Universitatea Gh.

Asachi Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

Stundent:Timpau Diana Grupa: 3202

Profesor indrumator:

Dr.Ing.D.Covatariu

Proiectul cuprinde:

 PIESE SCRISE

1. Cuprins 2. Tema proiectului 3. Elemente si lucrari de constructii a. Structura de rezistenta a cladirii b. Probleme generale - Functiuni ale diferitelor spatii de locuit - Suprafete optime ale incaperilor - Intocmirea schitei functionale - Tipuri de pereti a. Pereti exteriori portanti b. Pereti interiori autoportanti sau despartitori -Fazele de executie a planului parter a. Dimensiunile golurilor de usi si ferestre pentru cladiri de locuit b. Semne uzuale conventionale 4. Note de calcul a. Determinarea Rezistentelor Specifice Unidirectionale b. Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirii c. Determinarea Rezistentelor Termice Specifice corectate d. Determinarea Coeficientului Global de Izolare Termica e. Necesarul de caldura
f. Necesarul anual de combustibil si Emisia de CO2

PIESE DESENATE

1. Plan parter , Sc. 1:50 2. Identificarea Puntilor Termice 3. Plan de situatie 4. Plan etaj, Sc.1:50 BIBLIOGRAFIE
1. Maricica Vasilache, Gh. Ionescu Vasilache, Protectia mediului, 1998; 2. Al. Veres, M. Vasilache, Elemente de constructii, 2004; 3. Al. Negoita, V. Focsa, A. Radu, I. Pop, L. Tutu, M. Dumitras, I.Negoita,

Constructii civileI, 1976.

TEMA PROIECTULUI
Uniunea Europeana a stabilit o limit de crestere a temperaturii globale de 2 C peste nivelul erei preindustriale pentru prevenirea celor mai serioase consecinte ale incalzirii globale. O cretere cu 0.7 C a temperaturii s-a produs deja, deci este nevoie de actiune imediata pentru a preveni cresterea de temperatura peste limita stabilita deja. Activitatea umana a creat impactul sau de mediu prin cresterea utilizarii resurselor energetice de origine fosila. Pentru a ne asigura ca limita maxima a temperaturii nu este depasita, mai trebuie sa adoptam o schimbare a stilului nostru de viata substituirea surselor de energie neregenerabila cu surse de energie regenerabile care au drept sursa direct sau indirecta Soarele. Acest pas aditional va duce la reducerea impactului de mediu al consumului nostru de energie si, n acelai timp, va conserva resursele de combustibili fosili. Proiectul de fata se rezuma la determinarea impactului asupra mediului inconjurator a incalzirii unei cladiri civile, cu destinatia de locuinta individuala pentru o familie. Cladirea se considera amplasata in mediul rural pe o platforma cu panta maxima 5%, avand asigurate masurile de scurgere a apei din precipitatii, apele freatice se afla la mare adancime, sub cota de fundare.Constructia de considera ca poate fi racordata la o centrala termica urbana sau are prevazuta o centrala proprie. Izolarea termica a anvelopei unei cladiri are ca efect evident diminuarea pierderilor de caldura si implicit micsorarea consumului de combustibil, reducand astfel

cheltuielile de exploatare necesare pentru incalzirea cladirilor. De asemenea, sporirea gradului protectiei termice a constructiilor este necesara pentru diminuarea emisiilor nocive, in special a celor de bioxid de carbon, care accentueaza efectul de sera la nivel global precum si cresterea gradului de confort si imbunatatirea conditiilor de igiena. Prin optimizarea nivelului de izolare termica al unui element de constructie sau al unei cladiri n ansamblu, se ntelege efectuarea unor calcule tehnico-economice care sa conduca la cele mai avantajoase solutii. Aceasta optimizare se poate referi la materialele termoizolante, la grosimea acestora, la solutiile constructive utilizate pentru diferite elemente de constructie precum si la ansamblul unei cladiri. Izolarea corespunzatoare a locuintei reduce cu aproximativ 40 50% consumul de energie termica pe ansamblul cladirii. Elementele de constructie care consuma un important procent din energia termica necesara incalzirii blocurilor neizolate din Romnia sunt peretii exteriori, acoperisul si planseul de peste subsol. Acestea acumuleaza pana la 50% din consumul total de energie termica. In urma unui studiu efectuat pe o cladire de locuit, s-a constatat ca prin peretii exteriori se pierde aproape 33% din totalul de energie termica consumata, iar 11% se pierde prin acoperisul si planseul peste subsol. Restul de energie se pierde la ferestre si usi.

ELEMENTE SI LUCRARI DE CONSTRUCTII

Principalele elemente de contructii componente ale unei cladiri sunt: - elemente de rezistenta portante (verticale sau orizontale); Asigura rezistenta, rigiditatea si stabilitatea constructiei, alcatuind structura de rezistenta a cladirii compusa din fundatii, ziduri, stalpi, plansee, sarpanta acoperisului si elemente de circulatie pe verticaa (scara, planuri inclinate). Elementele de rezistenta indeplinesc de cele mai multe ori si functiunea de element despartitor (pereti portantii, planseele). Printre elementele de rezistenta se deosebesc: - elemente portante verticale, care suporta si transmit fortele saju actiunile verticale gravitationale pana la fundatii si la terenul de fundatie. Elementele portante verticale sunt stalpii, pilastrii, coloanele, contrafortii de diferite forme si din diferite materiale (zidarie, beton armat, beton precomprimat, otel), diagramele sub forma de pereti, samburi sau nuclee de zidarie, de beton monolit sau din elemente prefabricate, nearmate, armate sau precomprimate, boltile sau arcele de descarcare peste goluri in pereti, cadrele si cadrele-diafragma. - elemente portante orizontale, care suporta actiunile verticale gravitationale si le transmit structurii de rezistenta verticale: planseele dintre etaje sau de acoperis, structurile plane special cu rigiditate in plan orizontal si fundatiile de diferite forme.

- elemente de contravantuire; Preiau si transporta fortele orizontale (vant, in unele cazuri seisme) pana la terenul de fundatie, asigurand rigiditatea structurii sau a unei parti din structura la forte laterale. In acest scop, elementele de contravantuire trebuie sa impiedice si sa reduca cat mai mult deplasarile orizontale ale structurii datorate actiunii orizontale.Ca elemente specifice de contravantuire se pot mentiona: stalpi si cadre de contravantuire, grinzi cu zabrele in pozitie verticala sau numai contrafise , pereti de rigidizare sau nuclee central. - elemente despartitoare; Sunt elemente de inchidere sau compartimentare care despart incaperile cladirii intre ele si interiorul caldirii de atmosfera inconjuratoare. Elementele despartitoare pot fi verticale , cum sunt peretii neportanti sau de umplutura (interiori sau exterior) sau orizontale precum planseele sau acoperisurile. - elemente de finisaj; Servesc pentru a da constructiilor un aspect estetic, completeaza uneori alcatuirea constructiva si comportarea elementelor de constructie din punctul de vedere al conditiilor tehnice capabile, mecanice, fizice, chimice si uneori biologice. Finisajele cuprind: pardoseli, tamplarie, geamuri, tencuieli exterioare si interioare, placaje, zugraveli, si vopsitorii.

Structura de rezistenta a cladirii se compune din:

- pereti portanti din zidarie de caramida plina; - plansee din beton armat monolit sau prefabricat; - fundatiile sunt rogide, sub forma de talpi continue, sub pereti; - acoperisul are panta mare, structura de rezistenta tip sarpanta pe scaune si diverse invelitori (tabla, tigla, mase plastice); Peretii portanti interiori vor fi din zidarie de caramida plina. Grosimea minima a peretilor portanti din zidarie rezulta din cerintele de capacitate portanta (rezistenta si stabilitate), fiind in functie si de marimea pietrelor folosite. STAS 10 109/075 precizeaza ca grosimea minima a peretilor portanti de zidarie este de 25 sau 30 cm (dupa tipurile de caramizi sau blocuri). Grosimea peretilor portanti mai este determinate si de conditiile de rezemare corespunzatoare a planseelor. Adancimea de rezemare a elementelor prefabricate depinde de o serie de factori (tolerante, deschidere, sistem constructive, incarcare maxima), precum si de marimea

rostului de monolitizare care in mod current este de 510 cm; in general, rezulta o grosime minima a peretilor de 15 cm. In cazul fasiilor prefabricate cu goluri, rostul necesar este de 8 cm, rezultand o grosime minima a peretelui de 18 cm. Peretii neportanti (despartitori) vor fi realizati din zidarie de caramida plina, asezata pe cant, din B.C.A., din placi de ipsos armat (pe schelet metalic).

Plansee din beton armat monolit sau prefabricat se realizeaza integral pe santier prin turnarea lor in pozitia definitiva de exploatare. Avantajele planseelor din beton armat monolit sunt: - au durabilitate mare si nu necesita costuri de intretinere; - au posibilitati largi de alcatuire constructiva si rezvolvari de ordin arhitectural prin variate sisteme de dispunere a grinzilor de forme si dimensiuni diverse; - au capacitate de a prelua incarcari mari, statice si dinamice; - datorita monolitului se asigura o conlucrare foarte buna intre plansee si elementele verticale de rezistenta ale cladirii; - planseele comportandu-se ca diafragme orizontale rigide, asigura o mare rigiditate de ansamblu a structurii cladirii si comportare foarte buna la preluarea si repartizarea incarcarilor orizontale (vant, seism). Dezavantajele planseelor din beton armat monolit sunt: - necesita consum ridicat de cofraje si sustineri; - au durata de executie si consumul de manopera pe santier mai mari, comparativ cu structurile prefabricate. Planseele monolite din beton armat, in functie de forma geometrica si schema statica se realizeaza in urmatoarele alcatuiri structural: - din elemente identice geometric: placi plane care lucreaza static dupa una sau doua directii si reazema pe peretii portanti sau pe riglele cadrelor; - din elemente diferite si anume: placi si grinzi de sustinere in campul placii dispuse pe una sau doua directii; - din elemente identice: placi care lucreaza static pe doua directii si sunt rezemate numai pe stalpi.

Fundatii

Materialele folosite pentru realizarea fundatiilor sunt: -beton simplu B 25 pentru umpluturi si egalizari, B 50 pentru elemente care nu sunt supuse la variatii mari de umiditate si B 100 pentru fundatii la caldiri cu mai multe niveluri cand betonul este expus la variatii de umiditate; -beton armat B 150 pentru tapli de fundatie, cuzineti, radiere si retele de grinzi, B 200 pentru fundatii cu solicitari importante sau expuse la actiuni dinamice si pentru elemente armate cu plase sudate. Adancimea de fundare trebuie sa satisfaca conditiile impuse de normativul P 1075 si de STAS 6 054-64 privind adancimea de inghet si trebuie astfel stabilita incat fundatia sa patrunda cel putin 20 cm in stratul de pamant bun de fundare. Dimensionarea de rezistenta a fundatiilor se efectueaza conform normativului P 10-75 luand in considerare actiunile exterioare la nivelul fundatiilor, presiunea admisibila a pamantului de fundare la nivelul considerat, tipul fundatiilor.

Fundatiile continue se prevad sub peretii portanti din zidarie sau din beton si mai rar sub stalpii, cand distantele dintre acestia nu sunt prea mari. Din punct de vedere al felului cum lucreaza in sens transversal, aceste fundatii pot fi : -rigide, cu talpa din beton simplu si mai rar beton ciclopian sau din zidarie, avand sectiunea dreptunghiulara, evazata sau in trepte; -elastice, cu talpa din beton armat ; -centrice, dispuse simetric sub pereti incarcati axial; -excentrice, la peretii de la rosturile de dilatatie sau de tasare sau acnd sunt supuse la incarcari excentrice. Fundatiile continue rigide lucreaza, in special, la eforturi de compresiune. Treptele fundatiei trebuie sa aiba cel putin 40 cm inaltime. Fundatiile continue elastice lucreaza la incovoiere trasversala si se recomanda atunci cand din cauza nivelului ridicat de al apelor subterane se impun adancimi mici de fundare, dar incarcarile fiind mari, talpa trebuie sa aiba o latime mare. Fiind armate, aceste fundatii se dispun pe un strat de beton de egalizare B 25, in grosime de 5...10 cm. Fundatiile continue la structuri cu diafragme conlucreaza direct cu structura de rezistenta a suprastructurii. Pentru asigurarea legaturii, fundatiile se prevad la partea superioara cu centuri si cu mustati care patrund in pereti. In plus, fundatiile trebuie sa prezinte forma unor contururi inchise fara terminatii libere.

Fundatiile izolate se utilizeaza la cladirile cu elemente verticale de rezistenta sub forma de stalpi si se realizeaza rigide sau elestice ca si cele continue. Fundatiile iozolate rigide sunt constituite dintr-un cuzinet de beton armat si un bloc din beton simplu care lucreaza la compresiune. Conditiile de rigiditate sunt identice cu cele pentru talpi continue rigide. Fundatiile izolate elastice sunt indicate atunci cand stalpii transmit momente incovoietoare importante si cand panza de apa subterana se afla la adancime redusa.

ACOPERISUL
Fata de sistemele masive, sarpantele se caracterizeaza prin greutate mica, consecinta a faptului ca sunt realizate din bare subtiri, in general articulate, care lucreaza numai la eforturi axiale. Barele se executa din lemn sau din metal, materialele cu caracteristici favorabile de rezistenta la solicitari de intindere si compresiune, care se pot prelucra convenabil si care se preteaza la diverse modalitati de imbinare in noduri. In alcatuirea unei sarpante se pot distinge, de regula, urmatoarele elemente principale: -astereala, care constituie suportul direct al invelitorii, executata din scanduri negeluite, placi de lemn aglomerat sau din sipci. Se dimensioneaza la incarcarile permanente din greutatea proprie si a invelitorii si la cele temporare rezultate din vant, zapada si circulatia pentru intretinerea invelitorii; -capriorii, ce constituie suportul direct al asterialei, dispusi dupa linia de cea mai mare panta a invelitorii, rezemati pe pane sau pe pereti; -panele, care constituie suportul pentru capriori si se dispun paralel cu streasina, rezemate pe ferme, grinzi transversale, popi sau pe pereti; -fermele, care sunt elemente de rezistenta principala ale acoperisului, alcatuite din bare articulate, dispuse astfel incat sa formeze o retea plana sau tridimensionala de contururi nedeformabile; fermele sunstin intreaga sarpanta si trasmit ansamblul incarcarilor la punctele de rezemare ; -contravantuirile, sisteme de legaturi care solidarizeaza ansamblul elemenetelor sarpantei asigurand reducerea lungimii de flambaj a elementelor comprimate si

stabilitatea transversala a elementelor de rezistenta la actiunea vatului. Contravantuirile se dispun in lungul constructiei, in plan vertical si sub invelitoare.

Invelitori Se dispun la partea superioara a acoperisurilor in scopul protejarii cladirii, impotriva patrunderii apei din ploaie sau zapada si de asigurare a etanseitatii la iluminarea naturala a spatiului acoperit cand, uneori, satisface si cerinta de izolare termica. Ca ultim strat al acoperisului, invelitoarea trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: mecanice, de rezistenta la actiunea agentilor climatici (ploaie, zapada, inghetdezghet, radiatii solare), de rezistenta la uzura si conservare in timp a proprietatilor fizico-mecanice, de etanseitate si rezistenta la foc, de ordin estetic si economic. Lucrarile de invelitori se efectueaza dupa executarea celor de tinichigerie, incepand de la streasina spre creasta. Invelitori din tigle

Tiglele se obtin din argila arsa, compacta, cu densitatea de 20002100 kg/ . In anumite cazuri, tiglele pot fi smaltuite si colorate in diverse nuante, cu persistenta mare in timp. Uneori se folosesc tigle de sticla pe zone limitate care asigura lumina necesara pentru anumite spatii. In tara noastra se folosesc urmatoarele categorii de tigle: -tigle solzi, cu 12 ciocuri si dimensiunile 350x170 mm; -tigle cu jgheaburi, trase, prevazute cu un jgheab lat, avand dimensiunile 390x220 mm; -tigle cu doua jgheaburi, presate cu dimensiunile 405x240 mm.

Invelitori din tabla

Invelitorile din tabla sunt utilizate frecvent la constructii civile si industriale, datorita avantajelor pe care le prezinta: sunt usoare, durabile, etanse si usoar de executat. Se realizeaza din tabla neagra vopsita, zincata, de aluminiu, de cupru, de zinc si plumb. Aceste invelitori se executa din tabla plana, ondulata sau cu un profil oarecare. - pardoseala calda se realizeaza din parchet clasic, lamelar

- pardoseala rece se excuta din mozaic sau placi ceramice (gresie) Pardoselile sunt elemente de finisaj care se aplica la partea superioara a planseului si au rolul de a asigura conditii corespunzatoafre de confort, intretinere. Din punct de vedere constructiv orice pardoseala este alcatuita din doua parti distincte: -stratul de uzura sau pardoseala propriu-zisa, care este supusa direct actiunilor mecanice; -stratul suport care primeste si transmite incarcarile de la pardoseala, provenite din circulatie sau depozitare. Pardoselile se pot clasifica in functie de modul de executie, de comportarea din punct de vedere termic, de natura materialelor din care sunt realizate.

Din punct de vedere al continuitatii stratului de uzura, pardoselile pot fi: -continue, turnate la fata locului; -discontinue, realizate prin montarea unor lamele, fasii sau placi prefabricate bucata cu bucata. Dupa senzatia de confort termic la contactul cu corpul uman se deosebesc: -pardoseli calde, izolate din punct de vedere termic, realizate din materiale cu coeficient mic de asimilare termica (lemn, linoleum, mochete); -pardoselile reci, realizate din materiale cu coeficient mare de asimilare termica (mamura, mozaic, beton).

Incaperi pentru asigurarea functiunilor locuintei

O cladire de locuit poate fi atat pe verticala cat si pe orizontala. In cazul cladirilor care includ doar parter, acesta va trebui sa cuprinda atat spatii destinate activitatilor de zi intruniri, prepararea hranei si servirea mesei, studiu, odihna de scurta durata, spatii de circulatie si de trecere, incaperi cu destinatii functionale complementare, terase, fumoare cat si spatii destinate ritmului de noapte dormitoare, incaperi pentru toaleta, camere destinate copiilor/tinerilor, spatii de recreere si distractii etc. Constructia se considera ca are prevazuta o centrala terminca proprie amplasata intr-o camera tehnica in afara imobilului, iar combustibilul folosit va fi pe baza de lemn.

SUPRAFETE OPTIME ALE INCAPERII

Pentru desfasurarea in conditii optime a proceselor functionale specifice unei cladiri, in cazul de fata a unei vile, incaperile destinate fiecarui proces trebuie sa aiba suprafete de marimi convenabile. In cazul vilelor trebuie sa se asigure un grad de confort mult mai ridicat decat altor tipuri de locuite. In cazul de fata se prevad suprafete majorate, fara insa a trece in extrema cealalata, a unor suprafete exagerat de mari. In tabelul 1 sunt prezentate suprafete orientative ale incaperilor curente din cadrul vitelor.

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

INCAPEREA Camera de zi Sufragerie Birou, camera de studiu Bucatarie Camara Debara, Oficiu Baie Camera personal Dormitor principal Dormitor individual

SUPRAFATA MINIMA 20,00 10,00 10,00 10,00 1,00 0,75 3,50 10,00 12,00 10,00

SUPRAFATA UZUALA 25,00 35,00 15,00 20,00 12,00 25,00 14,00 16,00 1,50 2,00 1,50 2,00 4,00 4,50 12,00 14,00 14,00 16,00 12,00 14,00

SUPRAFATA MAXIMA 40,00 25,00 20,00 20,00 2,50 3,00 5,00 15,00 18,00 15,00

INTOCMIREA SCHITEI FUNCTIONALE

Schita functionala se intocmeste la scara redusa, deoarece prezinta numai date generale privind incaperile cladirii, dimensiunile orientative si pozitia acestora, a scarii si a golurilor pentru usi si ferestre.

TIPURI DE PERETI
In cazul cladirilor de locuit cu structura de rezistenta din diafragme de zidarie se pot utiliza o gama larga de pereti, din diverse materiale: -pereti exteriori, cu rol portant si de inchidere; Peretii exteriori din zidarie Se dispun in planul elementelor de rezistenta si de aceea se mai numesc pereti de umplutura. Se realizeaza din blocuri usoare, pline sau cu gauri din materiale ceramice sau din beton usor (B.C.A.), dispuse intr-un strat sau in mai multe straturi. Se pot realize pereti exteriori din zidarii usoare cu goluri sau in mai multe straturi, intre care se pot dispune sau nu material izolatoare granulare sau sub forma de saltele. Conlucrarea intre straturile extreme se realizeaza cu agrafe metalice. Pentru evitarea puntilor termice si a condensului, din dreptul stalpilor de beton armat, acestia se izoleaza spre exterior.

Pereti exteriori din panouri Sunt realizati intr-un strat sau in mai multe straturi. Dimensiunile panoului coincide cu laturile incaperii, cu exceptia peretilor de fatada tip spalet si paraet. Acest sistem mareste numarul de imbinari insa permite amplasarea lor in apropierea caloriferelor, ceea ce diminueaza efectul de punte termica. Pentru o varianta imbunatatita higrotermic si cheltuieli reduse se adopta panouri de fatada ventilate.

-pereti interiori portanti, avand rol si de separare; -pereti interiori autoportanti, numai despartitori. Grosimile peretilor utilizati se recomanda astfel:
a. 5Pereti exteriori cu structura mixta, cu calitati de izolare termica: strat

portant zidarie Caramida Plina- CP (25 cm) sau Caramida cu Goluri Verticale Portanta- GVP (30 cm) + termoizolatie, din zidarie BCA- Beton Celular Autoclavizat (30 cm zidarie GVP+20 cm blocuri BCA; vom obtine grosimea efectiva- d=50cm);

b. Pereti interiori portanti vor fi numai din zidarie de caramida plina

(respectiv de o caramida-1 c.p. cu grosimea nominala d=25 cm);

c. Pereti despartitori autoportanti pot avea diverse alcatuiri:

- c.p.-12,5 cm; c.p.- 7,5 cm (la spatii secundare); - Fasii Hebel cu grosimi de:7,5 cm; 10 cm; 12,5 cm; 15 cm; - Fasii ipsos-carton (Knauf): 3 cm; 4 cm; 5 cm si cu goluri:7 cm; 10 cm

Fazele executiei planului parter Planul parter reprezinta urma unui plan orizontal cu care se face o sectiune imaginara prin cladire, pe la jumatatea inaltimii ferestrelor parterului. Se deseneaza elementele sectionate, precum si cele vazute sub planul taietor, dupa indepartarea virtuala a portiunii de cladire de deasupra. Avand in vedere complexitatea datelor ce se reprezinta pe aceasta plansa, scara cea mai adecvata este 1:50, desi se poate folosi si scara 1:100. Fazele de lucru intr-o succesiune logica sunt: a. trasarea axelor peretilor portanti exteriori si interiori; b. trasarea liniilor corespunzatoare fetelor peretilor portanti; c. stabilirea pozitiilor peretilor autoportanti despartitori d. stabilirea marimii si pozitiei golurilor de usi si ferestre;
e. proiectarea scarii:dispunere, alcatuire, dimensiuni;

f. prevederea de imobilier si echipamente sanitare standard; g. completarea cu elemente exterioare specifice parterului; h. cotarea planului la interior si la exterior; i. definitivarea plansei; elemente de identificare.

Note de calcul

Determinarea Rezistentelor Specifice Unidirectionale

SCHITE Perete exterior, planseu peste subsol, planseu peste parter. TABEL Perete exterior, planseu peste subsol, planseu peste parter.

Determinarea rezistentelor termice specifice unidirectionale (R)

SCHITE Perete exterior, planseu peste subsol, planseu peste

parter. TABEL Perete exterior, planseu peste subsol, planseu peste parter.

Explicatii: R=Ri+d/+Re Ri=0.125 Ri=0.167 Re=0.042 [m2K/W] Pereti exteriori ,Planseu superior Planseu inferior Toate elementele Ri Re rezistenta termica la suprafata exterioar rezistenta termica la suprafata interioara

Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirilor

a) A1 reprezinta aria planseului peste subsol;

A2 reprezinta aria planseului la nivel curent ; A3 reprezinta aria planseului de sub pod. A2 = A3 = 97.95 m2 b) P reprezinta perimetrul cladirii P = 40 m

5. 50

Inaltimea libera a etajului HINCALZIT

Inaltime a etajului

3. 00

Inaltimea libera a parterului HINCALZIT

Inaltime a parterul ui

0. 00

d) A5 reprezinta aria tamplariei exterioare A5 = 22.86 m2 e) A4 reprezinta aria peretilor exteriori A4 = 183.5 m2 f) A reprezinta anvelopa cladirii A = A1 + A2 + A4 + A5 + A6 = 99+97.95+183.5+22.86+8.4=228.21 m3 g) V reprezinta volumul incalzit al cladirii V = A1*h = 96.75*2.70 = 261.225 m3

H) A6 reprezinta aria usilor de acces A6=8.4 m3

Punti termice
Puntea termica reprezinta o zona a anvelopei in care fluxul termic este unidirectional. Fluxul termic reprezinta cantitatea de caldura ce strabate o suprafata in unitatea de timp si este sensibil modificat prin: -penetrare partiala sau totala a elementelor de constructie cu

conductivitate termica diferita; -o schimbare de grosime a elementului de consructie; -o schimbare intre ariile suprafetelor interioare si exterioare; Ex: colturile de pereti, colturile dintre pereti si plansee.

Determinarea rezistentelor termice specifice corectate

1 R' = [m2K/W] U'

U '= 1 ( l ) + + R A A

R rezistena termic specific unidirecional n cmp curent, n zona fr puni, unde elementul este alctuit din unul sau mai multe straturi din materiale considerate omogene, fr puni termice, inclusiv straturi de aer neventilat, toate dispuse perpendicular pe direcia fluxului termic: R = Rsi +Rs + Ra + Rse [m2K/W]

coeficieni specifici liniari de transfer termic [W/mK] in zona puntilor termice; l lungimea puntilor termice - coeficieni specifici punctuali de transfer termic, [W/K];

Determinare necesarului anual de caldura

Determinarea Coeficientului Global de izolare termica - G

Este un parametru termo-energetic al anvelopei cladirii pe ansamblul acesteia si are semnificatia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderile de caldura directe) prin suprafata anvelopei cladirii pentru o diferenta de temperatura de 1 Grad raportata la VOLUMUL cladirii la care se adauga cele aferente reimprospatarii aerului interior.

G=

1 A ' + 0.34 n V R

 A R'

Apereti_ ext Aplanseu_ sup Aplanseu_ inf ATamplarie + ' + ' + ' = = ' R planseu_ sup R planseu_ inf RTamplarie R pereti_ ext

=183.5*1/1.64669+97.95*1/2.12612+99*1/2.93642+30.90*1/0.55= 247.4018454 =247.4018454 V = A1*Hi = 99*2.80 = 277.2 m3 G = 1/277.2*247.4018454+ 0.34*1 =1.23250305 G=1.23250305 V Volumul interior incalzit al cladirii V = A1 * Hi n = Viteza de ventilare naturala a cladirii, numarul de schimburi de aer pe ora n=1 - Factor de corectie a temperaturilor exterioare =1

Determinarea Coeficientului Global Izolare Termica (G) Volumul interior incalzit al cladirii Viteza de ventilare naturala a cladirii Factor de corectie a temperaturii exterioare Aria peretilor exteriori A planseului superior Aria planseului inferior Aria tamplariei exterioare R' perete exterior R' planseu superior R' planseu inferior R' tamplarie

de

V=A1*Hi (mc)

277.2

A4 (mp)

183.5

A3 (mp)

97.95

A1 (mp)

99

A5(mp)

30.90

mp*K/W

1.64669

mp*K/W

2.12612

mp*K/W

2.93642

mp*K/W

0.55

Aporturi gratuite de caldura Qi + Qs

Qi = aportul util de caldura rezultat din locuirea cladirii Qs = aportul util de caldura provenit din radiatia solara Qi = 7, pentru cladirile de locuit Provine din: - fluxul termic al celor care locuiesc in cladire, utilizarea apei calde, prepararea hranei, utilizarea energiei electrice pentru diferitele activitati; - iluminatul general, functionarea diferitelor aparate electrice, etc.

Aportul util de caldura provenit din radiatia solara - Qs

Aportul util de caldura provenit din radiatia solara Se considera ca provine numai prin suprafetele vitrate (ferestre si usi exterioare prevazute cu geamuri). Nu se tine seama de aportul provenit din radiatia solara prin suprafetele opace

In care: - cantitatea de caldura datorata rediatiei solare, receptionata de o cladire, pe durata sezonului de incalzire, pe un metru cub de volum incalzit; - radiatia solara globala disponibila corespunzatoare unei orientari cardinale j [kWh/m2.an]; - gradul de penetrere a energiei prin geamurile i ale tamplariei exterioare; - aria tamplariei exterioaren prevazuta cu geamuri clare de tipul i si dispusa dupa orientarea cardinal j [m2];

V - volumul interior, incalzit- direct sau indirect- al cladirii, [m3].

= radiatia solara globala

In care: - durata conventional a perioadei de incalzire, corespunzatoare temperaturii exterioare care marcheaza inceperea si oprirea incalzirii ; - intensitstea radiatiei solare totale, cu valori in functie de orienterea cardinal j si de localitatea in care este amplasata cladirea [W/m2]. n cazul oraului n care este amplasat cldirea, Iasi, avem:
D12 = 201 = 3510 IGN = 24/1000*201*19.4 = 93.5856 [kWh/(m2*an)] - intensitatea radiaiei solare globale nord (veritcal); I GS = 24/1000*201*82.1 = 396.0504 [kWh/(m 2*an)] - intensitatea radiaiei solare globale sud (vertical); I GV = IGE = 24/1000*201*44 = 212.256 [kWh/(m2*an)] - intensitatea radiaiei solare globale vest/est (orizontal).

Geamuri triple (un geam simplu+un geam termoizolant dublu) avand o suprafata tratata cu un strat reflectant al razelor infrarosii. g=0.5 V = 522.04m3

AFN =52.18m2 aria ferestrelor din partea de nord a cladirii AFS =45.46m2 aria ferestrelor din partea de sud a cladirii AFV = 43.42m2 aria ferestrelor din partea de vest a cladirii AFE = 42.48m2 aria ferestrelor din partea de est a cladirii Qs=0.40*(93.5856*0.5*52.18/522.04)+0.4*(396.0504*0.5*45.46/522.04)+0.4(212.256*0.5*43.42/ 522.04)+0.4(212.256*0.5*42.48/522.04) = 15.75378829 kWh/(m3*an) Qs =15.75378829 Qi = 7

Necesarul anual de caldura = Qan ) [kWh/m3 *an]

Q necesarul anual de cadura pe metru cub de volum incalzit [kWh/m3 *an]; C coeficient de corectie ; G coeficientul global de izolare termica a cladirii; = numarul de grade zile de calcul corespunzator localitatii unde este amplasata cladirea ; Qi = aportul util de caldura rezultat din locuirea cladirii ; Qs = aportul util de caldura provenit din radiatia solara ; Qi + Qs = aporturi gratuite de caldura ;

-(20-)*D12

- numarul anual de grade-zile de calcul,pentru i=+20oC,[K.zile]; i - temperature interioara medie a cladirii [oC];

D12 - durata conventionala a perioadei de incalzire,corespunzatoare temperaturii exterioare care marcheaza inceperea si oprirea incalzirii eo=+12oC, [zile];

In cazul orasului Iasi avem:

=3510 D12 =201

=12o = 3510 - (20-9.4)*201 = 3510

= 3510
Pentru coeficientul de corectie avem 1 instalatie dotata cu dispozitive de reglare termostata; a.centrala termica locala automatizata C=0.895 Q=24/1000*0.895*3510*1.23250305-(7+15.75378829)=70.17053266

Q=70.17053266 [kWh/m3 *an]

Qan = Q*Vinc Qan =70.17053266*522.04=36631.82487kWh/m3 *an

Qan =36631.82487 [kWh/m3*an]

Necesarul anual de combustibil si Emisia anuala de CO2

Pe baza necesarului anual de caldura, Qan = Q*Vinc ,determinat se pot calcula: Necesarul anual de combustibil Emisiile anuale de CO2, SO2, CO, NO2, etc

Combustibil ul
Combustibil lichid Gaz natural Termoficare Lemn Carbune

UM
l m3 Gcal m3 kg

Consum specific
UM/kWh 0.10 0,10 8,6 x 10-4 1 x 10-3 0,20

Emisie de CO2
Kg/kWh 0,29 0,19 0,24 0,36 0,33 0,40

CO2=

Qan*g= 36631.82487*0.19= 6960.046725

g=0.19 (gaz natural)