Sunteți pe pagina 1din 30

Bibliografie obligatorie:note cursnote seminarFlorin Streteanu Tratat de drept penal. Partea generala.

. 100 RON 1 milion milion + milion actualul Cod PenalBibliografie facultativa:tot ce nu-i obligatoriu DREPT PENAL. Partea generala D reptul penal este o ramura de drept public alcatuita dintr-un ansamblu de norme juridice prin caresunt stabilite faptele care constituie infractiuni, dar si conditiile si consecintele antrenarii raspunderii incazul comiterii acestor fapte.Are un caracter subsidiar. Normele penale trebuie sa intervina doar atunci cand alte norme nu potasigura valoarea sociala. Alte valori sociale pot fi asigurate doar prin norme penale. D reptul penal are un caracter selectiv adica protejeaza doar acele valori care nu sunt protejateindeajunse de normele altor ramuri de drept. Principiile fundamentale ale dreptului penal Principiul legalitatii incriminarii si pedepsei Principiul legalitatii incriminariiprincipiul legalitatii incriminarii presupune ca nicio persoana nu poate fi trasa la raspundere penalapentru o fapta care nu era prevazuta de lege la momentul savarsirii;Principii:Lex scriptaLex certaLex strictaLex praeviaLex scripta si lex certa se adreseaza in principal legiuitorului in procesul de elaborare a normelor penale,iar ultimele 2 se adreseaza judecatorului in procesul de aplicare a legii. Lex scripta se refera la accesibilitatea legii penale, adica posibilitatea oricarei persoane interesate de alua cunostinta de continutul normei penale. exceptie de constitutionalitate

Lex certa vizeaza previzibilitatea

legii penale, si anume ca textul de lege trebuie redactat destul de clarpentru ca orice persoana interesata sa-si poate da seama care sunt actiunile sau inactiunile ce intra subincidenta lui. (Art. 282 alin. 3) exceptie de constitutionalitate Lex stricta = legea penala este de stricta interpretare. Se analizeaza in raport de institutia analogiei si inraport de interpretarea normelor penale.Analogia in dreptul penal: aplicarea unei norme la o situatie nereglementata de aceasta, darasemanatoare cu o situatie reglementate de ea. (Art. 208 Furtul) A nalogia in defavoarea inculpatului este intotdeauna interzisa in dreptul penal. C lauzele legale de analogie : aceste clauze sunt dispozitii prin care insusi legiuitorul permite aplicareaunei norme la alte situatii asemanatoare cu cea reglementata.C.L.A. -> Enumerare + s.a. (Art. 195)C.L.A.:1. omogene in acest caz in enumerare regasim situatii de aceeasi natura astfel incat putem identificaun criteriu comun avut in vedere de legiuitor; acest tip de clauza este admisibila in baza principiului legalitatii, deoarece esteprevizibila; 2. eterogene contin o enumerare de situatii de natura diferita ceea ce nu permite identificarea unuicriteriu comun acest tip de clauza nu este admisibila, deoarece nu este previzibila; se rezolva prin invocarea unei exceptii de neconstitutionalitate; Art. 75 alin. 2 A

nalogia in favoarea inculpatului este admisibila in anumite conditii deoarece nu contravine ratiuniicare sta la baza principiului legalitatii si anume acela de a-l proteja pe cetatean de o aplicare abuziva alegii penale.Conditii:1. Situatia din speta sa nu fie acoperita de norma existenta pe cale de interpretare. ( daca puteminterpreta norma juridica pentru rezolvarea spetei, atunci nu avem nevoie de analogie) 2. Lacuna in reglementare sa nu fie intentionata. ( act de gratiere: se gratiaza pedepsele pt . furt si vatamare corporala combinate rezulta talharie; in cazul in care nu se specifica faptul ca si talharia este gratiata, nu se poate aplica clauza legala de analogie) I nterpretarea normelor penale I nterpretarea evolutiva presupune includerea in domeniul de aplicare al normei a unor modalitati desavarsire a infractiunii care nu puteau fi prevazute de legiuitor la momentul elaborarii normei in masurain care se poate stabili intentia legiuitorului de a sanctiona astfel de fapte . ex . : - Art . 209 CP, furtul calificat, furtul prin efractie, escaladare, cheie mincinoasa; in cazul in care sefoloseste o cartela magnetica contrafacuta, este indeplinita conditia cheii mincinoase interpretareevolutiva legiuitorul nu putea prevedea asemenea infractiune la momentul elaborarii normei; art . 208 alin .1 CP: nu poate fi interpretat in sensul incriminarii faptei de furt de date informatice,deoarece legiuitorul vorbea despre furtul de energie cu valoare economica, insa nu vorbeste deniciun al bun incorporal; -

art . 242 CP sustragere sau distrugere de inscrisuri: informatie stocata pe un suport: dischetele erauasimilate cu inscrisurile pe hartieLex praevia = exigenta neretroactivitatii legii penale. Principiul legalitatii pedepeiatrage consecinte atat pentru legiuitor, cat si pentru judecator;obligatiile legiuitorului: stabilirea cuantumului pedepsei, stabilirea limitelor minim/maxim Principiul caracterului penal al raspunderii penale nicio persoana nu poate fi trasa la raspundere pentru o infractiune savarsita de o alta persoana sinicio persoana nu poate fi obligata sa execute o sanctiune aplicata altuia; ex . : infractiunea unui minor sanctionat cu o amenda plateste cand are salar sau datoria de stinge prinajungerea la termenul prescriptie de neexecutare a pedepsei; ion si vasile fura o capra => 1. plata unei amenzi penale raspundere solidara raspunderea pentru fapta altuia 2. despagubiri victimei ( reguli de drept civil) raspundere solidara raspundere pentru fapta altuia3 . confiscarea speciala (

sanctiune penala) I -> 5 00/V -> 5 00

Principiul minimei interventii interventia legiuitorului prin mijloace penale trebuie facuta doar in acele cazuri in care mijloaceleconferite de alte ramuri nu pot asigura o protectie eficienta valorii socialeprincipiul proportionalitatii Principiul individualizarii presupune ca sanctiunea care corespunde unei fapte trebuie sa reflecte periculozitatea faptei sidupa caz, a faptuitorului;se realizeaza pe 3 planuri:1. individualizare legala (facuta de legiuitor) cu ocazia elaborarii normei si ea se reflecta in pedeapsaprevazuta de lege pentru fapta savarsita;2. individualizarea judiciara (realizata de instanta) avand in vedere fapta concreta si duce la stabilireapedepsei concrete pe care inculpatul o s-o execute3. individualizarea administrativa se realizeaza in cursul executarii pedepsei, sub control judiciar Principiul umanismului dreptului penal presupune ca persoana vinovata de savarsirea unei infractiuni trebuie tratata astfel incat sa i seasigure respectarea demnitatii umane NORMELE PENALE Structura normei de incriminare:

y D ispozitia o de cele mai multe ori dispozitia nu e formulata explicit, ci ea se deduce din textul normeide interpretare o este formulata implicit y Sanctiunea o formulata explicitNorme:onerativeprohibitive (majoritatea) I n functie de structura:complete (dispozitie + sanctiune, uneori si ipoteza)normele incomplete

1. normele penale cadru (in alb) norme ce contin o dispozitie cadru ce urmeaza a se completa cu elemente preluate de laalte norme existente sau care se vor adopta ulterior ex: Ruperea fara drept a florilor stabilite prin HG se pedepseste cu sanctiune cu inchisoareade la 3 luni la 1 an . Art . 281 CP 2 .

norme de trimitere norme incomplete care isi preiau sanctiunea de la o alta norma devenind apoiindependente fata de aceasta orice modificare ulterioara a normei completatoare sau chiar abrogarea acesteia nuproduce efecte cu privire la norma de trimitere sanctiunea pt. norma de trimitere va fi sanctiunea normei completatoare la data intrariiin vigoare a normei de trimitere 3 . norme de referire contin o dispozitie incompleta ce urmeaza a se completa cu prevederi preluate din unasau mai multe norme determinate ex: Ruperea fara drept a florilor, prevazute la art . 2 5, din rondourile publice se pedepseste cuinchisoare de la 1 luna la 3 luni . norma de referire ramane legata de norma completatoare Art . 2 5 4 CP I zvoarele dreptului penal C utuma nu poate sa scoata din vigoare o norma, chiar daca avem o practica indelungata si contrara acesteia

nu poate incrimina o fapta poate sa exonereze de raspundere, adica desi, formal, in comportament se inscrie in conditiilenormei juridic, fapta juridica nu va antrena raspunderea penala in antrenarea unei cutume,deoarece acest comportament e acceptat de societae ex: furatul miresei, botezul boracilor cutuma ajuta la interpretarea normei penale atunci cand solutionarea raportului penal esteconditionat de solutionarea altui raport de drept in care cutuma este izvor de drept ajuta la intelegerea sensurilor unor termeni

APL IC AREA I N SPAT IU A LEG II PENALE Principiul teritorialitatii Legea penala se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul Romaniei.Acest principiu se completeaza cu alte cateva principii subsidiare: personalitatea, realitatea siuniversalitateaP. teritorialitatii P. personalitatii P. realitatii P. UniversalitatiiLoculcomiteriipe teritoriul Romaniei+ nave/aeronavein strainatate in strainatate in strainatateCetateniainfractoruluioricare cetateanroman/apatrid cudomiciliul in Romaniacetatean strain/apatridfara domiciliu in .rocetatean strain/apatridfara domicilu in .roCetateniavictimeioricare oricare cetatean roman /statul romancetatean strain (deregula) /cetateanroman sau statulroman (prin exceptie Naturainfractiuniiorice infractiuneprevazuta de legeapenalaorice infractiuneprevazuta de legeapenalainfractiune contrasigurantei statului /infractiune contravietii sau integritatiicorporaleasupra unui cetateanstrain: oriceinfractiune;asupra unui cetateanroman: altele decatcele prevazute laprincipiul realitatiiLocul unde seaflainfractoruloriunde oriunde oriunde pe teritoriul Romaniei:aflat benevol peteritoriul .ro /ajuns intara in urma uneiproceduri legale D ublaincriminarenu este ceruta NU NU D AConditiispecialepentruexercitareaactiuniipenalenu exista conditiispecialeNU autorizareaprocurorului generalNURaportul cuconventiileinternationalereglementare explicitain

cod pe baza desubsidiaritte

C OOPERAREA I NTERNAT I ONALA I N MATER I E PENALA Extradarea este o procedura prin care un stat, numit stat solicitant, cere si obtin din partea unui alt stat,numit stat solicitat, o persoana aflata pe teritoriul acesteia din urma in vederea judecarii acesteia sau asupunerii ei la executarea pedepsei.Mandatul european de arestare este procedura

prin care o autoritate judiciara dintr-un stat, numit statemitent, solicita unei autoritati judiciare dintr-un alt stat, numit stat de executare, arestarea si remitereaunei persoane in scopul de a o judeca sau de a o supune la executarea unei pedepse.Extradare M.E.A.Aspectegenerale D omeniul de aplicare in relatia cu state non-UE in relatia cu state membre UEPartile implicate statele autoritatile judiciareTerminologie stat solicitant/stat solicitat autoritate emitenta/aut. de executareNatura procedurii judiciara (RO)/administrativa/mixta judiciaraConditiiledeacordare D ubla incriminare D A NU pentru infractiunile prevazute deart. 85 L. 302/2004 D A pentru alte infractiuniGravitateainfractiuniipentru judecare: inchisoare > = 1 anpentru executare: inchisoare > = 4 lunijudecare: inchisoare > = 1 anexecutare: inchisoare > = 4 luniRemitereacetatenilor romanide regula, NUexceptie:conventie multilaterala:1. domiciliu stabil in acel stat, iar incazul in care este condamnat lainchisoare, va executa pedeapsa inRomania2. cetatenie dublaconventie bilaterala: reciprocitatese remitRemiterea in cazulinfractiunilor politiceNU D A I nfractiunile militare NU D AMotive deneexecutarePrescriptie Refuz obligatoriu Refuz facultativProcedura in curs inRORefuz facultativ Refuz facultativGratierea Refuz obligatoriu Refuz:obligatoriu (UE)facultativ (non-UE)Existenta unei solutii Refuz Obligatoriu Refuz facultativ

de neurmarirepronuntata deinstantele romaneNerespectarea dr. laun proc. echitabilRefuz obligatoriu nu existaTribunal extraordinar Refuz obligatoriu nu existaPrincipiulspecialitatiiConsimtamantulstatului care a remispersoanaTrebuie cerut prezumattrebuie cerutAlte exceptii neparasirea teritoriului in 45 zilerevenirea in statul solicitant-

neparasirea teritoriului in 45 zilerevenirea in statul emitentrenuntarea persoanei la beneficiulspecialitatii (la statul emitent/deexecutare)in faza de judecata: in cazul incare pedeapsa legala esteneprivativa de libertatein faza de executare: pedeapsaneprivativa Principiul specialitatii presupune ca persoana remisa nu poate fi judecata pentru o alta fapta decat ceaprevazuta in cererea de remitere si nu poate fi supusa la excutarea altei pedepse decat cea prevazuta inrespectiva cerere. Aplicarea in timp a legii penale Principiul activitatii legii penale romane (Art. 10) legea penala romane se aplica infractiunilor savarsitecat timp respectiva lege s-a aflat in vigoare. Perioada cat legea se afla in vigoare D ata intrarii in vigoare:3 zile de la publicarea in M.O. sau la o data ulterioara prevazuta in textul acesteia;prin exceptie, data intrarii in vigoare poate fi o data inscrisa intr-un alt document (ex. noul CodPenal) D ata iesirii din vigoare:prin abrogare: expresa (determinata se abroga art. X/generica: se abroga toate normelecontrare) sau tacita (cand se adopta o noua reglementare care priveste aceeasi materie careglementarea veche, se adreseaza acelorasi subiecti, dar este incompatibila cu norma veche)declararea neconstitutionalitatii ei;

nu iese din vigoare prin desuetudine oricat de mult timp trece fara a fi aplicat, el ramane invigoare, putand fi aplicat in cazul in care este nevoie;prin ajungerea la termenpierderea temporara a aplicabilitatii (normele cadru care raman fara actele de completare; Momentul savarsirii infractiunii Actiunea se considera savarsita la momentul actului de executare, chiar daca actul se produce ulterior. Principiul nerectroactivitatii legii penale (Art. 15 C onstitutie) Lege penala mai favorabila, conform Constitutiei, inseamna orice norma juridica cu caracter penalintervenita ulterior comiterii faptei si care conduce la atenuarea raspunderii faptuitorului sau laexonerarea de raspundere a acestuia.Aceasta cuprinde: legea de dezincriminare, legea penala mai favorabila in sens restrans (art. 13-15 C.pen.), legea de amnistie si decretul de gratiere.Legea de dezincriminare: D ezincriminarea Legea penala mai favorabila (art.13)Momentul succesiuniide legioricand dupa comiterea faptei pana la condamnarea definitivaNatura modificariilegislativeabrogare modificarea legii/ abrogareModul de apreciere in abstracto in concretoModul de solutionare achitare (art. 10 lit. b CPP)/ scoatere desub urm. pen.// incetarea executariisanctiunilor care decurg din hotarareade condamnareatenuare/ achitare (art. 10 lit. dCPP)/ incetarea procesuluiModul de operare allegii mai favorabileretroactivitate retroactivitate/ ultraactivitateUltraactivitate: legea a iesit din vigoare, insa se aplica la fapte savarsite cat timp aceasta a fost invigoare.L.P.F. in cursul procedurii L.P.F. dupa condamnarea definitiva

I dentificarea L.P.F. legea veche/ legea noua legea nouaModul de operare retroactivitate/ ultraactivitate retroactivitateElemente care se potmodificaelem. constitutive/ limitele depedeapsa/ conditiile de angajare aleraspunderiipedeapsaEfecte atenuarea raspunderii/ achitare/incetarea procesuluireducerea pedepseiModul de aplicare obligatorie obligatorie/ facultativa

Aplicare obligatorie (art. 14 C. pen.) Aplicare facultativa (art. 15 C. pen.)Conditii de aplicare Pedeapsa veche > Maximul prevazutde legea nouaP veche < = M nou < M vechiSpecia pedepsei D etentiune pe viata/ I nchisoare/Amenda = > orice I nchisoareEfectul L.P.F. reducerea pedepsei/ inlocuire aspeciei de pedeapsareducerea pedepseiMecanismul de reducere P noua = M nou P noua [P veche * (M nou/ Mvechi); P veche)Efectele in cazulpedepselor dejaexecutateP executata = M nou P executata = 2/3 P veche I ncidenta Ordonantelor de U rgenta in materia aplicarii in timp a legii penale (art. 115 C onstitutie; legea

24/2000 ) I . OUG incrimineaza pentru prima data o conduitaa. Cazul in care Parlamentul adopta OUG fara modificari continuitate;b. OUG respinsa de parlament dezincrimineaza fapta (art. 15 alin. (2) art. 12 C.Pen)c. OUG adoptata cu modificari II . OUG dezincrimineaza o faptaa. OUG respinsa de Parlament abrogarea abrogarii nu are ca efect repunerea in vigoare areglementarii anterioare (art. 62alin. 3); fac exceptie prevederile din actele guv. care auabrogat o inriminare existenta si au fost respinse de parlament; III . OUG modifica o incriminare existentaa. OUG respinsa de Parlament: reintra in vigoare legea vecheb. OUG adoptata cu modificari: succesiune de legi penale in timp art. 13 pana la judecare/14-15 dupa ramanerea definitiva a pedepsei I ncidenta deciziilor C urtii C onstitutionale in raport de aplicarea in timp a legii penale I . Norma neconstitutionala dezincrimineazaa. necontitutionalitatea legii de dezincriminare repune legea veghe in vigoare; ex: 20 5, 206 ( insulta, calomniei) au fost dezincriminate, iar legea de dezincriminare afost declarata neconstitutionala II

. Norma neconstitutionala incrimineaza III . Norma neconstitutionala modifica (in sens favorabil/defavorabil) o reglementare existentaa. reintra in vigoare legea veche

TEOR I A GENERALA A I NFRA C T IU N II (art. 17 C . pen.) fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala;CO D ModernaFapta sa fie prevazuta de legea penala. tipicitate = corespondeta intre fapta concretcomisa si un tipar abstract reglementat intr-onorma de incriminare;antijuridicitatea = fapta concret comisa sa fieinterzisa de exigentele ordinii juridice, ea fiindcontrara acestora; ( legitima aparare, starea denecesitate, consimtamantul victimei, comandaautoritatii legitime) V inovatie vinovatia

= comiterea unei fapte tipice siantijuridice de o persoana ce cunoasteimprejurarile de fapt si prevederile legaleincidente avand astfel capacitatea de a realizaconsecintele faptei si care, in plus, are posibilitateasa se supuna exigentelor ordinii juridice;Pericol social = cand se aduce atingere unei valoriprevazute la art. 1 din C. pen. si sa fie necesararepresiunea penala; (art. 18) Tipicitate (prevedere in legea penala) se analizeaza in functie de 4 aspecte: obiect, subiect, latura subiectiva (intentie, culpa,mobil) si latura obiectiva (actiune, inactiune, urmare/rezultat, raport de cauzalitate,mod/mijloace/tip de comitere);Obiectul infractiunii 1. obiect juridic valoarea sociala protejata prin norma de incriminare = > nu exista infractiuni fara obiect juridic; 2. obiect material materializarea valorii sociale; bunul sau fiinta impotriva caruia seindreapta in mod nemijlocit actiunea sau inactiunea faptuitorului si care este astfel vatamatori periclitat ca urmare a acestei actiuni = > exista infractiuni fara obiect material in functie de obiectul material: infractiuni materiale si infractiuni formale; Subiectul1. activ: persoana care comite fapta descrisa de norma de incriminarea. general norma nu impune o conditie sau o calitate pt. a comite o fapta

b. special norma impune expres cerinta unei calitati, iar in lipsa acestei calitatifapta fie nu va fi prevazuta de legea penala fie va determina o atenuare sauagravare a raspunderii penale i . subiect activ special propriu = se exclude raspunderea penala ( dezertare,incest) ii. subiect activ special impropriu = fapta ramane incriminata pe cod insaatenuat sau agravat2. pasiv: titularul valorii sociale lezate prin savarsirea faptei;a. general orice persoana poate avea calitate de sub. pasivb. special norma cere o calitate speciala, absenta acestei calitati poate face cafapta sa nu fie infractiune sau sa fie incadrata in alta forma; Latura subiectiva a infractiunii -

vinovatia (principal)mobilulscopul V inovatia:trasatura generala a infractiunii (art. 17 C.Pen) repros la adresa infractorului care aincalcat legea, desi avea posibilitatea sa aiba o conduita legala;un element constitutiv al infractiuniivinovatia desemneaza o legatura de factura psihica intre autor si urmarile faptei saleFormele vinovatiei:intentieculpapraeterintentie I ntentia (art. 19 CP) intentia1. directa exista atunci cand autorul prevede urmarea faptei sale si doreste producereaacestei urmari cunoaste doua grade y gradul I forma comuna a intentiei directe si ea corespunde definitieienuntata y gradul II faptuitorul prevede urmarea si nu urmareste producereaacesteia, insa urmarea este o consecinta inevitabila a modului in carea conceput executarea;2. indirecta (eventuala)

faptuitorul prevede urmarea actiunii sale, nu doreste producerea acestei urmari,dar o accepta, fiindu-i indiferent daca aceasta se va produce sau nu; doua urmari: y urmare dorita care nu e prevazuta intotdeauna de legea penala y urmarea acceptata - prevazuta de legea penala D iferenta dintre intentia directa de gr . II si intentia indirecta, urmarea dorita este probabilitateade a se intampla consecinta actului infractorului ( la intentia directa de gr . II consecinta e sigura,iar la intentia eventuala e doar posibila) . I ntentia premeditata1. infractorul a luat hotararea intr-o stare de relativ calm, in urma unei deliberari maiindelungate, iar de la luarea hotararii si pana la punerea in executare trece un interval maimare de timp2. e un element de agravare a raspunderii penalespontana (repentina):1. este luata intr-o stare de tulburare pe baza unei deliberari foarte scurte si este pusa imediatin executare2. este un element de atenuare a raspunderii penaleCum se apreciaza intentia:Omor: instrumentul cu care se comite zona corporala vizata, mai ales daca acea zona contine organe vitale

numarul si intensitatea loviturilor CULP A 1. cu prevederea. faptuitorul prevede urmarea faptei sale, dar nu accepta posibilitatea produceriiei;b. convingerea lui ca urmarea nu se va produce se bazeaza pe elemente de facturaobiectiva pe care insa le apreciaza in mod eronat (experienta; mijloace) c. doua urmari:i. urmare dorita: una pe care o doreste si care poate sa fie sau sa nu fieprevazuta de legea penala;ii. urmarea neacceptata: care este prevazuta de legea penala (urmaretipica)2. fara prevederea. suntem in prezenta culpei fara prevedere in situatia in care faptuitorul nuprevede urmarea faptei sale, cu toate ca putea si trebuia sa o prevada; Praeterintentie nu are definitie in Partea Generala a Codului, e regasindu-se doar in texte de incriminare dinPartea Specialao fapta este comisa cu praeterintetie atunci cand are la baza un act intentionat careproduce insa un rezultat mai grav imputabil cu titlu de culpacombinatie intre intentie si culpade regula avem o intentie directa peste care se suprapune o culpa fara prevedere;faptuitorul prevede doua urmari:1. urmare intentionata2. urmarea caracterizata de culpaambele urmari sunt prevazute de legea penala;Exemplu: I ntentie -> omor (174 CP)

= > 10-20 aniPraeterintentie -> lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte (183) = > 5-15 ani;Culpa -> ucidere din culpa (178) = > 1-5 ani;Latura obiectiva:Urmarea = consecinta actiunii sau inactiunii de a periclita sau a vatama valoarea socialaprotejata prin intermediul normei de incriminare (in sens juridic)Rezultatul = o specie a urmarii, avand in plus posibilitatea constatarii in sens fizic a urmariiproduse (in sens juridic). I nfractiuni: de pericol = nu produc un rezultat, urmarea materializandu-se intr-o stare de pericolpentru valoare aprotejata prin normade rezultat = cele in care ca urmare a consumarii faptei se produce o modificare in realitateainconjuratoare; Raportul de cauzalitate = legatura ce trebuie constatata intre actiune sau inactiune si rezultatul produs pentru ca faptasa-i poata fi imputata agentului;Teoria echivalentei conditiiloreste cauza a rezultatului orice actiune sau inactiune in absenta careia rezultatul nu s-ar fiprodusTeoria cauzei adecvateva fi considerata cauza acea actiune determinata ca atare potrivit actiunii teorieiechivalentei conditiilor si care apare ca apta sa produca rezultatul conform experienteigenerale a membrilor societatii;Teoria cauzei relevante juridicva fi cauza actiunea sau inactiunea determinata conform teoriei echivalentei conditiilor, darcare, in plus, este relevanta juridic din perspectiva interpretarii juridice a normei deincriminare;Teoria imputarii obiective a rezultatuluiun examen obiectiv de verificare a existentei raportului de cauzalitate in 2 etape diferite:1. se verifica daca actiunea sau inactiunea agentului a pus in pericol relevant valoarea socialaprotejata;2. a doua etapa, cumulativa, se va verifica daca rezultatul produs este consecinta obiectiva astarii de pericol deja identificate la punctul 1.;Exceptii de la cele 2 etape:a) R

I SC PERM I S un risc intrinsec, dar care este acceptat de societate; ex: condusul, relatiile sexuale cu o fata cunoscuta in club; b) R I SCUL DI M I NUAT ipoteza in care se produce un anumit rezultat, ca urmare adiminuarii de catre agent a unui risc deja existent pentru valoarea protejata

c) R I SC I NEX I STENT OB I ECT IV ipoteza in care rezultatul se produce conform vointeiagentului, dar actiunea sau inactiunea sa nu a cauzat un pericol obiectiv; Minoritatea Minorul care nu a implinit 14 ani nu raspunde niciodata penal (nu exista vinovatie = > nuexista infractiune). Prezumtie absoluta privind lipsa de discernamant a autorului. I ntre 14 si 16 ani, minorul este prezumat ca nu are discernamant, doar ca vorbim de oprezumtie relativa se poate face dovada, printr-o expertiza de specialitate, ca a actionatcu discernamant. I n cazul in care minorul a savarsit mai multe fapte, discernamantultrebuie probat pentru fiecare dintre aceste fapte.Minorul care a implinit varsta de 16 ani este prezumat ca are discernamant prezumtierelativa, deci se poate face dovada contrara. C unoasterea antijuridicitatii faptei Eroarea = reprezinta o necunoastere sau o cunoastere gresita a unui element de caredepinde caracterul

infractional al faptei.resita a unui element de care depinde caracterul infractional al faptei.Eroarea:de faptde dreptEroarea:asupra unei norme penale: nu poate fi invocata;asupra unei norme extra-penale: este admisibila si produce aceleasi efecte ca si eroarea defapt;1. trebuie indeplinite 2 conditii: persoana sa nu cunoasca norma juridica ce reglementeaza situatia data; trebuie sa se constate ca persoana respectiva nu cunostea nici din alta sursasituatia reglementata de norma;2. ce efecte produce eroarea de fapt: isi produce efectele in planul vinovatiei ca subelement in structura laturiisubiective; eroarea de fapt inlatura intotdeauna intentia

daca eroarea era invincibila, daca nu s-a datorat culpei faptuitorului, eroareainlatura si culpa, adica faptuitorul este exonerat de raspundere; daca eroarea este culpabila, acesta va raspunde pentru o fapta din culpa, inmasura in care fapta este incriminata si in modalitatea comiterii din culpa;Eroarea:asupra tipicitatii:1. este eroarea cu privire la un element constitutiv al infractiunii si produce efecte in planulvinovatiei din structura laturii subiective;2. efectele sunt cele pe care le are si eroarea de fapt;asupra antijuridicitatii:1. isi produce efectele in planul vinovatiei ca trasatura generala a infractiunii2.

daca eroarea asupra antijuridicitatii este una invincibila, deci nu se datoreaza culpeiautorului, ea inlatura vinovatia si inlatura existenta infractiunii;3. daca eroarea este una culpabila, raspunderea penala subzista, dar se poate retine ocircumstanta atenuantaatat eroarea asupra tipicitatii, cat si eroarea asupra antijuridicitatii pot sa fie erori de faptsau erori de drept;eroarea asupra antijuridicitatii, in mod normal poate sa fie, si o eroare de drept penal; insistemul nostru acest lucru nu este posibil, asa incat eroarea asupra antijuridicitatii poate fidoar eroare de fapt sau eroare de drept extra-penal. Exigibilitatea = aptitudinea de a-i cere persoanei o conduita conforma cu odrinea juridica;este inlaturata de constrangerea fizica, constrangerea morala si cazul fortuit;Constrangerea fizica:exista atunci cand fapta prevazuta de legea penala este savarsita de autor sub presiunea unei fortefizice careia nu i-a putut rezista;originea actiunii:1. actiune umana2. actiunea unui animal3. fenomen natural4. cauza tehnica I n cazul starii de necesitate fapta prevazuta de legea penala se comite cu un scop si anume salvareavalorii sociale aflate in pericol. I n cazul constrangerii fizice actiunea celui constrans nu urmareste niciunscop deoarece cel constrans e doar un instrument manevrat;Cazul fortuit: presupune savarsirea faptei tipice datorita interventiei unei imprejurari care nu putea fi prevazuta;la baza se poate afla cauza umana;Culpa fara prevedere Cazul fortuitAutorul NU putea,trebuia/putea saAutorul nu putea, altepersoane D AAutorul NU putea, nimeni nuputea-

fapta unui animal;cauza tehnica Pericolul social pericol social legal (abstract) avut in vedere de legiuitor in procesul de individualizare legala si carese reflecta in limitele legale de pedeapsa;in acest caz sunt avute in vedere elemente cum ar fi natura si importanta valorii sociale ocrotite,modalitatile de lezare a valorii respective, frecventa faptelor de acel tip;pericol social concret care caracterizeaza fapta concret savarsita si care se reflecta in pedeapsaconcreta stabilita de catre instantalegiuitorul ne furnizeaza o serie de criterii in art. 18(1) alin. 2;prin folosirea acelorasi criterii urmeaza sa decidem daca o fapta concreta prezinta sau nu gradul depericol social specific infractiunii1. scopul urmarit de faptuitor2. modul si mijloacele de savarsire a infractiunii3. urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce4. persoana si conduita faptuitoruluifaptele care nu prezinta pericol social al unei infractiuni se sanctioneaza printr-o sanctiune cucaracter administrativ (art. 91 CP): mustrare, mustrare cu avertisment, amenda de la 10-1000 lei; FAZELE I NFRA C T IU N II = etapele pe care le parcurge activitatea infractionala din momentul aparitiei ideii de a savarsiinfractiunea si pana la momentul consumarii si epuizarii acesteia;vorbim despre aceste etape doar in cazul infractiunilor intentionate;4 forme ale infractiunii:1. faza interna2.

faza actelor de pregatire3. faza actelor de executare4. consumarea infractiunii