Sunteți pe pagina 1din 2

Varsta a treia

"Copilul rade: Intelepciunea si iubirea mea e jocul! Tanarul canta: Jocul si intelepciunea mea-i iubirea! Batranul tace: Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea!" (Lucian Blaga) Suntem programati de cand ne nastem sa traversam etape prestabilite a caror curgere este, asemenea timpului, inevitabila. Suntem copii, tineri, adulti, batrani. Strict in aceasta ordine si fara nicio posibilitate de a ne opri la alegere la un stadiu convenabil. Desi fiecare din aceste trepte de evolutie este deosebita prin sarcinile sale specifice, batranetea pare a fi cea mai impovaratoare, deoarece aduce cu sine modificari semnificative: declin fizic si intelectual, schimbari majore in ponderea rolurilor (profesional, marital, parental, social). Declinul fizic se resimte din ce in ce mai puternic, cu trecerea anilor. Procesul general de imbatranire se particularizeaza pentru fiecare persoana, cu aparitia unor boli in functie de sensibilitatea individuala. Intre cele mai frecvente se numara: bolile cardiovasculare (hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, accidentele vasculare cerebrale), afectiuni ale sistemului locomotor (artrita, osteoporoza), modificari senzoriale (dizabilitate auditiva, vizuala), dementele. La nivel global, se modifica aspectul general al pielii, scade procentul de apa din organism, apar atrofii musculare, scade capacitatea de efort. La nivelul sistemului nervos central, scade numarul de neuroni - pierderea lor poate fi accentuata de diverse stari dismetabolice (diabet, suferinte hepatice, renale, pancreatice), de hipoxie (prin patologie cadio-vasculara ce duce secundar la o insuficienta oxigenare cerebrala), de substante toxice (alcool, medicamente). Preocuparea pentru starea de sanatate, centrarea pe propriul corp si problemele determinate de imbatranire sunt frecvente la varstnici, in unele cazuri ajungandu-se chiar la intensitati psihotice. Declinul psihic se manifesta la nivel cognitiv, afectiv si comportamental. Modificarile cognitive sunt printre cele mai importante conditii medicale ale batranetii, cu impact asupra calitatii vietii si asupra anturajului. Ele pot fi stadializate in functie de intensitate. Astfel, in mod normal pot sa existe acuze subiective de scadere a randamentului intelectual, cu dificultati tipice de evocare a numelor si de localizare a unor obiecte. Ulterior apare un declin usor, cu simptome discrete, dar vizibile pentru cei din jur: probleme de orientare in locuri nefamiliare, concentrare dificila, dificultati manifeste in gasirea unor nume sau cuvinte, tendinta de a uita ceea ce tocmai s-a spus. La acest nivel, se recomanda monitorizarea periodica, deoarece in multe cazuri evolutia poate fi spre instalarea unei demente. In plan afectiv, persoanele varstnice traiesc suficient de des sentimente negative determinate de situatiile noi carora trebuie sa le faca fata. Pana la un punct, tristetea, nelinistea, ingrijorarile sunt considerate firesti in efortul de adaptare. Insa in momentul in care intensitatea si durata acestor trairi atrag atentia devenind probleme in sine, se impun masuri pentru evaluarea si ameliorarea lor. Varstnicii isi restrang de obicei activitatile, fapt datorat in mare masura unor limitari de ordin fizic ce scad capacitatea de efort si mobilitatea. Campul lor de interese si preocupari se ingusteaza, concentrandu-se adesea pe domeniile de interes si vizand perfectionarea si aprofundarea lor. Exista o necesitate a unui cerc existential bine definit, controlabil. Schimbarile sunt fie refuzate, fie acceptate cu o anxietate puternica. Pensionarea echivaleaza cel mai adesea cu retragerea din viata profesionala. Exceptie fac persoanele care au activitati de asa natura incat pot activa inca mult timp dupa pensionarea oficiala. Uneori, iesirea din ritualul unui serviciu e privita ca un lucru benefic, ca o ocazie de indeplinire a unor dorinte pentru care niciodata nu s-a gasit destul timp, moment binemeritat de odihna dupa ani lungi de munca. Alteori insa, pensionarea inseamna renuntarea la adevarate ancore existentiale, mai ales la cei care au fost foarte dedicati profesiei lor, care si-au organizat mereu timpul in functie de un orar de munca si acum se gasesc in fata unor ore intregi libere cu care nu stiu ce sa faca. Pot sa apara sentimente de inutilitate, necesitatea de regandire a sensului propriei existente si de descoperire a unor noi surse de satisfactie. Un alt factor

Intrebari frecvente

ARTICOLE
Despre adolescenta Despre depresie Disforia premenstruala Realitatea si impactul depresiei geriatrice Relatia terapeutica Tulburarea schizoafectiva controverse de diagnostic Varsta a treia

BLOG

Primavara - astenie sau exuberanta? Parinti si copii 8 Martie - mesaj pentru mama Viktor E. Frankl Omul in cautarea sensului vietii fragmente Sfarsit de iubire Iepurasul, ursul si tigaia de clatite

Home| Despre Noi| Confidentialitate| Scrieti-ne Online| Blog| Contact|

2012 Cabinet de psihiatrie, psihoterapie, psihologie in Cluj Napoca LiveCOM - web design Cluj si promovare online.