Sunteți pe pagina 1din 22

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE MASTER APROFUNDAT CONTABILIATEA, AUDIT I INFORMATIC DE GESTIUNE

ntocmit de: Brzan Andreea Raluca Bulgaru Alina Crjan Valeria Daniela

I. Surse bibliografice
Evolutiile prezente ale sistemelor contabile , legate de globalizarea economiilor , sunt angrenate intr-un proces de adaptare la cerintele evolutiei si prin prisma relatiilor contabilitatefiscalitate . Armonizarile sistemului fiscal cu contabilitatea firmei coverg spre elaborarea unei metodologii contabile de reprezentare cat mai fidela a realitatilor intreprinderii , confruntata cu fenomene inflationiste , prin care sa se atenueze si sa se elimine reprezentarea denaturata a realitatii . In context larg , conectarea sistemelor fiscale la cele contabile se poate realiza prin solutii alternative , care vizeaza , cu precadere , mediul pietei si cerintele de echilibrare . In domeniul fiscal armonizarile se refera la impozitele care pot intra sub incidenta echilibrarilor si nivelul pana la care se pot realiza aceste echilibrari . In intreprinderi , decizia privind conectarile contabilitate-fiscalitate este puternic influentata de preocuparea managerilor pentru cresterea randamentului investitiilor si pentru reducerea costurilor . Metodele de impozitare ale profiturilor pot genera distorsiuni in alegerea naturii investitiilor sau in localizarea spatiala a anumitor activitati, si in deciziile de finantare ale intreprinderii . Relativ la gradul de armonizare a raportului fiscalitate-contabilitate, in plan global macro-economic, este amintita , adeseori , sintagma armonizarea nu inseamna uniformizare . In conditiile globalizarii, piata unica favorizeaza manifestarea liberalismului economic, care promoveaza armonizarea prin intermediul pietei . In acordul de asociere al Romaniei la UE semnat la Bruxelles, la 1 februarie 1993, se prevedea ca armonizarea legislatiei fiscale romanesti cu cea comunitara este o conditie fundamentala de integrare a tarii noastre in structurile europene , iar adaptarea sistemului fiscal la cerintele mecanismelor pietei unice reprezinta un obiectiv strategic national in perioada preaderarii . Cele doua componente ale demersului stiintific contabilitatea si fiscalitatea- isi au originea in mediul social-economic , in evolutiile sale spre societatea moderna . Printre factorii esentiali care influenteaza raportul contabilitate-fiscalitate se remarca : sistemul politic si ecomonic , sistemul legislativ , sistemul predominant de finantare al societatilor , profesia contabila si evolutiile ei in timp . In prezent se recunoaste dependenta fiscalitate-contabilitate si cerinta analizei perspectivelor armonizarii , in idea cresterii rolului activ al informatiei financiarcontabile in luarea deciziilor . Autonomia fiscalitatii fata de contabilitate implica riscuri si dificulati , mai ales in privinta autonomiei agentilor economici cum ar fi: cunoasterea ratei presiunii fiscale poate afecta posibilitatile de obtinere a unor imprumuturi bancare ; marimea costurilor cu salariile managerilor poate fi in detrimentul unui profit ridicat. Fiind aplicata metoda contabilitatii de angajament , relatia dintre gestiunea contabila si cea fiscala se realizeaza prin emiterea declaratiilor fiscale si a situatiilor de sinteza prin care se reflecta rezultatele financiare si raporturile juridice de decontari . S-a incercat sa se stabileasca o relatie de ordine intre contabilitate si fiscalitate sustinandu-se alternative : contabilitatea este influentata de fiscalitate , cu diferite grade de interventie ; contabilitatea este independenta deconectata de fiscalitate ;

- contabilitatea influenteaza fiscalitatea ; Daca privim contabilitatea ca pe un instrument destinat obtinerii de informatii pure si obiective , atunci putem accepta ideea ca interventia fiscalitatii in metodologia contabila este inacceptabila ; organele fiscale ar trebui sa accepte fara rezerve realitatea contabila in ceea ce priveste sarcinilor fiscale ale intreprinderii . Divergentele intre imaginea fidela si fiscalitate intervin cand regulile afecteaza sinceritatea informatiilor . Sistemul contabil anglo-saxon stipuleaza primatul economicului in fata juridicului , prin deconectarea contabilitatii de fiscalitate . Principalii utilizatori ai informatiei financiarcontabile sunt considerati investitorii de capital , ceea ce face ca imperativul imaginii fidele prin contabilitate sa primeze in fata celorlaltlor obligatii legale . Multi specialisti sunt adeptii deconectarii fiscalitatii de contabilitate pe motivul sa stiinta contabila trebuie sa se dezvolte in continuare ca o stiinta de sine statatoare cu obiective specifice , principii si reguli proprii distincte de cele fiscale ; in acelasi timp , pe masura dezvoltarii economico-sociale , apar si noi si importanti partcipanti care doresc informatii fiscale clare pentru a putea lua decizii privind utilizarea propriilor resurse financiare . Deconectarea fiscalitatii de contabilitate implica aplicarea unei reforme contabile potrivit normelor mentionate prin adoptarea tipului de sistem contabil anglo-saxon ; implica si aspecte de reconciliere si armonizare , cum ar fi forma juridical aplicata si realitatea economica , cerintele fiscale si informatiile solicitate de investitori , orientarea bancara a finantarii intreprinderii si piata de capital , formarea profesiei contabile pe baza de procedura si atestarea pe baza de judecata profesionala . Reducerea fiscalitatii aplicate societatilor comerciale trebuie adusa la un nive; competitive cu partenerii europeni si sa se bazeze , printer altele , pe : cresterea performantelor economice , cresterea bazei de impozitare , imbunatatirea de colectare a resurselor bugetare , reducerea mai radicala a cheltuielilor publice . Romania are un statut de economie de piata functionala ,dar va trebui sa isi amelioreze , in cel mai scurt timp , gradul de competitivitate economica , astfel incat sa poata face fata conditiilor pietei comunitatii europene si mondiale . In acest context , sitemul fiscal comporta multiple revizuiri , menite sa asigure : -resurse sufuciente , necesare functionarii unui aparat de stat modern , suplu si eficient , prin aplicarea ferma a unui sistem de colectare echitabil ; -incurajarea valorificarii tuturor resurselor , initiative antreprenoriala , incurajarea muncii si a competitiei valorilor; -reglementari simple , clare si stabile aplicate de un personal inalt calificat si motivat . Pe plan european, relatia dintre contabilitate si fiscalitate este exprimata prin doua opinii: n Marea Britanie se afla o deconexiune ntre rezultatul contabil si cel fiscal; n Franta, Germania si ntr-o mica masura Italia, se observa o aliniere a regulilor contabile la cele fiscale.

In Franta relatiile ntre fiscalitate si contabilitate sunt relatii de aliniere, deoarece acordarea facilitatilor fiscale este inlesnita de contabilizarea acestora. Atunci cand legile fiscale sunt absente sunt aplicate regulile contabile. Exista si un punct de conflict intre contabilitate si fiscalitate ce vizeaza evaluarea datoriilor si creantelor in monede straine. In timp ce n contabilitate operatiunile in devize sunt supuse principiului prudentei, rezultatul fiscal cuprinde pierderile si profiturile generate de operatiunile in devize, ca si cum ele ar fi fost realizate. Intreprinderile franceze utilizeaza cele doua metode de amortizare admise pe plan fiscal: metoda liniara si cea degresiva. In Franta stocurile sunt evaluate pe baza metodelor costului mediu ponderat si primul intrat, primul iesit, ceea ce conduce, in perioada de crestere a preturilor, la supraevaluarea stocului final.

In Germania relatiile dintre contabilitate si fiscalitate sunt supuse principiului alinierii care la randul sau provine din principiul unicitatii bilantului, ceea ce implica raporturi stranse intre contabilitate si fiscalitate: de exemplu, obligatia de a contabiliza deducerile fiscale si calculul rezultatului fiscal pe baza documentelor de sinteza. Principiul prudentei este conceput intr-o interpretare mai extensiva decat n Frana. Intrebuinarea acestor norme contabile are drept consecin determinarea unui rezultat contabil subevaluat, fapt care se explica prin contextul economic si financiar al Germaniei. Deci rezultatul contabil nu poate fi utilizat ca indicator de performanta al intreprinderilor. Se face o distinctie ntre bilantul contabil care se intocmeste pe baza regulilor contabile ale codului de comert si bilantul fiscal care se determina conform regulilor legii fiscale.

In Regatul Unit legile fiscale au un efect mic asupra metodelor contabile. De exemplu: societatile britanice pot opera deduceri fiscale autorizate de lege fara a lecontabiliza. Se ajunge astfel ca bilantul contabil sa fie diferite de cel fiscal. Imaginea fidela,ca principiu dominant al contabilitatii britanice, garanteaza o anumita libertate contabilului n elaborarea conturilor.

In Romania, legaturile dintre contabilitate si fiscalitate se caracterizeaza prin faptul ca fiscul imprumuta multe reguli din contabilitate. Influentele contabilitatii asupra dreptului fiscal se explica prin faptul ca, pentru masurarea materiei impozabile, fiscul a fost nevoit sa gaseasca reguli de evaluare, de delimitare n timp, de amortizare etc. Ar fi fost inutila crearea de reguli proprii, in conditiile in care contabilitatea dispunea deja de proceduri consacrate. Deoarece in Romania atat normele contabile cat si cele fiscale sunt elaborate de catre Ministerul Finantelor, interdependenta dintre contabilitate si fiscalitate este foarte stransa, facand ca influentele fiscului asupra contabilitatii sa para si mai evidente.

Intre dreptul fiscal si dreptul contabil exista o diferenta ce se poate explica prin diferenta de finalitate dintre cele doua discipline: n timp ce contabilitatea are ca obiectiv stabilirea bazelor de calcul pentru impozite, fiscalitatea are ca sarcina stabilirea regulilor care sa se adapteze cat mai bine functiilor contabile.

Bibliografie :

1. Oprean V. , Oprean D , - Conexiuni Contabilitate-Fiscalitate-Control in contextul prezent , Bucuresti , Revista Finante publice si contabilitate nr 3/martie 2009 2. Oprean V , Oprean D , - Sistemul informational financiar-contabil actual : armonizari contabilitate fiscalitate , Bucuresti , Revista Finante , Banci si Asigurari nr 4/aprilie 2008 . 3. Morariu A , - Contabilitate si fiscalitate , Bucuresti , Ed Exponto , 2005 4. Feleaga N. , - Sisteme contabile comparate Bucuresti, Ed Economica , 2000 5. Burada C. , Armonizarea dintre contabilitate si fiscalitate Pitesti , Ed Independenta Economica , 2002 6. Ogarca R . , - Consideratii privind relatia contabilitate-fiscalitate la nivelul firmei , Bucuresti , Revista Gestiunea si contabilitatea firmei , nr 8 , august 2004

II. Studiu cantitativ

1. Care este marimea firmei dumneavoastra(sau la care lucrati)? a) sub 10 angajati b) intre 10 si 50 de angajati c) intre 50 si 250 de angajati d) peste 250 de angajati I1 total frecventa (%) a 13 26 b 20 40 c 6 12 d 11 22

2. Notati cu un coeficient de la 1 la 5 importanta urmatorilor utilizatori ai informatiei financiare in cadrul organizatiei dumneavoastra(la care lucrati). a) managerii b) investitorii c) creditorii d) statul e) altii I2 a b c d e 3,33 3,18 3,31 3,33 2,31 average 1,56 1,36 1,00 1,25 1,67 stdev 1 1 2 1 1 min 10 6 11 4 25 nr. Min frecv 20,41% 12,24% 22,45% 8,16% 51,02% min 5 5 5 5 5 max 17 11 8 9 12 nr. Max frecv 34,69% 22,45% 16,33% 18,37% 24,49% max 4 3 3 4 1 mediana -0,33 -0,09 0,37 -0,32 0,85 skew

3.

In ce tip de societate se incadreaza firma dumneavoastra(la care lucrati)? a) societate multinationala b) IMM c) societate cotata d) SRL e) Altele I3 a total frecventa(%) 8 16 b 5 10 c 7 14 d 25 50 e 5 10

4. In ce masura este importanta intocmirea de situatii financiare in cadrul organizatiei.(1-putin important,2-oarecum important,3-important,4-foarte important) a) pentru atragerea de investitori b) pentru obtinerea de imprumuturi bancare c) pentru determinarea impozitelor si taxelor d) pentru analiza evolutiei financiare I4 a b c d 2,78 2,82 3,00 3,08 average 2,81 0,98 0,96 0,95 stdev 1 1 1 1 min 10 7 3 4 nr. Min frecv 20,41% 14,29% 6,12% 8,16% min 4 4 4 4 max 19 13 19 20 nr. Max frecv 38,78% 26,53% 38,78% 40,82% max 3 3 3 3 mediana -0,34 -0,56 -0,45 -0,77 skew 5. Care sunt principalele surse de finantare ale organizatiei? a) imprumuturi nerambursabile b) imprumuturi bancare c) bursa d) asociatii

a total frecventa (%) 4 8

b 15 30

I5 c 11 22

d 28 56

6. Care considerati ca este rolul profesionistului contabil intr-o organizatie?(se vor clasifica in functie de importanta lor utilizand coeficienti de la 1 la 4; 1-putin important,2-oarecum important, 3-important,4-foarte important) a) aplicarea regulilor pentru o contabilitate financiara si raportari corecte b) oferirea unor sfaturi referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri,bazate pe rationament profesional c) realizarea unui management financiar eficient d) imbunatatirea continutului situatiilor financiare si ameliorarea credibilitatii informatiilor contabile I6 a b c d 3,22 2,71 3,02 2,40 average 0,96 1,01 0,88 1,16 stdev 1 1 1 1 min 4 8 2 14 nr. Min frecv 8,33% 16,67% 4,17% 29,17% min 4 4 4 4 max 25 11 17 12 nr. Max frecv 52,08% 22,92% 35,42% 25,00% max 4 3 3 2 mediana -1,06 -0,41 -0,43 0,18 skew 7. Care credeti ca ar fi principalele avantaje ale conectarii contabilitatii la fiscalitate?(alegeti una sau mai multe variante) a) nu este necesara intocmirea a doua seturi de situatii financiare b) scad costurile legate de ajustarea situatiilor financiare pentru a fi conforme cu regulile fiscale c) economisirea timpului si efortului depus de profesionistul contabil I7 a total frecventa(%) 16 32 b 31 62 c 25 50

8. Care credeti ca ar fi principalele dezavantaje ale conectarii contabilitatii la fiscalitate?(se se vor alege una sau mai multe variante) a) existenta riscului poluarii fiscale a situatiilor financiare b) inexistenta compatibilitatii intre standardele internationale si principiile fiscale c) inexistenta compatibilitatii intre regulile fiscale si regulile contabile d) necesitatea unei actualizari continue si imediate a regulilor de ajustare pentru firmele care utilizeaza standarde internationale datorita modificarii dese a acestora din urma.

I8 a total frecventa(%) 17 34 b 16 32 c 18 36 d 17 34

9. Care credeti ca este principalul motiv pentru care se aplica IFRS in Romania? a) datorita obligatiei legale b) este o necesitate impusa de pietele de capital c) ofera o credibilitate si o comparabilitate mai mari d) datorita solicitarii societatii mama

I9 a total frecventa(%) 10 20 b 21 42 c 22 44 d 14 28

10. Care dintre urmatoarele solutii pentru reconcilierea intre regulile fiscale si regulile contabile o considerati potrivita? a) regulile fiscale sa se conformeze regulilor contabile b) regulile contabile sa se conformeze regulilor fiscale c) sa se inlocuiasca atat regulile fiscale cat si cele contabile cu un set nou de legi comune.

I10 a total frecventa(%) 14 28 b 12 24 c 23 46

11. Care este importanta urmatoarelor practici in cadrul organizatiei dumneavoastra(la care lucrati)?(acordati puncte de la 1 la 4 in functie de importanta; 1-putin important,2-oarecum important,3-important,4-foarte important) a) aplicarea regulilor de amortizarea permise de regulile fiscale b) alegerea metodelor de evaluare a stocurilor in functie de metodele agreate de legislatia din tara noastra c) afectarea veniturilor si a cheltuielilor la exercitiului n care s-au angajat; d) evaluarea activelor la intrare n functie de costul istoric care are o determinare obiectiva si poate fi verificabil; e) evaluarea anuala, la inventarierea patrimoniului, la valoarea de utilitate (actuala) a tuturor activelor si datoriilor; f) contabilizarea pierderilor latente, a datoriilor probabile si a deprecierilor de valoare (datorate uzurii morale si fizice, degradarii, dezasortarii stocurilor, nencasarii creantelor, clientilor dubiosi si rau platnici, e. t. c.) la nchiderea fiecarui exercitiu fara a tine cont de eventualele plusvalori latente (din prudenta) si active probabile; I11 a b c d e f 2,56 2,77 2,93 2,80 2,96 1,17 1,08 1,01 1,07 0,97 1 1 1 1 1 12 8 5 7 5

2,70 average 0,98 stdev 1 min 6 nr. Min frecv 27,27% 18,18% 11,36% 15,91% 11,36% 13,64% min 4 4 4 4 4 4 max 14 15 16 14 16 11 nr. Max frecv 31,82% 34,09% 36,36% 31,82% 36,36% 25,00% max 3 3 3 3 3 3 mediana -0,07 -0,37 -0,56 -0,41 -0,65 -0,23 skew 12. Pentru ca intreprinderea sa optimizeze in plan financiar si economic raporturile sale cu fiscalitatea trebuie: a) sa respecte regulile de baza si de termen care ii sunt impuse prin dreptul fiscal b) ca sistemul de impozite,taxe si contributii sa ofere modalitati de antrenare a impozitelor pe linia cresterii profitabilitatii sale c) ca sistemul fiscal sa conduca la o crestere a costului fortei de munca d) sa raspunda unor exigente legate de globalizare, de mondializare, de internationalizare a economiilor I12 a total frecventa(%) 20 40 b 18 36 c 4 8 d 13 26

13. Care credeti ca sunt cauzele permanentelor modificari ale Codului Fiscal: a) b) c) d) necesitatea alinierii la legislatia europeana lipsa unor strategii in ce priveste planificarea pe termen mediu si lung pentru a echilibra cash-flow-ul companiilor pentru impiedicarea amplificarii fenomenului de evaziune fiscala I13 a total frecventa(%) 28 56 b 19 38 c 4 8 d 16 32

14. n cazul n care ai ocupa o poziie de conducere n cadrul Ministerului de Finane, care ar fi prioritile dumneavoastr? reducerea frecvenei modificrilor legislative reducerea numrului de impozite imbuntirea cunotinelor fiscale ale funcionarilor publici introducerea unor proceduri clare pentru administrarea fiscal introducerea de msuri de stimulare a contribuabililor (ex: pentru plata rapid a impozitelor) f) altele a) b) c) d) e)

a total frecventa(%) 27 54

b 17 34

I14 d 11 22

e 19 38 15 30

f 5 10

15. Lund n considerare actualele constrngeri bugetare, implementarea cror msuri dintre cele enumerate considerai c ar avea cel mai mare impact negativ asupra organizaiei dumneavoastr? a) b) c) d) creterea cotei standard de TVA cdreterea cotei unice de impozit pe profit eliminarea cotei unice pentru impozitul pe venit i reintroducerea impozitrii progressive creterea costurilor cu contribuiile de asigurri sociale pentru companii

a total frecventa(%) 21 42

I15 c 14 28

d 7 14 8 16

16. Cum evaluati sistemul /legislatia fiscala din Romania? a) b) c) d) foarte complicat(a) complicat(a) optim(a) simplu(a) I16 a total frecventa(%) 25 50 b 21 42 c 3 6 d 1 2

17. Cum afecteaza dependenta de fiscalitate deciziile intreprinderii? a) afecteaza deciziile investitionale intrucat fiscaliatea reprezinta un cost al afacerii b) prin numeroasele schimbari,care influenteaza mediul de business,neutralizand previziunile financiare sau planurile de afaceri c) printr-un nivel sporit al impozitelor si taxelor comparaiv cu alte tari,determinand distorsiuni in bugetele de cheltuieli si cu impact asupra marjei de profit I17 a total frecventa(%) 13 26 b 22 44 c 15 30

Concluzii: Relaia contabilitate-fiscalitate este problema-cheie a mediului de afaceri romnesc. Aprut iniial ca instrument al fiscalitii, contabilitatea, n economia actual, are mult mai muli utilizatori, nu doar bugetul i conturile naionale. Ultimele zeci de ani au evideniat cerine noi pentru domeniul contabil. n prezent, profesionistul contabil trebuie s rspund unor exigene legate de globalizare, de mondializare, de internaionalizare a economiilor. Se caut, aadar, utilizarea unui limbaj unic al afacerilor la nivel internaional, n timp ce fiscalitatea rmne un apanaj al Guvernelor, al fiecrei ri, ceea ce marcheaz o separare ntre contabilitate i fiscalitate. Domeniul contabil trebuie s se desfoare conform standardelor profesionale internaionale, iar fiscalitatea conform legislaiei naionale. Apariia legislaiilor din ce n ce mai sofisticate, mai dezvoltate, de la o ar la alta sau la nivel de regiuni, cum ar fi regiunea european, solicit i mai mult gsirea unei comunicri profesionale unice. Pentru a evidentia evolutia acestei relatii dintre contabilitate si fiscalitate in mediul romanesc am realizat un chestionar destinat profesionistilor contabili.

Esantioul pentru acest studiu a fost de 50 de persoane,dintre care cei mai multi, si anume 40% lucreaza in intreprinderi cu un numar de angajati cuprins intre 10 si 15 persoane. Daca inainte contabilitatea se tinea pentru patron, autoritatile fiscale si guvern , in principal, pentru stabilirea impozitelor si taxelor, activitatea de contabilitate si-a amplificat functiile, in sensul ca datele si informatiile furnizate mai trebuie sa deserveasca si alti beneficiari, cum ar fi : investitori, angajati, creditori financiari, furnizori si alti creditori comerciali, client, guvernul si institutiile acestuia, publicul. Dupa parerea intervievatilor,cei mai importanti utilizatori ai situatiilor financiare sunt managerii (I2), ei avand frecventa cea mai mare a numarului maxim de puncte (5-foarte important). Insa din esantionarea realizata in 4 straturi (I1), si anume dupa marimea firmei in care lucreaza persoana chestionata, se observa ca : Persoanele care lucreaza intr-o firma cu un numar de angajati sub 10 persoane sunt de parere ca cel mai important utilizator este statul (avand media cea mai mare,de 3.54), urmat indeaproape de manageri si creditori (acestia plasandu-se pe acelasi loc,cu o medie de 3.38) Persoanele care lucreaza intr-o firma cu un numar de angajati cuprins intre 10 si 15 persoane au atribuit locul I-managerilor, locul II investitorii, locul III-creditorii si statul La persoanele care lucreaza intr-o intreprindere cu un numar de angajati cuprins intre 50 si 250 de persoane se observa o alta clasificare si anume: I-statul (media 3.83), IImanagerii si investitorii si pe locul III-creditorii. Iar in cele din urma cei care sunt angajati in companii cu peste 250 de angajati sunt de parere ca cei mai important utilizatori sunt creditorii,urmati pe scara de importanta de

investitori. Tot aceste persoane considera ca sunt mai important alti utilizatori (cum ar fi publicul,angajatii,clientii ) decat statul si managerii. Persoanele care lucreaza in intreprinderi cu peste 250 de angajati sunt de parere ca intocmirea de situatii financiare este foarte importanta pentru atragerea de investitori si pentru analiza evolutiei finaciare,deoarece, ele redau o imagine pertinent a situaiei interne a ntreprinderii, reflectat concentrat n nivelul rentabilitii, eficienei i riscului, informaii care permit apoi selectarea deciziilor optime de investiii. In schimb,angajatii din primele doua straturi, sunt mai preocupati de intocmirea situatiilor financiare pentru determinarea impozitelor si taxelor si apoi pentru obtinerea de imprumuturi bancare. Din punct de vedere al rolului pe care profesionistul contabil il ocupa in organizatie,primele doua categorii sunt de accord cu faptul ca in primul rand profesionistul contabil trebuie sa aplice regulile pentru o contabilitate financiare si raportari corecte,si in al doilea rand trebuie sa realizeze un management financiar eficient. Dar cei care fac parte din ultimele 2 categorii,considera ca rolul profesionistului contabil este in principal de a realiza un management financiar eficient si de a oferi sfaturi referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri,bazate pe rationament profesional. Se observa ca persoanele care fac parte din intreprinderi mici , au tendinta de a lucra cat mai eficient si cat mai corect pentru satisfacerea clientilor,iar persoanele care lucreaza in intreprinderi mai mari pun accent pe continuitatea firmei si pe dezvoltarea acesteia. O parere despre rolul profesionistului contabil si exigentele ce trebuie ndeplinite de o raportare financiara a expus-o si Prof. univ. dr. Marin Toma la Masa Rotunda cu tema "Relatia Contabilitate-Fiscalitate", organizata de CECCAR n 20 iunie 2009, la Bucuresti. Astfel, profesionistul contabil al unei ntreprinderi trebuie sa ofere ntr-un raport financiar transparenta, acuratete, comparabilitate, fidelitate, sa contribuie la necesitatea de simplificare si la satisfacerea intereselor specifice ale utilizatorilor si sa reflecte raportul cost-beneficiu, a mentionat dl prof. univ. dr. Marin Toma. Dereglementarea - o solutie care nu nseamna vid Dl prof. univ. dr. Marin Toma a continuat expunerea sa preciznd ca utilizatorii situatiilor financiare sunt variati: bugetul, actionarii, salariatii, bancile, investitorii, organismele de bursa, contabilitatea nationala, furnizori terti si clienti etc. Asteptarile acestora la raportarile financiare sunt complexe: acuratete de informatie financiara, continuitate a exploatarii, absenta fraudelor, respectarea reglementarilor, responsabilitatea managementului fata de problemele de mediu, responsabilitatea managementului fata de aspectele sociale. Din aceasta perspectiva sunt multi utilizatori dezinformati sau incorect informati. Una din cauzele fenomenului este aplicarea n contabilitate a reglementarilor fiscale. Dupa parerea intervievatilor cel mai mare avantaj al conectarii contabilitatii la fiscalitate este scaderea costurilor legate de ajustarea situatiilor financiare pentru a fi conforme cu regulile fiscale (avand o frecventa in raspunsuri de 62%).Ceea ce inseamna ca o mare parte din timpul aferent activitatii contabile este afectat de studierea legislatiei si normelor aflate n permanenta schimbare. Cunoasterea acesteia este vitala pentru calitatea serviciilor contabile. nsa pentru a dinamiza procesele economice, cei nsarcinati cu formarea profesionala contabila se afla uneori

n fata reglementarilor fiscale care nu sunt diferite de cele contabile si trebuie sa accepte o realitate ce contravine solutiilor, principiilor si regulilor contabile. Conform raspunsurilor obtinute la intrebarea numarul 11,am identificat care sunt cele mai importante practici in cadrul celor 4 categorii de organizatii,si anume: - categoria I evaluarea activelor la intrare in functie de costul istoric care are o determinare obiectiva si poate fi verificabil , si contabilizarea pierderilor latent, a datoriilor probabile si a deprecierilor de valoare - categoria II si III- afectarea veniturilor si cheltuielilor la exercitiul in care s-au angajat - categoria IV- evaluarea anuala, la inventarierea patrimoniului,la valoarea de utilitate actual a tuturor activelor si datoriilor. Pentru ca intreprinderile sa aiba succes in plan financiar si economic ar trebui,in opinia celor care lucreaza in intreprinderi cu un numar de angajati sub 50 de persoane,ca sistemul de impozite,taxe si contributii sa ofere modalitati de antrenare a impozitelor pe linia cresterii profitabilitatii sale si sa respecte regulile de baza si de termen care ii sunt impuse prin dreptul fiscal. Iar in opinia celor care fac parte din intreprinderi mai mari,succesul financiar si economic este obtinut daca raporturile firmei cu fiscalitatea raspund unor exigente legate de globalizare ,de mondializare,de internationalizare a economiilor. Permanentele modificri ale Codului Fiscal presupun adevrate schimbri n comportamentul contribuabilului si astfel, conform studiului, pot fi identificate dou cauze ale acestor modificri n legislaia fiscal: necesitatea alinierii la legislaia european i lipsa unor strategii n ce privete planificarea pe termen mediu i lung. Excesul de reglementare, desele modificri i instabilitatea legislativ, lipsa fundamentrii serioase a normelor sunt principalele cauze ale unui echilibru precar al afacerilor. Pe de alt parte, aceste modificari oblig profesionistul contabil la o permanent stare de adaptare la nou, de permanent procupare pentru conformitate cu legile noi - bune sau rele - deturnndu-l de la o gndire economic, n interesul ntreprinderii i al economiei, afectndu-i independena profesional, punndu-l n inferioritate fa de profesionitii contabili la nivel european i internaional. Aproximativ toate persoanele chestionate sunt de parere ca sistemul legislativ din Romania este complicat sau chiar foarte complicat.Astfel se propune de catre acestea urmatoarele schimbari cat mai urgent si anume: reducerea frecventei moficarilor legislative si a numarului de impozite, si introducerea unor proceduri clare pentru administrarea fiscala. Totodata , aceste persoane au raspuns ca masura care are cel mai mare impact negativ asupra intreprinderii lor, este aceea de a creste cota standard de TVA (acest raspuns are o frecventa de 42% dintre intervievati),urmata de masura urmatoare si anume de a creste cota unica de impozit pe profit (cu o frecventa de 28%) .

printr-un nivel sporit al impozitelor si taxelor comparativ cu alte tari

Cum afecteaza dependenta de fiscalitate deciziile intreprinderii ?

30%

26%

afecteaza deciziile investitionale intrucat fiscalitatea reprezinta un cost al afacerii

prin numeroasele schimbari, care influenteaza mediul de business, neutralizand previziunile financiare

44%

Din graficul de mai sus reiese faptul ca 44% din intervievati sunt de parere ca fiscalitatea influenteaza activitatea si mediul firmei prin numeroasele sale schimbari,in timp ce 30% considera ca aceasta influenteaza intreprinderea printr-un nivel sporit al impozitelor si taxelor comparative cu alte tari.

III. Studiu calitativ


Interviul
1. Care credei c sunt motivele conectrii sau deconenctrii de fiscalitate? 2. Afecteaz tendina ctre modelul contabil anglo-sacxon relaia dintre contabilitate i fiscalitate? n ce mod? 3. Care considerai c este impactul modificrilor foarte dese ale regulilor fiscale asupra calitii situaiilor financiare? Care credei c a fost cea mai important schimbare de-a lungul timpului i cum a afectat firma? 4. Ce argumente pro sau contra ai avea referitor la o deconectare a contabilitii de fiscalitate? 5. Considerai c este posibil s se menin o conectare a contabiitii la fiscalitate n viitor avnd n vedere creterea gradului de internaionalizare sau globalizare? 6. Cum credei c va evolua pe viitor aceast relaie i cum ai vrea dumneavoastr s evolueze? 7. n cazul n care ar avea loc o deconenctare, cine credei c ar fi cel mai afectat? 8. Considerai c relaia firmelor care au obligaia de a fi auditate, cu fiscalitatea, este duferit fa de cele care nu au acest obligaie? Argumentai. 9. Considerai c o dependen a contabilitii de fiscalitate poate afecta obiectivele unei organizaii? n ce fel? 10. Cine credei c are cea mai mare influen n cea ce privete relaia dintre contabilitate i fiscalitate? Cine are ultimul cuvnt? 11. Considerai c dependena d fiscalitate are vre un efect asupra aplicrii IAS/IFRS n Romnia? Argumentai.

Analiza problemei: In ultimii 20 de ani in Romania a existat o legatura foarte stransa intre contabilitate si fiscalitate,insa aceasta a devenit din ce in ce mai influentata de modelul anglo-saxon ,unde nu exista o asemenea legatura .De asemenea,adoptarea IAS/IFRS incepand cu 2005 si aderarea la Uniunea Europeana au condus la aparitia unor discutii si dezbateri referitoare la pastrarea acestei relatii,sau la renuntarea la aceasta ,asa cum s-a intamplat si in alte tari. Scopul: Scopul acestui studiu este acela de a afla parerile personale ale unor persoane implicate in acest subiect cu privire la evolutia relatiei dintre contabilitate si fiscalitate,la posibilitatea sau imposibilitatea unei deconectari a contabilitatii de fiscalitate precum si impactul direct al fiscalitatii asupra unei organizatii. Limite: Acest studiu este limitat datorita parerilor subiective ale respondentilor si datorita faptului ca numarul respondentilor este redus .De asemenea,raspunsurile vin doar din partea unei singure parti interesate in acest subiect,si anume profesionisti contabili din diferite firme.

Tehnici de cercetare: Ca si tehnica de cercetare am utilizat colectarea informatiilor prin intermediul interviului la care au participat 3 respondenti.Primul intervievat are o experienta de doi ani in domeniul analizei financiare,lucrand in cadrul unei companii de renume din Romania,o companie cu peste 1000 de angajati care a fost cotata la bursa si are obligatia de a raporta in conformitate cu IAS/IFRS.Respondentul numarul doi are o experienta de 2 ani in contabilitate si lucreaza intr-o intreprindere mica,cu mai putin de 50 de salariati.Ultima persoana intervievata are o experienta mai vasta in domeniul contabilitatii,de aproximativ 15 ani,iar in momentul de fata lucreaza intr-o firma mica de contabilitate cu aproximativ 20 de salariati. Concluzii generale In urma interviurilor realizate ,concluzia generala care poate fi trasa este ca pe viitor se prefera o deconectare a contabilitatii de fiscalitate ,toti cei intervievati aducand si argument puternice pentru a sustine aceasta optiune.Vom incepe insa cu prezentarea principaleleor motive pentru care intervievatii cred ca exista aceasta legatura stransa intre contabilitate si fiscalitate.Doi dintre cei trei respondenti au adus in discutie faptul ca este si o problema de mentalitate,ca Romania vine dupa o perioada lunga in care a fost obisnuita doar sa aplice reguli,o perioada in care profesia contabila nu era dezvoltata si nu avea prestigiu.Desi, incepand cu anul 1990,raportarea financiara din Romania a urmat un process continuu de dezvoltare,in cea mai mare a parte a timpului aceasta a fost orientata catre furnizarea de informatii pentru autoritatile statului,nefiind concentrate pe furnizarea de informatii.Un alt motiv al conectarii a fost influenta puternica a sistemului contabil francez,care este un sistem contabil puternic conectat la fiscalitate.Intervievatul numarul 3 este de parere ca aceasta conectare exista din cauza dorintei autoritatilor fiscal de a ingradi posibilitatea realizarii unor evaziuni fiscal precum si a interesului major de a colecta cat mai multe resusrse la bugetul de stat. In ceea ce priveste influenta modelului contabil anglo-saxon asupra relatiei dintre contabilitate si fiscalitate ,toti cei intervievati sunt de 19iscal ca este o influenta pozitiva care pune in prim plan rationamentul professional in detrimental aplicarii unor reguli fiscale.Un exemplu de influenta pozitiva adusa de modelul anglo saxon este introducerea principiului prevalentei economicului asupra juridicului.Intervievatul nr.1 crede insa ca aceasta influenta a modelului anglo-saxon nu va duce neaparat la o deconectare .Statul are o influenta puternica in reglementarile contabile deci nu se va ajunge la o deconectare (interv.1) Argumente pro si contra deconectarii Intervievatii sustin deconectarea contabilitatii de fiscalitate aducand ca argumente sporirea calitatii informatiilor financiar-contabile, apropierea de realitatea economica, intrucat regulile fiscale polueaza imaginea fidela. Nu se poate vorbi de imagine fidela intr-o contabilitate legata de fiscalitate (interv.2). Desi multi sustin ca o deconectare ar complica lucrurile prin nevoia introducerii unor reglementari special si ar aduce greutati in special firmelor mici unde competentele economice necesare aplicarii noilor reglementari sunt scazute, eu consider ca nu este atat de dificil sa se intocmeasca situatiile anuale si sa se faca cateva ajustari in scop fiscal ,in special in firmele mici unde nu ar fi necesare foarte multe ajustari este afirmatia intervievatului nr.3 care nu considera retratarile situatiilor financiare un impediment pentru deconectare.

Intervievatul nr.1 considera ca parerile in ceea ce priveste relatia dintre contabilitate si fiscalitate depind de marimea firmelor.O deconectare ar fi mai potrivita pentru firmele mai mari intrucat ar facilita o comparatie cu companiile din alte tari si ar fi mult mai usor pentru companiile implicate in afaceri internationale.Pentru companiile mici insa,ar fi mai prielnica pastrarea legaturii intre contabilitate si fiscalitate intrucat statul este unul dintre principalii utilizatori ai informatiei financiare iar o deconectare ar presupune costuri mari in ceea ce priveste retratarile necesare plus necesitatea existentei unui plus de competente la nivelul personalului implicat .Aceasta reprezinta o problema cand proprietarul afacerii nu stie ce se intampla cu impozitul daca actioneaza intr-un anumit fel in contabilitate (interv.3).De asemenea, considera ca firmele mari si cele cotate la bursa au un grad mai mare de deconectare datorita impunerii aplicarii IFRS precum si datorita auditarii obligatorii careimpune aplicarea standardelor internationale pentru obtinerea unei imagini fidele. Un alt argument pro referitor la deconectare care a fost adus in discutie este faptul ca anumite regulii fiscale ingreuneaza atingerea unor obiective stabilite de o entitate, iar firmele vor recurge la contabilitatea creative pentru a fenta anumite obligatii fiscal.Avand un sistem deconectat de fiscalitate,acest lucru nu va mai fi necesar. Printre dezavantaje ale deconectarii,respondentii au mentionat faptul ca se va depune mai mult efort pentru intocmirea situatiilor anuale.Aceasta impreuna cu problema referitoare la costurile de conformitate sunt un motiv puternic impotriva deconectarii.De asemenea,acestia considera ca necesitatea construirii unui sistem de impozitare care sa nu fie ambiguu si sa fie simplu de aplicat ar fi un obstacol al deconectarii.Un alt obstacol care a fost adus in discutie este departamentul de finante care este foarte concentrat pe colectarea taxelor si nu are suficiente cunostinte in domeniul contabil. poate fi o problema cand acestia interpreteaza modul in care firmele ar trebui sa isi tina contabilitatea cu scopul de a obtine cele mai mari taxe(interv.3). Internationalizarea In ceea ce priveste internationalizarea,influenta acesteia nu poate fi negata iar cei intervievati sunt de parere ca va duce in cele din urma cel putin la un grad mai mare de deconectare decat cel din prezent,daca nu la o deconectare totala a contabilitatii de fiscalitate.De asemenea,Uniunea Europeana,IASB,US GAAP si un climat economic care evolueaza rapid au facut evident impactul internationalizarii asupra contabilitatii. Totusi, respondentii sunt de accord ca acest fenomen nu va avea loc foarte curand,insa exista posibilitatea aplicarii in paralel a IFRS pentru sporirea calitatii informatiilor financiare care sa creasca credibilitatea informatiilor pentru utilizatori. Impactul direct al fiscalitatii asupra organizatiei Pentru a analiza amprenta fiscalitatii asupra unei entitati,respondentii au fost intrebati care este,in opinia lor,impactul modificarilor foarte dese ale regulilor fiscal,care cred ei ca a fost cea mai importanta schimbare si cum a afectat firma? Raspunsurile la aceasta intrebare au fost variate,printre ele numarandu-se:crearea unor dificultati de adaptare,costuri legate de modificarea programelor contabile,cresterea evaziunii fiscale,imposibilitatea pastrarii angajatilor,afectarea comparabilitatii datelor de la o perioada la alta precum si cu alte firme,afectarea credibilitatii datelor in fata utilizatorilor.Masurile fiscal

luate in ultimul timp vizeaza colectarea mai multor bani la bugetul de stat,in dezavantajul firmelor,inhiband dezvoltarea acestora si impiedicand chiar continuarea activitatii multora dintre ele.Introducerea impozitului forfetar este un bun exemplu in acest sens(interv.3) Referitor la impozitul forfetar,reprezentantii Consiliului pentru IMM-uri au facut un studiu de caz dupa formula de calcul propusa de Ministerul Finantelor in proiectul de modificare a Codului Fiscal care arata ca un impozit forfetar,care poate ajunge pana la 28% din veniturile brute,ar reprezenta o fiscalitate excesiva care va duce la desfiintarea unui numar foarte mare de societati comerciale din codurile CAEN prevazute in domeniul de aplicabilitate al impozitului forfetar,cu efecte drastice asupra bugetului de stat.Intervievatul nr.1 precizeaza ca impozitul minim a avut dj efecte drastice si ca peste 6000 de firme au intrat in insolventa in primul trimestru al acestui an,cu 25% mai mult fata de aceeasi perioada din 2009,iar aproape 20000 de societati si-au suspendat activitatea.In loc sa aiba loc o relaxare fiscal,atat de necesara in conditii de criza,guvernul ne impovareaza cu aceasta politica de crestere a impozitelor(interv.1) Intr-un studiu realizat recent de Deloitte Tax numit Fiscalitatea romaneasca.Radiografia unei reforme incomplete.,cei implicati spuneau Avem nevoie de un sistem fiscal simplu, transparent si stabil,care sa permita societatilor si investitorilor sa isi planifice strategii pe termen lung si care sa asigure conducerea coerenta a afacerilor de zi cu zi.Insa tocmai aceasta stabilitate despre care se vorbeste lipseste,sunt facute modificari de la an la an facand ca obiectivele si previziunile firmelor sa fie date complet peste cap .Cei de la Deloitte afirma 34% dintre participantii la studiu sustin ca premise pentru un mediu fiscal propice dezvoltarii afacerilor este stabilitatea legislative.In acest fel,mediul de afaceri isi poate stabili si urmari o strategie coerenta si un buget durabil.

Efectul relatiei dintre contabilitate si fiscalitate asupra aplicarii IFRS in Romania Respondentii considera ca aplicarea IFRS in Romania este oarecum afectata de relatia contabilitate-fiscalitate intrucat firmele vor fi nevoite sa intocmeasca doua seturi de situatii financiare, ceea ce va implica costuri foarte mari pentru anumite firme .In aceasta privinta, presedintele CECCAR, prof.univ.dr. Marin Toma afirma la ForumInvest din 16 martie 2010:O problema nerezolvata nici la nivel european este o posibila legatura contabilitate-fiscalitate.Sunt doua abordari diferite .Sunt doua probleme aici care au impact asupra pietei:in primul rand e vorba de cost(costurile legate de a face doua randuri de raportari financiare );in al doilea rand este vorba de credibilitate.Cine citeste bilanturile pe doua referentiale ale unei intreprinderi si gaseste rezultate diferite,nu se intreaba care sunt rezultatele reale? Seturile de raportari financiare diferite,constituie,de asemenea,un impediment foarte mare in accelerarea procesului de introducere a standardelor.Exista o scindare totala intre raportarea cu scop general si raportarea cu scop special,cea pe baze fiscale sau prudenta ,supraveghere .Un alt impediment,spune dl.Toma,este subordonarea totala a profesionistului contabil de catre fiscalitate,care-l impiedica pe acesta sa-si dezvolte rationamentul profesionala si,daca cineva ii ia din mana planul de conturi,e un om terminat,nu mai stie nimic. Un ultim aspect vizat de acest interviu a fost: cine are cea mai mare influenta in ceea ce priveste relatia dintre contabilitate si fiscalitate? Respondentii au ajuns la concluzia ca cea mai

mare influenta o are statul datorita faptului ca autoritatile fiscale elaboreaza un set detaliat de reguli de determinare a rezultatului impozabil iar aceste reguli trebuie sa fie respectate nu numai in raportarile fiscale ci si in raportarea financiara. Aceasta abordare poate sa fie intalnita in diferite forme. De exemplu, fiscalitatea influenteaza foarte puternic practicile contabile, deoarece numai cheltuielile efectiv contabilizate sunt deductibile fiscal. Astfel, intreprinderile au tendinta sa alinieze propria contabilitate la regulile fiscal cele mai favorabile,chiar daca aceasta conduce uneori la contabilizarea de amortizari si provizioane nejustificate din punct de vedere economic.Insa regulile fiscale au o influenta mai mare la nivel de conturi individuale intrucat un sistem de raportare la nivelul grupurilor trebuie sa convearga cu standardele internationale. Scurt rezumat al concluziilor Concluzia care poate fi trasa in urma interviurilor cu cei trei respondenti cu privire la problema prezentata este ca acestia sunt pentru o deconectare a contabilitatii de fiscalitate,desi au adus in discutie si cateva aspect negative ale acesteia.Insa probabilitatea ca acest lucru sa se intample este un subiect diferit.Influenta international nu poate fi negate si,desi toti respondentii cred ca aceasta va duce la un anumit grad de deconectare,acest lucru nu se va intampla in viitorul apropiat.Sistemul fiscal are inca o influenta puternica asupra mediului de afaceri prin implicarea foarte mare in realizarea reglementarilor in contabilitate,desi respondentii sunt de parere ca aceasta influenta depinde si de marimea firmelor.Companiile mari sunt mai deconectate intrucat au posibilitatea aplicarii in paralel IFRS,pentru a obtine o calitate a informatiilor financiare cat mai mare,si pentru o comparabilitate pe piata international pe cand firmele mici sunt mult mai conectate la fiscalitate intrucat statul este unul dintre principalii utilizatori ai informatiilor financiare . Desi companiile mari au posibilitatea aplicarii IFRS,aceasta este ingreunata din cauza relatiei stranse dintre contabilitate si fiscalitate din doua motive:costul ridicat generat de intocmirea a doua seturi financiare precum si afectarea credibilitatii in fata utilizatorilor care nu vor sti care dintre rezultate vor fi corecte.

S-ar putea să vă placă și