Sunteți pe pagina 1din 4

TESTE PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR LA TEHNICA ANALIZELOR DE LABORATOR

Ing Ioli Luncan

Nr

Întrebare

Răspuns

Obs

crt

1

Punctaţi 4 puncte care stau la baza realizării scării de puncte

1. Elaborarea unui punctaj care să reflecte corect criteriile de calitate în funcţie de importanţa fiecăruia în aprecierea calităţii

2. Să reflecte o varietate rep-roductibilă a criteriilor

a,b,

c,d

 

3. Variaţiile de punctaj să fie minime,

4. Punctarea să fie analizată statistic

2

Pragul absolut al senzaţiei este

a. Cea mai mică valoare a unei stimulări care determină o senzaţie

a

b. Cea mai mare caloare a unei stimulări, capabilă a producă o senzaţie

c. Valoarea medie a unei stimulări, capabilă de inducerea unei senzaţii

3

Ce este sensibilitatea senzorială?

a. Capacitatea de a percepe stimulii

b

b. Capacitatea de a percepe stimulii din mediul extern/intern şi de a –i transforma în senzaţii

c. Capacitatea de a percepe stimulii din mediul extern şi de a- i transforma în senzaţii

4

Sensibilitatea senzorială este :

a. Direct proporţională cu pragul sensoria

b

b. Invers proporţională cu pragul sensoria

c. Nu depinde de valoarea pragului senzorial

5

Pragul diferenţial reprezintă :

a. Cea mai mică valoare perceptibilă între 2 stimuli

a

b. Valoarea de medie aritmetică dintre 2 stimuli

c. Valoarea maximă perceptibilă dintre 2 stimuli

6

Ce este aprecierea ?

a. Este examinarea senzorială prin care degustătorul descoperă anumite însuşiri senzorială prin utilizarea unei scări de valori

a

b. Este examinarea senzorială prin care degustătorul descoperă anumite însuşiri senzorială prin utilizarea comparării

c. Este examinarea senzorială prin care degustătorul descoperă anumite însuşiri senzorială prin utilizarea metodelor preferenţiale

7

Unde este utilizată aprecierea, cel mai des?

a. La stabilirea caracterelor standard a unui produs

a,c

b. La verificarea periodică a calităţii produselor

c. La verificarea produselor puse în vânzare, suspectate de depreciere

8

Care este rolul comparării ?

a. De a determina diferenţele dintre produse diferite

b

b. De a determina diferenţe slab sesizabile dintre produse apropiate

c. De a determina diferenţe apropiate între produse de origine vegetală

9

Metoda comparării este utilizată la :

a. Controlul permanent de fabricaţie

 

a,b

b. La recepţia caritativa

 

c. La stabilirea caracterelor standard a unui produs

10

Ce este selecţia?

a. Este examinarea care se manifestă prin alegere

a,b,

c

b. Examinarea care se manifestă prin refuz

 

c. Examinarea caer se manifestă prin preferinţă

11

Ce este testul pereche ?

a. Constă în examinarea succesivă / repetată a 2 probe

a,

b, c

b. Constă în examinarea unui anumit număr de probe, clasarea lor pe perechi formate din eşantioanele aceleiaşi probe

c. Constă în examinarea unui anumit număr de probe, clasarea lor pe perechi formate din eşantioanele probelor diferite

12

Care sunt întrebările specifice pentru testul pereche?

a. Dacă probele din produsul A sunt diferite de probele din produsul B

a,b

b. Dacă probele din produsul A sunt identice cu cele din produsul B

c. Nu are importanţă faptul că ele sunt identice sau diferite

13

Alte întrebări pentru testul pere- che

a. Dacă sunt probe din acelaşi produs, de ce există minimă diferenţă de calitate ?

b,c

b. Dacă sunt probe diferite, în ce constă această diferenţă

c. Dacă probele produsului A sunt considerate probe standart, prin ce diferă proba A de proba B?

14

Precizaţi care sunt etapele testu- lui pereche

Etapele testului pereche sunt următoarele :

   

1. Liederul de grup efectuează următoarele acţiuni :

 

Pregăteşte probele pentru degustare – probele vor fii dentice, ca şi formă, conţinut, greutate, dispuse pe acelaşi tip de vase,

Face o dublă codificare :

cu

A

va

nota

probele din produsul standartşi cu B cele care trebuie analizate

Codificarea a 2 –a este făcută pentru degustători şi constă în notarea cu numere pare /impare a probelor standart şi cu numere impare /pare a probelor de analizat

Codurile sunt lipite pe farfurii/pahare, sunt vizibile şi sunt trecute în fişa de analiză

Pregăteşte fişele de analiză şi de sinteză

 

Pregăteşte seturile de probe: ele vor cuprinde, în număr egal, probe din A şi B, doar că dis-puse aleator; precizează degustătorilor că trebuie să împerecheze probele identice/probe din ambele produse

Fiecare pereche din probe va fi trecută în fişa degustătorului

Liederul, după terminarea degustării, va aduna fişele de analiză şi va urmări corecti-

   

tudinea degustării

 

Dacă 30% din total rezultate sunt greşite, se reia degustarea

15

Definiţi testul duo - trio

a. Testul constă în prezentarea a 3 probe A, B, C o dată / repetat degustătorilor,

a

b. Testul constă în prezentarea a 4 probe :

A,B,C,D o dată /repetat degustătorilor

c. Testul constă în prezentarea a 2 probe A, B degustătorilor, o singură dată

16

Care sunt întrebările specifice testului duo trio?

a. Dacă B; respectiv C diferă de proba A – care este proba martor

b,c

b. Dacă B, C diferă de A

c. Dacă B şi C sunt asemănătoare?

17

Care sunt etapele metodei com- parative duo trio ?

Etapele metodei comparative duo – trio sunt urmă- toarele :

 

Liederul de grup, după pregătirea sălii de de-gustare, pregăteşte probele de analizat :

sunt de comparat 3 probe, din care una este considerată ca probă standart;

Codifică probele astfel : în prima codificare, notează cu A , B şi C cele 3 probe, supuse analizei; notează cu numere aceleaşi probe , de data aceasta , ele sunt văzute de degustători;

Anunţă degustătorii că una din cele 3 probe este proba martor, ei trebuind să determine gradul de apropiere /diferenţiere dintre pro- bele celelalte şi proba martor;

Degustătorii sunt anunţaţi că prima probă din stânga este proba martor, iar celelalte 2 probe trebuie să fie analizate în raport cu cea martor; fie să determine care din cele 2 probe sunt asemănătoare /identice cu proba martor sau care sunt cele diferite

Degustătorii nu au voie să mişte probele din poziţia în care au fost puse

În fişa de analiză vor bifa, conform cererii liederului de grup, proba/probele asemănă- toare / diferite de proba martor

După terminarea degustării, liederul de grup adună fişele de analiză şi face decodificarea – trecând numerele în litere; astfel, observă corectitudinea/ greşeala în apreciere

Dacă 30% din rezultate sunt greşite, analiza se repetă

18

Definiţi metoda de comparaţie triangulară

a. Este metoda în care se compară 3 probe :

c

A,B,C, fiind precizată proba martor

 

b. Este metoda în care se analizează 3 probe :

A,B,C, dar nu este precizată proba martor

c. Este metoda în care se analizează 3 probe :

A,B,C în care 2 sunt identice, una diferă

19

Care sunt probele ce trebuie re- cunoscute?

a. Cele 2 probe identice

a

b. Cele 2 probe diferite

   

c. Toate probele

   

20

Enumeraţi variantele de combi- nare dintre probele de analizat

a. A = B

a,b,

b. A = C

c

 

c. B = C

21

Dacă produsele de analizat le notăm cu T şi E, precizaţi va- riantele posibile !

a. TEE

a,b,

b. ETE

c,d,

c. EET

e,f

 

d. TET

e. ETT

f. TTE

g. EEE

h. TTT

22

Descrieţi modul de analiză

Etapele de analiză sunt următoarele :

   

Liederul de grup pregăteşte probele, în canti- tate, formă, aspect identic

Pregăteşte

fişele

de

analiză

pentru

degustător , cât şi fişa de centralizare a datelor

Realizează codificarea primară – notând cu litere probele şi fixând varianta ( una din cele 6 posibile ); realizează a 2 –a codificare, în care fiecare literă o codifică prin numere

Degustătorii primesc seriile de probe, în grupe de 3; ei sunt anunţaţi că pot începe degustare din orice parte; nu este precizată care este proba martor

În fişa lor vor , vor bifa, conform variantei alese, probele identice / diferite

După terminarea degustării, liederul de grup adună fişele, le decodifică şi stabileşte corectitudinea degustării

Dacă peste 30% din rezultate sunt incorecte, analiza se repetă