UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE AGRICULTUR SIGURANTA ALIMENTARA si PROTECTIA CONSUMATORULUI -

ORGANISME MODIFICATE GENETIC IN INDUSTRIA ALIMENTARA

Masterand: Bor Maria-Doinita

Cluj-Napoca 2012 CUPRINS

Organismele modificate genetic............................................................................................................2 Definitie.............................................................................................................................................2 1.2. Prezentare generala.....................................................................................................................3 2. Ingineria genetica si organisme modificate genetic..........................................................................5 3. Principalele directii de implementare a O.M.G................................................................................8 3.1. OMG in domeniul agriculturii - cultura plantelor modificate genetic.....................................8 3.2. OMG in domeniul cresterii animalelor...................................................................................10 4. Efectele generate de organismele modificate genetic asupra sanatatii consumatorilor si a mediului inconjurator..........................................................................................................................11 4.1 Riscurile legate de cultura plantelor transgenice si animalelor cu mutatii genetice................13 Efecte alergice si toxice asupra oamenilor.................................................................................14 Efecte alergice si otravitoare asupra plantelor si animalelor......................................................14 Alte efecte daunatoare.................................................................................................................15 5. Prezenta pe piata romaneasca a organismelor modificate genetic.................................................15 Soia modificata genetic..............................................................................................................16 Porumbul modificat genetic........................................................................................................16 5.1 Reglementari europene si legislatia din Romania privind organismele modificate genetic....16 BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................20

Organismele modificate genetic

Definitie
Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine nevoilor sale de subzistenta. Dar numai in ultimele doua decenii, odata cu formdabilul avant al geneticii, el a reusit sa obtina, prin manipulari

specifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenurile de cultura, organisme cu alte caracteristici decat cele naturale. Acestea sunt denumite OGM, adica organisme genetic modificate. Organism Modificat Genetic sau transgenic este termenul cel mai folosit pentru a definii o planta de cultura sau un animal aparent normale, carora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetica li s-au transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite proprietati noi. Organismul modificat genetic este un organism al carui material genetic a fost alterat folosind tehnici de inginerie genetica. Tehnicile ingineriei genetice constau in izolarea segmentelor ADN ( materialul genetic) de la o fiinta vie (virusuri, bacterii, plante, animale si inclusiv om) pentru a le introduce in materialul ereditar al alteia. Pentru asta, genele care se doresc adaugate fie se ataseaza unui virus cu care organismul este apoi contaminat, fie se introduc direct in nucleul unei celule cu o seringa speciala. Notiunea de organism modificat genetic este prezentata pe plan national si international astfel: OMG sunt organisme al caror material genetic a fost modificat intr-un mod care nu exista in natura in conditii naturale sau de recombinare naturala. Organismul modificat genetic trebuie sa fie o unitate capabila de autoreplicare sau transmitere a materialului genetic; organism modificat genetic se refera la plante si la animale care contin gene transferate de la alte specii, pentru a obtine anumite caractere, precum rezistenta la anumite pesticide si ierbicide; organismul modificat generic este un organism care contine o combinatie noua de material genetic, obtinut prin tehnicile biotehnologiilor moderne care ii confera noi caracteristici. Practic, obtinerea unui OMG implica urmatoarele etape principale: omg-urile sunt definite ca reprezentand orice organism, cu exceptia celui uman, al carui material genetic a fost modificat altfel incat prin incrucisare si/sau recombinare naturala sau orice entitate biologica capabila de reproducere sau de transferare de material genetic; identificarea si pregatirea(multiplicarea) genei de interes; introducerea ei (prin diversi vectori) in celula gazda; selectarea celulelor gazda care au integrat transgena in genomul lor; obtinerea, in cazul organismelor pluricelulare, a unui nou organism pornind de la o singura celula transgenizata; verificarea transmiterii ereditare a caracterului codat de transgena, la descendentei organismului transgenic. Plantele modificate genetic sunt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. In ultimii ani, alaturi de metodele clasice de incrucisare a soiurilor sau de utilizare a ingrasamintelor, au aparut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specific ingineriei genetice. Toate aceste plante nou create de catre om nu exista in natura, iar impactul lor asupra mediului si asupra fiintei umane nu este pe deplin cunoscut si scapa cu totul sferei de control a specialistilor.

1.2. Prezentare generala

Cercetari privind primele organisme modificate genetic se desfasoara prin anii 70, iar primul animal obtinut astfel a fost un soricel, prima planta, tutunul, acesta fiind si primul introdus in mediul natural, in 1994. Toate acestea se intamplau in Europa. La cateva luni apare si prima rosie modificata genetic, de data aceasta in SUA. Tot aici, la scurt timp, apare si soia modificata

genetic. Aceste produse nu numai ca apar ca organisme noi, dar ele sunt si introduse in culturile agricole, deci in mediul natural. Se face distinctia intre doua grupe principale de OMG-uri: organisme hibride si transgenice. Asemanatoare din punctul de vedere al modificarilor produse in structura lor intima (deci si a posibilelor efecte, asupra celor ce ingurgiteaza alimentele produse in acest mod) ele difera doar din perspectiva mijloacelor si a metodelor de realizare a acestor operatii. Astfel, semintele, plantele si alte organisme hibride, rezulta din recombinarea genetica (incrucisare a genelor sau crossing-over), a materialului genetic de la doua soiuri diferite, ale aceleiasi specii. Cel mai cunoscut exemplu este oferit de via-de-vie, ai carei hibrizi rezulta din doua sau mai multe soiuri, prin procesul binecunoscut al altoirii. Hibridizarea este un proces, totusi, natural, cu minima interventie umana (acesta are loc doar la nivel de organism). In schimb, manipularea genetica in laborator, implica un alt nivel de interventie (cel genetic), prin patrunderea in miezul celulei cu obtinerea organismelor transgenice. Pentru obinerea unui organism modificat genetic (OMG), sunt necesare parcurgerea mai multor etape: izolarea si multiplicarea genei de interes; introducerea sa, prin vectori, in celulagazda; selectarea celulelor-gazda care au integrat transgena in genomul lor; obtinerea unui nou organism care contine ADN modificat sau recombinat; verificarea transmiterii ereditare a caracterului nou transferat, la descendenti. Plantele transgenice se obtin prin regenerarea de plante intregi, pornind de la plantulele obtinute prin cultivarea in vitro a celulelor-gazda care au integrat transgena in genomul lor. Urmeaza apoi cultura plantelor transgenice in sere sau camere de aclimatizare iar, in final, cultura experimental in camp. Cea mai utilizata tehnica pentru multiplicarea unei gene este tehnica PCR (Polymerase Chain Reaction), prin care o secventa de nucleotide este amplificata, cu ajutorul ADN-polimerazei care catalizeaza reactia. Dupa fiecare ciclu de reactie, se dubleaza cantitatea de ADN sintetizata in ciclul anterior. Pentru a putea strabate membranele biologice, gena de interes trebuie sa fie integrata intr-un vector molecular, cel mai adesea, un plasmid. Este necesara apoi, o gena-marker pentru selectarea celulelor care au integrat transgena in genomul lor. Genele-marker cele mai utilizate codifica rezistenta la un anumit antibiotic. Principalele cinci specii de plante modificate genetic, din punct de vedere al suprafetei cultivate in lume sunt: soia (36,5%), porumbul (12,4%), bumbacul (6,8%), rapita (3%). O trasatura comuna a tuturor soiurilor de plante modificate, apartinand generatiei a doua de biotehnologii, o reprezinta faptul ca acestea au inserate in genomul lor si o secventa de gene menita sa inhibe germinatia oricaror seminte salvate dupa strangerea recoltei. Si aceasta deoarece companiile producatoare au observat ca un procent insemnat de fermieri (20-30% dintre cultivatorii de soia si un mare numar de cultivatori de grau) se reintorc pe piata semintelor o data la 4-5 ani. Lucru care, cum era si firesc, trebuia remediat, deoarece marile companii nu doresc sa-si transfere o parte din profit fermierilor. Cu alte cuvinte, exista un conflict de interese in companiile producatoare si fermieri, iar noi, consumatorii, suntem undeva la mijloc si tot noi suntem cei care avem de suferit de pe urma acestei paranoia a stiintei, cu implicatii majore economice si uriase interese financiare.

2. Ingineria genetica si organisme modificate genetic

n anul 1865, GREGOR MENDEL a comunicat rezultatul cercetrilor sale privind hibridarea la plante, marcnd nceputurile geneticii, tiina ereditii. El a fost primul naturalist care a aplicat cu succes teoria probabilitilor, pentru a explica fenomenul de dominan i segregare a factorilor ereditari la hibrizi, fiind considerat unul dintre fondatorii geneticii ca tiin. Cercetrile lui MENDEL au rmas necunoscute pn n 1900, cnd au fost redescoperite de HUGO de VRIES, CORRENS i TSCHERMACK, simultan i independent unul de cellalt, moment care marcheaz cu adevrat apariia geneticii ca tiin. Dup 1970 s-au dezvoltat considerabil cercetrile de inginerie genetic care i propune: izolarea i sinteza artificial a genelor, transferul intraspecific i interspecific a genelor, de la organisme procariote la cele eucariote i invers, manipularea materialului genetic la nivel celular prin realizarea de haploizi prin androgenez experimental la plante, crearea de microorganisme capabile s sintetizeze aminoacizi, proteine, hormoni, vitamine, antibiotice .a. n 1981, BERG i GILBERT, au reuit s sintetizeze in vitro i s construiasc o molecul de ADN-recombinant, prin care s-au demarat spectaculos cercetrile n domeniul ingineriei genetice i ale biotehnologiilor. Dintre realizrile spectaculoase, n acest domeniu, din ultima jumtate a secolului 20, merit menionate: - 1951 - primul transfer de embrioni la o vac; - 1952 - primul viel nscut prin nsmnare artificial; - 1952 - prima clonare la amfibieni; - 1952 - prima plant regenerat in vitro; - 1970 - prima plant regenerat pornind de la protoplati; - 1972 - primul hibrid interspecific obinut prin fuziune de protoplati (la tutun); - 1973 - identificarea plasmidului Ti (tumor inducting); - 1978 identificarea primei gene umane; - 1983 - obinerea primei plante transgenice; - 1984 - prima natere uman, pornind de la un embrion congelat; - 1985 - prima plant transgenic rezistent la o insect; - 1986 - prima clonare la mamifere, utiliznd celule embrionare; - 1987 - prima plant transgenic rezistent la ierbicid; - 1983 - prima cereal transgenic; - 1991 - prima utilizare a unui segment de ADN ca medicament; - 1995 - primul copil pornind de la fecundarea in vitro a unui ovocit; - 1997 - prima clonare somatic in vitro la mamifere (oaia Dolly); - 2001 - descifrarea genomului uman (dup Mihaela CORNEANU,2001). La noi n ar primele cercetri de genetic au fost efectuate nc nainte de 1900. C. VASILESCU (1840-1902) a urmrit n experienele hibridologice modul de transmitere a unor caractere la suine, semnalnd fenomenul de dominan i recesivitate precum i segregare n generaia F2 (dup RAICU, 1980). C. SANDU-ALDEA (1874-1927), a publicat n 1915 primul manual de ameliorarea plantelor fundamentat pe principii genetice. E. RACOVI (1868-1947), a dezvoltat teoria legturii dintre ereditate i mediu.

Gh. IONESCU SISETI (1885-1963) s-a afirmat prin realizri remarcabile de crearea unor soiuri de gru. Traian SVULESCU (1889-1963), fondatorul colii moderne de fitopatologie la baza creia st conceptul evoluiei conjugate gazd-parazit i al modificrilor ereditare n urma interaciunilor bilaterale. N. SULESCU (1898-1977), are contribuii remarcabile n domeniul geneticii cantitative. n 1936, la iniiativa savantului Gh. MARINESCU a luat fiin prima Societate de Genetic din Romnia (BOTEZ, 1991). Ultimii 20 de ani constituie perioada celor mai remarcabile realizri materializate prin lucrri de mare valoare teoretic i practic. Prin aplicarea principiilor de genetic, n ameliorarea plantelor s-au fcut progrese remarcabile, crendu-se hibrizi i soiuri valoroase, la majoritatea speciilor cultivate. Au fost obinui hibrizi interspecifici i intergenerici la gru (PRIADCENCU, 1901-1975) la Bucureti, linii homozigote obinute artificial la porumb (C. BOTEZ) i hibrizi obinui din linii dihaploide, haploizi la cartof prin ncruciri interspecifice (PANFIL i MARIN), linii poliploide de trifoi rou la Cluj-Napoca. Realizri remarcabile s-au obinut la Institutul Agronomic Bucureti mai ales n domeniul geneticii cantitative (T. CRCIUN). Realizri deosebite n domeniul ameliorrii plantelor au fost obinute de N. SULESCU, la gru, Al. VRNCEANU la floarea soarelui, CBULEA i O. COSMIN, la porumb, L. DRGHICI la orz .a. n domeniul ingineriei genetice s-au obinut rezultate notabile obinute de colectivul condus de P. RAICU de la Universitatea Bucureti, precum i n cadrul Institutului de Biologie i ICCPT Fundulea. Ingineria genetic poate fi definit ca un ansamblu de metode i tehnici care permit introducerea n patrimoniul genetic al unei celule a uneia sau a mai multor gene noi, numite de interes, fie modificarea unor gene prezente deja n celul. Genele trasferate sunt denumite transgene. Ingineria genetic mai este denumit i modificare genetic, transformare genetic sau transgenez, iar produsele produsele obinute poart numele de organisme modificate genetic sau organisme transgenice. Cercetrile de inginerie genetic necesit laboratore scumpe, echipamente, reactivi speciali i specialiti vizionari. In aceste condiii este evident c cercetrile de inginerie genetic sau dezvoltat prioritar n rile cu mai multe resurse financiare i umane. Ingineria genetica a adus foarte multe beneficii medicinii si umanitatii prin sintetizarea unor substante medicamentoase de mare necesitate n medicina moderna: humulina-utilizata n tratamentul diabetului, interferonul- utilizat n tratamentul cancerului, hormonul de crestere- utilizat n combaterea piticismului hipofizar , angiotensina II- hormon care controleaza tensiunea arteriala si a ajutat si la imbunatatirea performantelor speciilor agricole prin modificari genetice, insa prin unele metode cum ar fi:clonarea celulele stem, eugenia, ingineria tinde sa modifice statutul umanitatii si sa incalce drepturile fundamentale ale omului. Prin tehnicile de inginerie genetic, materialul genetic de interes este transferat de la organismul donor la cel acceptor, n scopul obinerii de organisme cu caracteristici noi, utile. Susintorii tehnicilor de modificare genetic afirm c utilizarea acestora aduce numeroase avantaje, ns aceasta se petrece mai ales pentru productorii i comercianii de plante transgenice:

 reducerea costurilor, deoarece nu mai este necesar tratarea culturilor cu ngrminte chimice; consumatorii pot fi ns pgubii prin efectele pe termen lung ale alimentrii cu produse obinute din aceste culturi. creterea rezistenei la aciunea duntorilor; nimeni nu a putut ns documenta pe termen lung fenomenul, mpreun cu implicaiile sale asupra lanului trofic obinerea unor sporuri importante ale recoltelor; ntrebarea este, ns, dac nu cumva lipsurile cantitative sunt de preferat prejudiciilor cauzate de impunerea plantelor modificate genetic. mbuntirea caracteristicilor organoleptice ale produselor (gust, culoare, form); aceast mutaie forat aduce un ctig aparent, n raport cu nite pierderi sigure. prelungirea termenului de valabilitate a produselor, prin creterea rezistenei la pstrare; profitul este, n realitate, al productorilor Prin tehnicile de inginerie genetica au fost obtinute: - plante rezistente la seceta si daunatori; - cereale cu un continut crescut de proteine; - cereale fara gluten; - orez cu un continut ridicat de vitamina A; - seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice; - plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena); - bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; - tomate cu coacere in timpul transportului; - cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in galbenusul de ou si soia) din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare; - chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzima extrasa din stomacul viteilor), care este utilizata in productia de branzeturi; - fitaza obtinuta din OMG (elibereaza fosforul care este legat ca fitat nedigerabil) si care este utilizata in alimente de origine vegetala pentru dieta pasarilor si porcilor; - vitamine si arome alimentare. Ingineria genetic care este n plin dezvoltare i i propune : 1. S realizeze o molecul de ADN cu o secven eliminat sau blocat din punct de vedere funcional realiznd un cariotip transgenic sau knock out 2. S creeze un ADN cu o secven suplimentar (un hibrid) 3. S nlocuiasc ntr-o molecul de ADN o secven cu alta(o himer) 4. S obin un ADN care sintetizeaz molecule fluorescente Tot ingineria genetic a pus la punct tehnica reproducerii prin clonare. Orice fiin eucariot provine din doi prini fiecare din ei contribuind cu cte un set haploid de cromozomi. n reproducerea prin clonare care presupune o tehnologie foarte avansat - se obine o fiin nou cu materialul genetic provenind de la un singur printe. Cum acest material genetic al noii fiine nu mai sufer nici un mixaj el rmne identic cu cel al printelui su ca n cazul frailor gemeni univitelini(monozigotici)provenii dintr-un singur zigot(ou).

3. Principalele directii de implementare a O.M.G.

3.1. OMG in domeniul agriculturii - cultura plantelor modificate genetic
Transformarea genetic a plantelor a cunoscut un progres spectaculos, de la obinerea primelor gene himere, n anii aptezeci ai secolului trecut, la regenerarea primelor plante transformate genetic purtnd gene strine (Gasser i Fraley, 1989). n ultimul deceniu, s-a ajuns la eliberarea n cmp i cultivarea pe scar larg a plantelor transgenice, de la 1,7 ha n anul 1996 la 39,9 milioane ha n anul 1999. Metodele utilizate pentru transferul eficace al alogenelor n organisme vegetale receptoare au cunoscut, de asemenea, un progres nu mai puin spectaculos, de la metode simple pn la adevrate metode rzboinice, de mpucare direct a ADN n esuturile int. Odat cu dezvoltarea metodologiei de izolare i clonare a genelor, respectiv a metodelor de transfer n celulele vegetale, un numr tot mai mare de plante au fost supuse transgenozei, incluznd grupele cu o mare importan economic: cerealele, leguminoasele, solanaceele, speciile pomicole sau forestiere. n literatura de specialitate, s-au publicat o serie de sinteze sau chiar cri referitoare la transformarea genetic a plantelor (Davey i colab., 1989; Potrykus, 1991; Songstad i colab., 1995; Potrykus i Spangenberg, 1995). Organismele modificate genetic create i cultivate pe scar larg n Statele Unite ale Americii sunt acceptate de guvernele unor ri ale lumii (care merg pn la a le prezenta drept o rezolvare a problemei foametei), dar sunt privite, n schimb, cu nencredere de nenumrate alte ri i respinse cu vehemen de organizaiile ecologiste, devenind astfel un subiect foarte controversat. Unii specialiti chiar au ajuns s defineasc, mai n glum, mai n serios, organismele modificate genetic ca o soluie periculoas la o problem inexistent. Progresele realizate n ultimii ani n tiin i n tehnologie au avut un impact puternic asupra sectorului agricol i asupra celui alimentar din ntreaga lume. Metode novatoare de producie au revoluionat i chiar au eliminat numeroase sisteme tradiionale, afectnd capacitatea de producere a hranei pentru o populaie aflat n expansiune continu. Aceste evenimente au generat numeroase schimbri n economie i n organizarea social, dar i n gestiunea resurselor planetei. Mediul natural a fost bulversat de progresele tehnologice, care au permis nu doar obinerea ameliorrilor genetice prin selecie, ci i crearea de noi combinaii genetice pentru a obine vegetale, animale i peti cu rezisten i productivitate teoretic mult mai mare. Biotehnologia modern ofer noi posibiliti de dezvoltare n sectoare foarte diverse, de la agricultur la producia farmaceutic, iar dezbaterile la nivel mondial asupra organismelor modificate genetic sunt fr precedent n ultima perioad i au polarizat att atenia oamenilor de tiin, ct i pe cea a productorilor de bunuri alimentare, a consumatorilor, a grupurilor de aprare a interesului public, a instituiilor publice i a factorilor de decizie. Punerea la punct a organismelor modificate genetic este astzi, fr ndoial, un subiect care ridic numeroase probleme de etic referitoare la domeniul agriculturii si al alimentatiei. Transferul de gene apare i n agricultura convenional, dar, spre deosebire de ingineria genetic, acesta are loc ntre indivizi aparinnd aceleiai specii sau ntre specii nrudite. Marea diversitate a speciilor de plante i de animale existente astzi atest faptul c ntotdeauna s-au produs modificri n zestrea genetic a acestora. ns, de notat, toate modificrile s-au produs

treptat, n mod firesc, de-a lungul unor perioade foarte mari de timp i, un fapt care trebuie reinut, de la sine, fr intervenia omului. Prin aceste noi tehnologii, au fost create numeroase plante modificate genetic, prezentate ca avnd o importan major n alimentaie, cum sunt porumbul i cartofii rezisteni la insecte, fasolea i soia tolerante la glifosat (pesticid foarte toxic), roiile cu coacere ntrziat i cu coninut ridicat de substan solid. Ct de sntoase sunt pentru consum este o alt problem. n ultima perioad, au fost create i organisme modificate genetic n scop nutriional. Dac plantele transgenice realizate n scop tehnologic constituie prima generaie de alimente modificate genetic, modificrile genetice care vizeaz mbuntirea calitii nutritive a alimentelor se constituie n a doua generaie de astfel de produse. n cadrul acestei noi generaii de OMG se includ uleiurile a cror compoziie a fost modificat n vederea mbuntirii raportului ntre acizii grai saturai i cei nesaturai, orezul auriu, cu un coninut mult mai ridicat de provitamina A, amidonul cu proporia dintre amiloz i amilopectin modificat n vederea creterii capacitii de gelificare etc. Specialitii apreciaz c, prin utlizarea tehnicilor de inginerie genetic, se altereaz grav hotarele pe care speciile le-au stabilit n mod firesc ntre ele de-a lungul evoluiei. n opinia unora, combinarea genelor speciilor care nu se nrudesc, prin modificarea permanent a codului genetic, este foarte posibil ca noile organisme create s transmit urmailor, prin ereditate, schimbrile genetice induse. Muli experi se tem, nu fr argumente, c ingineria genetic va genera pierderea biodiversitii, nlturnd barierele care au protejat integritatea speciilor de-a lungul timpului. Studii efectuate de acetia demonstreaz c introducerea masiv i iresponsabil n circuitul agricol a plantelor modificate genetic sau transgenice, rezistente la ierbicide, va conduce, treptat, la dispariia unor vieuitoare care se hrnesc cu seminele provenite de la ierburi i buruieni. n ultimele decenii, nrutirea condiiilor pedoclimatice, diminuarea progresiv a resurselor naturale i explozia demografic au justificat cutarea unor soluii de diversificare a raselor de animale i a soiurilor de plante, de sporire a productivitii culturilor prin creterea rezistenei la duntori i la condiii de mediu neprielnice (frig, secet, soluri srace etc.), de modificare n sens favorabil a compoziiei chimice. Soluiile s-au concretizat n aplicarea unor procedee pe ct de necontrolate, pe att de tiinifice de modificare a zestrei genetice. Suprafaa cumulat cultivat pe plan mondial cu plante transgenice n aceast perioad este de 577 milioane ha. n anul 2006, ase ri au cultivat 97,5 milioane ha 95% din suprafaa mondial de plante modificate genetic . Pe primul loc se situeaz SUA, cu 54,6 milioane ha (53% din total), urmate de Argentina 18 milioane ha (18%), Brazilia 11,5 milioane ha (11%), Canada 6,1 milioane ha (6%), India 3,8 milioane ha (4%) i China 3,5 milioane ha (3,5%). Restul de 5% din suprafa a fost cultivat de aisprezece ri (mpreun, 4,5 milioane ha): Paraguay, Africa de Sud, Uruguay, Filipine, Australia, Romnia, Mexic, Spania, Columbia, Iran, Honduras, Portugalia, Germania, Frana, Cehia i Slovacia. ase din cele 25 de ri membre ale UE (Spania, Frana, Cehia, Portugalia, Germania i Slovacia) au cultivat n anul 2006 porumb modificat genetic pe cca 8.500 ha (fa de 1.500 ha n anul 2005). Spania cultiv nc din anul 1998 porumb modificat genetic (rezistent la atacul de Ostrinia nubilalis) pe suprafee semnificative (peste 60 mii ha n anul 2006). Principalele specii de plante modificate genetic cultivate pe plan mondial n anul 2006 erau:

Soia 58,6 milioane ha (57% din suprafaa total de plante transgenice), cultivat n: SUA, Argentina, Brazilia, Canada, Paraguay, Uruguay, Romnia, Africa de Sud i Mexic. Porumbul 25,2 milioane ha (25%), cultivat n: SUA, Argentina, Canada, Africa de Sud, Uruguay, Filipine, Honduras i, pe suprafee mai mici, n ase state membre ale UE: Spania, Germania, Frana, Portugalia, Cehia i Slovacia. Bumbacul 13,4 milioane ha (13%), cultivat n: India, SUA, China, Argentina, Australia, Mexic, Africa de Sud i Columbia. Rapia canola 4,8 milioane ha (5%), cultivat n SUA i Canada. Lucerna tolerant la erbicide, plant peren modificat genetic, a fost cultivat pentru prima dat n anul 2006, n SUA (pe 80.000 ha). Alte specii de plante modificate genetic s-au cultivat pe suprafee mai mici (dovlecel i papaya n SUA, orez n Iran, garoafe n Olanda).

3.2. OMG in domeniul cresterii animalelor

Animalul modificat genetic reprezinta acel animal care a suferit in mod deliberat modificari ale genomului, genomul fiind responsabil pentru transmiterea ereditara a unor caracteristici specifice speciei. Genomul animalelor manipulate genetic contine gene ce provin de la alte animale din aceeasi specie sau specii diferite. Genele inmagazineaza informatia genetic necesara pentru formarea si functionarea normala a unui organism, insa ele pot fi manipulate artificial astfel incat caracteristicile de baza ale animalului care a suferit o astfel de operatie sa fie modificate. Spre exemplu, unui embrion i se poate implanta o gena care sa sisteze functionarea altor gene continute in mod natural de catre acesta. Primul animal care a fost supus unor astfel de tratamente a fost soarecele, si mai apoi a fost urmat de catre iepuri, porci, oi si bovine. Aceste animale sunt produse acum la scara larga deoarece sunt folosite in cercetarile biologice si medicale, in productia de medicamente, in medicina experimentala si in agricultura. Un exemplu concret ar fi vitele modificate din punct de vedere genetic pentru a produce lapte ce contine anumite proteine umane, folosite in tratamentul emfizemelor umane, astfel reducandu-se considerabil costul tratamentului; sau alte animale care au suferit modificari la nivelul genomului astfel incat sa dezvolte simptomele anumitor boli si astfel sa faca facila studierea tratamentelor pentru acestea. Acest lucru a fost posibil datorita celor doi cercetatori de renume mondial, Watson si Crick, care in anul 1953 au descoperit structura ADN-ului, ceea ce a facut ca cercetariile din domeniul biologiei moleculare sa poata lua un avant considerabil. Tehnologiile folosite au combinat tehnici si expertize din domenii precum biochimie, genetica, biologie celulara, biologia dezvoltarii si microbiologie, iar prin intermediul acestora s-au produs progrese extraordinare in recombinarea ADN-ului, clonarea genetica, analiza expresiei genelor procesul prin care ia nastere o proteina, harta genomica. Principiul de baza al producerii de animale modificate genetic este introducerea uneia sau mai multor gene de provenienta straina in ADN-ul animalului care urmeaza sa fie modificat. Genele introduse trebuie sa fie transmise in linia germinala astfel incat fiecare celula germinativa a animalului sa contina acelasi material genetic modificat. Exista 3 metode care sunt folosite pentru a modifica un animal din punct de vedere genetic: Microinjectarea de AND ce consta in transferul de gene (care sunt recombinate, iar mai apoi clonate) care provin fie de la animale din aceeasi specie, fie de la animale apartinand unor 10

specii diferite, in pronulceul unei celule reproductive (gametice). Celule manipulate sunt cultivate in vitro pana la un anumit stadiu de dezvoltare si introduse apoi in organismul femelei purtatoare. Transferul de gene mediat de retrovirusi ce implica retrovirusi folositi ca vectori pentru a transfera materialul genetic intr-o celula gazda, care mai apoi da nastere unui organism ce contine tesuturi sau parti de la alte specii. Organismele ce prezinta aceleasi modificari sunt imperecheate timp de circa 20 de generatii pentru a putea da nastere unor indivizi homozigoti care sa prezinte in mod caracteristic genele dorite. Transferul de gene mediat de celulele embrionare stem care consta in izolarea celulelor stem capabile de multiplicare si specializare, din embrion. Dupa care gena dorita este introdusa in aceste celule, care mai apoi sunt incorporate intr-un alt embrion din care ia nastere organismul cu caracteristici specifice genei manipulate. Dintre acestea, transferul de gene prin microinjectare este cea mai utilizata metoda pentru a produce animale de ferma. Pentru ca gena dorita sa se poata transmite in descendenta sunt imperecheate animale care prezinta aceeasi modificare genetica. Insa in ciuda tuturor acestor eforturi din aceasta metoda rezulta un numar foarte mic de animale care sa prezinte modificarea, spre exemplu dintr-un esantion de 7000 de ovule de scroafa modificate genetic cu o gena specifica, doar 0,6% au manifestat la nastere caracteristicile dorite. Spre deosebire de primele doua metode care permit studiul prezentei genelor modificate doar pe indivizi vii, transferul de gene mediat de celulele embrionare stem permite acest studiu in toate stadiile de dezvoltare celulara. Acest subiect are o importanta deosebita pentru agricultura si multe dintre statele care sunt renumite pentru productii mari de carne, lapte si alte produse de provenienta animala profita de pe urma acestor descoperiri biotehnologice pentru a-si spori productivitatea. Impactul pe care il au aceste animale asupra ramurii zootehnice a agriculturii este unul de luat in seama deoarce obtinerea de animale care sa abia o productie cat mai mare de lapte, carne sau lana prin metoda traditionala de imperechere selective este foarte dificila. Este nevoie de timp pentru a obtine rezultatele dorite si cu toate acestea se poate ca rezultatul acestor imperecheri sa nu fie multumitor. Recurgand insa la metoda modificarii genetice timpul in care se pot obtine caracteristicile dorite pentru animalele de ferma este cu mult mai scurt, iar precizia manifestarii lor este mult mai mare. In felul acesta fermierul obtine o crestere considerabila a productivitatii. Calitatea produselor este si ea foarte importanta pentru fermierul care doreste sa-si valorifice produsele obtinute de la animale. Cu ajutorul modificarilor genetice pe care le sufera animalele de ferma aceasta se poate imbunatatii de asemenea . Spre exemplu au fost create vaci care sa produca lapte in cantitati mai mari si de o calitate superioara, cu mai putina lactoza sau colesterol, porci si bovine care sa dezvolte masa musculara mai mare, deci mai multa carne sau oi care sa dea mai multa lana. Modificarea genetica e o alternativa mai sanatoasa la prostul obicei al fermierilor de a folosi hormoni de crestere in hrana animalelor, acestia ramanand stocati ca rezid in produsele animaliere duc la scaderea calitatii acestor.

4. Efectele generate de organismele modificate genetic asupra sanatatii consumatorilor si a mediului inconjurator
A stabili dac un aliment provenit dintr-un organismmodificat genetic este sigur pentru consum presupune compararea lui cu un aliment convenional similar, despre care se tie c nu a creat probleme n decursul consumului su, i aprecierea c este substanial echivalent cu acesta.

11

La crearea conceptului echivalenei substaniale i-au adus contribuia mai multe organizaii internaionale independente (FAO, WHO, OECD, ILSI Europe) i grupuri de experi (NNT, SCF, ILSI Europe). Aplicarea conceptului echivalenei substaniale permite ncadrarea alimentelor care provin din organisme modificate genetic n trei categorii (Recomandrile Comisiei 97/618/EC): Categoria I: alimente modificate genetic care sunt substanial echivalente cu alimentele convenionale. Aceste alimente se consider la fel de sigure ca alimentele tradiionale, nct nu mai e nevoie de a le evalua pe criterii de siguran alimentar. Categoria a II-a: alimente modificate genetic care sunt substanial echivalente cu alimentele convenionale, cu excepia uneia sau unor diferene bine definite. n acest caz, alimentele modificate genetic vor fi evaluate din punct de vedere al siguranei alimentare doar n ce privete diferenele semnalate. Categoria a III-a: alimentele modificate genetic nu sunt substanial echivalente cu alimentele convenionale, fie pentru c diferenele nu sunt bine definite, fie pentru c nu exist un aliment convenional cu care s fie comparate. Pentru aceste alimente sunt necesare evaluri att din punct de vedere nutriional ct i de siguran alimentar. Majoritatea alimentelor care deriv din organisme modificate genetic sunt incluse n categoria I i a II-a, dar alimentele modificate genetic n scopuri nutriionale sunt incluse n categoria a III-a. Pentru un numr apreciabil de alimente modificate genetic n scop nutriional nu se gsete element de comparaie (ex. orezul auriu), de aceea ele necesit evaluri speciale, mai ales cnd procesul de prelucrare nu elimin diferenele dintre alimentul modificat genetic i cel convenional. Dac echivalena substanial nu poate fi stabilit, trebuie realizate evaluri preliminare adecvate, mai nti pe animale i apoi pe oameni. Consecinele nutriionale trebuie evaluate pentru nivelul normal i maxim de consum, iar datele privind compoziia nutritiv trebuie s in seama de modificrile care pot s apar n timpul depozitrii i prelucrrii alimentelor. Trebuie evaluat i efectul prezenei factorilor antinutritivi asupra valorii nutritive a ntregii diete. Numrul de persoane implicate n aceste studii trebuie s fie suficient de mare pentru ca rezultatele s aib semnificaie statistic. Apoi, toate studiile trebuie s concorde cu elementele relevante i principiile etice din ghidurile despre bunele practici clinice i bunele practici de laborator. Companiile productoare de alimente modificate genetic n scop alimentar pretind c acestea sunt destinate att consumatorilor din rile dezvoltate, ct i celor din rile n curs de dezvoltare. n rile dezvoltate, unde exist o abunden de produse alimentare, alimentele modificate genetic n scop alimentar nu sunt eseniale pentru asigurarea hranei populaiei. n aceste ri, astfel de alimente sunt destinate mbuntirii dietelor care contribuie semnificativ la apariia obezitii, diabetului, bolilor de inim i cancerului. Cu alte cuvinte, tehnicile de inginerie genetic sunt aplicate pentru a obine alimente care au acelai gust i arat la fel ca alimentele normale, dar au caracteristici nutriionale mbuntite i contribuie n proporie mai mare la asigurarea sntii consumatorilor. Un astfel de obiectiv ar putea fi ns realizat i prin aciuni educative. Pentru rile subdezvoltate sau n curs de dezvoltare, se consider c doar biotehnologia va putea soluiona problemele legate de asigurarea hranei, dei acest obiectiv ar putea fi atins prin dezvoltarea unei agriculturi durabile, pe baza plantelor i animalelor deja existente i a celor create prin tehnici convenionale de ncruciare.

12

Dar, n domeniul tiinei alimentelor, ca n orice alt domeniu tiinific, cercettorii sunt ncurajai s investigheze noi metode de producie i s creeze tehnologii noi, care pot conduce la mbuntirea condiiei umane.

4.1 Riscurile legate de cultura plantelor transgenice si animalelor cu mutatii genetice

Anumiti oameni de stiinta pun la ndoiala superioritatea tehnicilor de transgeneza actuala fata de tehnicile de hibridare - selectie folosite pna n prezent, amintind caracterul aleatoriu al localizarii transgenelor n genomul celulelor gazda. Transmiterea si mperechierile naturale ale cromozomilor se fac dupa legi mult mai precise dect insertia unei transgene Opozantii OGM-urilor considera ca principalii beneficiari ai acestor organisme sunt producatorii de seminte. n primul rnd, prin brevetarea fiecarui soi transgenic se asigura o revenire a unei bune parti din investitie, apoi, prin interzicerea agricultorului de a folosi o parte a recoltei sale drept samnta, se garanteaza producatorului de seminte-OGM o vnzare anuala sigura (o piata de desfacere asigurata). Odata eliberate in mediu, fie ca sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate genetic nu pot fi controlate pentru ca acestea interactioneaza in mod liber cu intregul ecosistem. Culturile conventionale sau ecologice din jur pot fi impurificate prin polenizare, datorita vantului sau insectelor. De asemenea intreaga biodiversitate are de suferit de pe urma culturilor modificate genetic rezistente la insecte si erbicide. Multe insecte care se hranesc in mod natural cu daunatorii plantelor de cultura sufera si chiar mor daca consuma daunatori de pe plante modificate genetic. Asa este cazul buburuzelor care se hranesc cu paduchi de frunza. Au aparut buruieni rezistente la erbicidele neselective cu care sunt tratate plantele modificate genetic. OMG se pot reproduce si incrucisa cu organisme din mediul natural, rezultand astfel organisme noi, intr-un mod necontrolat si imprevizibil. Porumbul modificat genetic este nesigur pentru mediul nconjurtor. Mare parte din porumbul modificat genetic din toat lumea este o varietate numit porumb Bt. Acest porumb a fost modificat genetic astfel nct s i poat produce propria toxin. Aceast toxin este duntoare pentru anumite insecte benefice care omoar duntorii. De asemenea, s-a demonstrat c porumbul Bt este duntor pentru fluturi, i exist pericolul ca sntatea solului s fie afectat pe termen lung. Industria ingineriei genetice a creat i porumbul tolerant la erbicide (porumbul T25, produs de concernul agrochimic german Bayer). Cultivarea acestei varieti va duce, fr ndoial, la creterea rezistenei la buruieni astfel c din ce nce mai multe ierbicide vor trebui aplicate, o tendin care a fost semnalat i la alte culturibmodificate genetic. Ierbicidele pulverizate pe porumbul modificat genetic sunt adesea foarte duntoare pentru mediul nconjurtor. Porumbul modificat genetic este un necesar pentru combaterea schimbrilor climatice. Biomasa are un rol n combaterea schimbrilor climatice doar cnd este folosit pentru a genera energie ntr-un mod eficient i sustenabil. Cutoate acestea, studii independente confirm faptul c combustibilul bazat pe etanol obinut din porumb nu este o form sustenabil de energie bio. n primul rnd, folosirea porumbului la obinerea etanolului duce la creterea preurilor la alimente i amenin securitatea alimentar a celor sraci n anumite regiuni; acest lucru se ntmpl n America Central. n al doilea rnd, este unanim recunoscut faptul c economiile de CO2 provenite

13

din folosirea etanolului din porumb sunt mici sau chiar negative, n funcie de tehnicile de producie folosite i sursele de energie utilizate. In plus, porumbul modificat genetic conine proteine care nu sunt prezente n mod normal n alimentaia uman. Aceste proteine pot fi toxice i pot provoca alergii, fapt recunoscut de ctre departamentul de agricultur din Africa de Sud care n martie 2007. Dac industria agrochimic va obine ceea ce i dorete, fulgii de porumb de la micul dejun ar putea conine, n curnd, porumb MG. Recoltele modificate genetic i cele nemodificate genetic nu pot coexista fr nici o problem. Cercetrile tiinifice au demonstrat c recoltele modificate genetic contamineaz recoltele convenionale i organice, alimentele i mierea. Iar cnd recoltele MG sunt plantate ntrun mediu deschis chiar dac exist o legislaie restrictiv este imposibil s controlezi insectele, polenul i btaia vntului. Contaminarea genetic nu prezint riscuri doar fa de sigurana alimentar, ci i asupra biodiversitii, securitii alimentare. Principalele centre de diversitate a varietilor de porumb sunt Mexicul i America Central, ns strmoii fermierilor din emisfera vestic sunt cei care au pstrat timp de mii de ani varietile tradiionale ale porumbului cultivat. Dac porumbul MG contamineaz plantele originale de porumb care sunt cultivate n aceste regiuni, omenirea ar putea pierde plantele-mam din care provin toate varietile de porumb. Acest lucru ar putea fi un dezastru, din moment ce diversitatea este esenial pentru programele de nmulire i dezvoltare a varietilor rezistente la duntori, boli, secet i alte provocri agronomice. O serie de experiente efectuate de catre cercetatori americani, in medii controlate au aratat ca toxina porumbului-Bt era prezenta in sol, via secretiile radiculare ale porumbului modificat genetic. Timp de 25 de zile, aceasta toxina a ucis larvele de insecte, dupa care ea s-a fixat de particulele de sol si, se pare, si-a pierdut capacitatea insecticida (Saxena, Flores et Stozky, 1999). alti cercetatori au constatat ca toxina Bt s-a dovedit vatamatoare pentru colembole (grup de insecte cu un important rol in reciclarea materiei organice moarte) si ca ea ar putea persista in sol timp de 8 luni(Environment Protection Agency, MRID nr. 434635, ap. Hansen et. al., 2001).

Efecte alergice si toxice asupra oamenilor

Majoritatea culturilor modificate genetic sunt concepute sa reziste la aplicari fara limita de ierbicide. Doua dintre cele mai folosite chimicale, bromoxynil si glyphosat (Roundup TM) sint asociate cu tulburari de crestere ale fetusilor, cu tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin. Se considera ca soiul de porumb modificat genetic numit StarLink declanseaza reactii alergice precum voma, diareea si socul anafilactic. Unii consultanti stiintifici din SUA considera ca toate proteinele din porumbul modificat genetic (36% din productia SUA) ar putea actiona ca agenti antigenici si alergenici.

Efecte alergice si otravitoare asupra plantelor si animalelor

In aceasta privinta, cercetatoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiement la Institutul de Neurofiziologie si Studiul Activitatii Nervoase Superioare de pe langa Academie Rusa de Stiinta. Noua femele de cobai au fost impartite in 3 grupe de cate 3: un grup de control, un grup in a carui hrana s-a adaugat faina de soia modificata genetic si un grup care a consumat alimente amestecate cu faina de soia obisnuita. Au fost numarate femelele care au nascut si numarul de cobai

14

nascuti si morti. Dupa primul stagiu, cobaii au fost impartiti in doua grupe, una hranita cu faina de soia modificata genetic, cealalta hranita cu faina de soia obisnuita. A rezultat un numar anormal de mare de decese printre urmasii femelelor hranite cu soia modificata genetic. In plus, 36% dintre aceiasi cobai cantareau mai putin de 20 de grame, fapt care evidentia starea lor de extrema slabiciune. Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependenta clara intre hranirea cu alimente modificate genetic si starea de sanatate a urmasilor. Morfologia si structurile biochimice ale cobailor sunt foarte asemanatoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de ingrijorator in ce priveste efectele asupra mamelor si bebelusilor nenascuti, mai ales in contextul in care se urmareste introducerea de cat mai multe OMG in alimentatia umana, din ratiuni comerciale, a declarat in concluzie Ermakova.

Alte efecte daunatoare

efecte daunatoare asupra dinamicii populatiei de specii in mediul gazda si asupra diversitatii genetice a fiecareia dintre aceste populatii - plantele modificate genetic sunt specii exotice, capabile sa puna stapanire pe noi teritorii, eliminand alte culturi si creand supergandaci si superburuieni, care obliga la folosirea a si mai multe chimicale toxice. Plantele modificate genetic pot poleniza incrucisat cu plantele culturilor similare, fenomen care a provocat deja distrugerea multor ferme organice, ale caror standarde nu permit folosirea semintelor modificate genetic. sensibilitatea modificata a agentilor patogeni, facilitand raspandirea bolilor infectioase sau crearea de noi vectori; diminuarea actiunii tratamentelor profilactice sau terapeutice medicale, veterinare sau fitofarmaceutice prin transferul genelor care confera rezistenta la antibioticele utilizate in medicina - deoarece modificarea genetica este o stiinta cat se poate de inexacta, specialistii geneticieni folosesc o gena-marker pentru a stabili daca insertia genelor in organisme a reusit. Adesea, genamarker este tocmai una dintre cele care codeaza rezistenta la antibiotice. Organizatia Mondiala a Sanatatii a avertizat in 2001 ca oamenii manifesta deja niveluri de rezistenta la antibiotice care ii fac mai vulnerabili la maladiile mortale. efecte asupra biogeochimiei, prin schimburi in descompunerea in sol a materialului organic. Pornind de la amenintarile pe care OMG-urile le reprezinta pentru sistemul imunitar uman si pentru biodiversitatea planetei, cercetatorii din diverse domenii ale cunoasterii (patologia, agronomia), precum si organizatiile ecologiste au creat un puternic curent de opinie impotriva producerii plantelor transgenice, dar cu toate acestea, marile companii cultiva OMG-urile la scara larga in lume, in dispretul opiniei publice.

5. Prezenta pe piata romaneasca a organismelor modificate genetic

Inca de la introducerea pe piata, pe la mijlocul anilor 90, a unui aliment modificat genetic important (boabe de soia rezistente la ierbicide), s-a declansat si un interes crescand al politicienilor, activistilor si consumatorilor din Europa, asupra subiectului. La sfrsitul anilor 80, nceputul anilor 90, rezultatele decadei din domeniul cercetarilor moleculare au ajuns la urechile publicului. Pana in acel moment, publicul nu era constient, in

15

general, de potentialul acestor cercetari. Exista perceptia publica privind legatura dintre tehnologia moderna si crearea de specii noi. Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificate genetic (OMG).

Soia modificata genetic

Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse in Romania in anul 1998. Este vorba de 14 varietati soia modificata genetic. Cifre oficiale arata ca: - in anul 2004 au fost cultivate 5 523 ha cu soia MG, - in anul 2005 au fost cultivate 87 600 ha cu soia MG - iar in 2006 au fost cultivate 137 275,5 ha. Cand Romania a devenit stat membru al UE in anul 2007, soia MG a fost oficial interzisa pentru cultivare pe teritoriul Romaniei, conform reglementarilor europene (soia MG nu era autorizata pentru cultivare pe teritoriul UE, fiind considerata nefezabila din punct de vedere economic).

Porumbul modificat genetic

Totusi, in acelasi an, in luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru cultivare in Romania un soi de porumb MG cu denumirea MON810 (ce apartine companiei Monsanto). Acesta era singurul OMG autorizat in UE, pe care Romania l-a autorizat automat. In Romania nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra mediului. In privinta porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arata ca: - in 2007 au fost raportate 332,5 ha cultivate cu porumbul MON810 - in 2008, suprafetele au crescut semnificativ pana la 6 130,44 ha - in 2009, s-a raportat insamantarea unor terenuri de suprafata totala de 3093,5177 ha. Implicatiile pe care le poate avea introducerea acestuia in mediu nu au fost adresate de catre autoritati nici in agenda interna, nici in cadrul procesului de aderare. Romania este o tara in care culturile de porumb au devenit o traditie, detinand un patrimoniu genetic valoros de varietati traditionale de porumb. Cele aproximativ 3 milioane de hectare cultivate cu porumb nemodificat genetic sunt expuse contaminarii.

5.1 Reglementari europene si legislatia din Romania privind organismele modificate genetic
OMG nu pot fi vndute n Uniunea European, ca aliment sau ingredient alimentar, fr a respecta Legislaia noilor alimente (Novel foods legislation), care impune evaluarea siguranei i etichetarea alimentelor care conin OMG la un nivel care depete 1% material genetic modificat. n scopul implementrii acestor reglementri, au fost dezvoltate i validate metode de detecie (bazate pe principiile biologiei moleculare) calitativ i cantitativ pentru OMG i au fost nfiinate laboratoare analitice dotate cu aparatur validat de CEN TC 275WG 11. Conform Directivei nr. 18/2001/CEE alimentele care provin din organisme modificate genetic trebuie s fie etichetate aliment care contine gene, proteine sau ADN strin, sau ca aliment n care genele noi au fost eliminate prin tehnologia procesrii, dar prezint anumite modificri 16

compoziionale, astfel nct nu pot fi considerate alimente naturale (de exemplu, uleiul de soia modificat genetic, care are modificat compoziia n acizi grai, dar a crei utilizare este aprobat prin Directiva nr.1139/98 emis de Consiliul U.E.). Confruntat pe de o parte cu opinia public, din ce n ce mai ostil organismelor modificate genetic, pe de alt parte cu lobby-ul industriailor dornici de a dezvolta piaa plantelor transgenice, Comisia European a elaborat o nou directiv (Directiva 2001/18) mult mai preocupat de aplicarea principiului precauiilor i, totui, fr penalizri pentru industriile biotehnologice. Publicat n Jurnalul Oficial al UE n octombrie 2002, i votat de ctre Parlamentul European n iulie 2003, noua reglementare prevede obligativitatea etichetajului pentru orice aliment care conine peste 0,9 % ingrediente provenite din organisme modificate genetic autorizate n Uniunea European, att pentru alimentaia uman, ct i pentru cea animal. Din pcate reglementarea nu include necesitatea menionrii faptului c animalele au fost hrnite cu produse OMG, ceea ce evit obligativitatea etichetrii crnii, oulor i a produselor lactate. Pe lng etichetaj, reglementarea prevede asigurarea trasabilitii organismelor modificate genetic ncepnd de la semine pn la produsul finit, astfel nct ele s poat fi retrase rapid de pe pia n caz de necesitate. De asemenea noua reglementare prevede perfecionarea procedurilor de evaluare a impactului pe care noile organisme modificate geneticle pot avea asupra sntii populaiei umane i asupra mediului nconjurtor, mai alespentru evitarea contaminrii culturilor convenionale: fii de securitate, distana ntre culturile- OMG i non OMG, inventarierea culturilor- OMG, n registre la nivelul administraiei locale. Sistemul european de reglementare este o rezultant a mai muli factori: 1. Necesitatea unui mediu ambiant renaturalizat ( Germania). 2. Regndirea unor strategii din agricultur (Germania). 3. Adoptarea sistemului agricultur-mediu la strategii specifice naionale (Austria). 4. Prezen activ n decizia politic a partidului verzilor coparticipant la guvernare n diferite ri membre UE (presiune politic asupra unor decizii ale PE i Comisiei Europene) vine de la aceast situaie. 5. Militantismul agresiv al unor ONG-uri, mpotriva cultivrii i utilizrii OMG-urilor. 6. Rmnerea n urma SUA i al altor state productoare de OMG-uri, ca urmare a folosirii biotehnologiilor a UE n domeniul cercetrilor n domeniul biotehnologiilor ceea ce face ca i n acest domeniu balana s ncline net n favoarea SUA, Canadei i altor ri care au trecut la producia industrial la P.M.G.-urilor n timp ce, n UE, acestea se gsesc n stadiul de testare care este, de multe ori, obstrucionat. 7. Dezinteresul UE pentru cultivarea unor PMG-uri pentru care, n majoritatea statelor membre, nu sunt condiii pedoclimatice favorabile pentru cultivare (soia se poate cultiva cu rezultate bune n Italia de nord, i suprafee restrnse n Frana i Spania). 8. Necunoaterea importanei biotehnologiilor pentru propriile economii, atunci cnd sau fcut negocierile pentru aderare. Exp: Spaniei i s-a admis cultivarea porumbului MG (plant alogam) n timp ce Romniei i se interzice cultivarea soiei MG Roundup ready (autogam). Din punct de vedere al reglementrilor juridice, UE a emis o serie de reglementri n domeniul biotehnologiilor precum: Directiva 18 partea B /2001 care reglementeaz introducerea OMG n mediu n scop experimental. Pentru aceasta, persoana fizic sau juridic trebuie s obin o autorizaie scris de la autoritatea competent a statului membru UE. Directiva 18 partea C /2001 care reglementeaz introducerea unui OMG n mediu n vederea comercializrii pe piaa UE se poate face numai dup ce a fost

17

autorizat n scris de autoritatea unuia din statele membre, care face parte n urma notificrii, un raport de evaluare. Comisia naional trebuie s informeze celelalte state membre att asupra notificrii ct i a opiniei sale. Directiva 18 /2001 prevede i o clauz de salvgardare, conform creia un stat membru poate interzice comercializarea pe teritoriul su a unui produs a crei introducere pe pia a fost aprobat de Comisia European. Directiva (EC) nr. 1829/2003 reglementeaz introducerea pe pia a alimentelor derivate din ONG. Se reglementeaz procedura de autorizare centralizat, uniform i transparent pentru toate aplicaiile realizate n scopul de a introduce pe pia fie a OMG, fie a produselor derivate din acestea. Notificatorul face o singur aplicaie pentru un OMG i toate utilizrile acesteia . Se face o singur autorizaie pentru respectivul OMG i pentru toate operaiunile al cror obiect este acesta: cultivare ,import, procesare ca aliment, ca furaj sau produs industrial. Practic, dac una dintre aciuni este utilizarea ca aliment pentru celelalte utilizri se aplic prevederile R 1829/2003. Sunt conform acestei recomandri, dou opiuni: 1. Singur notificare conform R 1289/2003 (CE) pentru autorizaia de introducere, n mediu n conformitate cu criteriile prevzute n directiva 18/b/2001 i autorizarea utilizrii ca aliment i ca furaj conform criteriilor stabilite prin R 1829/2003 E.C. 2. Depune dou notificri una n conformitate cu directiva 2001/18/EC, alta n conformitatea Reglementrii 1829/2003/EC Notificarea se depune la Autoritatea Competent a primului Stat Membru al UE n care produsul n cauz urmeaz a fi introdus si trebuie s includ : - un plan de monitorizare; - o propunere de etichetare; - metoda de detecie; Dup 14 zile de la data depunerii notificrii, autoritatea competent certific n scris, notificatorului, primirea notificrii i transmite AUTORITII EUROPENE PENTRU SIGURANA ALIMENTULUI toate informaiile de care dispune pentru evaluarea tiinific a riscurilor pentru sntatea omului, a animalelor i pentru mediu asociate introducerii respectivului produs pe pia. Autoritatea Europeana pentru Sigurana Alimentului are la dispoziie sase luni pentru a-i face cunoscut opinia. Prelungirea intervalului de timp se poate face dac solicit Notificatorului informaii suplimentare. Pe piaa UE se pot comercializa legal numeroase produse alimentare i furaje derivate din OMG. Sunt produse derivate: 7 varieti de rapi; 4 varieti de porumb; 2 varieti de bumbac; Pentru producerea de furaje i alimente se import : varietate (soi) de soia varietate de porumb n anul 2005 a fost aprobat importul hibridului de porumb MON 863 pe care Autoritatea European pentru Securitate Alimentara l considera la fel de sigur n alimentaie precum tipurile de porumb tradiional. i un hibrid de porumb dulce B11 si NK 603 tolerant la glifesat. Reglementarea utilizrii seminelor de PNG este data de directiva 53/EC /2002 , care prevede ca nainte de a fi introduse n catalogul comun i comercializate soiurilor i hibrizilor modificai genetic, se reglementeaz n conformitate cu prevederile Directivei EEC/2001.

18

Transabilitatea i etichetarea OMG (R1829/2003/EC i R1830/2003/EC) d posibilitatea de a urmri un produs pe parcursul ntregului ciclu de producie si distribuie. Cnd un produs care conine OMG sau conine un amestec de OMG urmeaz s fie utilizat exclusiv i direct ca aliment sau furaj este necesar o Declaraie de utilizare la care se ataeaz o list a codurilor de identificare ale tuturor OMG incluse n produs. Reglementarea transportului transfrontalier se face prin R1946/2003/EC - are ca baza legala Directiva 18/EC/2001- introducerea deliberat, n mediu, a OMG. Este obligatorie: - notificarea importului de OMG destinat introducerii n mediu i aprobarea primului transport transfrontalier - informarea publicului i partenerilor internaionali ai UE asupra acestei aciuni. Sistemul de reglementare a organismelor modificate genetic n Romnia a nceput s fie elaborat dup anul 2000. Trebuie remarcat faptul c testarea unor soiuri de soia MG a nceput nainte de acest an. Actele normative care reglementeaz activitatea cu OMG-uri sunt: 1. Legea 214/2002 pentru aprobarea O.G. nr.49/2000 privind regimul de obinere, testare, utilizare i comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne precum i a produselor rezultate din acestea. 2. O.G. nr. 49/2000 privind regimul de obinere, testare, utilizare i comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne precum i a produselor rezultate din acestea. 3. H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. 4. Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitii produselor. 5. O.U.G nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat prin Legea nr. 265/2006. 6. Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor pentru aprobarea ndrumarului privind aplicarea anexei nr. 12 Planul de monitoring la O.G. nr. 49/2000 privind regimul de obinere, testare, utilizare i comercializare a OMG-urilor prin tehnicile biotehnologiei moderne precum i a produselor rezultate din acestea, aprobat cu modificri i completri prin Legea 214/2002.

O.G. nr. 49/2000 aprobat prin Legea 214/2002 reglementeaz: 1. utilizarea n condiii izolate a microorganismelor i a altor organisme modificate genetic n funcie de clasa de risc; 2. introducerea deliberat n mediul nconjurtor i pe pia a O.M.G.-urilor prin tehnicile biotehnologiilor moderne i a produselor rezultate din acestea n scopul: - cercetrii, - testrii, - dezvoltrii i/sau alte scopuri altele dect cele care privesc producia n scopul introducerii pe pia. 3. producia n scopul introducerii pe pia a produselor rezultate (formate din organisme modificate genetic sau care conin OMG) 4. operaiuni de import/export a OMG.

19

Cadrul legislativ prevede i reglementeaz procedura i documentaia necesar pentru introducerea n mediul nconjurtor a ONG pentru cercetare, testare, dezvoltare sau oricare alt scop cu excepia scopului introducerii pe pia. Totul se ncepe cu o notificare a celui interesat ctre COMISIA NAIONAL COMPETENT care este COMISIA PENTRU SECURITATE BIOLOGIC. Aceast comisie este cea care d aprobarea i pentru introducerea pe pia a organismelor vii modificate genetic sau care conin OMG. n cazul importurilor, importatorii sunt obligai s notifice n scris Comisia Naional (CNPSB) naintea efecturii oricrui import de OMG-uri i/sau cu produse formate/rezultate din acestea. Legislaia n vigoare, reglementeaz sistemul de construire a capacitilor instituionale, informare i consultarea publicului. Prin Ordinul nr. 462/15.06.2003 emis de M.A.P.D.R. stabilete: - obligativitatea declarrii suprafeelor cultivate cu PMG, - proveniena seminelor la 10 zile dup ncheierea semnatului - produciile realizate la 10 zile dup recoltare Legea nr. 265/2006 are trei alineate la art. 54 care reglementeaz obiectul n conformitate cu prevederile UE chiar excednd acestora (1) De la data aderrii Romniei la Uniunea European, cultivarea sau testarea plantelor superioare modificate genetic se VA SUPUNE AQUIS-ului COMUNITAR. Este corelat cu prevederile acordurilor de integrare n UE. (2) De la data aderrii Romniei la UE, n Romnia se interzice cultivarea plantelor superioare modificate genetic, ALTELE dect cele acceptate n UE. Se suprapune peste normele care reglementeaz domeniul n UE. (3) Distana minim fa de ariile naturale protejate n care activitatea de cultivare i/sau testare a plantelor superioare modificate genetic este interzis, se stabilete prin ordin comun al conductorilor autoritii publice centrale pentru protecia mediului i gospodririi apelor i autoritii publice centrale pentru agricultur, pduri i dezvoltare rural.

BIBLIOGRAFIE

2004

Microbiologie si inginerie genetica, Moldoveanu D., Militaru C., Ed.Fiat Lux, Bucuresti, www.greenpeace.org/romania www.formula-as.ro 20

www.ne-cenzurat.ro www.infomg.ro

21