Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Bucuresti, Facultatea de Limbi si literaturi straine Sectia Chineza-Engleza, anul II Curs de Antropologie

Casatoria in cultura chineza. Obiceiuri. Forme de casatorie

Nunta traditionala chineza este un ritual de ceremonie in societatea chineza care implica o casatorie intemeiata prin aranjamente intre familii. In cultura chineza, iubirea romantica a fost permisa, dar monogamia era norma pentru cetatenii de rand. In scrieri mai vechi primul caracter din cuvantul era compus din hn si radicalul femeie n. Acesta se refera la faptul ca ceremonia nuntii avea loc seara, care era considerata un moment de noroc. Similar este si yn (casatorie) are aceasi pronuntie ca yn (scop,cauza). Conform dictionarului de caractere chinezesti vechi al lui Zhangyi guangya shigu, yin inseamna prietenie, iubire, armonie, indicand metoda corecta de convietuire a unui cuplu casatorit. Casatoria in context Confucianist In gandirea confucianista, casatoria este de o semnificatie importanta pentru familie si societate si mai ales este importanta in cultivarea virtutilor. In mod traditional, incestul a fost denumit ca o casatorie intre indivizi cu acelasi nume. Din perspectiva familiei confucianiste, mariajul aduce impreua familiile cu nume diferite ca sa continue astfel linia familiei paterne a clanului . De acea este de preferat in randul chinezilor sa ai la nastere un baiat ci nu o fata. Prin urmare, avantajele i dezavantajele din orice cstorie sunt importante pentru intreaga familie, nu doar pentru cuplurile individuale. Cuplul cstorit este considerat a fi unitatea de baz a societii. n istoria chinez , de multe ori cstoriile au afectat stabilitatea politic a rii i a relaiilor internaionale. In dinastia Han , conductorii anumitor triburi puternice straine, cum ar fi mongolii , Manchus , Xiongnu i turcii au cerut femeile din familiile imperiale. Lungi perioade din istoria chineza au fost dominate de familiile soiei sau mamei mpratului guvernator. Casatoria in societatile primitive In gandirea traditionala chineza, oamenii din societatile primitive nu se casatoreau, dar intretineau relatii sexuale intre ei fara discriminari. Despre astfel de oameni se credea ca traiesc precum animalele si nu aveau concepte bine stabilite despre maternitate, paternitate, surori-frati, sot si sotie sau gen. Scopul Confucianismului prin misiunea de civilizare a societatii a fost sa defineasca ce inseamna sa fii tata si mama si sa-i invete pe oameni sa respecte limitele dintre relatiile de familie si comportamentul sexual.

Originea mitologica Povestea despre cstoria dintre Nwa i Fu Xi , care au fost o dat sora i frate, descrie modul n care ei au inventat proceduri adecvate de cstorie. La acel moment, lumea era nepopulata, asa ca cei doi frati au fost nevoiti s se cstoreasc ca sa populeze lumea, dar, n acelai timp, s-au simit ruinati de actul lor. Atunci ei s-au dus pn la Kunlun Shan 1 i s-au rugat la ceruri. Ei au cerut permisiunea pentru csnicia lor i au spus, "dac va dati consimtamantul s ne cstorim, va rugm sa faceti ceata sa ne nconjoare." Cerurile au dat permisiunea cuplului, si deodata vrful a fost acoperit n cea. Se spune c, n scopul de a ascunde timiditatea ei, Nwa si-a acoperit faa mbujorat cu un fan, batista. n prezent, n unele sate din China, miresele inca urmeaz obiceiul de a folosi un fan pentru a ascunde fata. Cstoriei matern i monogamia ntr-o cstorie materna, un barbat va deveni ginerele care a trit n casa soiei. Acest lucru s-a ntmplat n transformarea cstoriei antitetice n monogamie, ceea ce nsemna declinul matriarhatului i crestera dominaiei patriarhale in China antica. Practici istorice de cstorie Endogamia se practica ntre clasele diferite, clas superioar cum ar fi clasa Shi cstoriti ntre ei, oamenii de rand se cstoreau tot ntre ei, de asemenea, se evita cstoria cu sclavi i oameni obinuii. Aceast practic a fost pusa in vigoare prin lege. Ritualuri tradiionale de cstorie . O nunta moderna in dinastia Ming Cstoria a devenit un obicei ntre 402 i 221 .Hr.. In ciuda istoriei lungi a Chinei si a multelor zone geografice diferite, n esen, exist ase ritualuri, n general cunoscute ca cele trei scrisori i ase etichete (). Din pcate, pentru unele familii tradiionale, mama soiei nu poate merge la familia ginerelui decat la un an (n funcie de calendarul lunar chinezesc sau Anul Nou Chinezesc lunar) dup ce a trecut nunta. Cu toate acestea, n cursul acestui an fata se poate duce acasa n orice moment. ase etichete: Propunerea: Cnd prinii unui biat necstorit a gsit o poteniala nora, ei aleg un peitor (al crui scop este de a linisti conflictele de interese i incurcaturile jenante atunci cnd se discut posibilitatea cstoriei intre dou familii care nu se cunosc) si il trimit la familia fetei ca sa inainteze propunera. Zilele de natere: Dac fata aleasa i prinii ei nu au obiecii impotriva propunerii, peitoarea va potrivi zilele de natere n care Suan Ming (ghicitoare chinezeasca de noroc) este folosit

sunt unul dintre cele mai lungi lanuri muntoase din Asia, se extind pe mai mult de 3.000 de km. n sensul cel mai larg, acesta creaza marginea de nord a platoului tibetan de sud, a bazinului Tarim i Coridorul Gansu i continu in sud-est-ul rului Wei pentru a se termina in Cmpia Chinei de Nord.

pentru a prezice viitorul cuplului ce va fi. n cazul n care rezultatul din Suan Ming 2 a fost bun, atunci ei vor trece la pasul urmtor, inaintarea preului miresei. Preul miresei (cadouri de logodn): n acest moment familia mirelui aranjeaza ca peitoarea s prezinte preul miresei (cadouri de logodn), inclusiv scrisoarea de logodna familiei miresei. Cadouri de nunta: familia mirelui va trimite apoi o serie elaborat de produse alimentare, prjituri i obiecte religioase familiei miresei. Amenajarea nuntii: nainte de ceremonia de nunt, dou familii aleg o zi de nunt n conformitate cu Tong sheng 3. Selectarea unei zi de bun augur pentru a asigura un viitor bun pentru cuplu este la fel de importanta ca evitarea a ceea ce se crede a fi o zi cu ghinion. n unele cazuri, nu exista date de bun augur i cuplul trebuie s i revizuiasc gama de date alese. Ceremonia de nunta: Ritualul final va fi ceremonia de nunt real, n cazul n care mireasa si mirele au devenit un cuplu cstorit, care const in mai multe parti complexe: Procesiunea nuntii: procesiunea nuntii de la casa miresei la casa mirelui const intr-o trupa traditionala, sedanul miresei huajiao4, sedan-urile domnisoarelor de onoare (dac exist domnisoare de onoare) i zestrea miresei n alte forme dect bani. Primirea miresei: Procesiunea de nunta a familiei miresei se oprete la ua casei mirelui. Exist ceremonii care trebuie urmate pentru a primi mireasa si alaiul ei de nunt n casa mirelui, care variaz de la loc la loc. Ceremoniile actuale de nunta: Echivalente cu schimbul de jurminte n vest, cuplul inchina respect mpratului de Jad, zeitilor familiei (sau Buddha si Bodhisattva), strmoilor decedati, prinilor mirelui i miresei, altor batrani, dar i reciproc. Banchetele de nunta n societatea chinez. Banchetul nuntii este cunoscut sub numele de x-ju (, literalmente vin vesel) i este, uneori, mult mai important dect nunta propriu-zisa. Exist ceremonii, cum ar fi prezentarea ceremoniei vinului sau ceaiului de catre mireasa pentru parinti, sot si invitati. n nuntile moderne, mireasa, n general, alege rou (respectand tradiia chineza) sau alb (mai mult in Vest), dar majoritatea vor purta imbracaminte roie tradiionala. n mod tradiional, mirele este responsabil pentru costul prajiturilor xitang (de multe ori produse de patiserie),
2

Suan ming a calcula, viata; a fost utilizat de multe si diferite tehnici de divinaie de-a lungul perioadelor dinastice . Exist multe metode care sunt nc n practic, n China , Taiwan i Hong Kong n prezent, i vor rmne n uz din cauza exactitatii lor i popularitatii. De-a lungul timpului, unele dintre aceste concepte s-au mutat n cultura din Coreea , Japonia i Vietnam sub alte nume. De exemplu, "Saju" n Coreea are patru metode. Ex metode: citirea fetei , ghicitul in palma
3

; pinyin : Tngshng este un ghid de divinaie chinez i almanah. Se compune n principal dintr-un calendar bazat pe anul lunar chinezesc . 4 Lectica miresei

invitatiilor de nunta i nunta n sine. Banchetele de nunta sunt complexe i constau, de obicei, in 5-10 feluri de mancare speciale (ex: icre n supa sau ca decor pe partea de sus a unui fel de mncare pentru a simboliza fertilitatea). n mod tradiional, tatl miresei este responsabil de petrecere care este gazduita de mireasa si de alcoolul consumat n timpul banchetului. Exista doua banchete de nunta diferite: banchetul primar este gzduit de familia miresei, iar al doilea banchet (petrecere mai mica) gazduit de partea mirelui. n timp ce nunta n sine se bazeaz adesea pe alegerile cuplului, banchetele de nunta sunt un gest de mulumire i de apreciere, pentru cei care au crescut mireasa i mirele (cum ar fi bunici i unchi). De asemenea suntr organizate pentru a se asigura ca rudele fiecarei parti se intalnesc. Astfel, din respect pentru btrni, banchetele de nunta se fac de obicei n mod oficial i n mod tradiional, pe cel din urma generaia mai n vrst il considera a fi mult mai linistit. nainte de timpurile moderne, femeilor nu le era permis sa aleaga persoana cu care sa se marite. n schimb, familia miresei alegea viitorul so. Cstoriile au fost alese pe baza necesitilor de reproducere i de onoare, precum i necesitatea de tat i so. Alte obiceiuri de nunta Femeia aducatoare de noroc, care a fost angajata in prealabil de familia miresei, are grija de mireasa pe parcursul drumului spre casa ginerelui. Pocnitorile, care se folosesc pentru a indeparta spiritele rele, sunt arse chiar inainte de sosirea miresei. Ginerele isi asteapta mireasa. Un covor rosu este intins pe jos inaintea lecticii miresei pentru ca aceasta sa nu atinga pamantul cu picioarele ei goale. Alegerea datii nuntii conform almanahului Zilele favorabile nuntii sunt subiectul de interpretare al ghicitorilor de noroc care executa analiza bazata pe ziua de nastere a unei persoane (an, luna, zi si ora) dupa ce consulta almanahul chinezesc. Almanahul care cuprinde preziceri pentru intreg anul este vandut la inceputul fiecarui Nou An Lunar de vanzatori de strada sau in librarii. Semnul rosu al dublei fericiri hong shuang xi zi = 5 Fiecare jumatate a caracterului reprezinta caracterul chinezesc standard pentru fericire xi. Asadar cele doua caractere unite reprezinta dorinta celor doi miri de a fi fericiti impreuna. Caracterul shuang xi este folosit numai pentru a descrie fericirea conjugala nu si in alte scopuri.

Jocul usii
5

Wang an shi bine-cunoscut scriitor din dinasta Song 960-1127, fiind foarte bucuros ca numele sau a fost publicat pe lista candidatilor care au luat examenul, in ziua nuntii sale a scris acest caracter pe o hartie rosie si l-a lipit pe usa, de atunci toata lumea ii urmeaza gestul. (legendaNeobisnuitul caracter rosu al dublei fericiri - New Practical Chinese Reader lesson 38, )

Prioritate in ceremonia unei nunti are jocul usii jucat de prietenii miresei si de ginere la casa miresei. Jocul usii isi are originea in timpurile stravechi si reprezinta pentru ginere faptul ca mireasa este o fata incantatoare, atragatoare, iar familia si prietenii ei nu vor sa o marite. Ginerele este retinut la casa miresei, iar prietenii ei vor incerca sa il opreasca sa intre printr-un joc de intrebari despre mireasa, o modalitate de a testa daca ginerele este intr-adevar preocupat de mireasa. Ei vor recurge si la alte siretlicuri pentru a intarzia plecarea miresei. Mirele incearca sa-si cumpere calea de acces prin daruirea unor banuti simbolici impachetati in hartie rosie, Li shi. Intregul proces de tocmeala este vesel si bine-intentionat. Ceremonia ceaiului In ziua nuntii fericitul cuplu va servi ceai parintilor miresei si mirelui si altor invitati de stima, in ordinea varstei superioare. In traditia chineza, cineva este considerat matur si independent abia dupa ce se casatoreste. In schimb, invitatii vor darui cuplului aur, bijuterii si bani in plicuri rosii. Ceremonia nuntii - rezumat Ceremonia incepe odata cu sosirea mirelui si a grupului sau la casa miresei. Inainte de aceasta zi, zestrea miresei a fost trimisa acasa la mire. Inainte de intalnirea cu grupul sosit, mireasa va fi ajutata de o femeie batrana respectabila sa isi lege parul cu ata de bumbac colorata. Mireasa va purta rochie rosie, culoarea care sporeste placerea si este considerata aducatoare de noroc si fericire. Cand ajunge grupul petrecaret, mireasa, acoperita cu o batista rosie sau fan , trebuie sa planga impreuna cu mama sa pentru a arata supararea ca pleaca de acasa si despartirea de prieteni si familie. Ex: Miresele si femeile din comunitatea Tujia 6 practica obiceiul plansului de nunta timp de o luna inaintea nuntii. Mireasa este apoi condusa de fratele sau la lectica. La sosirea lecticii la locul nuntii, se asculta muzica si se ard pocnitori. Mireasa trebuie sa sara peste un mangal, vas plin cu jaratic ca sa treaca pragul , focul semnifica o viata viitoare buna. Cand lectica miresei ajunge la locul nuntii, mirele va trage trei sageti spre lectica pentru a alunga spiritele rele care s-ar fi alaturat miresei pe drumul spre casa ginerelui. Apoi mireasa este condusa pe un covor rosu cu alaiul de rigoare. Mirele si el imbracat tot in rosu, va face trei plecaciuni pentru a se inchina cerului, parintilor si sotiei. Apoi cuplul se va retrage in dormitorul nou, iar invitatii vor fi tratati cu un ospat. In timpul ceremoniei, parul miresei si al mirelui va fi taiat si pus laolalta intr-un saculet mic, aceasta semnificand legarea vietilor lor. Inelul
6

Are o populatie de peste 8 milioane de oameni, reprezinta a 6 a minoritate etnica din China; traiesc in lantul muntos Wuling - - Wlng Shnmi (Chongqing Hunan Hubei Guizhou )

In China, inelul era simbolul ciclului nedefinit, lipsit de orice solutie de continuitate, este cercul inchis. Cercul, o curba inchisa, perfecta care revine mereu asupra ei insasi, simbolizeaza infinitatea, integralitatea si unitatea. Gura centrala a inelului este locul de trecere al influentei ceresti. In numeroase povestirisi legende, inelul serveste drept mijloc de recunoastere, simbol al puterii sau al unei legaturi pe care nimic nu o poate sfarama, in plan ezoteric, inelul este inzestrat cu puteri magice. Tortul Tortul simbolizeaza o scara pe care cuplul o va urca spre succes, asa ca taierea sa va face de jos catre varf. Atentie! La nunta nu se daruiesc ceasuri de mana sau perete; ticaitul inseamna in traditia chineza venirea mortii. Cum anul 2012 este anul dragonului de apa in zodiacul chinezesc, exista doua inceputuri de primavara si se zice ca va fi un an promitator pentru casatorii. Anul dragonului de apa vine o data la 60 de ani, dragonul este o creatura mitica, care reprezinta norocul, oportunitatea si dragostea. Cei care sa casatoresc vor avea parte de o casatorie lunga precum dragonul si fericita. Poligamia Cultura traditionala nu interzice sau incurajeaza poligamia. Exceptie atunci cand este folosita ca modalitate de a obtine copii de gen masculin. Scopul practicii este limitat de numarul femeilor disponibile, dar si de resursele financiare ale barbatilor, din moment ce el trebuie sa fie capabil sa intretina femeile. Asadar poligamia este raportata la clasele superioare si cele mijlocii. In timp ce pentru restul populatiei monogamia reprezinta norma. Scrierile istorice sunt probabil schimbate in ceea ce priveste raspandirea poligamiei, din moment ce elita se presupune ca este prezentata de nenumarate ori in ele. Casatoria sororala Este un obicei n care un barbat se casatoreste cu sora sotiei lui. Mai trziu, acesta se extinde in a include verii ei sau femeile din acelai clan. Numele chinezesc este ( mei= sora mai mica, ying= co-bride/concubina). Acest act se poate ntmpla, n acelai timp cand se casatoreste cu prima sotie, la un moment ulterior n timp ce soia este nc n via, sau dupa ce ea moare. Aceast practic a fost frecvent n rndul nobilimii din dinastia Zhou , cu incidente care apar mai trziu. Mai multe sotii cu statut egal mpraii unor dinastii relativ minore sunt cunoscuti, pentru ca au avut mai multe imparatese. In circumstane speciale. De exemplu, n timp de rzboi un om poate fi separat de sotia sa si crezand in mod eronat c ea a murit, el se recstorete, i mai trziu prima sotie este gasita n via. Dup ce sunt reunite, cele dou soii pot fi recunoscute.
6

mpratul Qianlong Qinlngd din dinastia Qing a nceput sa permita poligamia in scopul de a zamisli motenitori pentru o alt ramur a familiei. Numita "motenire multipl" ( jin tio), n cazul n care un om este singurul fiu al tatlui su i unchiul su nu are nici un fiu, apoi de comun acord cu el poate sa se cstoreasc cu o soie care este in plus. Un copil de sex masculin din aceast uniune devine nepotul unchiului i motenitorul. Procesul poate fi repetat pentru unchii care sunt in plus. Pe lng tradiionala dorina pentru copiii de sex masculin care sa duca mai departe numele de familie, aceast alocaie rezolv parial o dilem creat de insusi mpratul. El a interzis recent toate formele non-patriarhale de motenire , din dorina de a pstra ordinea corect n rudenia chinez . Prin urmare, un cuplu fr fiu, nu poate adopta unul din cadrul unei familii numeroase. Ei, fie trebuie s adopte din exterior ( act privit de muli ca trecere a averii familiei unor persoane din afara) sau s nu aiba motenitor. Cele mai multe cstorii pentru motenire au oferit o cale de ieire din dilema, atunci cnd fratele soului avea un fiu. Concubinajul Femeile n concubinaj ( qi) au fost tratate ca fiind inferioare i se ateapt s fie subordonate soiei (dac exist una). Femeile nu erau casatorite in cadrul unei ceremonii oficiale, aveau mai puine drepturi chiar si n relaie, i ar fi putut divora arbitrar. In general, ele au statut social inferior sau au fost cumprate ca sclave. Femeile care au fugit ar putea deveni, de asemenea, concubine, deoarece o nunta formala necesit participarea prinilor ei. Numrul de concubine a fost cndva reglementat, dar difer n funcie de rangul barbatilor. mpraii aproape ntotdeauna au mai multe concubine regale. "dou soii primare" ( ). n mod tradiional, o femeie cstorit este de ateptat s triasc cu familia soului ei. n cazul n care soul trebuie s triasc departe de familia sa, cu toate acestea, ea trebuie s rmn cu socrii ei i s aib grij de ei. Un om care sufer, astfel, din cauza separarii cronice de soia sa, cum ar fi un comerciant de cltorie, se poate "cstori" cu o alt femeie acolo unde triete i poate nfiina o gospodrie separat cu ea. Avnd n vedere separarea geografic, a doua femeie de multe ori se considera o soie adevarata din toate aspectele practice, dar din punct de vedere legal aceast cstorie nu este recunoscut, i ea este tratat ca o concubina. n China, n special, n cazurile n care soia primara nu reuete s nasca fii pentru a pstra linia de sex masculin, o soie secundara are dreptul prin lege sa ia locul sotiei primare. Aceast practic a influenat creterea recent a poligamiei n China continental. De la deschiderea de frontier a Chinei n anii 1970, oamenii de afaceri din Hong Kong i Taiwan au nceput nfiinarea "soiilor secundare" () n partea continental. De atunci, practica sa rspndit in randul barbatilor locali cu stare. Potrivit legii penale chineze, oamenii cstorii care pleac de acas s triasc cu iubitele lor sunt considerati ca au comis bigamie .

Poliandria Poliandria , practica unei femei de a avea mai multi soi, n mod tradiional este considerata imorala, interzisa prin lege i mai puin frecventa n practic. Cu toate acestea, in istorie au existat cazuri n care un om din cauza srciei si-a vandut sau imprumutati soia temporar. In China moderna, deoarece Politica de a avea un copil n combinaie cu tehnologia cu ultrasunete i preferinele tradiionale de a avea copii de gen masculin a creat o lips de femei i un surplus de masculi, n unele cazuri, poliandria a fost adoptata ca o soluie la aceasta problema. Poliandria n anumite zone autonome tibetane din China este legala. Totui, acest lucru se aplic numai pentru tibetanii minoritilor etnice din regiune i nu altor grupuri etnice.

Surse: ^ Rubie Sharon Watson, Patricia Buckley Ebrey, Comitetul mixt pentru studii chineze (SUA) (1991). Cstoria i inegalitate n societatea chinez . University of California Press. p.. Adus de 2011-05-12. ^ Jennifer 8. Lee , New York Times , duminic 08 ianuarie 2010 p.. ST-15 (Stiluri de duminic) ^ Kay Ann Johnson, femeilor, al familiei, i Revoluia rnesc n China http://www.press.uchicago.edu/presssite/metadata.epl?mode=toc&bookkey=76671 ^ Materialism Romantic (de dezvoltare a instituiei cstoriei i a normelor conexe n China) , gndirea chinez , octombrie 2011 ^ (chinezesc), sina.com , 23 mai 2011 ^ China.org.cn Drept Penal