cdnd in cursul procesului de gAndire qi in final' Palaria albastrd monitorizeaza gAndirea qi se ingriieqtt: cle respecatrea regulilor jocului. OpreEte disculia in contra-

In practicA, unul dintre cele mai uimitoare lucruri legate de utilizarea metodei celor gase palarii este ca hotar6rile par sa se ia singure. CAnd se ajunge la palaria albastra din final, decizia este acleseori evidentd pentru toli cei prezenli. Pare greu de crezut in teorie, dar se int6mpld foarte frecvent in practicd. In sdptdmAna ce a urmat publicerii unei scurte descrieri a metodei in Financial Times (Londra), am primit o scrisoare de la un barbat care, impreund cu so(ia lui, cduta de ceva timp o casd. Nu se puteau hotdri dacd sd cumpere sau nu o casd mare la {ara. Discutaserd aceaste chestiune ore in gir. Barbatul propusese in final utilizarea pdlariilor, despre care citise pe scurtin ziar. Mi-a scris pentru a-mi spune cain l0 minute ajunseserA sa ia o decizie satisfecetoare pentru
amAndoi.

dictoriu si insistA pe <lonstruirea ginclirii intr-un fel asemandtor crcirii unei harli. lia asigura disciplina' Poirte fi ftrlosita pentru interven[ii ocazionale care pretind o pahrie. Il utilizata 9i pcntrLr crearea unci strcccsiuni cle olreralii cle g0ndire care trebuie ul'mate, pro(iuln coregrafiEr

<lintr-un Lralct. Chiar Ei atunci c6nd rolul spt:cific al palarici alhastre este incredin[at unei persoalle. oricine poate face comentarii qi strgt'slii tle at't'st tiP.

Celor ce nu au incercat niciodatA metoda li se poate parea cd palariile te ajutd sd explorezi un subiect in intregime gi cA ar trebui sA urmeze o decizie specificd sau faza de conceptie. Aceastd viziune nu {ine cont de faptul cA anumite pIlarii rogie, galben6 9i neagr6 sunt folosite pentru evaluare, nu doar pentm informare. Daca trebuie sd ajungi cu magina la o anumitd destinaiar cei implicali cunosc doar vag drumurile, vor apdrea [ie, o mullime de controverse legate de alegerea traseului. Dacd insl exist6 o hartd in care sunt specificate drumurile, starea

t74

t75

EoweRo Dti Bono

$ase palarii gAnditoare

lor

traficului, alegerea celui mai bun traseu este Ea devine evidentd tuturor. Exact acelagi lucru se inugoard. tAmpla cu metoda celor $ase Palarii. Dacd nu se poate lua o hot5r6re, peldria albastra din final ar trebui sa indice motivul. Poate cd, intr-un anumit punct, sunt necesare mai multe informalii. Poate fi vorba de valori cliferite, care nu pot fi reconciliate. Palaria albastre finala poate defini un domeniu nou asupra cAruia trebuie sA se concentreze gAnditorii. Asta poatc fi sarcina unei noi sesiuni
Ei densitatea

te depinde de speculalii legate de viitor - 9i nu ai cum sd indepirtezi incertitudinea legatd de viitor. in acest punct, trebuie concepute o cale care sd acopere ambele opliuni. DacI nu este posibil, dar trebuie luati totugi o decizie, atunci e vorba de una de tipul pdlariei rogii. in final, toate deciziile sunt cle tipul pelariei rogii. Anali zdm factorii, dar hotdrArea fina]5 este dictatd de sentimente.

de gAndire.

Tehnici speciale
Sub palaria albastrd din final se pot introduce, daca e nevoie, tehnici speciale de luare a deciziilor. Proccscle de ar:est fel nu sunt excluse rloar pentru ca este in uz metoda celor $ase Palarii. Dar aceste tehnici ar trebui introduse numai in cazul in care estc lreu se sc ajunga la o concluzie. De cele mai multe ori, nu este instr nccesar, iar folosirea lor nu ar face decAt sa complice inutil situalia.

Deloc surprinzdtor
Nu este surprinzdtor faptul ca, folosind metoda celor $ase Palarii, decizia parc sd sc ia singura. La urma urmei,
atunci cAnd ludm hotArdri pe cont propriu, parcurgem oarecum acclagi proces (argumente pro. argumente contra, sentimente, fapte). Metoda cclor Sase palarii face loate acestea intr-un mod organizat. Deci ceea ce se desfaEura in mintea unui individ se face acum in mod deschis Ei sistematic' La fel ca in orice alt proces de luare a deciziilor' decizia finalA poate fi greu sau chiar imposibil de gdsit. Ea poate presupune punerea in balanla a douA valori divergente. Poa-

t76

t77

CONCLUZIE

tru

Cel mai mare inamic al gAndirii este complexitatea, pencd duce la confuzie. Atunci cAnd g6ndirea este clard gi

simple, devine mai pldcutd 9i mai eficienta. Conceptul celor qase pelarii este foarte simplu de inleles. De asemenea, este foarte ugor de utilizat. Exista doud mari scopuri ale acestui concept. Primul este simplificarea gAndirii, prin faptul c6-i permite gdnditorului sd uateze problemele pe r6nd. in loc sd fie preocupat de emolii, logicd, informalii, speranlA gi creativitate in acelagi timp, gdnditorul are posibilitatea sd le abordeze separat. In loc sd foloseascA logica pentru a sprijini o emofe de-

ghizat6 doar pe jumltate, gdnditorul poate aduce sentimentul la suprafala cu ajutorul palariei rogii, fdre a fi
nevoie sAJ justifice. Palaria neagrd poate trata apoi aspectul in mod logic. Al doilea scop principal al conceptului celor gase palarii este sd permite o schimbare a g6ndirii. DacA un participant la gedinla este constant negativ. i se poate cere s3-9i scoald palaria neagr{. Asta ii semnaleazA cd manifestA prea mult negativism. I se poate cere, de asemenea, sd-gi puna palaria galbenS. Astfel, i se cere in mod direct sA fie pozitiv. Cele
gase palarii furnizeazd o conven[ie care, fiind bine definitd, nu jignegte pe nimeni. Cel mai important lucru este ce aceastA conven[ie nu reprezint6 o amenin[are la adresa orgoliului

sau a personalita$i cuiva. Vdzut ca o interpretare a unor roluri sau chiar ca un joc, conceptul celor Ease palarii inglduie

t79

EoweRn nE BoNo solicitarea anumitor genuri de gAndire. Palariile devin un fel de stenografie a instruirii. Nu vreau sA sugerez cA in fiecare moment al procesului

a1 riuprrns

de gAndire ar trebui sd folosim in mod congtient o palarie sau alta. Nu e nevoie de aga ceva. Uneori vrem sd purtdm palariile intr-o succesiune formala; in astfel de cazuri, structura trebuie stabilita dinainte. Cel mai adesea, ne Yom pune o palarie caracterizat6 printr-un oarecare formalism in cursul unei disculii. Sau ii putem cere altui participant la disculie sd-gi punA o palarie anume. La inceput poate pdrea pu[in ciudat, dar in timp o astfel de cerere va deveni fireasca. Este evident ce acest cadru va fi cu atAt mai util cu c6t oamenii dintr-o organizalie vor in[elege mai bine regulile jocului. Toate persoanele care-qi petrec mult timp in gedinle ar trebui sd devina congtiente de semnificalia palariilor. Conceptul funclioneazd cel mai bine dupd ce se ajunge la un limbaj comun. in multe organiza[ii, simbolismul palariilor a devenit, in mod real, o parte a limbajului cotidian, un mijloc de eficientizare a procesului de g6ndire.

Prefa[d gaseculori Introducere Folosireapalariilor


$asepaldrii,

.......5 .....2J ... 11 ...27 ......35 ......37 .....43 ...46 .....49 .......54
cap . .
. . . . . . . 56

Peleriaalbe. Fapteqicifre. Alcuifapteste? Stiluljaponez.... Fapte, adevdrEifilozofi CineiEipunepalaria?....


Sinteza gdndirii cu palaria albape

Partea I

Partea a II-a

P[liriarogie .. Loculemoliiloringdndire Intuiliegibanuieli Pascupas.. Folosireaemofilor Limbajulemogilor


Emoliigisentimente
Sinteza gAndirii cu paleria roEie pe cap .

......57 ...60 ....62 ...66 .......70 ...73 ...77 .


. . . . . . . B0

Partea a III-a

Pelerianeagrd PrecautEiatent Conlinutgiproces TrecutulEiviitorul


lBr

.....81 .....83 ....87 ...90

EnweRo nE Botlo

Problemautilizariiexcesive
Sinteza gAndirii cu palaria neagrA pe

.......93 cap
. . . . . . . 95

Partea a IV-a Pdldria galben6

....97
. . .99

Speculativ-pozitivd Spectrulpozitiv Motivegisprijinlogic G6ndirea constructiva Speculafe Relaliacucreativitatea


Sinteza g6ndirii cu pAldria galbend pe

....I03 .....106
. . . . . l0B . .. ll2

....116 cap
. . . . . . 119

Partea a Y-a

Pdldriaverde GAndirea creatoare G6ndirealaterald Miqcare in loc de judecatd Nevoiadeprovocare.... Alternative Personalitate 9i pricepere Ce se int6mpla cu ideile
Sinteza gdndirii cu pdldria verde pe

.....I2I
.

.123

...127
. . 129

..133

...138
cap . .
. . 144 . . . 147 . . . . . f50

Partea a VI-a

Prlariaalbastri Controlulg6ndirii Concentrareaasupraunuisubiect Proiectareaprogramului Rezumategiconcluzii Control gi monitorizare ... Sinteza gAndirii cu palaria albastri pe cap Beneficiile metodei celor qase palarii Concluzie
t82

...15I ...153 ......157 ...161 .....166 .. . ... 169


. . . . . .174 . . . . 175

....179