Sunteți pe pagina 1din 23

Cuprins

Cap. 1 Prezentarea pe scurt a rii I.1 Date generale I.2 Istoric I.3 Geografia I.4 Demografie Cap. 2 Impactul culturii asupra managementului internaional in Costa Rica II.1 Caracteristicile culturii II.2 Dimensiuni culturale II.3 Influenta limbii in Costa Rica II.4 Influenta religiei in Costa Rica Cap. 3 Comunicarea n managementul internaional din Costa Rica III.1 Mediul politic III.2 Particularitati economico-sociale Cap. 4 Riscurile n afacerile internationale IV.1 Riscul de tara-Costa Rica IV.2 Riscurile politice Cap. 5 Negocierea internaional V.1 Negocierea in Costa Rica V.2 Implicarea intreprinderilor din Costa Rica in comertul international-Amcham Cap. 6 Managementul resurselor umane n Costa Rica VI.1 Resursele umane in Costa Rica VI.2 Metode de recrutare si selectie a personalului VI.3 Managementul resurselor umane in organizatiile din Costa Rica si America Latina Concluzii Bibliografie

Cap I. Prezentarea rii


I.1 Date generale Repblica de Costa Rica Republica Costa Rica Capitala: San Jos, limba officiala este spaniola, a doua limba folosita este engleza, sistemul politicrepublica. Presedintele tarii: Laura Chinchilla Moneda: colon Suprafata: 51,100 km Popul Costa Rica, numele oficial fiind Republica Costa Rica (n Spaniol: Costa Rica sau Repblica de Costa Rica, este o ar n America Central, mrginit de Nicaragua la nord, Panama la sud - sud est, Oceanul Pacific la vest i la sud i de Marea Caraibilor la est. Costa Rica a fost prima ar din lume care prin constituie a abolit existena armatei. I.2 Istoric n timpurile pre-columbiene indigenii care locuiau n locurile cunoscute azi sub numele de Costa Rica fceau parte din zona intermediar situat ntre regiunile culturale mesoamericane i andeane. Aceste lucruri au fost de curnd actualizate s includ i influena zonei Isthmo-Columbiene n regiunea Atlanticului de Sud a rii, definit prin prezena unor grupuri care vorbesc limbi Chibchan. Este ns necunoscut care dintre aceste grupuri a creat celebrele sfere de piatr din Costa Rica, ntre 200 C i 1600 DC. ara a fost vizitat de Cristofor Columb n 1502, n timpul celei de-a patra sa expediie. n secolul 16, n zon era o scdere pronunat a forei de munc. Populaia indigen, sclavi la momentul respectiv, ncepuse s cad prad mulimilor de boli aduse de coloniti, sau s moar n luptele de rezisten. n 1821, vntul libertii a nceput s bat din nord. Statele Unite ale Americii i Mexicul i ctigaser de curnd independena i n capitala Cpitniei Generale a Guatemalei, Guatemala City, au nceput protestele care cereau independena. La 15 septembrie 1821 ei i-au declarat independena fa de Imperiul Spaniol. La acea vreme, mai multe dintre statele mexicane ale prezentului aparineau
2

Cpitniei, aa c pentru a rspndi vestea n toate statele un mesager clare a fost trimis prin America Central.Pentru c Costa Rica era cea mai sudic provincie, a fcut ca vestea independenei sale s fie primit n 13 octombrie 1821. Faptul c nici mcar o mpuctur nu a fost necesar pentru a obine independena a fcut din Costa Rica o naiune iubitoare a pcii. n 1824, capitala a fost mutat la San Jos. n 1838 Costa Rica i-a proclamat independena ca naiune suveran i independent, sub conducerea lui Braulio Carrillo Colina. n 1949, Jos Figueres Ferrer a abolit armata; fcnd din Costa Rica prima ar din lume care s opereze ntr-un sistem democrat fr asistena unei armate (un exemplu urmat mai trziu i de ctre alte ri, precum Panama). Costa Rica (termenul spaniol pentru "Coasta Bogat"), a fost o naiune preponderent agricol. Totui, n ultimele decade, Costa Rica a ajuns s aib un standard ridicat de via. Industria electronicelor se dezvolt rapid fiind cea mai important ramur industrial, alturi de turism, ajutat de stabilitatea social i de bogia mediului nconjurtor. I.3 Geografia Costa Rica este situat pe istmul Americii Centrale, la 10 nord de Ecuator i 84 vest fa de primul meridian. Este mrginit de Marea Caraibilor (la est) i de oceanul Pacific (la vest), avnd o coast cu o lungime total de 1 290 kilometrii (212 km la Caraibe i 1,016 km la Pacific). Costa Rica se nvecineaz de asemenea cu Nicaragua la nord (309 km de grani) i Panama la sud-sudest (639 km grani). n total, Costa Rica se ntinde pe ape teritoriale. Cel mai nalt punct al rii este Cerro Chirrip, cu 3 810 metri, cel de-al doilea vrf ca nlime din America Central, dup vulcanul Tajumulco din Guatemala. Cel mai nalt vulcan al rii este vulcanul Iraz (3 431 m). Cel mai ntins lac din Costa Rica este lacul Arenal. Costa Rica include de asemenea i cteva insule. Insula Cocos se remarc prin distanei fa de aria continental (24 km, 500 km fa de coasta Puntarenas), dar cea mai mare este insula Calero cu o suprafa de 151.6 km. 51 100 kilometri ptrai, plus 589 000 kilometri ptrai de

Costa Rica i protejeaz peste 25% din teritoriu n cadrul parcurilor naionale. Ea posed de asemenea cea mai mare densitate de specii din ntreaga lume Costa Rica este cminul unei varieti bogate de plante i animale. Dei ara are aproximativ 0.1% din suprafaa mondial de teren, ea conine 5% din biodiversitatea mondial. Costa Rica neavnd armat, ci o abunden de vieuitoare slbatice, se spune c soldaii rii sunt furnicile tietoare de frunze, piloii sunt papagalii macaw iar navele sunt balenele. Mai multe de 25% din suprafaa Costa Rici este format din pduri protejate i rezervaii. Exist un parc naional care este faimos printre ecologitii internaionali pentru biodiveristatea sa (incluznd feline mari i tapiri) i unde vizitatorii pot vedea o abunden de vieuitoare slbatice, numit Parcul Naional Corcovado. Parcul Naional Tortuguero (numele Tortuguero se poate traduce ca vntorul de estoase, sau se poate interpreta ca plin de estoase) este cminul maimuei pianjen, howler i a maimuei whitethroated Capuchin ,320 specii de psri (incluznd specii de papagali), varieti de reptile. Totui, lucru care l face cel mai cunoscut este faptul c parcul este cel mai important loc unde cuibresc anual estoasele verzi, specie aflat n pericol de dispariie. Rezervaia Monteverde Cloud Forest adpostete 2 000 de specii de plante incluznd numeroase orhidee. Peste 400 tipuri de psri pot fi ntlnite aici, ca i peste 100 specii de mamifere. Costa Rica, per total, are mai mult de 600 specii de psri. Organizaia care are dreptul de a face prospecii genetice i biochimice n patrimoniul ecologic al Costa Rici este INBIO (Instituto Nacional de Biodiversidad), i are dreptul s perceap taxe pe orice descoperire biologic, dac aceasta se dovedete a avea importan medical

I.4 Demografie n 2005, Costa Rica avea o populaie de 4 016 173 persoane. Majoritatea populaiei din Costa Rica descinde din imigrani spanioli. Spre deosebire de populaiile vecine, nu au fost prea multe amestecri ale populaiilor colonizatoare i cele indigene. Din aceast cauz, marea majoritate a costaricanilor au fie origini spaniole fie origini indigene. n plus, mai exist i un numr destul de mare de costaricani de origine italian, german, evreiasc, sau polonez. mpreun, descendenii europeni i metii alctuiesc 94% din populaie. 3% din populaie este de origine african, cunoscui
4

drept afro-latino americani, i puini descendeni jamaicani negri , vorbitori de englez, adui n secolul 19. Restul de 1% este format din etnici chinezi.

Cap. 2 Impactul culturii asupra managementului internaional in Costa Rica


II.1 Caracteristicile culturii Localnicii se numesc ntre ei tico sau tica (feminin). Tico-ul ideal este un om foarte prietenos, foarte sritor, linitit, nerepezit, educat i cu cunotine despre protejarea naturii, lipsit de grijile termenelor limit. Vizitatorii din Statele Unite sunt deseori numii gringos. Zicala "Pura Vida" (literal pura via) este un motto foarte comun n Costa Rica. Ea ncapsuleaz ideologia local de a tri viaa ntr-o stare de calm, lipsit de frustrri, apreciind viaa nconjurat de natur, de familie i de prieteni. Anumite persoane pot folosi apelativul maje sau mae (forma scurt de la "omule", de fapt maje nseamn "prost") pentru a se adresa altei persoane, cu toate c acest apelativ poate suna un pic a insult pentru anumii indivizi. Tradiiile i cultura Costa Ricane au nc o puternic influen spaniol. Accentul vorbirii se aseamn mai degrab anumitor zone din Columbia dect vecinilor central americani. Costa Rica a fost martora unei istorii variate. Costa Rica este locul unde culturile native mesoamericane i sud americane s-au ntlnit. Partea de nord-vest a rii, Nicoya, a fost cel mai sudic punct de influen cultural Nahuatl cnd cuceritorii spanioli (conquistadores) au venit n secolul 16. Partea central i sudic au avut parte de influene Chibcha. Totui, indigenii au influenat ntr-o msur foarte mic cultura modern costarican, pentru c majoritatea indienilor au murit din cauza bolilor i tratamentului aspru al spaniolilor. Coasta atlantic a fost populat cu sclavi africani n secolele 17 i 18, dar majoritatea descendenilor costa ricanilor caraibieni de origine african provin din muncitorii jamaicani adui n secolul 19, pentru a lucra la construcia cilor ferate care uneau populaia urban a platoului central cu portul Limon de pe coasta caraibian. n secolul 19 imigrani italieni i chinezi au venit de asemenea s lucreze la construcia sistemului de ci ferate.

II.2 Dimensiuni culturale


5

Dimensiunea cea mai mare din Costa Rica conform descrierii lui Hofstede este evitarea incertitudinii avand nivelul 86 si reprezinta un nivel sczut de toleran pentru incertitudine. ntr-un efort pentru a minimiza sau reduce acest nivel de incertitudine, au fost puse aplicare reguli stricte, legi i reglementri. Scopul final al populaiei este de a controla totul pentru a elimina sau a evita riscurile. Ca urmare a acestei caracteristici de evitare a incertitudinii, societatea nu accept uor schimbarile i are un numar foarte redus de riscuri . Costa Rica difer de alte ri latine la Distana fata de putere (PDI), fiind dimensiunea cu cel mai mic scor de 35, comparativ cu o medie de 70 pentru toate rile latine. Acest lucru indica faptul ca se pune accentul pe cetatean si egalitatea in stat. In Costa Rica, de asemenea, masculinitatea are un inferior(21) fata de alte ri latine (48) si indic un nivel sczut de difereniere i discriminare ntre sexe. n aceast cultur, femeile sunt tratate n mod egal cu brbaii n toate nivelurile societii. II.3 Influenta limbii in Costa Rica Limba este componenta principala a culturii unui popor ntruct cea mai mare parte a culturii unei societati se regaseste n limbajul vorbit. Ea reflecta natura si valorile culturii. Cunoasterea limbii unei societati contribuie n masura determinanta la ntelegerea culturii acesteia. n managementul international, limba are patru semnificatii distincte. n primul rnd, ea este un mijloc important de culegere si evaluare a informatiilor. Cele mai viabile informatii se obtin atunci cnd esti o parte a mediului si nu doar un observator din afara. n al doilea rnd, limba permite accesul la societatea locala. Vorbirea unei limbi de circulatie universala nu este suficienta pentru cunoasterea n profunzime a acelei societati. n al treilea rnd, limba contribuie ntr-o masura semnificativa la cresterea gradului de comunicare cu partenerii locali sau membrii canalelor de distributie. n sfrsit, limba se extinde dincolo de capacitatea de comunicare, dincolo de mecanismul traducerii si interpretarii unei text. Pentru depasirea barierelor lingvistice, managerii internationali au la dispozitie trei posibilitati: traducerea directa a materialelor scrise, folosirea de interpreti si nvatarea limbii straine.
6

Traducerea directa se realizeaza la o gama variata de documente, cum ar fi contracte, cataloage etc. Desi aceasta modalitate mareste costurile de patrundere pe piata, derularea pe termen lung a afacerilor nu se poate realiza fara traducerea materialelor n limba locala. Dificultatea traducerii dintro limba n alta a facut posibila aparitia multor gafe n managementul international. Cuvntul cauciucuri, de exemplu, are diferite nuante n tarile din America Latina: cauchos (Venezuela), cubiertas (Argentina), gomas (Porto Rico), llantas (Mexic, Peru, Columbia, Costa Rica. De remarcat ca fiecare din aceste cuvinte nseamna cu totul altceva n celelalte tari vorbitoare ale aceleasi limbi spaniole. De aceea, este deosebit de important de a folosi cuvntul corect pentru fiecare piata locala. Exista attea nuante n limbile straine nct este periculoasa angajarea n discutii pe cont propriu fara o buna cunoastere a limbii straine si a modului de pronuntie a unor cuvinte. Cnd un american doreste sa vorbeasca unui costarican n limba sa si spune Buna ziua domnilor (Buenos dias, caballeros) prin pronuntia sa englezeasca se apropie mai mult de Buenos Dios, Caballos, ceea ce s-ar traduce prin Dumnezeu bun, cailor. Totusi datorita faptului ca in Costa Rica se foloseste una din cele mai uzuale limbi si anume spaniola, managementul international are un plus fata de unele state care nu utilizeaza o limba asa raspandita. II.4 Influenta religiei in Costa Rica Pentru ntelegerea deplina a culturii, este necesara si cunoasterea comportamentului mental, interior care da nastere manifestatiilor externe. n general, religia unei culturi este aceea care ne da cea mai buna patrundere psihologica a acestui comportament. Prin urmare, desi firma internationala este interesata n cunoasterea modului cum se comporta oamenii ca muncitori sau consumatori, sarcina conducerii va fi facilitata de ntelegerea motivatiei unui anumit comportament.
Catedrala foarte veche in Cartago

Religia este unul dintre elementele cele mai sensibile ale culturii. Religia presupune existenta unei forte supranaturale care ne guverneaza vietile. Ea defineste idealurile de viata, care sunt reflectate la rndul lor n atitudinile si valorile societatii si indivizilor. Religia sta la baza similaritatilor culturale n tarile care mpartasesc aceleasi credinte si comportamente. Impactul acestor similaritati poate fi evaluat prin studierea religiilor dominante din lume: crestinismul, islamismul, hinduismul, budismul si confucianismul.

Populatia din Costa Rica este majoritar romano-catolica si reprezinta 75% din populatie, religia lor ajuta la o facilitare a relatiilor economice si nu numai intre costaricani si restul statelor crestine, catolice sau ortodoxe.

Cap. 3 Comunicarea n managementul internaional din Costa Rica


III.1 Mediul politic Mediul politic din strainatate poate fi evaluat in functie de stabilitatea politica, nationalismul si restrictiile economice impuse de guvernele straine. Stabilitatea politica - printre criteriile cele mai frecvent avute in vedere la evaluarea oportunitatii de implicare pe pietele straine este stabilitatea politica. O tara este considerata stabila din punct de vedere politic atunci cand se mentine continuitatea reglementarilor, indiferent de guvernul aflat la putere. Cu cat intr-o tara modificarile de orientare sunt mai mari, cu atat si riscul politic este mai ridicat. Intr-un astfel de climat o afacere straina poate avea dificultati prin aceea ca noul guvern poate sa nu fie de acord cu prevederile initiale ale conventiilor stabilite in conditiile vechiului regim. De aceea, comerciantul international trebuie sa studieze posibilitatea continuarii acordurilor incheiate de un guvern si in eventualitatea schimbarii acestuia, pentru a nu avea dificultati. Intr-o democratie, probabilitatea schimbarilor guvernamentale poate fi evaluata. In alte situatii, instabilitatea guvernului poate fi prevazuta printr-o serie de simptome ca: agitatii publice (demonstratii, tulburari, greve etc.); crize guvernamentale (fortele de opozitie incearca sa rastoarne guvernul); atacuri inarmate ale unor grupuri de oameni asupra altora; lupta de gherila, asasinate politice, lovituri de stat, schimbarea neregulata a liderilor guvernamentali superiori. Un raport asupra acestor aspecte va furniza elemente relevante asupra stabilitatii sau instabilitatii guvernului Costa Rica este o republic democratic cu o constituie puternic. A fost una dintre cele mai stabile ri din America Latin. Costa Rica a evitat violena care se rspndea n America central i este vzut ca un exemplu de stabilitate politic n regiune, numit chiar "Elveia Americilor". Responsabilitile executive sunt acordate preedintelui, care este centrul puterii statele. Exist de asemenea doi vice-preedini i un guvern numit de ctre preedinte. Preedintele, vice-preedinii i cei 57 de deputai sunt alei pentru un mandat de patru ani. Un amendament constituional votat n
8

1969 limiteaz numrul mandatelor pe care preedintele i deputaii l pot avea la unul singur, cu toate c un deputat care a avut deja un mandat poate candida din nou, dac cele dou mandate sunt neconsecutive. Un amendament al constituiei care s permit un al doilea mandat prezidenial a fost propus, interzicerea unui al doilea mandat prezidenial fiind chiar disputat la tribunal. n aprilie 2003, aceast interzicere a fost oficial recunoscut ca fiind ani-constituional. Astfel, la alegerile din 2006, a fost posibil ca scar Arias (Premiul Nobel pentru Pace, 1987) s candideze la preedinie pentru un al doilea mandat, ctigndu-le dup nite rezultate foarte strnse. Arias este un susintor al comerului liber i promoveaz acordul de comer liber cu Statele Unite ale Americii. Aceasta constituie un subiect de controvers aprins n Costa Rica, eventuale proteste fiind posibile n toat ara. Costa Rica folosete un sistem proporional de reprezentare n corpul legislativ. Guvernatorii provinciilor sunt numii de ctre preedinte, dar nu se bucur de foarte mult putere, pentru c nu exist legislaturi provinciale. Ageniile autonome de stat se bucur de o considerabil autonomie de operare; ele includ telecomunicaiile i monopolul producerii de energie electric, bncile comerciale naionalizate, monopolul de stat asupra asigurrilor i agenia de pensii sociale. Costa Rica nu are armat prin constituie, dar are poliie domestic i Garda Naional care este armat i este folosit pentru a menine stabilitatea intern. Climatul politic intern foarte stabil duce la atragerea unui numar ridicat de investitori si deasemenea la o dezvoltare economica a statului Costa Rica cat si o crestere a nivelului de trai. III.2 Particularitati economico-sociale Conform tradiiei, economia Costa Rici se baza pe agricultur, incluznd aici producerea de cafea, banane, ananas. n ultima vreme, ecoturismul, produsele electronice, produsele farmaceutice, outsourcing-ul financiar i software-ul au devenit principalele ramuri aductoare de venituri. Localizarea Costa Rici pe istm-ul Americii Centrale i faciliteaz accesul la pieele americane, ajutat fiind de faptul c se afl pe aceeai zon de timp cu partea central a Statelor Unite ale Americii. Un alt plus este i accesul direct prin intermediul oceanelor la Europa i Asia. Economia s-a dezvoltat n Costa Rica i datorit programului de apte ani susinut de guvern, de dezvoltare a industriei high tech. Statul ofer o scutire de impozit celor care sunt interesai s investeasc n Costa Rica. Nivelul nalt de pregtire al rezidenilor face ca ara s fie i mai atrgtoare din perspectiva investiiilor. Mai multe corporaii au nceput s dezvolte aici bunuri, printre ele putndu-se enumera productorul mondial de chip-uri Intel precum i companii farmaceutice precum Procter & Gamble sau Glaxo Smith Kline. Comerul cu Asia de sud est i Rusia
9

a avut o dezvoltare extraordinar n 2004 i 2005, iar Costa Rica se ateapt s obin statul de membru deplin al Asia-Pacific Economic Cooperation Forum (APEC) n 2007 (Costa Rica se bucur de statutul de observator din anul 2004). Pentru anul fiscal 2005 Costa Rica a avut un deficit de 2.1%, o cretere a venitului intern de 18%, exporturile au crescut cu 12.8%, iar numrul turitilor a crescut cu 19%, ajungnd la valoare de 1.5 milioane de persoane. Creterea economic a fost de 4.2%. Totui nu trebuie uitat c inflaia a fost de (14%) iar deficitul balanei comerciale de 5.2%. Moneda naional este coln (CRC), care are o valoare de aproximativ 1/500 dolari americani, sau 1/600 euro. Costa Rica este membru al International Criminal Court i a refuzat oferta Statelor Unite de gzdui un centru de antrenament care poate fi folosit in scopuri militare. Statele Unite a nfiinat un astfel de centru n El Salvador, ar suspectat de a avea o tradiie din nerespectarea drepturilor omului. Costa Rica nu are ambasad n Cuba, dar are ambasad n Israel, i are relaii diplomatice cu Republica Chinez din Taiwan, nu cu Republica Popular Chinez. Costa Rica este membru curent al grupului Cairns, o alian a rilor care se opun compensaiilor agricole din rile dezvoltate. Obiectivele principale ale Costa Rici sunt s aib grija ca drepturile omului s fie respectate i ca s dezvoltarea armonioas pentru a-i asigura stabilitatea i dezvoltarea pe termen lung. De exemplu, n timpul Rzboiului Rece, Costa Rica a fost prima ar central american care s aib relaii diplomatice cu Uniunea Sovietic pentru a-i mri exporturile de cafea, spre uimirea administraiei Nixon. Cu o mai mare intensitate dect n alte ri sau n alte regiuni geografice, contextul cultural-istoric i contextul socio-economic din America Latin genereaz anumite aspecte profund particulare pentru managementul practicat n aceast regiune. Managementul este marcat chiar i de contradicii, lund n considerare faptul c influenele de natur cultural i managerial provin att din Europa, pentru cea mai mare parte dintre ri, dar i din Asia, pentru economiile situate pe rmul Oceanului Pacific, cum este Chile

Cap. 4 Riscurile n afacerile internationale


IV.1 Riscul de tara-Costa Rica

10

Situatiile ce pot conduce la materializarea riscului de tara pot fi reprezentate de evenimente precum cele care afecteaza profitabilitatea sau recuperarea investitiilor. In aceasta categorie pot fi incluse nationalizarile, despagubirile sau restrictiile privind repatrierea profiturilor. O serie de alti factori influenteza si ei riscul de tara. De la factori demografici si ecucationali, la dinamica sectorului privat, politica de investii, sistemul financiar-bancar si pana la datoria externa, toti acestia afecteaza situatia economica a tarii si pot sta la baza riscului de tara. Metoda Delphi consta in stabilirea unei liste de criterii privind situatia politica, economica si financiara a tarii, precum: riterii politice: stabilitatea regimului, puterea militara, situarea ntr-o zona de conflict, etc. criterii economice : structura exporturilor si a importurilor, rata de economisire, situatia sectorului bancar criterii financiare : se calculeaza rate, cum sunt: rezerve valutare/datorie externa; anuitati de rambursare ale datoriei/exporturi. Aceasta teorie are drept instrument de lucru analiza financiara care presupune: - o estimare a valorii economiei unei tarii straine. Aceasta este evaluata prin capitalizarea fluxurilor de venituri, creditorilor. Din punct de vedere al caracterului lor, riscurile pot fi: Riscuri cu caracter economic, cum sunt riscurile financiar-monetare, datorate fluctuatiilor valutare; riscuri de pret, datorate inflatiei si instabilitatii preturilor; riscuri contractuale determinate de neplata marfurilor livrate, nerespectarea obligatiilor contractuale etc.Riscuri cu caracter politic cum ar fi exproprierea, confiscarea, nationalizarea, determinate de schimbarea regimului politic, starea de razboi etc. Riscuri cu caracter natural, cum sunt inundatiile, cutremurele, uraganele, eruptiile vulcanice etc. Din punct de vedere al investitiilor Costa Rica are un risc redus, avand in vedere ca si alte mari companii, cum ar fi unele de electronice (INTEL) si farmaceutice au deschis filiale in aceasta tara care este si in plina dezvoltare, dar deasemenea nu se compara cu marile puteri economice. Statul a ajutat foarte mult investitiile straine prin pasuirea de la plata impozitelor timp de sapte ani a investitorilor straini si a investit deasemenea foarte mult in tehnologie high-tech. Din punct de vedere al fenomenoler naturale Costa Rica nu are un risc prea ridicat, au loc fenomene meteo extreme cum ar fi furtunile tropicale intre lunile octombrie-noiembrie dar care nu afecteaza foarte mult ramurile economice.
11

reprezentate

de

excedentul

balantei

comerciale;

- compararea valorii economiei si a datoriei interne, valoarea economiei reprezentand garantia

Privind gradul de libertate economica Costa Rica ocupa locul 38 in lume fat de Romania care este doar pe locul 82 sau tara vecina de la nord Nicaragua care se situeaza pe locul 91.

IV.2 Riscurile politice O firma se poate confrunta in strainatate cu mai multe feluri de riscuri politice. Cel mai sever risc politic il reprezinta confiscarea. In aceasta situatie proprietatea firmei trece de la compania straina la tara gazda, fara despagubire. Ea este practicata in special de tarile subdezvoltate. Desi amenintarea confiscarii s-a diminuat, ea inca persista si constituie un risc politic deosebit de semnificativ pentru firmele ce doresc sa se implice in afaceri in strainatate. Unele ramuri sunt mai vulnerabile la confiscare decat altele, din cauza importa 515i82f ntei lor pentru economia tarii gazda. Printre acestea sunt industria miniera, industria energiei electrice, utilitatile publice si bancile. Cea mai importanta confiscare relativ recenta a avut loc in anii 70 in Iran, dupa izgonirea de la tron a sahului. Mai putin drastica, insa destul de severa, este si exproprierea. Exproprierea se intampla atunci cand investitia straina este preluata de guvernul local, insa se fac unele despagubiri. De cele mai multe ori insa aceste despagubiri se dau in moneda netransferabila a tarii gazda sau se pot baza pe valoarea contabila. Rambursarea poate sa nu se faca la valoarea totala a investitiilor, din punct de vedere al firmei expropriate, insa se face totusi o despagubire, Desi se face o anumita despagubire, proprietarul nu doreste sa vanda. Motivatia exproprierii este adesea explicata prin sentimente adanci de nationalism. Se considera ca interesele tarii sunt mai bine servite de proprietatea nationala. Exproprierea este justificata in mod tipic in domeniile critice pentru apararea nationala, suveranitatea nationala, cresterea economica si in care interesele natiunii cer sa nu existe un control strain. Unele domenii sunt mai susceptibile de expropriere. Printre acestea sunt utilitatile publice, industria miniera, petroliera. O alta explicatie data exproprierii este aceea ca strainii exploateaza bogatia tarii, luand totul si nedand nimic in schimb. Multe tari au trecut la forme mai subtile de control al proprietatii strainilor, precum nationalizarea. Nationalizarea reprezinta trecerea unor bunuri din proprietatea investitorilor straini in proprietatea guvernului, prin plata de la buget a mijloacelor nationalizate. Scopul nationalizarii este acelasi: obtinerea controlului asupra proprietatii straine, insa metoda este alta. Prin nationalizare, guvernul solicita transferul partial al proprietatii si responsabilitatii manageriale si impune reglementari privind prelucrarea produselor in tara. Nationalizarea poate avea efecte profunde asupra firmei straine. In primul rand, firma este fortata sa angajeze personal local in conducere, ceea ce poate
12

duce la o cooperare si comunicare defectuoasa. Prelucrarea interna a produselor poate duce la diminuarea calitatii. In sfarsit, nationalizarea apara, de regula, ramura respectiva de concurenta straina, ceea ce poate duce la scaderea competitivitatii. In general, nationalizarea afecteaza o intreaga ramura si nu doar o singura firma. Daca exproprierea si confiscarea se refera la preluarea proprietatii, nationalizarea se refera la detinerea ei de catre guvern. Prin urmare, proprietatea unei firme poate fi expropriata si apoi redata sectorului particular din tara respectiva sau poate fi confiscata sau expropriata si condusa de catre guvern. In aceasta ultima situatie este mai corect sa se spuna ca afacerea a fost nationalizata. Din fericire, riscurile politice mentionate au o tendinta de reducere pe plan mondial. Tari care nu demult restrictionau patrunderea firmelor straine acum considera investitiile straine un mijloc de crestere economica. In plus, au inceput sa fie privatizate telecomunicatiile, media, liniile aeriene, bancile si alte firme proprietate de stat. In mod ironic, multe dintre intreprinderile expropriate si nationalizate in trecut au inceput acum sa fie privatizate. Mediul politic din strainatate poate fi evaluat in functie de stabilitatea politica, nationalismul si restrictiile economice impuse de guvernele straine. Stabilitatea politica-printre criteriile cele mai frecvent avute in vedere la evaluarea oportunitatii de implicare pe pietele straine este stabilitatea politica. O tara este considerata stabila din punct de vedere politic atunci cand se mentine continuitatea reglementarilor, indiferent de guvernul aflat la putere. Cu cat intr-o tara modificarile de orientare sunt mai mari, cu atat si riscul politic este mai ridicat. Intr-un astfel de climat o afacere straina poate avea dificultati prin aceea ca noul guvern poate sa nu fie de acord cu prevederile initiale ale conventiilor stabilite in conditiile vechiului regim. De aceea, comerciantul international trebuie sa studieze posibilitatea continuarii acordurilor incheiate de un guvern si in eventualitatea schimbarii acestuia, pentru a nu avea dificultati. Intr-o democratie, probabilitatea schimbarilor guvernamentale poate fi evaluata. In alte situatii, instabilitatea guvernului poate fi prevazuta printr-o serie de simptome ca: agitatii publice (demonstratii, tulburari, greve etc.); crize guvernamentale (fortele de opozitie incearca sa rastoarne guvernul); atacuri inarmate ale unor grupuri de oameni asupra altora; lupta de gherila, asasinate politice, lovituri de stat, schimbarea neregulata a liderilor guvernamentali superiori. Un raport asupra acestor aspecte va furniza elemente relevante asupra stabilitatii sau instabilitatii guvernului.

13

Costa Rica este o republic democratic cu o constituie puternic. A fost una dintre cele mai stabile ri din America Latin. Costa Rica a evitat violena care se rspndea n America central i este vzut ca un exemplu de stabilitate politic n regiune, numit chiar "Elveia Americilor". Responsabilitile executive sunt acordate preedintelui, care este centrul puterii statele. Exist de asemenea doi vice-preedini i un guvern numit de ctre preedinte. Preedintele, vicepreedinii i cei 57 de deputai sunt alei pentru un mandat de patru ani. Un amendament constituional votat n 1969 limiteaz numrul mandatelor pe care preedintele i deputaii l pot avea la unul singur,
Oscar Arias Sanchez-presedintele Republicii Costa Rica (2006-2010)

cu toate c un deputat care a avut deja un mandat poate candida din nou, dac cele dou mandate sunt neconsecutive. Un amendament al constituiei care s permit un al doilea mandat prezidenial a fost propus, interzicerea unui al doilea mandat prezidenial fiind chiar disputat la tribunal. n aprilie 2003, aceast interzicere a fost oficial recunoscut ca fiind ani-constituional. Astfel, la alegerile din 2006, a fost posibil ca scar Arias (Premiul Nobel pentru Pace, 1987) s candideze la preedinie pentru un al doilea mandat, ctigndu-le dup nite rezultate foarte strnse. Arias este un susintor al comerului liber i promoveaz acordul de comer liber cu Statele Unite ale Americii. Aceasta constituie un subiect de controvers aprins n Costa Rica, eventuale proteste fiind posibile n toat ara. Costa Rica folosete un sistem proporional de reprezentare n corpul legislativ. Guvernatorii provinciilor sunt numii de ctre preedinte, dar nu se bucur de foarte mult putere, pentru c nu exist legislaturi provinciale. Ageniile autonome de stat se bucur de o considerabil autonomie de operare; ele includ telecomunicaiile i monopolul producerii de energie electric, bncile comerciale naionalizate, monopolul de stat asupra asigurrilor i agenia de pensii sociale. Costa Rica nu are armat prin constituie, dar are poliie domestic i Garda Naional care este armat i este folosit pentru a menine stabilitatea intern. Datorita climatului politic Republica Costa Rica reprezinta un punct atractiv pentru investitori.

Cap. 5 Negocierea internaional


V.1 Negocierea in Costa Rica
14

Practica vietii internationale pune in lumina o mare varietate de tipuri de negocieri, varietate determinata de o multitudine de factori, cei mai importanti dintre acestia fiind: domeniul socialeconomic in care se circumscrie procesul de negociere, obiectivele avute in vedere, scopul negocierii, nivelul de desfasurare a acesteia, numarul participantilor. Daca se are in vedere domeniul economic, cele mai multe si importante negocieri sunt cele comerciale, iar in cadrul acestora, negocierile privitoare la afacerile economice internationale. Astfel de negocieri, materializate sub forma acordurilor, conventiilor sau a contractelor internationale, au in vedere pretul, modalitatile de plata, cantitatea si calitatea marfurilor, termenele si conditiile de livrare. In domeniul politic, negocierile avute in vedere sunt atat cele diplomatice, desfasurate in vederea perfectarii si incheierii unor acorduri sau intelegeri inclusiv reglementarea unor diferende dintre state, cat si cele politice interne, purtate intre fortele politice vizand diferite obiective. In realizarea unei tranzitii la economia de piata o mare importanta este acordata negocierilor intre sindicate si patronat, in cadrul carora se incearca sa se gaseasca solutiile pentru rezolvarea problemelor aflate in divergenta, cele mai multe dintre acestea referindu-se la contractul colectiv de munca. Pornind de la scopul pentru care se desfasoara, negocierile urmaresc fie incheierea unei tranzactii noi (conventie, acord, contract), fie adaptarea, actualizarea sau modificarea unei tranzactii existente, incheiate anterior si aflata in curs de derulare, sau prelungirea valabilitatii acesteia. In functie de nivelul de desfasurare negocierile pot fi guvernamentale (interstatale) sau neguvernamentale. in general, negocierile desfasurate la nivel guvernamental urmaresc incheierea de acorduri, conventii sau alte intelegeri economice, politice ce vizeaza in esenta crearea cadrului institutional de desfasurare a relatiilor dintre state, in timp ce la nivel neguvernamental negocierile au in vedere incheierea de diferite contracte.

Luand drept criteriu numarul participantilor, negocierile pot fi bilaterale si multilaterale. Aceasta pare a fi o clasificare de bun simt, realitatea fiind totusi alta. Intr-o negociere alaturi de partenerii activi pot exista atat observatori cat si experti. Partenerii activi pot fi independenti sau aliati, in timp ce observatorii pot fi asociati sau neutri. Fiecare dintre cele doua parti are tendinta, devenita regula in negocieri, de a mari numarul partenerilor, antrenandu-si aliatii si invocand observatorii asociati care sa depuna marturie in favoarea lor. De aici escaladarea fiecarei negocieri. Exista si alti factori in functie de care se poate face clasificarea negocierilor. Astfel, daca este vorba de comportamentul uman si de grupurile de interese care se au in vedere, exista doua mari categorii de negocieri: personale si colective. Un anumit comportament il are negociatorul care
15

trateaza vanzarea casei sale si altul atunci cand negociaza un contract de vanzare al produselor firmei la care este angajat. Comportamentul diferit va influenta in mod direct rezultatul negocierii. Datorita faptului ca Costa Rica este un stat democratica cu o economie libera in care se sutin principiile democratice, negocierile sunt influentate intr-un mod pozitiv. V.2 Implicarea intreprinderilor din Costa Rica in comertul international-Amcham n America Latin funcioneaz pe scar larg organizaii private, fie de dimensiune mic sau mijlocie - acestea fiind cele mai numeroase i aprnd ca urmare a iniiativei intreprenoriale a ntreprinztorilor locali, fie de dimensiune mare - acestea fiind filiale sau reprezentane ale unor companii internaionale. Motivele pentru care se nfiineaz, n aceast regiune, organizaii private mici sau mijlocii sunt, uneori, diferite de cele clasice. Prezentm, n continuare, cteva dintre acestea: a. existena unui patrimoniu, chiar dac de mic valoare, care permite ntreprinztorului s i asume riscurile inerente afacerii; b. combinarea economic a factorilor de producie specifici i distincia clar ntre entitile care aduc, n organizaie, aceti factori de producie; astfel, salariaii reprezint fora de munc, capitalul iniial este asigurat de ntreprinztor i de ctre bancheri, iar organizaia devine un centru de putere, dominat de ntreprinztor, n care se adopt deciziile; c. stabilirea obiectivul firmei - acela de a vinde pe pia produsele realizate sau de a presta serviciile propuse, n funcie de puterea de cumprare a populaiei vizate; d. maximizarea profitului obinut din activitatea firmei reprezint mobilul nfiinrii organizaiilor mici sau mijlocii. Cea mai mare parte a ntreprinderilor mici i mijlocii din America Latin sunt asociaii familiale. Cteva dintre caracteristicile eseniale ale acestora sunt: compromisul, ceea ce semnific gsirea combinaiei considerate optime ntre dedicaia pentru firm i viaa de familie; flexibilitatea, menit s asigure necesara adaptare a firmei la mediul de afaceri i la oportunitile acestuia; cultura economic minim a celor implicai n activitatea firmei; ncrederea reciproc a membrilor familiei, devenii parteneri de afaceri; orgoliul, adesea excesiv, alctuit din arogan, vanitate i un considerabil exces de stim de sine. Asociaia familial preia, dezvolt i continu relaiile care exist n mod inerent ntre membrii unei familii biologice sau civile. Evoluia n timp a activitii unei asociaii familiale,
16

aa cum se ntlnete n America Latin, se poate urmri pe parcursul a dou sau trei generaii, este dependent de vrsta ntreprinztorului iniial, de intensitatea activitii firmei i parcurge mai multe etape. Structura organizatoric formal a unei asociaii familiale se afl n strns corelaie cu structura informal a familiei de ntreprinztori. Companiile internaionale au nceput, n ultimele dou decenii, s deschid filiale sau reprezentane n America Latin, dup nlturarea regimurilor militare din aceste ri, revenirea lor la democraie i privatizarea masiv a organizaiilor publice i de stat. Monopolul unor companii internaionale agreate de dictatorii locali, care conducea la realizarea unui profit uria, destinat doar celor dou pri, s-a ncheiat, iar acum aceste companii sunt prezente n toate domeniile de activitate economic. Ele au creat locuri de munc, utilizeaz tehnologii de producie avansate, realizeaz necesarul transfer de cunotine de management, contribuie la dezvoltarea economic i social a regiunii Camera de Comert Americana (AmCham Costa Rica), a fost fondata cu peste 37 de ani n urm de ctre un grup de oameni de afaceri din America de Nord i Costa Rica, cu o viziune spre promovarea i cultivarea relaiei bilaterale dintre Statele Unite i Costa Rica. AmCham astzi este formata din 400 de firme i 1300 reprezentane a unor ucompanii mprite aproape n mod egal ntre Costa Rica i intereselor americane. AmCham reprezinta toate zonele tarii in activitatea economic, inclusiv agricultur, creterea animalelor, acvacultur, importatori / distribuitori, turism, industrie, bnci i instituii financiare, construcii i organizaii non-profit. Companiile membre AmCham reprezint 80% din investiiilor strine directe din Costa Rica i 75% din exporturile rii. Timp de aproape un secol, Camera de Comer American (AmChams) a fost cele mai influente vocea de afaceri din SUA n America Latin i Caraibe. Asociaia Camerelor de Comer Americane n America Latin cu sediul n Washington DC este compus din mai mult de 20.000 de companii i peste 80% din investiiile americane n regiune. AmCham ncurajeaz dezvoltarea comerului i in special a comerului ntre Statele Unite i Costa Rica. AmCham urmrete s mbunteasc competitivitatea rii, astfel nct firmele locale pot concura cu succes pe pieele externe, astfel nct Costa Rica poate rmne o locaie atractiv pentru companiile de
17

talie mondial pentru a stabili operaiunile lor in Costa Rica, contribuind astfel la creterea economic a rii i dezvoltarea social. AmCham contribuie la dezvoltarea economic i reducerea srciei. AmCham este vocea colectiv a comunitii de investiii din SUA i, ca atare, este un avocat viguros pentru respectarea statului de drept i sfinenie a contractului. Amcham este un coordonator intre administraia local i liderii de afaceri. AmCham ofer o varietate de activiti i servicii pentru a ajuta membrii si s fie mai bine pregtii pentru a face afaceri la nivel local, regional i internaional. AmCham opereaza n 23 de ri n toat America Latin i Caraibe, fiind una dintre cele mai mari federatii de afaceri n regiune. Membrii AmCham pot alege s participe la una sau mai multe dintre cele opt comisii de lucru active: Responsabilitate Social Corporativ, afaceri juridice, economie i finane, protectia mediului, Resurse Umane, Tehnologia Informatiei. AmCham are filiala si in Romania, implicandu-se in dezvoltarea comertului romanesc, cat si a relatiilor economice dintre tara noastra si celelalte state membre AmCham.

Cap. 6 Managementul resurselor umane n Costa Rica


VI.1 Resursele umane in Costa Rica America Latina este caracteristica grupei tarilor cu densitate mica si cu crestere a populatiei, rapida. Tarile cu cea mare natalitate sunt: Nicaragua 40 la mie, Bolivia 38 la mie, Panama 30 la mie, Costa Rica 26 la mie, cea maiscazuta natalitate este in Paraguay 17 la mie. Cel mai mare numar de nasteri intre 1985-1990 s-a inregistrat in Brazilia 4,1 mil. siMexic - 2,4 mil. Mortalitatea generala medie este de 8,7 la mie sianume 5 la mie in Venezuela, Paraguay, Panama, Belize si 8,4l a m i e i n B r a z i l i a
18

s u b m e d i a m o n d i a l a ( 1 0 , 4 l a m i e ) . M o a r t e a infantila atinge valori inalte in America Latina(a treia regiune caprocent) 40 la mie sub media mondiala. De exemplu: Bolivia 75 la mie, Peru 64 la mie si Cuba doar 12 la mie. Durata mediea v i e t i i e s t e d e 6 3 - 6 5 a n i p t . A m e r i c a L a t i n a M e x i c , B r a z i l i a . Diferenta dintre speranta de viata la nastere intre femei si barbati e s t e d e 7 a n i A r g e n t i n a s i U r u g u a y , u n d e supramortalitateam a s c u l i n a e s t e m a i e v i d e n t a . M o r b i d i t a t e a r e p r e z i n t a n r . d e imbolnaviri/100.000loc. In Brazilia, o boala caracteristica a zonei tropicale este malaria, transmisa de tantarul anofel, ce semanifesta prin friguri puternice si intermitente. Aceasta boala a inregistrat 510.000 cazuri/an in Amazonia (55% la nivelul Americii latine). Daca in cea mai mare parte a sud-americanilor emigreaza spre SUA sau Europa in cautarea unui loc de munca, acest fenomen nu are loc si in Costa Rica, datorita investitiilor masive care au loc in aceasta tara si a sprijinului pe care guvernul costarican il ofera cetatenilor/angajatilor si deasemenea investitorilor/angajatorilor. Rata somajului este in Costa Rica de 6,6%, una mult mai scazuta fata de nivelul mediu din Uniunea Europeana cu o rata a somajului de 9,6% , Romania cu o rata a somajului de 7,3%, dar deasemenea Costa Rica are o rata a somajului aproximativ egala cu nivelul mediu din America Latina care este de 6,58%. Salariul minim din Costa Rica este de 144 de dolari. Din totalul populatiei de 4,1 mil locuitori doar 0,18% din acestia traiesc sub limita subzistentei.

VI.2 Metode de recrutare si selectie a personalului Recrutareai selecia personalului este o parte important n managementul resurselor umane, deoarece ndeplinete o condiie esenial pentru nfiinareai funcionarea unei organizaii: asigurarea permantent a forei de munc pentru ocuparea diferitelor posturi dintr-o organizaie. Procesul de recrutare ndeplinete o condiie esenial pentru desfurarea etapei de selecie - el stabilete sursa care poate oferi cei mai potrivii candidai pentru posturile unei organizaii,i prin urmare calitatea seleciei depinde de calitatea recrutrii. Mangementul resurselor stabilete de obicei metodele de recrutare n funcie de domeniul de activitate, politicai strategia organizaiei, alegnd pe cele considerate mai eficiente.

19

De exemplu, o firm care activeaz n domeniul telecomunicaiilori are nevoie de ingineri nu va alege ca surs de recrutarecoli profesionale sau liceei invers, o firm care produce nclminte nu va alege universitile ca surs de recrutare pentru muncitori necalificai. Cele mai frecvente metode de recrutare sunt anunurile de recrutare prin intermediul mass-media (ziare, reviste profesionale, periodice, radio, TV, internet). Un anun de recrutare ar trebui s conin urmtoarele puncte: acroajul (descrierea firmei, a activitii ei intr-un mod atractiv care s atrag i s strneasc in t e r es u l ) , descrierea postului, prezentarea exigenelor postului (att cele eseniale cti cele de dorit), ofertai condiiile postuluii informaiile despre documentele necesare pentru aplicare.2 Exist site-uri de internet special create pentru recrutarea de personal. Ele ofer servicii att angajatorilor cti persoanlor cuttoare de un loc de munc. De obicei angajatorii pot apela la aceast metod contra cost, pltind un abonament anual sau lunar pentru a folosi sursa respectiv n vederea recrutrii personalului necesar. Persoane care i caut un loc de munc ii pot depune CV-ul pe site prin crearea unui cont gratuit sau pot aplica direct pentru un anumit post la o firm aleas. Majoritatea site-urilor si organizeaz oferta pe arii ocupaionale, domenii de activitate sau localiti, cutareai gsirea unui post fiind facilitat de o asemenea structur. Toate aceste criterii sunt aplicate in Costa Rica, deoarece costaricanii utilizeaza metodele de selectie si recrutare specifice Europei, SUA sau Japonia.

VI.3 Managementul resurselor umane in organizatiile din Costa Rica Managementul practicat n rile dezvoltate din punct de vedere economic nu ajut prea mult n nelegerea particularitilor manageriale din America Latin. Mai mult, el nici nu poate oferi soluii pentru rezolvarea unor probleme structurale cu care se confrunt economiile din aceast regiune. Nici organismele financiare internaionale, precum Banca Mondial i Fondul Monetar Internaional nu au reuit s propun modaliti puternic adaptate specificului local pentru depirea anumitor crize, fapt care a agravat mai mult dezechilibrele structurale, aa cum s-a ntmplat n Argentina n anul 2001.
20

Managementul practicat n filialele i reprezentanele companiilor internaionale este unul performant i bine adaptat la condiiile culturale, sociale i economice din rile Americii Latine, respective Costa Rica. n schimb, organizaiile mici i mijlocii sunt conduse n mod tradiional, fr a se utiliza instrumente moderne de management. Planificarea este redus, motivarea se bazeaz mai ales pe stimulente materiale, fr s existe o preocupare constant pentru pregtirea forei de munc prin intermediul politicii de carier, iar controlul este birocratic i formal, n timp ce procesele decizionale se bazeaz pe criterii personale, netiinifice. Companiile din Costa Rica sunt preocupate de importul de utilaje i de tehnologii i mai puin de pregtirea salariailor n conformitate cu cerinele acestora, datorit faptului c lipsete veriga de legtur dintre acestea, transferul internaional sau regional de cunotine de management. Pregtirea personalului are caracter sporadic, este axat pe nevoile imediate de pregtire a acestuia, prin cursuri de scurt durat, axate mai ales pe probleme de natur tehnologic.. Nivelul nalt al inflaiei nregistrat n ultimii ani n rile Americii Latine, surplusul de for de munc nregistrat n multe ri din regiune sunt cauze care explic lipsa consecvenei managerilor n domeniul pregtirii personalului. Doar companiile internaionale sau naionale mari dispun de programe complexe de pregtire a carierei salariailor lor. Se apreciaz aadar c organizaiile din rile Americii Latine au nevoie de un masiv transfer internaional de cunotine de management, dar i de manageri profesioniti, cu o bun nelegere a specificului regiunii, capabili s neleag i s soluioneze contradiciile i crizele ciclice prin care trec organizaiile pe care le conduc, cu o deosebit capacitate de adaptare, astfel s identifice soluii creative, unice, personalizate pentru depirea problemelor specifice cu care se confrunt, n rile n care funcioneaz

Concluzii
Luand in considerare climatul politic, socio-economic si cultural, Costa Rica, reprezinta un punct foarte atractiv pentru investitorii straini si turisti. Modul de viata activ costarican conform indicilor lui Hofstede ne atrage spre aceasta zona care este o oaza de liniste pentru turisti si un climat relaxant
21

pentru angajati si angajatori, aceste lucruri ne sunt demonstrate si de numarul ridicat de firme internationale care si-au deschis filiale in aceasta tara. Cultura hispanica imbinata cu cea americana creeaza un mediu propice pentru orice categorie de investitor indiferent de regiunea din care provine. Sprijinul pe care statul il acorda este deasemene un alt factor care imbunatateste mediul de afaceri costarican. Deasemenea majoritatea ramurilor economice sun dezvoltate cum ar fi: turismul, agricultura, industria high-tech si farmaceutica.

BIBLIOGRAFIE http://www.descopera.ro/dpedia/america-centrala-si-caraibe/2353467-costa-rica http://www.scribd.com/doc/49458437/Resursele-Umane-si-Dezvoltarea-Economica-in-AmericaLatina http://www.geert-hofstede.com/hofstede_costa_rica.shtml http://ro.wikipedia.org/wiki/Costa_Rica http://www.scritube.com/management/IMPACTUL-CULTURII-ASUPRA-MANAG85986.php http://www.asistenta-juridica.eu/tara_statul.php?id=Costa%20Rica http://www.mfa.gov.md/gae/ghid.sua.html


22

http://www.scribd.com/doc/43504741/Integrarea-Economica-in-America-de-Sud-MERCOSUR1

23