Sunteți pe pagina 1din 32

Ministerul Educatiei si Cercetarii Universitatea din Bucuresti Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Catedra: Psihopedagogie speciala

Psihopedagogie speciala
Programa pentru

examenul de definitivare nvmnt obinerea gradului didactic II Tematica pentru

obinerea gradului didactic I

PSIHOPEDAGOGIA SPECIALA A DEFICIENTULUI DE INTELECT TEMATICA PENTRU DEFINITIVAT SI GRADUL II MODUL I - Problematica generala a psihopedagogiei deficientului de intelect 1. Stadialitate si evolutie 2. Handicapul de intelect Concepte, definitii, frecventa, terminologie. Sistemul actual de asistenta, educatie speciala si recuperare pentru deficienii de intelect (in tara noastra si strainatate). Obiective generale si specifice ale acestui sistem.* Tendinte moderne in conceperea si organizarea asistentei, educatiei speciale si recuperarii deficienilor de intelect. Modalitati variate de realizare in practica a ideilor de integrare, scolarizare, normalizare si socializare. 3. Etiologia specifica in deficiena de intelect. Clasificarea deficienilor de intelect dupa etiologie, gravitate, forme de manifestare. Caracterizarea principalelor sindroame oligofrenice. 4. Factorii dezvoltarii psihice Specificul relatiei si interactiunii intre ereditate mediu educatie la persoanele cu handicap de intelect. Raportul invatare dezvoltare compensare la aceste persoane.* 5. Comun i specific n manifestarea tulburrilor de limbaj Consecinte ale acestor perticularitati in activitatea de educatie speciala si de recuperare. 6. Dezvoltarea compensatorie. Specificul relaiei nvare dezvoltare la elevii cu deficien mental. - conceptual de compensare i de dezvoltare compensatorie; - conceptual de nvare; - elemente specifice ale relaiei nvare dezvoltare: - intarziere, dizarmonie, nelegere parial sau trunchiat; - rigiditate,inertie,fragilitatea personalitatii, fragilitatea si labilitatea conduitei verbale; - trasaturi temperamentale si de caracter;

___________________
* Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

Consecintele acestor particularitati in activitatea de educatie speciala si recuparare (in comunicare, n formarea i structurarea limbajului, in activitatea de cunoastere, in activitatea practica - manuala, etc.) . * 7. Afectivitate si procesele volitive la deficienii de intelect. Particularitati ale afectivitatii si procesele volitive: instabilitate, rigiditate, dezechilibru de autoreglaj, insuficienta, mobilizare, etc. Consecinte ale acestor particularitati in activitatea de educatie speciala si recuparare. Modalitati de prevenire si combatere a consecintelor negative. 8. Temperamentul si caracterul la deficienii de intelect. Particularitati ale acestora. Consecinte in activitatea de educatie speciala si recuperare. 9. Modificarile de ansamblu in structura personalitatii la deficientul de intelect. Interactiunea dintre personalitate, conduita verbala si comportament. Modelarea compensatorie a personalitatii in procesul de educatie speciala si recuperare a deficienilor de intelect. 10. Diagnosticul diferential la deficienii de intelect Metode, procedee, tehnici, instrumente, in perspectiva elaborarii programelor individuale de recuperare complexa si a initierii masurilor de orientare reorientare scolara si profesionala . * Specificul diagnozei si prognozei in psihopedagogia speciala. MODULUL II Problematica aplicativa a psihopedagogiei deficientului de intelect 1. Perioade optime sensitive i zonele dezvoltrii 2.Teorii ale nvrii cu aplicaii la deficientul mental. 3.Organizarea si formele procesului de instruire si educationalrecuperator pentru deficienii de intelect. - clasa, grupa de educatie, grupa de pregatire practica si grupa de corectare-principalele structuri organizatorice ale procesului instructiveducativ-terapeutic, desfasurat in unitatile speciale pentru deficienii de intelect; - forme de activitate diferentiala (pe grupe de nivel) si individualizata (programe terapeutice individuale); * - specificul relatiei educat-educator in contextul activitatilor de grup si individuale, organizate cu elevii deficieni de intelect . *

4. Obiectivele si continutul procesului de instruire si recuperativeducational pentru deficienii de intelect. - obiectivele generale comune cu scoala obisnuita (instructivcognitive si aplicativ practice);* - obiective generale specifice, educaiei speciale;* - curriculumul educatiei speciale. * 5. Specificul metodicii predri/nvrii in activitatile de instruire, educatie si recuperare a deficienilor de intelect. * - obiectivele de referin i cele operaionale; - coninuturile nvrii i proiectarea acestuia pe tipuri de activitati, cu precizarea standardelor de realizare; - modele de proiectare, planificare i de proiecte didactice; - adaptarea principiilor didacticii; valorizarea principiilor specifice educaiei speciale; - mijloace didactice i materiale specifice; - metode, procedee, exerciii, tehnici de lucru etc. MODULUL III Aspecte concrete privind metodica in activitatea cu deficienii de intelect 1. Metodologia predarii invatarii cunostintelor elementare n cadrul ariei curriculare limb i comunicare - greutati aparte intampinate de elevii deficieni mental in procesul invatarii limbii romane, ca disciplina scolara; explicarea cauzelor (psihologice) ale acestor dificultati si alegerea demersului metodologic vizand depasirea dificultatilor in: - utilizarea metodei fonetice analitico-sintetice, inactivitatea de instruire a citit-scrisului; - exersarea citirii, corecte, constiente si expresive si a capacitatii de redare cu cuvinte proprii a celor citite; - exersarea scrierii lizibile (caligrafice) si corecte (ortografice); - exersarea exprimarii corecte (oral si in scris) respectand regulile gramaticale elementare; - largirea si dezvoltarea vocabularului, accentuarea expresivitatii orale, consolidarea pronuntiei corecte, etc. 2. Metodologia activitatilor de stimulare si corectare a limbajului in activitatea cu deficienii de intelect. Contributia activitatilor obisnuite instructiv-educative la stimularea dezvoltarii si corectarea limbajului. Metodologia activitatilor de corectare individuala sau grupuri restranse in cabinet. * 3. Metodologia activitatilor de stimulare si corectare a psihomotricitatii deficiienilor de intelect in cadrul activitatilor
4

-----------------------------------------------------------------1. Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

instructiv-educative obisnuite (indeosebi al activitatilor de educatie fizica, desen, indeletniciri manuale etc.) cat si la cabinet. 4. Metodologia predarii-invatarii cunostintelor elementare n cadrul ariei curriculare matematic i tiine a elevilor cu deficien mental. Dificultatile intampinate de elevii cu deficien de intelect in procesul invatarii cunostintelor elementare de aritmetica si geometrie. Explicarea cauzelor (psihologice) si alegerea demersului metodologic vizand depasirea dificultatilor in: - insusirea numeratiei orale si a numeratiei scrise; - efectuarea operatiilor aritmetice; - rezolvarea unor probleme simple; - utilizarea practica a unitatilor de masura (exercitii cu numere concrete). - cunoasterea mediului inconjurator (natural, geografic si social); 5. Metodologia nvrii n cadrul ariilor curricluare arte i tehnologii - abilitate manuala si pregatire pentru munca; - educaie estetic (educaie muzical, plastic etc.) - organizarea timpului liber (autoservire, joc, activitati sportive, vizionari de spectacole, vizite, excursii, intreceri etc.). 6. Metodologia ergoterapiei, ca element al procesului de recuperare complexa a deficienilor de intelect. Rolul terapeutic al activitatilor de instruire practica, manuala. Limite si contradictii ale sistemului actual de orientare si pregatire cuprinde in activitatea de munca a deficienilor de intelect (cu forme medii si lejere). Aspecte sociale multiple ale integrarii in munca a deficienilor de intelect, in regim obisnuit sau protejat. Specificul activitatilor de instruire practica elementara, de educatie terapeutica si de formare a deprinderilor simple de autoservire si comportament la persoanele cu deficien sever si profund. 7. Orientri actuale n evaluarea complex a elevilor cu deficiene mentale - aspecte generale ale evalurii diagnostice; - psihodiagnoza i procesul de evaluare a elevilor; - orientarea formativ n evaluarea cazurilor de deficien mental;

- tipuri de evaluare: iniial, continu, sumativ, periodic, final,predictiv etc.; -rolul profesorului n evaluarea continu a elevului deficient mental. 8. Factori care participa la procesul de educatie speciala si de recuperare a deficienilor de intelect. * Rolul dirigintelui clasei, al psihopedagogilor, al psihologului, al educatorului, al parintilor etc. Forme concrete si modalitati de colaborare intre acesti factori.

BIBLIOGRAFIE Arcan P., Ciumageanu D.: Copilul deficient mintal, Timisoara, Ed, Facla, 1980. Chiva M.: Tablouri psihologice ale debilitatii mintale diferentiale dupa etiologie, in Zazzo R. (coord.); Debilitati mintale, Bucuresti, E.D.P., 1979. Paunescu C.: Deficienta mintala si organizarea personalitatii, E.D.P., Bucuresti, 1978. Paunescu C.: Deficienta mintala si procesul invatarii, E.D.P., Bucuresti, 1977. Popovici V.D.: Dezvoltarea comunicarii la copii cu deficiente mintale, Bucuresti, Ed. Fundatiei Humanitas, 2000. Popovici, V. D. : Elemente de psihopedagogie integrrii, Bucureti, Editura Pro Humanitate, 1999 Verza, E. F. Afectivitatea i comunicarea la copiii cu dificulti, Ed. Fundaia Humanitas, 2004 Preda V.: Particularitatile explorarii vizuale si ale capacitatii de orientare si structurare spatiala la deficientii mintali. Implicatiile lor in activitatile didactice si corectiv-compensator, in E. Verza Metodologii contemporane in demeniul defectologiei si logopediei, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 1997. Pufan C.: Conditionarea invatarii de relatii individuale si interpersonale la elevii din scoala generala, scoala speciala pentru surzi si scoala ajutatoare, in: Analele Universitatii din Bucuresti, nr.22/1973. Pufan C.: Implicatii ale afectivitatii in conditionarea conduitei la deficientul mintal si imbecili, in: Revista de Pedagogie, nr.6/1980. Radu Gh. si Stoiciu Marta E.: Unele caracteristici ale invatamantului pentru debili mintali, Bucuresti, E.D.P., 1976. Radu Gh.: Elemente de specificitate in profilul psihologic al deficientilor mintali. Implicatii in activitatea de invatare, in Revista de Psihologie, nr.2/1979. Radu Gh.: Moment important in procesul dezvoltarii sistemului de educatie speciala pentru handicapatii mintal in Revista de Educatie Speciala, nr.1/1991. Radu Gh.: Particularitati ale conduitei la handicapatul mintal, pe fondul trasaturilor sale de specificitate, in Emil Verza Elemente de psihopedagogia handicapatilor, Bucuresti, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 1990.

Radu Gh.: Contradictii ale sistemului actual de invatamant pentru handicapati mintal, in Revista de Educatie Speciala, nr.1/1992. Radu Gh. si colab.: Introducere in psihopedagogia scolarilor cu handicap, Bucuresti, Ed. Pro-Humanitate, 1999. Radu Gh.: Psihologie colar pentru nvmntul special, editura Fundaiei Humanitas, Bucureti, 2002. Rosca M: Psihologia deficientilor mintali, Bucuresti, EDP, 1967. Schiopu U. si Verza E.: Psihologia varstelor, Bucuresti, E.D.P., 1997. Sima I.: Date catamestice privind integrarea socioprofesionala a deficientilor mintal in E. Verza Metologii contemporane in domeniul defectologiei si logopediei, Tipografia Universitatii Bucuresti, 1987. Sirian V.: Procedee pentru stimularea coordonarii manuale la handicapul mintal, in E. Verza Elemente de psihopedagogia handicapatilor, Tipografia Universitatii Bucuresti. Stanica I.: Raportul cercetare practica recuperatorie in conditiile disfunctiei mintale si senzoriale, in Revista de Educatie Speciala, nr.1/1991. Verza E.: Psihologia integrarii si normalizarii in Revista de Educatie Speciala, nr.1/1992. Verza E.: Disgrafia si terapia ei, Bucuresti, E.D.P., 1983. Verza E.: Psihopedagogie speciala (manual), Bucuresti, E.D.P., 1999. Verza E Conduita verbala a scolarilor mici, Bucuresti, EDP, 1973. Verza E.F.: Introducere in psihopedagogie speciala si asistenta sociala, Bucuresti, Ed. Fundatiei Humanitas, 2002 Vlad, El., Evaluarea in actul educativ terapeutic, Edit. Prohumanitate, Bucuresti, 1999. Zazzo R.: Debilitatile mintale, Bucuresti, E.D.P., 1994. Probleme de defectologie vol. XI (coordonare stiintifica E.Verza), Bucuresti, E.D.P., 1983. Metodologii contemporane in domeniul defectologiei si logopediei (coordonare stiintifica Verza E.), Tipografia Universitatii Bucuresti, 1987. Elemente de psihopedagogia handicapatilor (coordonare stiintifica Verza E.), Tipografia Universitatii Bucuresti, 1990.

Probleme de defectologie (coordonare stiintifica Verza E.), Tipografia Universitatii Bucuresti, 1988. Revista de educatie speciala. Revista de psihopedagogie.

PSIHOPEDAGOGIA SPECIAL A DEFICIENEI DE AUZ TEMATICA PENTRU DEFINITIVAT I GRADUL II MODULUL I PROBLEMATICA GENERAL A. ASPECTE INTRODUCTIVE 1. Stabilitate i evoluie uman. 2. Problema compensrii psihice i sociale a copiilor deficieni de auz prin sistemul de nvmnt. 3. Direcii de dezvoltare a procesului de nvmnt special pentru defcienii de auz. Raportul dintre coninutul i structura nvmntului special pentru deficieni de auz n contextul modernizrii. 4. Noiuni fundamentale ale psihopedagogiei deficienilor de auz: a. definiie, concepte, locul surdologiei n cadrul psihopedagogiei speciale; b. ramurile surdologiei, relaiile cu celelalte tiine; c. metodologia cercetrii tiinifice n surdologie, izvoarele psihopedagogiei deficienilor de auz;* 5. Evoluia recuperrii i a educaiei surzilor n societate, raportul dintre cercetarea tiinific i practica recuperatorie. Formarea i dezvoltarea surdopsihologiei i surdopedagogiei ca tiine.* 6. Evoluia cercetrii tiinifice n domeniul surdopedagogiei n ara noastr i pe plan mondial. Probleme actuale*. 7. Cauze, tipuri i grade de surditate i hipoacuzie. Aspecte morfofuncionale, sociale i pedagogice. Consecinele surditii i hipoacuziei asupra dezvoltrii somatice i psihice a handicapailor de auz, n funcie de cauzele, tipurile afeciunilor respective. 8. Scopul i sarcinile procesului de nvmnt din colile pentru deficienii de auz. 9. Coninutul nvmntului pentru surzi i hipoacuzici. Planurile de nvmnt, programele colare i manualele. Cerinele didactice generale i speciale de care trebuie s se in seama n alctuirea planurilor, programelor i manualelor colare.*

___________________________
Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

ELEMENTE DE SURDOTEHNIC 1. Depistarea precoce i intervenia timpurie n educarea copilului deficient de auz. 2. Examinarea auzului. Modaliti de examinare a auzului examenul cu ajutorul vocii (acumetria vocal), examenul cu diapazoane etc. Examinarea funciilor auditive i vestibulare. 3. Audiometria tonal i vocal, interpretarea examenului audiometric. 4. Aparate i instalaii utilizate n scopul amplificrii vorbirii i al compensrii tulburrilor de auz i vorbire. Folosirea lor individuale i colectiv. Cunoaterea utilizrii aparaturii. 5. Protezele auditive i contribuia lor compensatorie. Rolul surdotehnicii n creetrea eficienei nvrii. 6. Relaia dintre compensarea natural i tehnic. 7. Clasificarea mijloacelor surdo-tehnice (individuale, colective, portative, fixe, mecanice, electrice, electronice etc) i descrierea lor n funcie de analizator (auditive, vizuale, vibrotactile, electrostimulatoare, combinate). B. PROBLEME DE SURDOPSIHOLOGIE 1. Consecinele generale ale surditii asupra recepionrii informaiei de ctre elevul cu deficen de auz. 2. Specificul dezvoltrii psihice a copilului deficient de auz n comparaie cu copilul auzitor, teorii moderne cu privire la ambiana cea mai adecvat pentru dezvoltarea psihic a copiilor cu deficiene de auz. 3. Problema compensrii deficenei de auz de auz. 4. Relaiile dintre imagine, gest i cuvnt la surzii n curs de demutizare. 5. Specificul proceselor de cunoatere la deficienii de auz (surzi, asurzii), cu accent deosebit pe: a. particularitile senzaiilor, percepiilor i reprezentrilor; b. particularitile memoriei; c. particularitile gndirii i limbajului. Trecerea de la gndirea n imagini la gndirea noional-verbal i de la limbajul mimico-gesticular la limbajul verbal; d. operaiile logice, analiza, sinteza, generalizarea, abstractizarea, comparaia, analogia, judeci i raionamente, diferenieri n dezvoltarea psihic a copilului deficient de auz n raport de cel normal-auzitor; e. particularitile imaginaiei;
10

f. statutul socio-afectiv al surdului. ___________________________


* Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

Rolul i importana ateniei la elevii deficieni de auz n procesul educaional. 7. Specificul sferei emotiv-voliionale. 8. Motivaia: dinamica motivelor nvrii la grdinie i n coal. Motivaia pentru nsuirea limbajului verbal; valoarea instructiveducativ a motivaiei n nvare. 9. Dezvoltarea i educarea personalului elevilor deficieni de auz: a. conceptul de personalitate; specificul lui la surzi; b. structura i dinamica personalitii: temperamentul, aptitudinile, caracterul, interesele, nivelul aspiraiei.
6.

1. 2. 3. 4. 5.

CUNOATEREA ELEVILOR DEFICIENTI DE AUZ Importana i necesitatea cunoaterii psihopedagogice a elevilor deficieni de auz; Metodele i tehnicile de cunoatere: observaia, experimentul, analiza activitii elevilor, convorbirea, studiul de caz, chestionarul, ancheta. Testele. Fia psihopedagogic i modalitatea de lucru cu aceasta; Criteriile care trebuie s stea la baza caracterizrii psihopedagogice a persoanei surde. Importana i necesitatea diagnosticului diferenial ntre surditate, hipoacuzie, mutism afazic; Clasa colar ca grup social i importana studierii ei:* a. relaiile interindividuale i rolul lor n formarea personalitii copiilor cu deficiene de auz; b. modaliti psihopedagogice de intervenie direct n viaa clasei de surzi n scopuri moral-educative.
C.

D.

ORIENTAREA PROFESIONAL, PREGTIREA PENTRU MUNC. NCADRAREA N PRODUCIE A DEFICIENTILOR DE AUZ.

1. Importana compensrii prin munc a deficienilor de auz. 2. Orientarea colar i preorientarea profesional pentru deficienii de auz, urmrirea adaptrii la profesie a deficienilor de auz. 3. Munca factor de baz pentru integrarea activ a deficienilor de auz n societate.

___________________________
* Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

11

METODE I PROCEDEE DE EVALUARE A PROGRESULUI COLAR AL ELEVULUI SURD* - Evaluarea. Tipuri de evaluare: iniial, periodica, sumativ, final etc. Principii tiinifice ale aprecierii elevului: criterii, norme, procedee. Posibiliti de aplicare la deficienii de auz.
E.

MODULUL

II

PROBLEME

SPECIALE

DE

SURDO-

PSIHOPEDAGOGIE ACTIVITATEA DE NVARE LA ELEVII DEFICIENI DE AUZ

Teorii ale nvrii cu aplicaii la activitaile din instituiile colare pentru deficienii de auz.* 2. Formarea operaiilor intelectuale i nvarea pe modele. Caracterul polisenzorial al reflectrii realitii n condiiile deficienei de auz. 3. Transferul i interferena cunotinelor i deprinderilor la deficienii de auz. 4. Caracterul formativ al procesului de nvmnt pentru deficienii de auz n etapa actual - mijloc esenial al creterii randamentului colar i al prevenirii insucceselor colare. 5. Procesul de nvmnt i organizarea lui n unitile de nvmnt. 6. Aplicarea principiilor specifice didacticii nvmntului special. 7. Specificul aplicrii principiilor didactice n instituiile speciale pentru deficienii de auz.* 8. nsuirea limbii de ctre copii surzi pe baza principiului comunicrii verbale. 9. Contribuia metodelor de nvmnt la dezvoltarea capacitilor cognitive ale elevilor (rolul conversaiei demonstraiei, expunerii, algoritmizrii, problematizrilor. 10.Specificul aplicrii metodelor didactice n colile specifice pentru deficieni de auz.* 11.Conceptul de demutizare: a. nsuirea laturii fonetice (articulatorii) a limbii; b. nsuirea lexicului; c. nsuirea construciei gramaticale a limbii. 12.Recepia vorbirii. Labiolectura: definiie, terminologie, tipuri: - nelegerea mesajelor receptate prin labiolectura; - participarea proceselor psihice n labiolectura.
1.

___________________________
12

* Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

13.Emiterea vorbirii. Ortofonie. Sarcini ortofonice: - formarea i exersarea respiraiei verbale; - educarea sensibilitii vibrotactile i interaciunea analizatorilor; - emiterea sunetelor i corectarea defectelor de pronunie; - coarticulaia; - nvarea elementelor prozodice ale limbii (ritm, accent, intonaie); - dezvoltarea auzului, corectarea pronuniei pe baza de auz. 14. Implicaiile i specificul aplicrii metodelor clasice de demutizare: - metoda oral - metoda grafic - metoda dactil (dactilografia). Diferite forme de aplicare a sistemului dactil, avantajele i limitele n folosirea limbajului dactil. 15. Limbajul mimico-gestual i raportul cu limbajul oral. Implicaii i limitele limbajului mimico-gestual. 16. Asemnri i deosebiri ntre procesul de nvmnt din coala de mas i cel din coala special pentru deficieni de au MODULUL III PROBLEMELE DE SURDOMETODIC 1. Metodologia formrii i dezvoltrii vocabularului activ i pasiv la surzi n procesul demutizrii.* 2. Importana, scopul i sarcinile predrii citit-scrisului la deficienii de auz; metode i procedee moderne de nsuire a citit-scrisului n etape: preabecedar, abecedar, postabecedar. 3. Modaliti de realizare a citirii corecte, curente, contiente i expresive. 4. Metode i procedee utilizate n nsuirea structurilor gramaticale n vederea comunicrii orale i scrise. 5. Metode i procedee folosite la leciile de structurare i de formare a limbajului. 6. Specificul predrii lecturii literare n coala pentru deficieni de auz 7. Probleme specifice ale predrii i nsuirii noiunilor matematice. 8. Metode i procedee folosite n predarea geografiei, istoriei, tiinelor naturale, fizicii, chimiei, desenului, educaiei fizice.* 9. Contribuia general i cea special a procesului de nvmnt la dezvoltarea vorbirii copilului surd.

13

10.Rolul profesorilor de alte specialiti n dezvoltarea i corectarea limbajului elevilor surzi sub aspect semantic i articulatoriu.* ___________________________
* Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

11.Importana i specificul mbinrii activitilor frontale cu munca individual n instituiile specifice pentru deficienii de auz; metode i procedee. 12.Munca independent i valenele ei formative, modaliti de organizare a muncii independente la deficienii de auz. 13.Metodologia organizrii activitilor de cunoatere. 14.Terapia ocupaional, valene formative. 15.Activiti de abilitare manual. 16.Activiti de expresie plastic: desen, pictur, desen dup natur, din imaginaie, modelaj, custuri. Procedee de formare a comunicrii verbale n activitile de expresie plastic. 17.Activiti de expresie motric (confecionri din hrtie, plastilin, carton, ndoituri, mpletituri); Contribuia acestor activiti la formarea comunicrii verbale. 18.Formarea autonomiei personale i sociale. 19.Comunicarea n mediul ambiant, incidental (spontan) i dirijat (organizat): crearea situailor naturale pentru comunicare. 20.Jocurile (didactice, de micare, de construcii, simulative) i valenele lor formative. Importana jocurilor pentru exersarea i dezvoltarea limbajului. Modulul IV. Orientri actuale n evaluarea complex a elevilor cu deficiene de auz - aspecte generale ale evalurii diagnostice; - psihodiagnoza i procesul de evaluare a elevilor; -orientarea formativ n evaluarea cazurilor de deficien auditiv ; - tipuri de evaluare: iniial, continu, sumativ, periodic, final,predictiv etc.; -rolul profesorului n evaluarea continu a elevului deficient de auz; 7. Factori care participa la procesul de educatie speciala si de compensare a elevilor deficieni de auz * Rolul dirigintelui clasei, al psihopedagogilor, al psihologului, al educatorului, al parintilor etc. Forme concrete si modalitati de colaborare intre acesti factori.

14

BIBLIOGRAFIE Benescu C. - Probleme metodice de tehnica vorbirii i labiolectura, Bucureti, E.D.P., 1983. Caraman L. Caraman Al.- Metodologia procesului demutizrii, E.D.P., 1983. Damaschin D. - Defectologie teoria i practica compensaiei la nevztori, ampliopi i orbi surdo-mui, E.D.P., 1973. Mare V. - Tendine actuale n Psihologia deficienilor auditivi, n psihologia educaiei i dezvoltrii, Academia R.S.R., 1983. Mare, V - Date experimentale cu privire la perceperea vorbirii pe cale vibrotactila, in Probleme de defectologie, vol.VIII, Bucuresti, EDP, 1971. Mare, V; Tif, L - Date experimentale cu privire la deficienta sensibilitatii vibrotactile la copiii surzi, in Probleme de defectologie, vol.III, Bucuresti, EDP, 1970. Mondanton A. - Cum interpretm probele funcionale ale urechii interne, Ed. Medical, 1965. Radu Gh. - Contradicii ale sistemului actual de nvmnt pentru handicapaii mintali, Rev. de Educaie Special nr. 1/1992. Pufan C. - Probleme de surdo-psihologie, vol. I/1972 i vol. II/1982, Bucureti, E.D.P. Pufan C - Condiionarea nvrii de relaiile interindividuale i interpersonale la elevii din coala general, coala special pentru surzi i coala ajuttoare, n Analele Universitii din Bucureti, Psihologie, 1972. Stnic I. - Labiolectura, E.D.P., 1965. Stnic I.,Ungur E. Stnic I. - Raportul cercetare practic recuperatorie n condiile disfunciei mintale i senzoriale, Revista de educaie special nr. 1/1992. Stnic I., Popa M. chiopu U., Verza E. - Elemente de psihopedagogia deficienilor de auz, Bucureti, INRESPH, 1994. - Psihologia vrstelor, E.D.P., 1998.

15

Tirdea V.

- Metodica predrii pronuniei la colile speciale de surzi, E.D.P. Verza E. (coord.) - Problemele de defectologie, Tipografia Universitii din Bucureti, 1998. Verza E. - Disgrafia i terapia ei, E.D.P., 1983. Verza E. (coord.) - Elemente de psihopedagogia handicapailor, Tipografia Universitii din Bucureti, 1990. Verza E. - Dimensiunea personalitii la handicapai, Revista de educaie special nr. 1/1991. Verza E. - Psihopedagogia integrrii i normalizrii, Revista de educaie special nr. 1/1992. Verza E.(coord.) - Ghidul educatorului, Universitatea Bucureti, 1997. Verza E. (coord.) - Metodologii contemporane n domeniul defectologiei i logopediei, Tipografia Universitii din Bucureti. Verza E.F. - Introducere in psihopedagogia speciala si asistenta sociala, Bucuresti, Ed. Fundatiei humanitas, 2002 Vlad, El., Evaluarea in actul educativ terapeutic, Edit. Prohumanitate, Bucuresti, 1999. - Revista de psihopedagogie

___________________________
*Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

16

PSIHOPEDAGOGIA SPECIAL A DEFICIENTULUI DE VEDERE TEMATICA PENTRU DEFINITIVAT I GRADUL II

A. PROBLEME GENERALE ALE NVMNTULUI PENTRU DEFICIENII DE VEDERE 1. Modernizarea nvmntului pentru deficienii de vedere n consens cu achiziiile tiinei contemporane, nvmntul special pe plan mondial i naional.* 2.Coninutul i structura nvmntului special pentru deficientul de vedere.* 1. Relaiile structurale i funcionale ntre sistemul nvmntului general i subsistemul nvmntului special. 2. Tiflopsihologia i tiflopedagogia- obiectul i sarcinile lor. B. ELEMENTE ALE TULBURRII DINAMICII VIZUALE 1. Relaiile dintre ambliopie i alte tulburri neurosomatice. Caracteristici ale diferitelor forme de ambiopie. Mecanismele neurofiziologice ale compensrii. Proteza ocular 2. Cecitatea. Etiologia i clasificarea deficienelor de vedere. C. METODOLOGIA EXAMINRII I STABILIRII DIAGNOSTICULUI DIFERENIAL 1. Semnificaia examenului oftalmologic pentru diagnosticul deficienei de vedere.* 2. Tehnici i modaliti de stabilire a profilului psihopedagogic la deficientul de vedere. D. PROBLEMATICA PSIHOLOGIC A DEFICIENTULUI DE VEDERE 1. Etapele dezvoltrii ontogenetice i caracterizarea psihic a acestora. 2. Relaia specific dintre form i mrime n percepia deficientului de vedere. 3. Teoria iluziilor i aplicarea ei la subiecii cu deficiene de vedere. 4. Tipuri de reprezentri la deficienii de vedere.
17

___________________________
* Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

5. Funcionalitatea memorrii. 6. Caracteristicile i dinamica limbajului i a comunicrii. 7. Tipurile de gndire n deficiena de vedere; formarea noiunilor, conceptualizarea i relaia dintre inteligena general i practica la ambliopi i nevztori. 8. Particularitile ateniei i raportul dintre formele acesteia n ambliopie i cecitate; 9. Rolul afectivitii n integrarea colar i social. Atitudini specifice afective i tulburrile afectivitii. Complexul de inferioritate i frustraie. Sugestibilitatea i procesul educaional. 10.Afectivitatea i motivaia. Interesele i dinamica lor la deficientul de vedere. Rolul motivaiei n procesul instructiv-educativ. Relaia dintre motivaie i activitatea voluntar. 11.Specificul personalitii deficientului de vedere. Relaia deprinderiatitudini. Atitudini i caracter. Atitudini i temperament. D. PROCESULUI DE NVMNT PENTRU DEFICIENII DE VEDERE NOIUNI GENERALE

1. Coninutul i formele procesului de nvmnt. Principii specifice de elaborare a planurilor, programelor i manualelor colare la deficientul de vedere;* 2. Optimizarea nvrii n coala pentru deficieni de vedere i factorii care o condiioneaz;* 3. Stabilirea factorilor de atragere i respingere n cadrul grupurilor colare. Aplicarea principiilor grupurilor mici la colectivul clasei. 4. Noiuni de docimologie. Principiile tiinifice ale aprecierii elevului: criterii, norme, procedee.* 5. Cunoaterea i caracterizarea psihopedagogic a elevului deficient de vedere. Fia psihopedagogic. E. DIDACTICA NVMNTULUI SPECIAL PENTRU DEFICIENII DEVEDERE 1. Principiile psihologice i pedagogice ale activitii metodice din coala special. 2. ndrumarea metodic n sistemul de nvmnt special pentru deficientul de vedere (precolar, primar, gimnazial, profesional, liceal, postliceal). 3. Specificul metodelor de predare nvare n nvmntul pentru deficieni de vedere.
18

4. Metode de predare specifice procesului de nvmnt pentru deficieni de vedere; 5. Lecia ca form de organizare a nvmntului special pentru deficienii de vedere. 6. Mijloace audio-vizuale i tactil-kinestezice, rolul acestora.* F. PROBLEME METODICE ALE PREDRIINVRII CITIRII I SCRIERII N COALA PENTRU AMBLIOPI I NEVZTORI 1. Predarea nvrii citirii i scrierii; dificultile generale i speciale; tipuri de lecii n funcie de vrsta i nivelul dezvoltrii psihice i al deficienei. 2. Lecia de citire, planul de lecie, activiti cu caracter corectivrecuperative.*. 3. Lateralitatea manual i grafismul: dreptacii i stngacii, ambidextrii.* 4. Cunoaterea semnelor braille pentru citit-scris. 5. Sisteme auxiliare de instruire i scriere la nevztor, scrierea plan, scrierea cursiv (Wagner, dactilografia, mijloace audio, cartea vorbit).* 6. Metode i procedee folosite i utilizarea manualelor speciale pentru nevztori.* G. PARTICULARITI METODICE ALE PREDRII DIFERITELOR DISCIPLINE 1. Tipuri de lecii n funcie de obiectul de nvmnt, tema predat, aparatura folosit.* 2. Metode, procedee specifice pentru procesul de nvmnt concretizate n proteze i n educaia vorbirii.* 3. Metode, procedee i mijloace speciale folosite n orientarea spaial a nevztorilor. H. PROBLEMATICA MOTRICITII DEFICIENILOR DE VEDERE 1. nvarea psihomotric i corelarea cu alte tipuri de nvare; 2. Efortul fizic i problema oboselii. 3. Deprinderile motrice negative, tipuri i reeducarea lor. Rolul educaiei fizice medicale.* I. PROBLEMELE METODICE ALE PREDRII NDELETNICIRILOR I LUCRRILOR PRACTICE
19

1. Formarea deprinderilor de munc. Ateliere i sli de lucru. Abilitile manuale. 2. Tipuri de lecii practice; organizarea acestora n funcie de o serie de factori.* 3. Orientarea colar i preorientarea profesional. 4. Integrarea social i profesional a deficienilor de vedere. J. PROBLEME EDUCATIVE SPECIALE PENTRU AMBLIOPI I NEVZTORI 1. Principii i procedee pentru educarea i reeducarea comportamentului i profilaxia tulburrilor de conduit. 2. Dirigintele i ora de dirigenie.* 3. Specificul muncii educatorului n coala pentru deficientul de vedere. 4. Cercetarea tiinific i valenele acesteia n optimizarea activitii cu deficienii de vedere.* K. Orientri actuale n evaluarea complex a elevilor cu deficiene de vedere - aspecte generale ale evalurii diagnostice; - psihodiagnoza i procesul de evaluare a elevilor; - orientarea formativ n evaluarea cazurilor de deficien de vedere; - tipuri de evaluare: iniial, continu, sumativ, periodic, final,predictiv etc.; -rolul profesorului n evaluarea continu a elevului deficient de vedere ; L. Factori care participa la procesul de educatie speciala si de compensare a elevilor deficieni de vedere * 1. Rolul dirigintelui clasei, al psihopedagogilor, al psihologului, al educatorului, al parintilor etc. 2. Forme concrete si modalitati de colaborare intre acesti factori.

20

BIBLIOGRAFIE Atanasiu Gh. - Probleme actuale ale nvmntului special pentru deficienii vizual, n Caietele colectivului de cercetare interdisciplinar, Pedagogia special 1972. - Defectologia Teoria i practica compensaiei, Bucureti, E.D.P. 1973. - Perspectivele dezvoltrii nvmntului pentru ambliopi n Romnia i cercetarea interdisciplinar, n Caietele colocviului de cercetare interdisciplinar, Pedagogia special 1972.

Damaschin D Gheorghe N.

Oleron P.

- Educaia copiilor handicapai fizic, Bucureti, E.D.P. 1970. Pop St., Dsclescu R., - Unele particulariti ale sistemului de scriere Braille, n Probleme de defectologie, vol.IV, Bucureti, E.D.P., 1964. Preda V. Radu, Gh. Rozorea Anca Rozorea Anca tefan M. - Explorarea vizual, Bucureti, E.D.P. 1988 - Psihopedagogia dezvoltarii scolarilor cu handicap, EDP, Bucuresti, 1999. - Deficiene senzoriale, editura Pro Humanitate, Bucureti,2001 - Deficiena de vedere din perspectiv psihosocial i psihoterapeutic, Ed. Pro Humanitate, Bucureti,2003 - Psihopedagogia copiilor cu handicap de vedere, Bucureti, Ed. Pro- Humanitate, 1999. - Evaluarea in actul educativ terapeutic, Edit. Prohumanitate, Bucuresti, 1999. - Dicionar Enciclopedic de Psihologie, Bucureti, Ed. Babel 1997. - Psihologia vrstelor, Bucureti, E.D.P.- RA, 1998. - Educarea copiilor cu vedere slab. Ambliop. Bucureti, E.D.P. 1981.
21

Vlad, El., chiopu U. i colab. chiopu U., Verza E. tefan M.

Verza E. Verza E. (coord.st.) Vlad Elena Radu Gheorghe

- Disgrafia i terapia ei, Bucureti, E.D.P. , 1983. - Ghidul educatorului, Universitatea din Bucureti, 1997. - Evaluarea n actul educativ-terapeutic, Ed. Prohumanitate, Bucureti, 1999. - Psihopedagogia dezvoltrii colarilor cu handicap, E.D.P. Bucureti, 1999

- Problme de defectologie vol XI (coordonare tiinific E.Verza), Bucureti, EDP, 1983. - Probleme de defectologie (coordonare tiinific E.Verza), Tipografia Universitatii Bucureti, 1988. - Reviste de educaie special. - Revista de psihopedagogie

22

LOGOPEDIE
TEMATICA PENTRU DEFINITIVAT I GRADUL DIDACTIC II Modulul I Problematica general A. Stadialitate i evoluia uman B. Probleme teoretice ale logopediei ca disciplin tiinific 1. Logopedia n contextul tiinelor contemporane. Posibilitatea de structurare a logopediei ca disciplin tiinific de sintez. 2. colile logopedice contemporane i organizarea activitii logopedice n reeaua colar i medical.* C. Elemente de psihologia limbajului 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Teorii psihologice ale limbajului.* Structura i dinamica limbajului n contextul personalitii. Procesul de elaborare, organizare, structurare i integrare a limbajului. Funciile principale ale limbajului. Relaiile dintre gndire limbaj. Coordonatele psihologice ale comunicrii interumane. Relaia conduit-verbal-comportament-contiin. Relaia dintre comunicare-comportament-personalitate.

Investigare, examinare i diagnostic difereniat 1. Examinarea complex. Principii i metode. Locul logopedului n reeaua medico-pedagogic.* 2. Investigaii clinice: neurologie, psihiatrie, endocrinologie. Examenul senzorului: acuitate auditiv, vizual. Examenul motricitii. Examenul psihologic.* 3. Examenul limbajului (elaborare, organizare, dezvoltare pe niveluri, funcii i funcii instrumentale). Procedeele, metodele i testele cele mai rspndite. 4. Interpretarea rezultatelor examinrii complexe. Concluzii logopedice. Relaia dintre diagnoz i prognoz. Gradul de adaptare colar. 5. Dotarea cabinetelor logopedice (mobilier, aparatur, materiale didactice speciale). ____________________________
*Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

23

6. Clasificarea formelor de tulburare de limbaj. 7. Etiologia tulburrilor de limbaj 8. Frecvena tulburrilor de limbaj. MODULUL II FORME DE MANIFESTARE A TULBURRILOR DE LIMBAJ I TERAPIA LIMBAJULUI Principiile tiinifice care stau la baza activitii logopedice i formele ei. 1. Noiunea de terapie complex. Principiile fiziologice, psihologice i pedagogice ale terapiei complexe.* 2. Compensaie, reechilibrare, reeducare funcional.* 3. Psihoterapia individual i cea de grup. 4. Procesul instructiv-educativ ca form a terapiei complexe. Integrarea socio-afectiv i integrarea colar. Reeducarea handicapului colar, ca rezultat al psihoterapiei; terapia succesului.* 5. Activitatea de corectare i reeducare individual. Principiile psihologice ale acestor forme. Tehnici, procedee, metode. 6. Activitatea de integrare n familie, n grup, n activitatea colar. Activitatea metodic a logopedului cu educatorii, nvtorii, profesorii. 7. Activitatea de depistare. Forme de examinare, tehnici, metode. Formele depistrii. Scopul depistrii. Antrenarea factorilor educaionali i medicali n depistarea tulburrilor de limbaj. B. Forme ale tulburrii procesului de elaborare i organizare a limbajului. 1. Tulburrile limbajului determinate de surditate i hipoacuzie. Forme specifice ale tulburrilor de limbaj ca urmare a anomaliilor auditive. 2. Tulburrile limbajului determinate de deficiene de intelect. Specificul i gradul limbajului deteriorat n cazul debilitii mintale. 3. Tulburrile de limbaj determinate de deficiene de vedere. 4. Tulburari de limbaj determinate de bolile psihice 1. 2. 3. 4. C. Forme ale tulburrii limbajului oral. Dislalia, rinolalia (tipologie, clasificri). Diagnostic difereniat ntre dislalie i dizartrie. Dizartria pseudobulbar. Anartria i dizartria consecutiv. Rinololia deschis i nchis. Dislalia rinolalic.

___________________________
*Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

24

MODULUL III Metodologia activitii de terapie corectiv-educaional i de profilaxie a tulburrilor de limbaj. Schema de desfurare a aciunii de terapie a tulburrilor de limbaj: 1. Stabilirea planului de aciune terapeutic n funcie de: 2. reactivitatea general a logopatului, gradul de dezvoltare mintal* 3. vrsta cronologic specificul tulburrii, etc.* 4. Individualitatea metodelor, procedeelor i psihoterapiei n cadrul terapiei complexe n funcie de specificul tulburrii raportate la personalitatea individului. 5. Descrierea metodelor i fundamentarea lor tiinific. 6. Etapele terapiei complexe. Strategia fiecrei etape. Metodele i procedeele pentru urmrirea eficienei aciunii terpeutice.* 7. Aciunile educaionale colaterale: din familie, grup, coal. Organizarea terapeutic a timpului liber; jocul i mass-media, forme terapeutic-educaionale. 8. Integrarea i reintegrarea logopatului n circuitul de relaii socioafective normale. 9. Modalitile de urmrire a desfurrii aciunii de terapie complex educaional. 10. Fia logopedic. Aciunea de profilaxie a tulburrilor de limbaj. 1. Principiile profilaxiei tulburrilor de limbaj.* 2. Aciunile medico-pedagogice necesare profilaxiei. Factorii care trebuie antrenani n aceast aciune.* B. Organizarea activitilor logopedice. 1. Activitile logopedice n nvmntul precolar. 2. Activitatea logopedic n condiiile colii obinuite. 3. Activitatea logopedic n colile speciale. 4. ntocmirea fiei logopedice i a evidenei activitii logopedice. 5. Tulburarile de pronuntie (dislalia, rinolalia, disartria) 6. Blbila fiziologic i blbiala de tip logopeic. 7. Logonevroza. 8. Tahilalia i bradilalia.
____________________________ *Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

25

9. Tumultus sermonis. 10. Tulburrile vocii. 11. Alalia. 12. Afazia. 13. Tulburrile n nedezvoltare a vorbirii. 14. Disfuncia limbajului n autism. C. Tulburrile limbajului scris-citit Disgrafia copilului normal i a debilului mintal. 1. Disgrafia. Tipologie, forme, teorii contemporane. 2. Tulburrile limbajului scris citit n blbial, alalie, afazie i deficien de intelect. 3. Dislexia copilului normal i a debilului mintal. 4. Dislexia: tipologie, forme, teorii contemporane. 5. Relaiile dintre dislexie i disgrafie. 6. Implicaiile dislexiei disgrafiei i metodologiei predrii scris-cititului. Not (referitoare la schema de expunere a fiecrui capitol): Fiecare subcapitol va fi studiat i tratat dup urmtoarea schem: a. Descrierea amnunit a simptomatologiei tulburrilor: manifestri principale n sfera neurologic, endocrinologic, senzorial; manifestri n latura psihoafectiv; manifestri n adaptarea colar i social; modificri ale activitii intelectuale, comportamentale sau de pesonalitate. Probe, teste i metode de investigare i cunoatere. b. Cauzele generale (organice sau funcionale). Factorii patogeni favorizani, declanatori i de ntreinere; condiionrile afective i relaionale de familie, grup etc. c. Teoriile i interpretrile existente n literatura contemporan. d. Stabilirea diagnosticului difereniat: metodologia, procedeele, mijloacele. e. Tehnica stabilirii diagnosticului dinamic i a prognosticului integrativ. f. Clasificarea tulburrilor de limbaj pentru activitatea colar, profesional i social a individului. g. Consecinele tulburrilor de limbaj pentru activitatea colar, profesional i social a individului.

26

BIBLIOGRAFIE

Ajuriaguerra J., Anizieu M., Benner A. Boscaiu E. Boscaiu E. Calavrezzo C. - Scrisul copilului, vol. I i II (trad.), Bucureti, E.D.P., 1980 - Prevenirea i cercetarea tulburrilor de vorbire n grdiniele de copii, Bucureti, E.D.P., 1983 - Blbila, prevenirea i tratament, Bucureti, E.D.P., 1983 - Metode i procedee pentru corectarea disgrafiei i a dislexiei n Tulburrile limbajului scris, Bucureti, E.D.P., 1979 - Limbaj i gndire, Bucureti, E.D.P., 1979 - Logopedia, Tipografia Universitii din Cluj Napoca, 1978 - Patologie vocal, Bucureti, E.D.P., 1978 - Psihologia vrstelor, Bucureti, E.D.P., 1998 - Dislalia i terapia ei, Bucureti, E.D.P., 1977 - Disgrafia i terapia ei, Bucureti, E.D.P., 1983 - Tratat de logopedie, vol. I, Bucuresti, Ed. Fundatiei Humanitas, 2003 - Terapia limbajului n nvmntul ajuttor; raportul limbaj - comunicare nvare la deficientul mintal, n Probleme de defectologie E. Verza (coord.), Bucureti, Tipografia Universitii din Bucureti, 1998.

Carrell B.J. Guu M. Girbea t., Piti M., Schiopu U., Verza E. Verza E. Verza E. Verza E Verza E. Radu Gh.

Soitu L. i colab. - Comunicare i educaie, Spiru Haret, Iai, 1996


27

Ungureanu D.

- Compendiu logopedic colar, E.D.P., Bucureti, 1998

Verza E.(coord.t.) - Elemente de psihopedagogia handicapailor, Tipografia Universitii din Bucureti, 1990 Verza E. Verza E.F. - Factorii bio-psiho-sociali ai structurii personalitii i devenirii umane, n copilrie fundament al personalitii, Bucureti 1997 - Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburri de limbaj, Iai, Ed. Ankarom, 1996 - Terapia tulburrilor de limbaj, Bucureti, E.D.P., 1997 - Cum vorbesc copiii notri, Cluj-Napoca, Ed. Dacia. 1989, Revista de Educaie Special 1991/1994. - Psihopedagogie special, manual pentru clasa a VIII-a, coli normale, Bucureti, E.D.P., 1998 - Conduita verbal a colarilor mici, Bucureti, E.D.P., 1973

Mititiuc I. Vrasmas E., Stnic C. Jurcan N. Verza E. Verza E.

Verza E.(coord.t.) - Probleme de defectologie, vol. 11, Bucureti, E.D.P., 1993 Verza E. - Metodologia recuperrii n defectologie, n Verza E. Metodologii contemporane n domeniul defectologiei i logopediei, Tipografia Universitii din Bucureti, 1987. - Unele structuri de personalitate n psihologia handicapailor de intelect, n Probleme de defectologie - Verza E. - Tipografia Universitii din Bucureti, 1988 - Unitatea dintre personalitate i comportament pe fondul diversificrii formelor comunicaionale la

Verza E.

Verza E.

28

handicapai, n Revista de educaie special, nr. 1, 1991 Verza E.(coord.t) - Ghidul educatorului, Universitatea din Bucureti, 1997 Verza E.F. - Afectivitate si comunicare la copiii in dificultate, Ed. Fundatiei Humanitas, 2004 Zazzo R.(coord t) - Debilitile mintale, Bucureti, E.D.P., 1979.
- Metodologii

contemporane n domeniul defectologiei i logopediei (coordonare tiinific Verza E.), Tipografia Universitii Bucureti, 1987. - Revista de psihopedagogie

TEMATICA PENTRU ELABORAREA LUCRARILOR STIINTIFICO-METODICE IN VEDEREA OBTINERII GRADULUI DIDACTIC I

29

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 24. 25. 27. 28. 29. 30. 32. 33. 34. 36. 37. 38. 39. 40. 41.

Jocul si dezvoltarea psihica a copilului cu CES. Comportamentul social al deficientului. Invatarea motrica. Strategii si tehnici educative aplicabile la subiectii cu maladia Down. Educarea sociabilitatii la diferite categorii de deficienti. Lexia si tulburarile ei specifice. Grafia si tulburarile ei specifice. Aspecte ale procesului de structurare si dezvoltare a limbajului. Orientarea si pregatirea pentru integrare profesional i sociala. Rolul reglator al limbajului in comportamentul mintal. Contributii metodice in invatarea comunicarii la deficienti. Structura si dinamica relatiilor interpersonale in microgrupul de elevi. Colectivul de elevi ca factor stimulator al invatarii. Dezvoltatrea limbajului prin activitate ludica si loisir. Autoaprecierea si autoevaluarea. 16. Aspecte psihopedagogice ale procesului de invatare la diferite arii curriculare Oboseala intelectuala. Mijloace de prevenire si compensare. Afectivitatea deficientului si tulburarile ei. Relatia dintre joc si invatare. Terapia educationala in cadrul procesului educativ. Creativitatea si pseudocreativitatea la deficienti. Specificul personalitatii la deficienti. 23. Specificul procesului de formare a deprinderilor de munca pe categorii de deficienti. Comportamentul de invatare si mijloace de structurare ale acestuia. Educatia plastic si valentele sale terapeutice. 26. Semnificatia educationala a predarii educatiei muzicale in scoala speciala. Orientarea in spatiu a deficientului de vedere. Reprezentarea spatio-temporala la deficientul mintal. Specificul tulburarilor cunoasterii si implicatiile metodologice. Metodologia compensatiei si recuperarii. 31. Specificul tulburarilor activitatii intelectuale si implicatiile metodologice. Formarea gandirii in imagini si non-verbale. Conditiile invatarii si reusita scolara. Experimentarea unor forme de organizare a invatarii. 35. Activitati cu caracter corectional-terapeutic, in cadrul orelor de invatare a citit-scrisului (in alb-negru si in Braille). Educarea diferitelor functii psihice prin activitatile de cunoastere. Terapia si specificul tulburarilor de limbaj la deficienti. Elemente formative ale continutului procesului de invatamant. Specificul tulburarilor comportamentale la deficienti. Metode si procedee de stimulare a comunicarii verbale. Organizarea timpului liber.

30

43. 44.

47. 48. 50. 51. 52.

55. 57. 58.

Implicatiile pedagogice ale limbajului mimico-gesticular in procesul invatarii la deficientii de auz. Probleme educative in scoli cu internat. Metodologia educatiei pentru munca. 45. Continutul si metodica educarii, patriotismului si a comportamentelor moral civice. 46. Rolul si implicatiile tiflotehnicii si ale protezarii auditive la deficientii de vedere si auz. Modalitati de dezvoltarea a comunicarii la deficienti. Relatiile dintre tulburarile de limbaj si insuccesul scolar. 49. Metode si procedee de dezvoltare a comunicarii verbale in gradinitele de copii. Terapia diferitelor categorii de tulburari de limbaj. Specificul proceselor de cunoastere in tulburarile de limbaj. Tulburari de personalitate consecutive handicapurilor de limbaj. 53. Prevenirea institutionalizarii o sansa pentru reusita scolara a deficientului. 54. Educatia integrata directie prioritara in reforma invatamantului romanesc. Integrarea unui grup de elevi in scoala publica studiu experimental. 56. Egalizarea sanselor tuturor elevilor prin accesul copilului cu dificultati de invatare in invatamantul public. Scoala speciala actualitate si perspective. Invatarea deplina in clasa. 59. Invatarea scolara un concept mai actual ca oricand daca este inteles corect. .

42.

31

NOT Candidaii nscrii la examenul de definitivare i pentru obinerea gradului didactic II pot opta pentru domeniul de specializare specific unitii de nvmnt n care i desfoar activitatea. Astfel: 1 Cadrele didactice din unitile de nvmnt pentru deficienii de intelect susin examenele din psihopedagogia special pentru deficientul de intelect. 2 Cadrele didactice din unitile de nvmnt pentru deficienii de auz susin examenele din psihopedagogia special pentru deficientul de auz. 3 Cadrele didactice din unitile de nvmnt pentru deficienii de vedere susin examenele din psihopedagogia special pentru deficientul de vedere. 4 Cadrele didactice din unitile de nvmnt care ocup postul de profesor logoped susin examenele din domeniul logopedie. 5 Cadrele didactice din unitile de nvmnt special care ocup postul de profesor logoped pot opta pentru a susine examenele pentru domeniul logopedie, sau psihopedagogia deficienei specific colii unde funcioneaz. 6 Cadrele didactice itinerante/de sprijin vor susine examenele de definitivare sau pentru obinerea geadului didactic II n domeniul determinat de majoritatea elevilor crora le asigur asisten educaional. 7 Cadrele didactice din nvmntul de mas de la clasele integratoare pot susine examenele n domeniul din care provin elevii integrai; aceste cadre didactice beneficiaz de toate drepturile stipulate de lege n urma promovrii acestor examene, indiferent de modificrile postului/catedrei intervenite ulterior. 8 Cadrele didactice care funcioneaz la grupele/clasele cu dubl deficien (MSI) susin examenele la unul din domeniile din prezenta program, specific uneia dintre deficiene. 9 Educatoarele din grdiniele speciale i/sau care funcioneaz la grupe din grdiniele normale care au copii cu deficiene integrai, vor opta pentru unul din domeniile prezentei programe. 10 Institutorii care i desfoar activitatea cu copii/elevi cu deficiene vor susine examenele n domeniul specific categoriei de elevi cu care lucreaz. 11 Celelalte categorii de cadre didactice(asisteni sociali, economiti,ingineri, maitri instructori etc) vor susine examenele la specialitatea de pe diplom cu condiia obinerii atestatului n educaie special.

32