Sunteți pe pagina 1din 3

www.referat.

ro

Enigma Otiliei de George Calinescu Romanul realist de formula Balzaciana

Romanul Enigma Otiliei a fost publicat in anul 1938 si a fost anticipat ca si abordare narativa de o serie de articole de presa in care George Calinescu isi manifesta aderenta la formele clasice si scpticismul fata de oportunitatea implementarii formulei Proustiene in literatura romana a momentului. In acest sens Calinescu spune ca pentru formula care a optat provenitia din cenaclul Sburatorul este mult prea complicate pentru nivelul cititorului de roman din epoca, avand in vedere ca in spatiul literar romanesc nu se poate vorbi de o reala traditie a receptarii romanului,deci formula realismului subiectiv puternic intelectualizat nu este pe masura cititorului slab pregatit din epoca. Astfel Calinescu reuseste sa scrie un roman demonstrative care pare a nu fi izvorat din vocatia de romancier a acestuia ci a ales din vocatia de critic,textul constituindu-se ca o replica data lovinescienilor ca o modalitate de a se adresa tuturor tipurilor de cititori. In planul de suprafata,romanul pare unul Balzacian constituit dupa rigorile din romanul lui Balzac iar in plan de adancime,romanul depaseste formula Balzaciana,Calinescu acordandu-se la problematica si stilistica moderna a epocii sale. Elemente de Balzacianism: Precizarea reperelor spatial temporare - aceste repere sunt foarte precise:Bucuresti,Str.Antim,casa lui Costache Giurgiuveanu,iulie 1909 etc. Descrierile amanuntite - realizate prin tehnica focalizarii concentrandu-se pe detaliul semnificativ(a se vedea scena de deschidere a romanului in care mai intai este prezentata intrarea inspre Str.Antim,apoi detaliile generale ale strazii urmata de ,detaliile caselor si in cele din urma prezentarea casei lui Giurgiuveanu. Titlul original al textului initial romanul s-a numit Parintii Otiliei , element care sugereaza filiatia dintre textul Calinescian si romanele despre familia lui Balzac ,titlul a fost schimbat de catre editor devenind Enigma Otiliei din ratiuni commerciale. Tema centrala a textului : tema mostenirii, una dintre temele predilecte ale textelor lui Balzac. Tema secundara : evolutia lui Felix. Tehnica determinista/compartimentista de caracter personal - modalitate foarte intalnita in textele lui Balzac ( Giurgiuveanu este caractezirat indirect de casa in care locuieste camera Otiliei care era dezordonata ,care sugereaza dezordinea spatiul interior al femeii). Construirea de personaje tip prin personaje tip intelegem personae exponentiale pentru anumite tipuri de oameni din societatea vremii,foarte asemanatoare cu personajele tip sunt caracterele , personaje ce apar in textele clasice si care sunt exponentiale pentru anumite tipuri umane in general indiferent de epoca, indifferent de loc, motiv pentru care nu trebuie confundate in personajele tip. * Costache Giurgiuveanu este exemplu de avar caracteristic epocii. * Leonida Pascalopol este un aristocrat care isi cauta iesirea din blazare prin comportari rafinate si expediente erotice; *Stanica Ratiu este arivistul fara scrupul moral si escrocul locvace; *Aglae este "baba absoluta, fara cusur in rau

*Aurica - fata batrna muncita de complexe erotice nesatisfacute; *Simion Tulea - maniacul decrepit, cazut in senilitate; *Titi - caz patologic de degenerescenta; *Doctorul Vasiliad - este un secondant al lui Stanica; *Popa Tuica - si-a schimbat porecla in renume; *Otilia - este exemplificarea feminitatii, evolund, in conditiile procesului complex al societatii burgheze, spre platitudine, *Felix - exemplifica pe intelectualul in devenire, in aceleasi conditii. Naturalismul textului - este im curent maginal al realismului care mizeaza pe dezvoltarea patologiilor,bolilor, pe factorul genetic ce se impune ca modulator al existentei personajelor ; elementele de naturalism in text gasim determintanta genetica dintre Simion Tulea si Titi,in plan symbolic se poate suspecta o legatura de acest fel si intre Aglae si Aurica. Pe langa aceste elemente de Balzacianism N.Manolescu identifica in Arca lui Noe o serie de elemente prin care fac acest roman un text modern.In acest sens Manolescu vorbeste despre elemente depasire a Balzacianismului Problema perspectivei narative Manolescu observa ca in scena de deschidere a textului in care se prezinta Str. Antim si casa lui Giurgiuveanu , identitatea naratorului,a celui din perspective careia se face prezentarea strazii neclara(Manolescu spune ca desi strada pare a fi vazuta prin ochii lui Felix datorita complicarii detaliilor de tip architectonic ea este de fapt prezentat de catre autorul omniscient care se ascunde astfel in spatele personajului Felix.Manolescu spune ca de fapt naratorul este un alter-ego al criticului si alternistului George Calinescu si ca prin ochii acestuia se face de fapt descrierea din debutul romanului Ochiul unui estet Naratorul comentator naratorul din acest text asa cum observa Manolescu nu este un narrator obisnuit in sensul unui narator omniscient care doar controleaza textul ci pare a fi insasi vocea lui Calinescu in text vocea criticului.Desi naratorul textelor lui Balzac se rezuma la a oferi descrieri detaliate dar simple si usor de inteles,naratorul din acest roman adopta o pozitie critica fata de lumea romanului pe care il construieste in sensul ca acest narator pare a construe descrierile pentru a avea ce critica si nu doar pentru a infatisa cititorul intr-o lume. Relativizarea personajelor tip daca la Balzac personajul tip era determinata o trasatura de caracter prin care el devenea emblematic pentru citititor textul lui Calinescu ofera o varianta modernizata ambigua a personajului tip deoarece personajul din romanul lui Calinescu nu mai sunt definibile prin singura trasatura de caracter portretul lor fiind unul ceva mai complicat prin adaogarea si a altor trasaturi de caracter care monteaza tipul uman descries ,face ca personajul sa fie mai greu de inclus in tip uman.Astfel Costache Giurgiuveanu nu este doar avarul ci o iubeste sincer pe Otilia numind-o fe-fetita mea;Felix nu este ambitiosul ci este si un tip romantic avand ceva din imaginea personajului masculin romantic , iremediabil, indragostit; Otilia nu este cocheta ci este si o fata care pare a sti foarte prcis sa-si doneze feminitatea . |Portretul Otiliei Otilia este singurul personaj din acest roman care beneficiaza de un portret complex in sensul ca portretul obisnuit balzacian realizat prin tehnica determinista , comportamentista , i se adaoga o dimensiune noua realizata prin caracterizarea Otiliei cu ajutorul tehnicii relativizarii perspectivelor numita si asezarea personajului intre oglinzi paralele ; in acest sens ,pentru Felix , Otilia este imaginea iubitei, a femeii romantice ,

este iubirea unica;pentru personajul Pascalopol Otilia este o enigma nu numai pentru ca avea ea ceva deosebit ci pentru ca iubirea lui Pascalopol pentru Otilia , este una insasi nedefinita ,iubirea parentala si iubirea parentala si iubirea erotica;pentru Costache Giurgiuveanu Otilia este fiica lui iubita desi Giurgiuveanu aman permanent infierea fetei;pentru Aglae,Otilia este o femeie usoara iar pentru Aurica , Otilia este rivala pentru dragoste . pentru Stanica Ratiu ,Otilia este femeia bine orientata. Lipsa de identitate lingvistica N. Manolescu observa ca toate personajele vorbesc la fel in acest text cu exceptia pasajului in care Stanica Ratiu imita Stilul Demagogic a lui Catavencu ceea ce demonstreaza in opinia lui Manolescu ca toate personajele nu sunt altceva decat niste masti, in spatele carora nu vorbeste altcineva decat Manolescu.