Sunteți pe pagina 1din 36

Rspunderea penal pentru infraciunea de fabricare saupunere incirculaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. La art.237 C.pen.

RM se stabilete rspunderea penal pentru infraciunea de fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. Varianta-tip a numitei fapte infracionale const in fabricarea in scopul punerii in circulaie sau punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false, care nu constituie valut sau titluri de valoare, dar care confirm, stabilesc sau acord drepturi sau obligaii patrimoniale. La randul su, varianta agravat a fabricrii sau punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false prevzut la alin.(2) art.237 C.pen. RM presupune svarirea acestei infraciuni in prezena uneia din urmtoarele agravante: de un funcionar ori alt salariat in exerciiul funciunii (lit.b)); de un grup criminal organizat sau de o organizaie criminal (lit.c)); in proporii deosebit de mari (lit.d)). Pe parcursul primelor 11 luni ale anului 2008, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei a inregistrat 429 infraciuni economice, inclusiv 141 infraciuni de fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false.1 In afar de frecvena relativ ridicat a svaririi infraciunii analizate, ali factori scot in eviden actualitatea cercetrii naturii juridice a fabricrii sau punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. Dezvoltarea fulminant a diverselor sisteme de pli a condiionat implementarea in tot mai multe domenii ale vieii economice a cardurilor i a altor instrumente de plat apropiate dup natur. Nu se las ateptat reacia interlopilor la aceste schimbri de ordin socioeconomic. De aceea, se afl in continu transformare i procedeele de malversaiune. Se dovedesc a fi insuficiente mijloacele juridico-penale avandui suportul in normele care stabilesc rspunderea penal pentru escrocherie (art.190 C.pen. RM) i cauzarea de daune materiale prin inelciune sau abuz de incredere (art.196 C.pen. RM). In acest plan, are dreptate S.V. Maximov cand

afirm c interesele proprietarului trebuie aprate impotriva fraudelor, inclusiv pe calea interzicerii falsificrii instrumentelor de plat.2 Tocmai acestui scop rspunde art.237 C.pen. RM. In acelai timp, atunci cand evalum pericolul social al fabricrii sau punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false, nu putem s nu lum in consideraie c aceast infraciune este una svarit in sfera financiar-creditar. Sporirea necontrolat a numrului de falsuri care imit instrumentele de plat legale are ca efecte devalorizarea acestor instrumente de plat, compromiterea extinderii sistemelor de pli avansate i stagnarea dezvoltrii pieei financiare. Iat de ce, a fost suficient i necesar incriminarea faptei de fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. Odat cu penetrarea tot mai accentuat a tehnologiilor informaionale in sfera decontrii fr numerar, va crete i rolul reglementrii de la art.237 C.pen. RM. In alt context, exist o continuitate in ocrotirea ordinii de drept impotriva fabricrii sau punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. Astfel, la 24.12.1998, Parlamentul Republicii Moldova, prin adoptarea Legii pentru completarea Codului penal i modificarea art.107 din Codul de procedur penal, a completat Codul penal din 1961 cu art.1222 Confecionarea, desfacerea sau folosirea cardurilor i altor documente de plat false.3 La acel moment, dar i ulterior, in ara noastr s-a cristalizat un sistem de decontare fr numerar prin intermediul cardurilor i al instrumentelor de plat similare. La acest proces a contribuit adoptarea de ctre Banca Naional a Moldovei (in continuare BNM) a unui set de acte normative: 1) Regulamentul provizoriu privind decontrile fr numerar in Republica Moldova (proces-verbal nr.35 din 16.06.1992)4; 2) Indicaiile provizorii privind ordinea de aplicare a cecului de decontare 6rM al BNM (proces-verbal nr.58 din 25.11.1992)5; 3) Instruciunea cu privire la aplicarea carnetului de cecuri al BNM pe teritoriul Republicii Moldova (proces-verbal nr.20 din 18.05.1993)6;

4) Regulile de efectuare a decontrilor cu cecuri din carnetul de cecuri cu limit de sum pe teritoriul Republicii Moldova (proces-verbal nr.48 din 21.12.1993)7; 5) Regulamentul nr.25/11-02 privind decontrile fr numerar in Republica Moldova (proces-verbal nr.33 din 12.07.1996)8; 6) Regulamentul nr.58/11-02 privind organizarea de ctre bnci a plilor cu carduri pe teritoriul Republicii Moldova (proces-verbal nr.23 din 22.05.1997)9; 7) Hotrarea nr.168 din 8.06.2000 privind aprobarea Nomenclatorului tipurilor de documente de decontare i contabile utilizate la efectuarea operaiunilor bancare10 etc. La moment, toate aceste acte normative sunt abrogate. Astfel c sediul materiei la care, in principal, face trimitere art.237 C.pen. RM, il constituie: 1) Codul civil al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 6.06.2002 (art.1256-1278, 1280-1289)11; 2) Hotrarea BNM nr.377 din 16.12.1999 cu privire la aprobarea Regulamentului privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar12; 3) Hotrarea BNM nr.122 din 29.05.2003 cu privire la aprobarea Regulamentului privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil i acoperit pe teritoriul Republicii Moldova13; 4) Hotrarea BNM nr.62 din 24.02.2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la cardurile bancare14; 5) Hotrarea BNM nr.53 din 2.03.2006 privind aprobarea Regulamentului cu privire la sistemul automatizat de pli interbancare15 etc. Dup identificarea reglementrilor necesare interpretrii i aplicrii corecte a art.237 C.pen. RM, vom trece la examinarea propriu-zis a infraciunii de fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. Inainte de toate, vom consemna c infraciunea prevzut la art.237 C.pen. RM face parte din grupul faptelor infracionale economice. Pe cale de consecin, obiectul juridic generic al acestei infraciuni il formeaz relaiile sociale cu privire la economia naional.

In cazul fabricrii sau punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false, obiectul juridic special il formeaz relaiile sociale cu privire la increderea public in autenticitatea cardurilor sau a altor carnete de plat false. Prin incriminarea faptei specificate s-a urmrit ocrotirea increderii care trebuie s existe in carduri sau in alte carnete de plat, incredere fr de care nu s-ar putea forma i desfura in mod normal relaiile sociale in care respectivele instrumente de plat joac un rol important. In vederea examinrii obiectului material (produsului) infraciunii de fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false, este cazul s identificm inelesul sintagmei din cuprinsul dispoziiei art.237 C.pen. RM: cardurile sau alte carnete de plat false, care nu constituie valut sau titluri de valoare, dar care confirm, stabilesc sau acord drepturi sau obligaii patrimoniale. Rezult c entitile ce reprezint obiectul material (produsul) infraciunii in cauz trebuie s indeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: 1) s fie carduri sau alte carnete de plat false; 2) s nu constituie valut sau titluri de valoare; 3) s confirme, s stabileasc sau s acorde drepturi sau obligaii patrimoniale. Interpretand sistematic art.236 i 237 C.pen. RM, ajungem la concluzia c entitile ce reprezint obiectul material (produsul) infraciunii de fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false trebuie s indeplineasc i alte dou condiii: 1) s fie utilizate, la momentul svaririi infraciunii, la efectuarea plilor; 2) s prezinte o asemnare considerabil cu cardurile sau alte carnete de plat autentice, pe care le imit. Dac ne referim la prima din condiiile consemnate mai sus, putem deosebi dou noiuni care desemneaz obiectul material (produsul) infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM: 1) carduri; 2) alte carnete de plat.

Privind in globo asupra celor dou noiuni i apeland la interpretarea istoric, menionm c, in conformitate cu nota de la art.1222 C.pen. RM din 1961, prin carduri i alte documente de plat ce nu constituie hartii de valoare se ineleg acele instrumente de plat care au calitile unui instrument de plat ce confirm, stabilesc ori atribuie drepturi sau obligaiuni patrimoniale. Astfel, remarcm c exist o relaie de supraordinare dintre noiunile instrumente de plat i document, pe de o parte, i noiunile carduri i alte carnete de plat, pe de alt parte. Definiia noiunii instrument de plat o gsim in pct.6) art.3 al Legii Republicii Moldova privind reglementarea valutar, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 21.03.2008: carduri, cambii, cecuri i alte instrumente similare care reprezint creane pecuniare fa de emitenii acestora.16 La randul su, noiunea document este definit la pct.2 al Anexei la Hotrarea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Concepiei Sistemului informaional automatizat Registrul de stat al blanchetelor de strict eviden i a timbrelor de acciz, nr.1100 din 25.10.2005: obiect material ce conine informaii sub form fix cu semnificaie juridic, perfectate in modul stabilit, in conformitate cu legislaia in vigoare.17 Documentele de plat sunt cele care imbin atat calitile documentelor, cat i calitile instrumentelor de plat. Considerm c in dispoziia art.237 C.pen. RM ar trebui s se utilizeze anume noiunea documente de plat, i nu carnete de plat. Noiunea carnete de plat nu-i are suportul in nici unul din actele normative in vigoare in Republica Moldova. O astfel de noiune nu ar trebui s existe nici in lexiconul normativ penal. Argumentele substituirii pe care o recomandm sunt urmtoarele: 1) in varianta in limba rus a art.237 C.pen. RM, sintagma carnete de plat apare ca . Este evident eroarea care s-a strecurat la traducere, luand in consideraie c modelul de elevaie juridic pentru adoptarea art.237 C.pen. RM (i art.1222 C.pen. RM din 1961) l-a constituit art.187 din

Codul penal al Federaiei Ruse. Iar in aceast norm din legea penal rus se folosete noiunea ; 2) noiunea documente de plat ii are suportul in sistemul normativ autohton. De exemplu, aceast noiune se utilizeaz in Hotrarea BNM nr.53 din 2.03.2006 privind aprobarea Regulamentului cu privire la sistemul automatizat de pli interbancare. C este tocmai noiunea care ne intereseaz ne-o confirm urmtoarele prevederi ale acestei hotrari: in sistemul de decontare pe baz brut in timpul real (DBTR) sunt procesate urmtoarele documente de plat: a) ordine de plat privind transferurile urgente i de mare valoare; b) ordine incaso privind efectuarea perceperii in mod incontestabil in conformitate cu actele normative in vigoare (pct.3.3); in sistemul de compensare cu decontare pe baz net (CDN) sunt procesate urmtoarele documente de plat: a) ordine de plat privind transferurile de credit; b) cereri de plat privind debitarea direct (pct.8.2); 3) este posibil ca legiuitorul in art.237 C.pen. RM s fi ineles prin carnete de plat carnetele de cecuri de numerar. Ins, aa cum rezult din pct.1.3 al Hotrarii BNM nr.377 din 16.12.1999 cu privire la aprobarea Regulamentului privind utilizarea carnetelor de cecuri de numerar, instrument de plat este cecul din carnetul de cecuri de numerar, i nu carnetul respectiv. In plus, o asemenea concepere a noiunii carnete de plat ar fi prea restrictiv, reducand prea mult sfera de aplicare a art.237 C.pen. RM. C o astfel de interpretare nu poate fi acceptat, o confirm chiar legiuitorul: cardul este considerat a fi unul din carnetele de plat chiar in textul art.237 C.pen. RM. Astfel, nonsensul relevat compromite utilizarea de mai departe a noiunii carnet de plat in dispoziia art.237 C.pen. RM. Dup aceast digresiune necesar, vom meniona totui c in cadrul studiului de fa suntem nevoii s folosim in continuare noiunea carnete de plat. Pan la

o eventual modificare legislativ, vom respecta voina legiuitorului pentru a nu contribui la generarea de confuzii terminologice. Am putut vedea c cardurile i alte carnete de plat au trsturi comune. Totui, prezint i diferene. Trstura distinctiv principal intre cele dou entiti carduri i, respectiv, alte carnete de plat este c in primul caz plile se fac pe suport electronic, iar in cel de-al doilea caz plile se fac pe suport de hartie sau alt suport material i/sau pe suport electronic. In cele ce urmeaz ne vom referi concret la noiunea de card ca prima dintre noiunile care desemneaz obiectul material (produsul) infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM. Noiunea de card nu este definit in plan normativ. In schimb, este definit o noiune mai ingust: noiunea de card bancar. Astfel, potrivit art.1289 din Codul civil, cardul bancar este un instrument de plat emis de o banc (emitent) care permite titularului cardului s retrag bani in numerar, s efectueze transfer de sume bneti in limitele disponibilului din contul su in banca emitent ori din contul liniei de credit acordat de aceasta. Totodat, in conformitate cu pct.12 al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la cardurile bancare, cardul bancar este un suport de informaie standardizat i personalizat, prin intermediul cruia deintorul, de regul, cu utilizarea numrului personal de identificare (PIN) al su i/sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, are acces la distan la contul bancar in vederea efecturii anumitor operaiuni prevzute de banca emitent. Pentru c, aa cum vom vedea infra, nu doar o banc comercial poate fi emitent al cardului, considerm c, in sensul art.237 C.pen. RM, prin card trebuie de ineles instrumentul de plat i, in acelai timp, documentul standardizat i personalizat, prin intermediul cruia deintorul, de regul, cu utilizarea unor coduri care permit identificarea sa, obine numerar, procur mrfuri, beneficiaz de servicii sau faciliti.

Pentru c este un instrument de plat standardizat, cardul corespunde urmtoarelor dimensiuni: limea 85,595 + 0,125 mm; inlimea 53,975 + 0,055 mm; grosimea 0,76 + 0,08 mm.18 Exist mai multe metode de inregistrare a informaiei pe card: inregistrarea grafic; embosarea asociat cu tiping; codificarea liniar; codificarea pe band magnetic; autoidentificarea etc. Partea grafic a informaiei este insemnat prin metoda de tiprire ofset uscat, ofset clasic i sericitraforare. Identificarea i personalizarea se efectueaz cu ajutorul imprimrii termice, termosublimabile sau laser. O parte din informaia grafic (numele i prenumele, numrul primar de autentificare) poate fi insemnat pe card prin metoda embosrii (intipririi mecanice) urmate de tiping (aplicarea pe suprafaa reliefat, prin stampare termic, a colorantului care sporete lizibilitatea informaiei compuse din elementele care ies in relief). Una din funciile de baz ale cardului const in asigurarea identificrii deintorului lui ca subiect al sistemului bancar de pli cu carduri (SBPC). Este oportun a pstra informaia de pe card in forma care ar asigura efectuarea procedurii de autorizare automat. In acest scop, la ora actual (aa cum rezult din compartimentul 1.3. al Capitolului A din Anexa la Hotrarea nr.62 din 24.02.2005), in cadrul SBPC exist trei mecanisme: utilizarea cardurilor cu band magnetic; utilizarea cardurilor cu microprocesor; utilizarea cardurilor de alt soluie. La moment, gradul de rspandire cel mai mare il au cardurile cu band magnetic. Aceasta deoarece gradul lor de protecie impotriva falsificrii este comparativ mai mare. Banda magnetic a cardului servete pentru pstrarea informaiei. De regul, conine 2-3 piste. Pe una din ele se afl stocat informaia esenial despre numrul cardului, numele i prenumele deintorului de card, data expirrii cardului. De asemenea, pe banda magnetic se pstreaz

informaia care permite centrului de procesare ter19 s calculeze dup un algoritm special numrul personal de identificare. Cardurile cu microprocesor conin un circuit integrat specializat (o microschem de memorie), care permite executarea innoirii informaiei pstrate in procesul efecturii operaiunii. Microschemele pot avea o capacitate divers. In funcie de capacitate, in microschem pot fi plasate cateva anexe. Anexa poate indeplini rolul unui portmoneu specific pentru o anumit valut, sau al unei informaii ce identific deintorul cardului, sau al unui program ce calculeaz punctele bonusului etc. Printre cardurile de alt soluie putem meniona, de exemplu, cardurile cu cod liniar. In acestea in calitate de element de identificare se folosete codul liniar, similar codului utilizat pentru marcajul mrfurilor. Cardurile cu cod liniar sunt protejate slab impotriva falsificrii, ceea ce le face de mic utilitate in cadrul SBPC. Potrivit compartimentului 1.5. al Capitolului A din Anexa la Hotrarea BNM nr.62 din 24.02.2005, in funcie de tipul cardului, distingem: cardurile de debit; cardurile de debit cu facilitate de overdraft; cardurile de credit. In conformitate cu pct.1.2. al aceluiai act normativ, prin intermediul unui card de debit deintorul dispune de mijloacele bneti depozitate la banc; prin intermediul unui card de debit cu facilitate de overdraft deintorul dispune de mijloacele bneti depozitate la banc, iar in cazul insuficienei acestora de mijloacele bneti oferite de banc sub form de overdraft (descoperire de cont); prin intermediul unui card de credit deintorul dispune de mijloacele bneti oferite de banc sub forma unei linii de credit. Supra, am consemnat c emitent al cardului poate fi nu doar o banc comercial. In context, trebuie evideniate cardurile polifuncionale. Acestea pot imbina i alte funcii decat cele ale tipurilor de carduri specificate mai sus: funcia de permis de trecere spre incperi sau zone cu acces limitat; funcia de confirmare a identitii deintorului cardului; funcia de abonament pentru circulaia in transport in comun; funcia de achitare a convorbirilor telefonice sau a traficului

Internet; funcia de discount (care permite deintorului cardului s-i exercite dreptul la faciliti i reduceri bneti la achiziionarea bunurilor/consumarea serviciilor unui anumit productor, vanztor sau prestator) etc. Este posibil ca un card s indeplineasc numai funcia de permis de trecere spre incperi sau zone cu acces limitat, ori numai funcia de confirmare a identitii deintorului cardului (in vederea efecturii unor aciuni neavand un caracter patrimonial), ori numai o alt asemenea funcie. Un astfel de card, falsificat fiind, nu poate reprezenta obiectul material (produsul) infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM. Fabricarea lui ilicit, pentru a fi pus in circulaie, poate fi calificat conform art.361 C.pen. RM (aceasta dac i se confirm calitatea de document oficial). Or, astfel de carduri pot constitui acte personale ale deintorului lor i, intr-o anumit msur, pot inlocui buletinul de identitate, legitimaia de serviciu, permisul de trecere etc. In acelai timp, nu avem temeiuri s nu considerm c fabricarea cardurilor monofuncionale false, care indeplinesc funcia de abonament pentru circulaia in transportul in comun, sau funcia de achitare a convorbirilor telefonice ori a traficului Internet, sau funcia de discount, sau alt asemenea funcie, nimerete sub incidena art.237 C.pen. RM. Astfel de carduri reprezint instrumente de plat. In plus, ele confirm, stabilesc sau acord drepturi sau obligaii patrimoniale. La fel, ele nu constituie nici valut, nici titluri de valoare. Contribuind la lichidarea obligaiilor de plat fr folosirea banilor in numerar, ele confirm profilul identitar al infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM, ca al unei infraciuni svarite in sfera financiar-bancar. Aceasta chiar dac emitentul unor asemenea carduri nu este o banc comercial. Din aceste motive, considerm c nu exist temeiuri a califica fabricarea lor sau punerea lor in circulaie in baza art.361 C.pen. RM. Intr-o alt ordine de idei, vom meniona c infraciunea prevzut la art.237 C.pen. RM poart nu doar asupra cardurilor, ci i asupra altor carnete de plat. Dup cum rezult din legislaia in vigoare, sub incidena noiunii alte carnete de plat intr urmtoarele noiuni:

1) ordinul de plat; 2) cecul; 3) acreditivul documentar; 4) incasoul documentar. In conformitate cu alin.(1) art.1256 din Codul civil, ordinul de plat (dispoziia de plat) este dispoziia dat de o persoan (ordonator) unei bnci (bncii ordonatoare) de a plti o anumit sum in favoarea unei alte persoane (beneficiarului) pentru stingerea unei obligaii bneti a ordonatorului fa de beneficiar. Cat privete dihotomia ordin de plat dispoziie de plat, este relevant a consemna urmtoarea modificare operat in textul Codului fiscal al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 24.04.199720 prin Legea Republicii Moldova pentru modificarea i completarea unor acte legislative, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 28.07.2006: sintagma dispoziia de plat trezorerial se inlocuiete cu sintagma ordinul de plat.21 Astfel, putem constata c, in contextul legislativ al Republicii Moldova, utilizarea noiunii dispoziie de plat a cedat prioritatea in faa utilizrii noiunii ordin de plat. In alt privin, potrivit alin.(1) art.1259 din Codul civil, cecul este un titlu negociabil ce reprezint o crean scris, intocmit conform prevederilor legii, cuprinzand ordinul necondiionat dat de emitent (trgtor) ctre pltitor (tras) de a plti la vedere o anumit sum prezentatorului de cec sau persoanei indicate in cec, sau la ordinul acestei persoane. O definiie asemntoare este formulat in pct.1.4. al Hotrarii BNM nr.377 din 16.12.1999: Cecul din carnetul de cecuri de numerar este un instrument de plat prin care emitentul de cec d ordin bncii de a elibera la prezentare o anumit sum in numerar mandatarului indicat in cec sau insui emitentului. Sub un alt aspect, conform alin.(1) art.1280 din Codul civil, acreditivul documentar este un aranjament, oricum ar fi denumit sau descris, prin care o banc (banca emitent), acionand la cererea clientului su (ordonatorului) i

conform instruciunilor acestuia sau in nume propriu, efectueaz o plat ctre un ter (beneficiar) ori la ordinul acestuia, sau accept i pltete cambii trase de ctre beneficiar, sau autorizeaz o alt banc s efectueze o astfel de plat ori s accepte i s plteasc asemenea cambii. Intr-o manier identic, noiunea acreditivul documentar este definit in pct.4 al Hotrarii BNM nr.122 din 29.05.2003. In fine, noiunea incasoul documentar ii gsete definiia in alin.(1) art.1285 al Codului civil: un aranjament prin care o banc (banca remitent) se oblig s manipuleze, conform instruciunilor date de clientul (emitentul) su, documentele financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri sau alte instrumente similare utilizate pentru a obine efectuarea plii), insoite de documente comerciale (facturi, documente de transport, titluri de valoare, alte documente similare care nu sunt documente financiare), pentru a obine, inclusiv prin intermediul unei alte bnci (bncii insrcinate cu incasarea), plata sau acceptarea cambiilor emise ori pentru a elibera documente contra plii sau contra acceptrii cambiilor emise. Dup ce am definit aceste noiuni, s amintim c cardurile sau alte carnete de plat, anume, false reprezint obiectul material (produsul) infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM. Dac asemenea entiti sunt autentice, chiar dac sunt folosite in imprejurri avand conotaii frauduloase, ele nu pot reprezenta obiectul material (produsul) faptei infracionale in cauz. De exemplu, uneori, deintorii cardurilor fac declaraii false cu privire la pierderea sau sustragerea cardului, care, chipurile, a avut loc. Pan centrul de procesare ter va informa comercianii22 i va include in stop-list numrul cardului, pot trece mai multe ore sau chiar zile. In acest timp, deintorul cardului efectueaz un numr maxim de operaiuni cu cardul, dup care prezint bncii emitente preteniile sale.23 Desigur, o asemenea fapt nu poate fi calificat in baza art.237 C.pen. RM. Soluia de calificare o constituie art.190 C.pen. RM (cu sau fr referire la art.27 C.pen. RM), banca emitent evoluand in calitate de victim a infraciunii de escrocherie. In acelai timp, va fi inaplicabil art.3521 Falsul in declaraii din

Codul penal. Aceast norm va fi inaplicabil nu numai datorit regulii fixate la art.118 C.pen. RM., dar i datorit imprejurrilor c, in contextul infraciunii specificate la art.3521 C.pen. RM, declaraia necorespunztoare adevrului trebuie fcut unui organ competent. O banc comercial nu are calitatea unui organ de stat. Or, infraciunea de fals in declaraii este, prin excelen, o infraciune svarit contra autoritilor publice. Deci, nu se preteaz ipotezei descrise mai sus. O alt soluie de calificare (alta decat art. 237 C.pen. RM) se impune in cazul in care fptuitorul efectueaz o operaiune cu cardul strin, pe care l-a gsit sau l-a sustras, cunoscand numrul personal de identificare atribuit deintorului legal. In acest caz, deoarece operaiunile efectuate sunt in detrimentul deintorului legal, acesta, i nu banca comercial, reprezint victima infraciunii. Ins, de aceast dat, infraciunea svarit este furtul, i nu escrocheria. Chiar dac fptuitorul poate ajunge in posesia cardului i a numrului de identificare pe ci frauduloase, sustragerea insi o va comite pe ascuns. De fapt, fptuitorul nici nu are nevoie s apeleze la inelciune. Aceasta pentru c deine cardul i cunoate numrul personal de identificare. In concluzie, aciunea lui se va califica in baza art.186 C.pen. RM. Pan acum ne-am referit la prima din condiiile pe care trebuie s le indeplineasc cumulativ entitile ce reprezint obiectul material (produsul) infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM. Cat privete condiia a doua, amintim c numitele entiti trebuie s nu constituie valut, nici titluri de valoare. Dac aceast condiie nu este indeplinit, se va aplica art.236 C.pen. RM, i nu art.237 C.pen. RM. In unele cazuri, pot apare indoieli dac o entitate sau alta indeplinete cerinele stabilite de art.236 C.pen. RM sau de art.237 C.pen. RM. Astfel, de exemplu, nu exist dubii c cambia bancar este un instrument de plat, care confirm, stabilete sau acord drepturi sau obligaii patrimoniale. Aceasta rezult din prevederile art.1279 din Codul civil, precum i ale Hotrarii BNM nr.94 din 31.03.2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiiile,

modul de emisiune i circulaie a certificatelor bancare de depozit i a cambiilor bancare.24 Totui, cambia bancar nu intrunete toate trsturile obligatorii ale noiunii alte carnete de plat. Aceasta deoarece cambia bancar este o valoare mobiliar (un titlu de valoare). Or, in conformitate cu pct.2 al Hotrarii BNM nr.94 din 31.03.2005, cambia bancar este o valoare mobiliar emis de banc, coninand obligaia bncii de a plti o sum anumit prezentatorului cambiei, persoanei indicate in cambie, ori aceluia pe care ea il va indica dup o perioad stabilit sau la cerere. Admitem, c nu in toate cazurile este la fel de facil a stabili dac o entitate sau alta are sau nu calitatea de valoare mobiliar (titlu de valoare). Totui, de exactitatea stabilirii acestei caliti depinde dac va fi sau nu intemeiat aplicarea art.236 sau a art.237 C.pen. RM. Intr-adevr, in prea puine cazuri BNM sau o alt autoritate competent desemneaz expres i univoc, in reglementrile sale, o anumit entitate in calitate de valoare mobiliar (titlu de valoare). In alte cazuri, deducem lipsa sau prezena acestei caliti pe calea sugerat de Legea Republicii Moldova privind Comisia Naional a Pieei Financiare, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 12.11.199825: aa cum se desprinde din dispoziiile de la lit.m) art.8 i lit.a) art.9 ale acestui act legislativ, este valoare mobiliar (titlu de valoare) doar acea entitate care se afl la evidena CNPF, in Registrul de stat al valorilor mobiliare, fiind calificat ca valoare mobiliar conform legislaiei privind valorile mobiliare. Numai asupra unei asemenea entiti, falsificat fiind, va purta infraciunea prevzut la art.236 C.pen. RM. Dimpotriv, se va aplica art.237 C.pen. RM, dac nu se confirm cerinele stabilite de Legea privind Comisia Naional a Pieei Financiare (desigur, dac se atest cerinele stabilite de art.237 C.pen. RM). In alt context, ne vom pronuna in legtur cu cea de-a treia condiie pe care trebuie s o indeplineasc cumulativ entitile ce reprezint obiectul material (produsul) infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM: s confirme, s stabileasc sau s acorde drepturi sau obligaii patrimoniale.

Dup cum se desprinde din alin.(1) art.284 din Codul civil, drepturile i obligaiile patrimoniale sunt cele care pot fi evaluate in bani. Cu siguran, toate entitile caracterizate pan acum cardul, ordinul de plat, cecul, acreditivul documentar, incasoul documentar confirm, stabilesc sau acord drepturi sau obligaii patrimoniale. Aceasta rezult din insi natura juridic a acestor entiti: a servi pentru lichidarea obligaiilor de plat. Astfel, de exemplu, in art.1289 din Codul civil sunt stabilite urmtoarele drepturi patrimoniale ale deintorului de card: s retrag banii in numerar; s efectueze transfer de sume bneti in limitele disponibilului din contul su in banca emitent ori din contul liniei de credit acordat de aceasta; s efectueze pli pentru bunurile i serviciile prestate de intreprinderile comerciale care, in baza contractelor incheiate cu emitentul, accept s fie pltite prin credit. Dintr-o alt perspectiv, cea de-a patra condiie pe care trebuie s o indeplineasc entitile ce reprezint obiectul material (produsul) infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM se exprim in aceea c respectivele entiti trebuie s fie utilizate, la momentul svaririi infraciunii, la efectuarea plilor. In ali termeni, la momentul svaririi infraciunii, cardurile sau alte carnete de plat false trebuie s imite cardurile sau alte carnete de plat aflate in circulaia oficial. Cand spunem aflate in circulaie, avem in vedere inclusiv cardurile sau alte carnete de plat, care se afl in proces de retragere din circulaie, dar care nu au fost retrase definitiv din circulaie. Rezult c nu pot reprezenta obiectul material (produsul) infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM, acele carduri sau alte carnete de plat false care imit cardurile sau alte carnete de plat retrase din circulaie sau al cror termen de valabilitate a expirat. Astfel, de exemplu, termenul de valabilitate a cardului este stabilit de banca emitent i expir in ultima zi a lunii i anului indicat pe card. Prin intermediul cardului al crui termen de valabilitate a expirat, nu se permite efectuarea de operaiuni. Prelungirea termenului de valabilitate a

cardului se efectueaz prin perfectarea la reprezentana bncii emitente a cererii corespunztoare. La expirarea termenului de valabilitate cardul expirat se restituie bncii emitente. In concluzie, fabricarea sau punerea in circulaie a cardurilor sau altor carnete de plat, care sunt retrase din circulaie sau al cror termen de valabilitate a expirat, i care sunt false, nu poate aduce atingere increderii publice in autenticitatea cardurilor sau a altor carnete de plat. In anumite imprejurri, astfel de entiti pot forma obiectul material al escrocheriei (de exemplu, atunci cand cardurile retrase din circulaie false sunt fabricate pentru a fi vandute unor colecionari). In fine, ne vom referi la cea de-a cincea condiie pe care trebuie s o indeplineasc cumulativ entitile ce reprezint obiectul material (produsul) infraciunii specificate la art.237 C.pen. RM: aceste entiti trebuie s prezinte o asemnare considerabil cu cardurile sau alte carnete de plat autentice pe care le imit. Prin asemnare considerabil vom inelege prezena in cardurile sau alte carnete de plat false a caracteristicilor principale, similare cu cele ale cardurilor sau altor carnete de plat autentice, caracteristici stabilite la examinarea vizual sau la investigarea criminalistic special, care face posibil perceperea de ctre persoan a cardurilor sau a altor carnete de plat false in calitate de carduri sau alte carnete de plat autentice. Aadar, nu are relevan dac imitarea este perfect, dac se apropie la maxim de original. Este important ca falsurile s aib capacitatea de a feri o anumit credibilitate, s poat fi apreciate la primul contact in calitate de carduri sau alte carnete de plat autentice. Pe cale de consecin, fapta de fabricare nu poate constitui infraciunea prevzut la art.237 C.pen. RM atunci cand imitarea este grosolan i, ca atare, produsul infraciunii fiind total necorespunztor, nu va avea aptitudinea de a circula.

In cazul in care necorespunderea vdit a cardurilor sau a altor carnete de plat false cu cardurile sau alte carnete de plat autentice exclud participarea lor la circulaie, precum i alte circumstane ale faptei, denot clar intenia fptuitorului de a inela grosolan o persoan sau un cerc restrans de persoane, profitand de anumite condiii (de exemplu, lipsa de iluminare, vederea slab a potenialei victime, credulitatea acesteia, starea ei de ebrietate etc.), atunci fapta de fabricare in scopul punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat trebuie calificat ca pregtire de escrocherie (sau ca pregtire de cauzarea de daune materiale prin inelciune sau abuz de incredere). In aceleai condiii, punerea in circulaie a unor asemenea imitaii grosolane urmeaz a fi calificat ca escrocherie sau cauzare de daune materiale prin inelciune sau abuz de incredere, dar in form consumat. In ipoteza descris, se atest inelciunea privind calitatea bunului, in raport cu cel care accept cardurile sau alte carnete de plat pentru mrfurile comercializate, serviciile prestate sau lucrrile executate. Dup ce am caracterizat cele cinci condiii pe care trebuie s le indeplineasc cumulativ entitile ce reprezint obiectul material (produsul) infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM, s ne focalizm atenia asupra unui alt aspect: delimitarea obiectului material al infraciunii i produsului infraciunii in conjunctura faptei infracionale prevzute la art.237 C.pen. RM. In ipoteza acestei fapte infracionale, dihotomia obiectul material al infraciunii/ produsul infraciunii o putem remarca numai in cazul in care infraciunea de fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false adopt modalitatea normativ de fabricare. Nu i atunci cand apare in modalitatea normativ de punere in circulaie. Astfel, obiectul material al infraciunii, in cazul in care se atest modalitatea de fabricare, difer dup cum activitatea fptuitorului se concretizeaz in 1) contrafacere sau 2) alterare. In primul caz, obiectul material al infraciunii il formeaz materialele din care au fost confecionate cardurile sau alte carnete de plat contrafcute (bucile de mas plastic, hartia, banda magnetic,

microprocesorul, vopseaua, holograma, alte elemente de identificare sau de siguran etc.). Totodat, produsul infraciunii il constituie cardurile sau alte carnete de plat contrafcute. In cel de-al doilea caz cel al alterrii obiectul material al infraciunii il reprezint cardurile sau alte carnete de plat autentice, asupra crora fptuitorul influeneaz pe calea alterrii. La randul su, produsul infraciunii il constituie cardurile sau alte carnete de plat alterate. Atunci cand infraciunea prevzut la art.237 C.pen. RM adopt modalitatea normativ de punere in circulaie, obiectul material al infraciunii il constituie cardurile sau alte carnete de plat false. Privitor la urmtorul element constitutiv al infraciunii specificate la art.237 C.pen. RM latura obiectiv vom meniona c fapta prejudiciabil se exprim in aciune. Aciunea dat se prezint sub dou modaliti normative alternative: 1) fabricare; 2) punerea in circulaie. La randul su, modalitatea normativ de fabricare se prezint sub dou modaliti faptice cu caracter alternativ: a) contrafacere; b) alterare. Prin contrafacere se inelege fabricarea integral a cardurilor sau a altor carnete de plat false. Cu alte cuvinte, se are in vedere confecionarea unor astfel de falsuri ce imit cardurile sau alte carnete da plat autentice. Modalitatea de contrafacere se realizeaz diferit, dup cum este vorba de carduri sau de alte carnete de plat. De exemplu, in cazul altor carnete de plat, contrafacerea se realizeaz pe calea copierii, imprimrii, fotoscanrii etc. In cazul cardurilor, contrafacerea presupune alte operaii: de regul, pe bucata curat de mas plastic (denumit sugestiv in literatura de specialitate WPC (white plastic card)) se aplic logotipul emitentului, precum i panoul de semntur; de asemenea, sunt reproduse cu exactitate toate celelalte elemente de identificare i elemente de siguran, prin utilizarea rechizitelor autentice ale cardurilor care exist realmente. Prin metoda numit skimming, aceste elemente sunt reproduse de pe un card autentic, cu ajutorul unui card-writer.

In context, nu este lipsit de interes urmtoarea spe: G.S. i R.E. au fost condamnai in baza lit.a) alin.2) art.237 C.pen. RM, pentru fabricarea i punerea in circulaie a cardurilor false, svarit repetat. In cadrul examinrii cauzei, martorul V.V. a declarat c activeaz in calitate de inspector principal de securitate in Direcia Carduri Bancare a S.A. B.E.. In calitate de specialist in domeniu, a explicat c un card bancar trebuie s conin urmtoarele elemente: denumirea bncii emitente; logotipul sistemelor internaionale de pli; numele deintorului de card; numrul cardului; data emiterii cardului; data expirrii termenului de valabilitate a cardului; pe verso-ul cardului este amplasat banda magnetic care conine datele privind apartenena acestui card i care nemijlocit permite efectuarea operaiunilor. In urma examinrii cardurilor prezentate, martorul a explicat c acestea sunt aa-numitele cartele albe, adic nu conin toate elementele enumerate, fapt ce determin imposibilitatea vanzrii acestora de ctre companiile productoare de carduri. Totodat, in rezultatul examinrii efectuate, s-a ajuns la concluzia c pe cardurile prezentate au fost fraudulos copiate datele personale ale deintorilor de carduri ale S.A. B.E.26 La prima vedere, suntem in prezena contrafacerii, privite ca modalitate faptic a infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM. Totui, lipsete o condiie obligatorie ca s putem adera la o asemenea concluzie: falsurile s prezinte o asemnare considerabil cu cardurile sau alte carnete de plat autentice, pe care le imit. In mod regretabil, instana de judecat nu a luat in consideraie opinia martorului V.V. Nu a remarcat c fptuitorii s-au limitat a reproduce doar elementele de coninut ale cardurilor autentice imitate, nu i elementele de form ale acestora. Rmanand a fi la exterior buci albe de mas plastic, astfel de falsuri sunt destul de limitate in circulaie. Ele pot fi folosite eventual doar pentru retragerea de numerar de la bancomate, dar i aceasta numai cu condiia s nu le fie remarcat vdita necorespundere de ctre martori sau din vizionarea inregistrrii efectuate de camera video de supraveghere. In atare circumstane, necorespunderea vdit a cardurilor false cu cardurile autentice exclud participarea lor pe msur la circulaia financiar (deci, nu se poate aduce

atingere economiei naionale). Prin urmare, sunt mai multe temeiuri a le aplica rspunderea celor doi fptuitori conform art.190 sau 196 C.pen. RM, dar nu conform art.237 C.pen. RM. In alt ordine de idei, cea de-a doua modalitate faptic a fabricrii alterarea const in fabricarea parial a cardurilor sau a altor carnete de plat false. Altfel spus, alterarea se exprim in modificarea coninutului sau aspectului cardurilor sau ale altor carnete de plat autentice. De cele mai multe ori, alterarea presupune una din urmtoarele dou ipoteze: 1) in cardurile sau alte carnete de plat autentice sustrase, gsite, procurate ilegal etc. fptuitorul introduce date noi aparinand unui alt deintor legitim de card sau de alt carnet de plat; 2) in cardurile sau alte carnete de plat autentice aparinand fptuitorului sunt introduse modificri, astfel incat s devin posibil decontarea in detrimentul altor persoane. Referindu-se la alterarea cardurilor, V.B. Vehov i A.V. Nosov deosebesc urmtoarele procedee: 1) modificarea rechizitelor de suprafa ale cardului. Se realizeaz pe calea tergerii, rzuirii, indeprtrii prin splare, decaprii etc.; 2) modificarea rechizitelor imprimate in suportul de mas plastic a cardului (de exemplu, procedeul fierul de clcat, constand in netezirea rechizitelor ambosate pe suprafaa cardului, urmat de imprimarea altor rechizite false); 3) modificarea intrastructural a rechizitelor cardului (de exemplu, desfacerea straturilor suportului de mas plastic, in vederea falsificrii semnturii, fotografiei sau a unor date biometrice de alt natur ale deintorului cardului, inserate in textura suportului respectiv); 4) modificarea rechizitelor cardului, avand o sorginte electronic. Se realizeaz pe calea reinregistrrii stratului informaional cu ajutorul dispozitivelor speciale corespunztoare etc.27 In acest context, este cazul s prezentm ca exemplu urmtoarea spe: C.V., A.F., D.S. i A.M. au fost invinuii de svarirea infraciunii prevzute la lit.c)

alin.(2) art.237 C.pen. RM, concretizate in fabricarea i punerea in circulaie a cardurilor, svarite de un grup criminal organizat. In fapt, acetia, acionand conform planului dinainte intocmit, in iunie 2007 au obinut un program de computer special, destinat crerii i modificrii informaiei iniiale de pe carduri. De asemenea, au obinut un program de computer, care permite citirea, imprimarea i tergerea informaiei de pe carduri. La fel, au obinut un encoder al cardurilor, dispozitiv destinat citirii i imprimrii cardurilor cu band magnetic. In afar de aceasta, au obinut cinci carduri emise de Pota Italiei, trei carduri bancare i un card de discount. Ulterior, utilizand programele i dispozitivele nominalizate mai sus, pe unul din cardurile bancare au ters informaia iniial existent, pregtindu-l pentru reinregistrare. Pe cardul de discount au imprimat recuzite bancare false. Pe alte dou carduri bancare au imprimat recuzite false din numele unei bnci din Republica Sud-African i, respectiv, al unei bnci din Olanda.28 Observm c, in acest exemplu, fptuitorii au recurs la procedeul modificrii rechizitelor cardului, avand o sorginte electronic. In cele ce urmeaz vom supune analizei cea de-a doua modalitate normativ punerea in circulaie a faptei prejudiciabile prevzute la art.237 C.pen. RM. In acest sens, vom oferi ca exemplu urmtoarea spe: la 9.12.2006, G.S., aflandu-se in mun.Bli, prin utilizarea unui card bancar fals, prin intermediul unui bancomat aparinand BC M.A., a ridicat de pe contul bancar al lui A.E. mijloace bneti in mrime de 1824 lei, prin aceasta cauzand S.A. B.E. daune in proporii considerabile.29 In aceast situaie, punerea in circulaie s-a concretizat in folosirea cardului, pe calea retragerii de numerar de la bancomat. Bineineles, in general, punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false nu se reduce doar la o asemenea modalitate faptic. Cu aceast ocazie, trebuie de menionat c in literatura de specialitate au fost exprimate opinii controversate vizavi de inelesul noiunii punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false.

Astfel, unii autori30 consider c punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false se exprim in: schimb; donaie; achitarea mrfurilor, serviciilor sau lucrrilor; retragerea de numerar de la bancomate sau ghieele bncilor; depunerea de numerar in contul bancar; transferul bnesc intre conturile bancare etc. Cu alte cuvinte, adepii tratrii largi a noiunii punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false ne propun s deosebim dou noiuni subordonate celei specificate mai sus: 1) instrinarea (desfacerea) cardurilor sau a altor carnete de plat false; 2) folosirea cardurilor sau a altor carnete de plat false. In opoziie se afl ali autori31, care sprijin tratarea restrictiv a noiunii punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. In special, I.N. Kojevnikov, criticand concepia tratrii largi a noiunii in cauz, consemneaz c, in context, folosirea cardurilor sau a altor carnete de plat false ar urma s fie calificat ca escrocherie (sau drept cauzare de daune materiale prin inelciune sau abuz de incredere).32 Reiese c acest autor inelege prin punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false numai instrinarea (desfacerea) respectivelor entiti. Dar este oare justificat o astfel de abordare? Pentru a rspunde la aceast intrebare, este necesar s menionm c corespondentul expresiei punerea in circulaie din art.237 C.pen. RM este termenul din art.187 al Codului penal al Federaiei Ruse. Traducerea exact a acestui termen in limba roman este vanzare, desfacere, debit.33 Din aceste considerente, dac inem seama de faptul c legea penal este o lege de interpretare strict, in contextul legii penale ruse, putem susine punctul de vedere al lui I.N. Kojevnikov. Dar care este soluia in contextul legii penale autohtone? Or, in dispoziia art.237 C.pen. RM nu se specific despre vanzarea, desfacerea, debitul cardurilor sau a altor carnete de plat false. De aceea, nu putem echivala noiunea punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false (pe care o utilizeaz in realitate legiuitorul moldovean), cu noiunea instrinarea

(desfacerea) cardurilor sau a altor carnete de plat false (pe care ne-o propune spre acceptare I.N. Kojevnikov). O asemenea echivalare ar insemna o interpretare excesiv de restrictiv a prevederilor art.237 C.pen. RM. Apeland la interpretarea istoric, s nu uitm c in art.1222 C.pen. RM din 1961 era stabilit rspunderea pentru confecionarea, desfacerea sau (sic!) folosirea cardurilor sau a altor carnete de plat false. Referindu-se la aceast infraciune, S.Brinz afirm, cu drept cuvant: ... desfacerea i folosirea reprezint dou laturi ale unui singur proces punerea in circulaie... Prin desfacerea cardurilor i a altor documente de plat false se inelege transmiterea acestora oricrei persoane gratuit sau oneros. Prin folosirea cardurilor i a altor documente de plat false se inelege exercitarea nemijlocit a drepturilor patrimoniale, legalizate prin cardul sau documentul de plat fals respectiv.34 Apeland la interpretarea prin analogie (dar, totodat, respectand rezervele de rigoare35), luand in consideraie c fabricantul sau dobanditorul cardurilor sau al altor carnete de plat false ii exercit atributele dreptului de proprietate, putem considera c, in cazul instrinrii (desfacerii) entitilor artate, el exercit dreptul de a dispune de ele; in cazul folosirii cardurilor sau a altor carnete de plat false, el exercit numai dreptul de folosin asupra entitilor numite, fr a-i exercita dreptul la dispoziie. Ceea ce este mai important de reinut e c noiunea punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false cuprinde dou noiuni componente: 1) desfacerea cardurilor sau a altor carnete de plat false; 2) folosirea cardurilor sau a altor carnete de plat false. Aadar, noiunea desfacerea cardurilor sau a altor carnete de plat false este doar una dintre aceste componente. Ca parte, ea nu se poate identifica cu intregul. In acest plan, dispoziia art.237 C.pen. RM se situeaz pe aceeai ax concepional cu dispoziia art.1222 C.pen. RM din 1961. Pentru a ne convinge de justeea tezei pe care o susinem, mai aducem un argument, de aceast dat unul de sorginte legislativ.

Pentru aceasta, vom interpreta prin analogie noiunea punerea in circulaie din art.237 C.pen. RM i noiunea omonim din art.236 Fabricarea sau punerea in circulaie a banilor fali sau a titlurilor de valoare false din Codul penal. In conformitate cu art.2 al Legii Republicii Moldova cu privire la bani, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 15.12.199236, dreptul exclusiv de a pune in circulaie (emisiunea) leul i moneda divizionar i de a le retrage din circulaie aparine BNM, care stabilete valoarea bancnotelor i a monedelor, i semnele lor distinctive. Din aceast dispoziie, putem desprinde c legiuitorul privete ca echipolente noiunile punerea in circulaie i emisiunea. Totodat, potrivit art.57 i 62 ale Legii Republicii Moldova cu privire la Banca Naional a Moldovei, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 21.07.199537, furnizarea monedei este doar o component a procesului de emisiune a banilor. Astfel, atunci cand fptuitorul infraciunii, prevzute la art.236 C.pen. RM, pune in circulaie banii fali, el ocup in mod ilicit locul BNM i ii arog dreptul exclusiv de emisiune (adic de punere in circulaie) a banilor, aparinand BNM. Atunci cand fptuitorul aceleiai infraciuni instrineaz (desface) banii fali, el de asemenea ocup in mod ilicit locul BNM. Doar c, de aceast dat, ii arog prerogativa de furnizare a monedei, privit drept component a dreptului exclusiv de emisiune (adic de punere in circulaie) a banilor. Pe de alt parte, conform lit.e) art.19 al Legii Republicii Moldova privind actele legislative, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 27.12.200138, terminologia utilizat este constant i uniform atat in actul elaborat, cat i in toate celelalte acte legislative. Din aceasta perspectiv, dac noiunile punere in circulaie i emisiune sunt echipolente in contextul infraciunii prevzute la art.236 C.pen. RM, care sunt temeiurile s nu recunoatem o astfel de echipolen in contextul infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM? Astfel, in ipoteza punerii in circulaie a cardurilor false, fptuitorul ocup in mod ilicit locul emitentului. Conform pct.1.2. al Hotrarii BNM nr.62 din

24.02.2005, banca emitent este o banc care, in baza unui contract incheiat in form scris cu organizatorul sistemului de pli cu carduri bancare, emite carduri bancare, deservete deintorii de carduri bancare emise de ea i efectueaz autorizarea operaiunilor cu carduri bancare. In acord cu pct.4.12. al aceluiai act normativ, eliberarea cardurilor bancare deintorilor este numai una dintre componentele procesului de emitere a cardurilor bancare. Reieind din aceasta, putem meniona c, in termenii art.237 C.pen. RM, desfacerea cardurilor false este privit ca parte a unui proces mai amplu punerea in circulaie a cardurilor false. Intr-o manier similar se profileaz coraportul dintre noiunile desfacerea altor carnete de plat false i punerea in circulaie a altor carnete de plat false. In concluzie, prin punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false inelegem atat instrinarea/desfacerea (schimbul; vanzarea; donaia etc.) cardurilor sau a altor carnete de plat false, cat i folosirea (plata mrfurilor, a serviciilor sau a lucrrilor ori a obligaiilor fa de buget (impozite, taxe, alte plii obligatorii); retragerea de numerar de la bancomate sau ghieele bncilor; depunerea de numerar in contul bancar; transferuri intre conturi etc.) cardurilor sau a altor carnete de plat false. Incheind analiza noiunii punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false, vom consemna c, dup M.M. Panov, sub incidena acestei noiuni nu intr pierderea cardurilor sau a altor carnete de plat false.39 Subscriind, vom aduga c nu reprezint punere in circulaie nici abandonarea, aruncarea, nimicirea sau alte asemenea aciuni comise in privina cardurilor sau a altor carnete de plat false, care nu presupun o instrinare ctre o persoan concret a respectivelor falsuri. In alt context, infraciunea prevzut la art.237 C.pen. RM se consider consumat din momentul fabricrii sau punerii in circulaie chiar i a unui singur exemplar al cardurilor sau al altor carnete de plat false. Dac infraciunea analizat se realizeaz in modalitatea de fabricare, momentul de consumare nu

este pus in dependen de faptul dac subiectul a reuit sau nu s le pun in circulaie. Dac infraciunea se realizeaz in modalitatea de fabricare, este ineluctabil etapa de pregtire a infraciunii. Aceast etap poate presupune: 1) procurarea materiei prime (desigur, cu condiia c, din punctul de vedere al calitii acestei materii, s fie posibil fabricarea cu ajutorul lor a unor specimene false avand o asemnare considerabil cu cardurile sau alte carnete de plat false); 2) citirea inregistrrii de pe banda magnetic sau microprocesor; 3) obinerea datelor privind deintorul cardului, numrul contului bancar, numrul personal de identificare etc. In special, datele privind deintorul cardului i informaia aferent pot fi obinute prin urmtoarele metode: 1) instalarea pe bancomat sau pe alt dispozitiv special40 a unui card-reader (de exemplu, instalarea pe bancomat a unei tastaturi care inregistreaz numrul personal de identificare cules de ctre deintorul cardului, tastatur care va fi ulterior ridicat de ctre fptuitor); 2) instalarea in fanta bancomatului a unui card- reader; 3) instalarea in fanta bancomatului a unui plic de plastic (numit in literatura de specialitate lebanese loops), fixat pentru a reine cardul, plic care va fi ulterior extras impreun cu cardul de ctre fptuitor; 4) racordarea la reeau fcand conexiunea dintre banca emitent i bancomat sau alt dispozitiv special; 5) instalarea in apropiere de bacomat sau alt dispozitiv special a unei camere video ascunse; 6) instalarea unui bancomat fals, care nu permite efectuarea operaiunilor cu cardurile, ins inregistreaz toate datele de pe cardurile care sunt introduse de ctre deintori; 7) fishing pe Internet, presupunand expedierea de ctre fptuitor a unui mesaj electronic (parvenit, chipurile, de la banca emitent), prin care deintorului

cardului i se solicit s-i comunice datele personale, in vederea inlturrii unor pretinse disfunciuni; 8) aflarea informaiei de la funcionarii bncii emitente41; 9) scanarea datelor de pe card de ctre comerciani (prestatori, executori de lucrri) in timpul acceptrii plii pentru mrfuri (servicii, lucrri); 10) extragerea datelor personale din cardurile interceptate in timpul expedierii potale a cardului de la banca emitent spre deintor etc. De exemplu, la pregtirea de infraciunea specificat la art.237 C.pen. RM se refer urmtoarea spe: pe parcursul lunii octombrie 2006, B.A. i-a transmis ilegal lui M.A. informaia de uz intern a S.A. B.E. privind patru carduri emise de aceast banc. Cu ajutorul calculatorului, M.A. a prelucrat datele obinute, a stabilit numerele personale de identificare ale deintorilor cardurilor respective, dup care a transmis informaia culeas lui B.A. in scopul fabricrii de ctre acesta a unor carduri false.42 Dintr-o alt perspectiv, etapa de pregtire este posibil i atunci cand infraciunea in cauz apare sub modalitatea de punere in circulaie. Astfel, se va aplica art.26 i art.237 C.pen. RM in cazul pstrrii, procurrii, transportrii sau expedierii de ctre dobanditor (care nu este fabricant) a cardurilor sau a altor carnete de plat false, provenite de la fabricantul acestora, in vederea punerii lor in circulaie. Ca i pregtirea de infraciune, tentativa de infraciune nu se exclude nici in cazul modalitii de fabricare, nici in cel al modalitii de punere in circulaie. In primul caz, se va aplica art.27 i art.237 C.pen. RM, dac in procesul fabricrii, dispunand de materialele necesare, fptuitorul nu a reuit, din cauze independente de voina lui (de exemplu, s-a intrerupt livrarea energiei electrice in urma unei avarii), s obin o asemnare considerabil a falsului cu cardul sau cu alt carnet da plat autentic, pe care il imit. In cel de-al doilea caz, cel al punerii in circulaie, constituie tentativ la infraciunea prevzut la art.237 C.pen. RM fapta persoanei care incearc s introduc in circuit carduri sau alte carnete de plat false, dar nu reuete s o

fac din cauze independente de voina ei (de exemplu, comerciantul sau alt participant la sistemul de pli cu carduri, dispunand de mijloacele tehnice necesare, descoper falsul). De exemplu, intr-o spe, la 7.07.2007, la ora 16.59, aflandu-se in magazinul Swiss Time, prin folosirea unui card bancar (pretins a fi emis de banca FNB Johanesburg din Republica Sud-African), V.C. a incercat s procure un ceas Tissot la un pre de 9640 de lei. Nu a reuit din cauza insuficienei pe cont a mijloacelor bneti. Ulterior, la 17.00, in incinta aceluiai magazin, a folosit un alt card bancar, de aceast dat emis, chipurile, de banca International Card Services B.V. din Olanda, pentru a procura acelai ceas. Nu i-a reuit din cauza blocrii terminalului de plat, reperandu-se efectuarea de operaiuni dubioase cu cardul folosit.43 Legat de aceast spe, este problema oportunitii calificrii suplimentare conform art.190 sau art.196 C.pen. RM, in ipotez lurii ilegale a bunurilor sau a beneficierii ilegale de servicii sau lucrri, in contextul punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. In spea exemplificat mai sus, lui V.C. i-a fost inaintat acuzarea in svarirea infraciunilor prevzute la lit.c) alin.(2) art.237, art.27 i la alin.(3) art.190 C.pen. RM.44 Nu putem fi de acord cu o asemenea soluie de calificare: cele svarite de V.C. urmeaz a fi calificate conform art.27 i lit.c) alin.(2) art.237 C.pen. RM. Nu putem agrea poziia exprimat in literatura de specialitate45, prin care se propune, in astfel de cazuri, calificarea prin concurs cu norma care stabilete rspunderea pentru escrocherie (sau pentru cauzarea de daune materiale prin inelciune sau abuz de incredere). Sprijinim opinia lui I.Botezatu, care exclude, in asemenea situaii, calificarea suplimentar in baza art.190 sau 196 C.pen. RM.46 Argumentm prin faptul c, prin punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false, intotdeauna se cauzeaz daune materiale (cu excepia cazurilor irelevante in acest context, cand dobanditorii falsurilor sunt contieni de falsitatea acestora). Sau, in cazul tentativei de infraciune, se dorete cauzarea unor asemenea daune. Ins, aceste daune materiale se datoreaz tocmai folosirii

insuirilor funcionale ale cardurilor sau ale altor carnete de plat autentice, pe care le imit fptuitorul. Astfel, de exemplu, conform pct.5.1. al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005, pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul cardurilor bancare, pot fi efectuate urmtoarele operaiuni: plata mrfurilor achiziionate de la comerciani, serviciilor prestate sau a obligaiilor fa de buget (impozite, taxe, alte pli obligatorii); retragerea de numerar da la bancomate, de la ghieele bncilor, in limitele prevzute de actele normative in vigoare; alte operaiuni financiare in conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare (depunere de numerar in contul bancar, transferuri intre conturi etc.). In aceste condiii, se prezint ca parte a unui intreg obinerea de ctre fptuitor a contraprestaiei sub form de bunuri, ca urmare a punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. Aceast contraprestaie nu este decat o complinire a prestaiei pe care o ofer fptuitorul. De aceea, in ipoteza dat, exista concurena dintre o parte i un intreg: partea este art.190 sau art.196 C.pen. RM; intregul este art.237 C.pen. RM. In concluzie, luarea ilegal a bunurilor sau beneficierea ilegal de servicii ori lucrri se integreaz perfect in procesul de punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. Nu va fi necesar calificarea suplimentar conform art.190 sau art.196 C.pen. RM. Se va aplica numai art.237 C.pen. RM. Implicit, spre aceast concluzie ne indreapt chiar legiuitorul: noiunea proporii deosebit de mari de la lit.d) alin.(2) art.237 C.pen. RM se refer in egal msur nu doar la modalitatea de fabricare, dar i la modalitatea de punere in circulaie. Prin prisma prevederii de la alin.(1) art.126 C.pen. RM, cand opereaz agravanta de la lit.d) alin.(2) art.237 C.pen. RM, dac infraciunea analizat apare sub modalitatea de punere in circulaie? Care este temeiul s afirmm c legiuitorul nu a avut in vedere operarea acestei agravante i in situaia cand punerea in circulaie presupune luarea ilegal a bunurilor sau beneficierea ilegal de servicii sau lucrri (valoarea acestora exprimandu-se in proporii deosebit de mari)?

Dup aceast intrebare retoric, ne vom concentra atenia asupra analizei unui alt element constitutiv al infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM latura subiectiv. Astfel, latura subiectiv a infraciunii de fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false se exprim, in primul rand, in vinovie sub form de intenie direct. In lumina dispoziiei de la art.17 C.pen. RM, se poate afirma c fptuitorul ii d seama de caracterul prejudiciabil al fabricrii sau punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false i dorete svarirea acestei fapte. Cat privete motivul infraciunii prevzute la art.237 C.pen. RM, in cele mai frecvente cazuri acesta il constituie interesul material. Ins, nu sunt excluse i alte motive: nzuina de a demonstra altora abilitile de imitare a cardurilor sau a altor carnete de plat autentice; nzuina de a testa vigilena celor care verific autenticitatea cardurilor sau a altor carnete de plat; teribilismul etc. Astfel de motive sunt luate in consideraie la individualizarea pedepsei aplicate pentru infraciunea in cauz. Ele nu influeneaz asupra calificrii infraciunii de fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. Nu acelai lucru se poate spune despre un alt semn al laturii subiective a infraciunii analizate scopul infraciunii. Mai precis, pentru modalitatea normativ de fabricare, este obligatorie prezena scopului special scopul punerii in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false. In prezena oricrui alt scop (de exemplu, a scopului de a-i completa prin unicul exemplar fabricat propria colecie de carduri), rspunderea penal se exclude. In alt ordine de idei, subiectul infraciunii de fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false este: 1) persoana fizic responsabil care la momentul svaririi faptei a atins varsta de 16 ani; 2) persoana juridic (cu excepia autoritii publice). Persoana are calitatea de subiect al infraciunii examinate, dac se afl in una din urmtoarele posturi: 1) persoana numai a fabricat cardurile sau alte carnete de plat false;

2) persoana nu a fabricat cardurile sau alte carnete de plat false, dar, in virtutea circumstanelor intenionat, din impruden sau fr vinovie a devenit deintor al unor asemenea falsuri i, contientizandu-le falsitatea, le-a pus in circulaie; 3) persoana a fabricat i a pus in circulaie cardurile sau alte carnete de plat false. In dependen de postura concret in care se afl subiectul infraciunii, urmeaz a fi fcut individualizarea pedepsei. Finalmente, este cazul de amintit c, in conformitate cu alin.(2) art.237 C.pen. RM, rspunderea penal se agraveaz dac fabricarea sau punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false e svarit: de un funcionar sau un alt salariat in exerciiul funciunii (lit.b)); de un grup criminal organizat sau de o organizaie criminal (lit.c)); in proporii deosebit de mari (lit.d)). In ipoteza circumstanei agravante specificate la lit.b) alin.(2) art.237 C.pen. RM, subiectul poate fi doar persoana avand calitatea special de salariat. Conform art.1 al Codului muncii al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 28.03.200347, prin salariat se are in vedere persoana fizic care presteaz o munc conform unei anumite specialiti, calificri sau intr-o anumit funcie, in schimbul unui salariu, in baza contractului individual de munc. Salariatul poate fi, inclusiv, un funcionar public sau privat, deci, inclusiv, o persoan cu funcie de rspundere sau o persoan care gestioneaz o organizaie comercial, obteasc sau alt organizaie nestatal. Crei anume din aceste categorii aparine salariatul, urmeaz a se lua in consideraie la individualizarea pedepsei. Dac subiectul este nu pur i simplu un funcionar, dar o persoan cu funcie de rspundere sau o persoan care gestioneaz o organizaie comercial, obteasc sau alt organizaie nestatal, se exclude calificarea suplimentar in baza art.327 sau 335 C.pen. RM. Or, abuzul de serviciu este de esena infraciunii svarite in

prezena agravantei prevzute la lit.b) alin.(2) art.237 C.pen. RM. De aceea, in virtutea regulii de la art.118 C.pen. RM, devine inoportun o asemenea calificare suplimentar. In incheierea analizei agravantei de fa, vom reine c, la calificare, este important a stabili c salariatul a svarit infraciunea nu oricand, dar tocmai in exerciiul funciunii. In ali termeni, fcand o paralel cu ipoteza prevzut la lit.h) alin.(2) art.145 C.pen. RM, constatm c infraciunea trebuie svarit in timpul indeplinirii de ctre subiect a obligaiilor de serviciu.48 In alt context, se agraveaz rspunderea conform lit.c) alin.(2) art.237 C.pen. RM, in cazul in care infraciunea de fabricare sau punere in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false este svarit de un grup criminal organizat sau de o organizaie criminal. Astfel, in februarie 2008 au fost reinui R.B., N.B. i O.C., membri ai unui grup criminal organizat care svarea infraciunea prevzut la art.237 C.pen. RM.49 Ulterior, au fost reinui inc doi membri ai aceluiai grup criminal organizat V.C. i E.B. Conform estimrilor prealabile, prejudiciul cauzat in urma activitii infracionale a grupului respectiv se cifreaz la 2,5-3 mln. lei.50 Trebuie de consemnat c, la individualizarea pedepsei, trebuie de luat in consideraie in care anume form de participaie a fost svarit infraciunea prevzut la art.237 C.pen. RM: grup criminal organizat sau organizaie criminal. In fine, conform lit.d) alin.(2) art.237 C.pen. RM, se agraveaz rspunderea pentru fabricarea sau punerea in circulaie a cardurilor sau a altor carnete de plat false, dac aceast infraciune e svarit in proporii deosebit de mari. In aceast ipotez, noiunea proporii deosebit de mari desemneaz nu urmrile prejudiciabile ale infraciunii, dar obiectul material (produsul) infraciunii. Aceast concluzie rezult cel mai pregnant in cazul in care infraciunea adopt modalitatea de fabricare, neputand fi conceput posibilitatea cauzrii unor urmri prejudiciabile.

Prin proporii deosebit de mari se are in vedere c, la momentul svaririi infraciunii, suma de bani, pe care o acoper cardurile sau alte carnete de plat false, depete 5000 uniti convenionale. Se va aplica alin.(1) art.237 C.pen. RM in cazul in care nu este depit aceast limit, inclusiv in cazul in care parametrii valorici ai obiectului material (produsului) infraciunii se exprim in proporii mari.

BIBLIOGRAFIA:
1 Circa 400 de infraciuni in domeniul economico-financiar au fost elucidate de CCCEC in anul curent (24.12.2008) // www.cccec.md 2 A se vedea: .. . : - . , 1995, .10. 3 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.7-9. 4 Nepublicat oficial. 5 Nepublicat oficial. 6 Nepublicat oficial. 7 Nepublicat oficial. 8 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.63. 9 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.38-39. 10 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.78-80. 11 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.82-86. 12 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.10-11. 13 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.116-120. 14 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.36-38. 15 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.39-42. 16 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.127-130. 17 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.147-147. 18 // http://perm.ru/articles/management/data/021109.htm 19 In conformitate cu pct.12 al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005, centrul de procesare ter este o persoan juridic ce acioneaz in cadrul sistemului de pli cu carduri, in baza unui contract incheiat cu banca emitent / banca acceptant, ca intermediar intre deintor, comerciant, banca emitent i banca acceptant.

20 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.62. 21 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.142-145. 22 Conform pct.1.2 al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005, comerciantul este persoana juridic sau persoana fizic ce desfoar activitate de intreprinztor sau un alt tip de activitate, care accept carduri bancare in calitate de instrument de plat fr numerar pentru mrfurile comercializate, serviciile prestate, lucrrile executate, in baza contractului incheiat cu banca acceptant. 23 De notat c, potrivit pct.7.3. al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005, deintorul, dup ce a intiinat banca emitent, nu poart rspundere pentru pierderile aprute ca urmare a pierderii sau furtului cardului, numrului personal de identificare i/sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, cu excepia cazului in care deintorul a acionat fraudulos. 24 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.67-68. 25 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.22-23; Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.117-126BIS 26 Sentina din 21.03.2008. Judectoria sect.Racani, mun.Chiinu. Dosarul nr.1-73/08. 27 A se vedea: .. , .. . , - // 2001 . .5. : , 2002, .111-117. 28 Rechizitoiu din 18.10.2007. Procuratura mun.Chiinu. Dosarul nr.2007030673. 29 Sentina din 21.03.2008. Judectoria sect.Racani, mun.Chiinu. Dosarul nr.1-73/08. 30 A se vedea: .. , .. . . : , 1998, .82; / . . .. .. . : -, 1998, .423; . / . .. , .. , .. . : -, 198 .313; . / . .. , .. . : , 1998, .344; . / . .. . : , 1999, .217; . / . .. . : , 1998, .191; . / . . .. , .. . : , 2005, .227. 31 A se vedea: / . .. . : , 1999, .311; . .

//

http://liber.rsuh.ru/Conf/Upravlenie/djafarli.tnm 32 , p.311. 33 T.Cotelnic, I.Ecu, L.Lungu. Dicionar juridic rus-roman. Chiinu: Litera, 2001, p.421; Gh.Bolocan. Dicionar juridic rus-roman. Chiinu: Logos, 1992, p.544. 34 S.Brinz. Infraciuni contra proprietii. Chiinu: USM, 1999, p.286-287. 35 Spunem rezervele de rigoare, pentru c, in conformitate cu pct.4.1. al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005, cardul bancar este proprietatea bncii emitente care are dreptul exclusiv de a acorda solicitanilor statut de deintor de card bancar i de a-l retrage in condiiile prestabile. 36 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1993, nr.3. 37 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.56-57. 38 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.36-38. 39 A se vedea: .. . i iii i i , i i , : i . , 2006, .12. 40 Potrivit pct.1.2. al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005, dispozitivul special este un dispozitiv prin intermediul cruia se efectueaz operaiuni cu utilizarea fizic a cardurilor bancare, care poate fi: bancomat, destinat autoservirii deintorilor de carduri bancare, ce permite acestora retragerea mijloacelor bneti in numerar din contul de card, transferuri de mijloace bneti, depunerea mijloacelor bneti in conturi i informarea privind situaia conturilor i a operaiunilor efectuate prin intermediul cardurilor bancare; imprinter, destinat deservirii deintorilor de carduri bancare, aflat la banc sau la un comerciant, care permite transpunerea amprentei datelor reliefate ale unui card bancar pe un formular standardizat al chitanei; terminal, destinat deservirii deintorilor de carduri bancare, aflate la o banc sau la un comerciant, care permite citirea datelor de pe banda magnetic i/sau de pe microprocesorul cardului bancar, procesarea acestor date i a altor date referitoare la operaiunea iniiat. 41 In acest sens, conform pct.3.2. al Hotrarii BNM nr.62 din 24.02.2005, banca trebuie permanent s identifice utilizarea frauduloas a cardurilor emise i/sau acceptate, luand toate msurile necesare pentru minimizarea fraudelor i descurajarea tentativelor de fraud cu carduri ale personalului propriu, ale deintorilor de carduri i ale comercianilor. 42 Rechizitoriu din 31.10.2006. Procuratura Anticorupie. Dosarul nr.2006036675.

43 Rechizitoriu din 18.10.2007. Procuratura mun.Chiinu. Dosarul nr.2007030673. 44 Ibidem. 45 A se vedea: . / . .. , .. . , 1999, .251; .. . . : , 2007, .440; . . // , 2004, nr.8, .37-39. 46 A se vedea: I.Botezatu. Documentele de plat ca mijloace de svrire a infraciunii de escrocherie // Analele tiinifice ale USM. Seria tiine socioumanistice. Vol.I. Chiinu: CEP USM, 2006, p.379-382. 47 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.159-162. 48 Mai multe despre inelesul noiunii in timpul indeplinirii obligaiilor de serviciu a se vedea in: S.Brinz. Analiz de drept penal a circumstanelor agravante ale omorului, specificate la lit.d) alin.(2) i la lit.e) alin.(3) art.145 C.pen. RM // Revista Naional de Drept, 2008, nr.12, p.13-23. 49 CCCEC a reinut o grupare criminal suspectat in sustragerea mijloacelor financiare (4.02.2008) // www.cccec.md 50 Au fost reinui inc doi membri ai gruprii suspectate in sustragerea mijloacelor financiare (3.03.2008) // www.cccec.md