Sunteți pe pagina 1din 6

Monitoring

Sistemul de monitoring n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii Programul de Monitoring Integrat al rezervaiilor biosferei are trei scopuri definite:

furnizarea de informaii pentru comunitatea tiinific, administraie i de nivel politic, rezultate din activitatea de cercetare n tiinele fizice, biologice i sociale; suport pentru schimburi sistematice de informaii tiinifice; suport pentru monitoringul integrat al rezervaiilor biosferei, n mod special asupra schimbrilor globale, diversitatea biologic, managementul ecosistemelor, impact antropic i dezvoltare durabil.

6. Biodiversitate Scopul principal al declarrii Deltei Dunrii ca rezervaie a biosferei a fost i este conservarea diversitii speciilor i habitatelor pe care le adpostete. Ca urmare, monitoringul biodiversitii este o sarcin permanent, pe termen lung pentru obinerea de informaii cu privire la:

conservarea unor specii ameninate i/sau cu valoare ecologic ridicat i a habitatelor lor; evaluarea efectelor msurilor de conservare a unor specii i a habitatelor lor; urmrirea evoluiei biodiversitii n zonele cu protecie integral n vederea meninerii integritii lor ecologice.

Monitoringul florei Date despre structura biocenozei Tip de vegetaie Plante vasculare Plante nonvasculare Specii rare/ameninate Asociaii vegetale Rezerve de gene Monitoringul faunei Date despre structura biocenozei Nevertebrate Vertebrate Date despre funciile biocenozei Dinamic i fluctuaii Funciile biocenozelor animale Date despre funciile biocenozei Dinamica populaiilor Fenologie/taxonomie Funciile biocenozelor vegetale Relaia plante-ierbivore Expansiune/regresie (migraie/invazie)

Date despre impactul asupra biocenozei Activitile umane din regiune Msuri de conservare Efectele polurii Modificri ale factorilor climatici (temperatur, precipitaii) Competiia inter- i intraspecific Efectele aciunii ierbivorelor

Date despre impactul asupra biocenozei Activitile umane din regiune Msuri de conservare Efectele polurii Modificri ale factorilor climatici (temperatur, precipitaii) Competiia inter- i intraspecific Modificri ale resurselor de hran

Specii rare, ameninate, endemice Relaii ierbivore-plante Comuniti de animale Mod de distribuie Taxonomie i morfologie Rezerva genetic Monitoringul zonelor cu protecie integral Migraie (expansiune/regresie) hibridizare

Monitoringul celor 18 zone cu protecie integral se face pe grupe taxonomice selectate pentru a fi urmrite n timp, iar taxonii au fost alei pentru a fi indicatori ai evoluiei n timp ai acestor zone. Zone cu protecie integral: Roca-Buhaiova, Lac Rducu, Lac Nebunu, Vtafu, Lungule, Srturi Murighiol, SacalinZtoane, Periteaca-Leahova, Lac Rotundu, Lac Potcoava, Lac Belciug, Istria-Sinoe, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Ariniul Erenciuc, Insula Popina, Pdurea Caraorman, Pdurea Letea.

Elemente de monitoring ale zonelor cu protecie integral: Grupe evaluate: fitoplancton, zooplancton, macronevertebrate, macroflora, molute, peti, amfibieni, reptile, psri. Parametri: biomasa, specii dominante animale i vegetale, identificarea i repartiia asociaiilor vegetale, apreciere cantitativ, identificarea zonelor de cuibrit i aglomerare pentru psri, abundena numeric relativ etc. Monitoringul psrilor Avnd n vedere valoarea Deltei Dunrii, ca zon de importan avifaunistic, monitoringul psrilor este o activitate care necesit o atenie deosebit. Monitoringul psrilor se concentreaz asupra speciilor de interes major:

specii care cuibresc n colonii (Phalacrocorraciidae, Pelecaniidae, Ardeidae, Threskiornithidae); specii cuibritoare dispersate, care nu cuibresc n colonii (Podicipedidae, Ardeidae, Anatidae, Rallidae); specii migratoare care ierneaz (Gaviidae, Podicipedidae, Ardeidae, Anatidae, Rallidae, Phalacrocoraciidae, Gruidae).

Criteriile care au condus la selectarea acestor specii sunt: speciile incluse n Lista Roie a RBDD, speciile ameninate cu dispariia la nivel mondial, specii ale cror efective scad datorit ameninrilor umane, specii monumente ale naturii, specii de interes vntoresc, specii noi de psri care se afl n expansiune pe teritoriul rezervaiei, specii introduse artificial i care ar crea probleme, speciile pentru care rezervaia deine un procent de 1% din populaia migratoare a acestor psri. Parametrii care se monitorizeaz anual n colonii sunt: numrul speciilor, numrul de perechi cuibritoare, numrul de cuiburi, factori legai de deranj. n cazul recensmntului sincron de iarn la psrile acvatice se nregistreaz numrul de specii i numrul de exemplare observate pe fiecare zon de recensmnt.

TITLU PROPUNERE PROIECT:

Aplicarea tehnologiilor moleculare NG (Next Generation Molecular Technologies) in monitorizarea biodiversitatii Marii Negre Cuvinte cheie: biodiversitate; tehnologii Next Generation; identificare moleculara; identificare specii; Marea Neagra Relevanta proiectului, obiectivul specific (maxim 150 cuvinte): Proiectul are ca Obiectiv general cunoasterea biodiversitatii la nivelul intregului bazin al Marii Negre, prin identificarea rapida, automata si precisa a speciilor de procariote si eucariote din ecosistemul Marii Negre, cu ajutorul tehnologiilor moleculare NG (Next Generation Molecular Technologies) bazate pe amplificarea si secventierea materialului genetic. Proiectul urmareste astfel sa obtina informatii detaliate (identificare la nivel de familie/gen/specie) si precise (evitarea erorilor in identificare dupa criterii morfologice), dintr-un domeniu care nu a fost niciodata studiat in mod sistematic si detaliat cu ajutorul tehnologiilor de analiza moderne, la nivelul intregului ecosistem al Marii Negre. Cunoasterea precisa si detaliata a biodiversitatii Marii Negre este absolut necesara atat din punct de vedere stiintific cat si social si economic, avand in vedere modificarile majore survenite in ecosistemul Marii Negre in ultimii 50 de ani, precum si faptul ca studiile taxonomice la Marea Neagra se bazeaza in principal pe metode morfologice de identificare. Scurta descriere a proiectului din punct de vedere stiintific si tehnic (maxim 300 cuvinte) international. Cu toate acestea, in prezent cea mai mare parte a biodiversitatii lumii vii este necunoscuta (din cele 10-100 milioane de specii estimate la nivelul planetei, doar 1.9 milioane de specii au fost descrise de taxonomisti). Cauza principala unanim acceptata este folosirea metodelor neadecvate de identificare, bazate in principal pe criterii morfologice.

aparitia si dezvoltarea tehnicilor de biologie si genetica moleculara, aplicate initial in identificarea microorganismelor (anii 80) si relativ recent (incepand cu 2003) a organismelor superioare. raditionale morfologice. Pentru a inlatura confuziile si incertitudinile in delimitarea speciilor pe criterii morfologice, se impune cu necesitate aplicarea si standardizarea de metode moderne de studiu taxonomic la nivel molecular in monitorizarea biodiversitatii ecosistemului Marii Negre.

vii (microorganisme, macroorganisme) din intregul bazin al Marii Negre prin folosirea tehnicilor moleculare NG (Next Generation Molecular Techniques). Scurta descriere a proiectului din punct de vedere stiintific si tehnic (maxim 300 cuvinte)

Obiective specifice: 1. Aplicarea tehnicilor moleculare NG bazate pe amplificarea si secventierea ADN nuclear in studiul biodiversitatii Marii Negre 1.1. Analiza metagenomica a microorganismelor procariote (secventarea NGS Next Generation Sequencing Techniques a genelor ARNr 16S) 1.2. Analiza metagenomica a microorganismelor eucariote (secventarea Sanger a genelor ARNr 18S) 2. Aplicarea tehnicilor moleculare NG bazate pe amplificarea si secventierea ADN mitocondrial in studiul biodiversitatii Marii Negre 2.1. Tehnica ADN barcoding de identificarea a speciilor de nevertebrate si vertebrate marine (secventierea genei CO1 - Citochrome oxidase 1) 3. Crearea bazei de date care sa contina informatiile genetice, morfologice si metadatele pentru fiecare specie izolata si identificata din Marea Neagra, precum si a unor colectiilor de material genetic si specimen Gradul de noutate/inovare si posibilitatea aplicarii rezultatelor (maxim 150 cuvinte) Noutatea proiectului este data de abordarea unor obiective de maxima actualitate in cercetarea internationala si nationala. In plus, aplicarea combinata a tehnicilor moleculare NG (NGS si DNA barcoding) in studiile de biodiversitate, a fost relativ recent dezvoltata si utilizata la nivel international dar niciodata la Marea Neagra, inclusiv in Romania. Rezultatele concrete ale proiectului sunt: baze de date (genetice/secvente, morfologice si de mediu/metadate) si colectii (material genetic si specimene) provenite prin analiza moleculara a organismelor procariote si eucariote din bazinul Marii Negre. Aplicabilitatea rezultatelor: tificare a biodiversitatii globale

dezvoltarea durabila a mediului marin uderea metodelor NSG in monitorizarea diversitatii organismelor marine

sanatatea omului si mediului marin, producerea de energie regenerabila, schimbari climatice globale etc.)

Resursele necesare: echipamente si umane (maxim 100 cuvinte) Echipamente: calitate (ex. nava de cercetare, sistem colectare apa CTD, fileu Nansen, boden-greifer Van Veen etc.)

cu racire; aparate PCR/termociclu; aparate de electroforeza in gel; sistem UV de citire a gelurilor; etc). Resurse umane:

Biologie moleculara Microbiologie, fitoplancton, zooplancton, bentos, vertebrate marine Taxonomie si bioinformatica Ecologie Managementul datelor ehnicieni(pentru prelevari de probe teren; analize in laborator)

Impactul (max 150 cuvinte) Impact socio-economic:

iversitatii

(Next Generation sequencing) Impact stiintific: croorganismelor marine; aspecte moleculare ale migrarii si hibridizarea intre specii; adaptarea la factorii climatici si de poluare, etc.)

temul Marii Negre Impact asupra mediului:

ere a problemelor de protectia si mentinere a sanatatii mediului marin