Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MOTTO: nvatam pentru viata, nu pentru scoala. = SENECA= INTRODUCERE Starea de sanatate reprezinta echilibrul, trairea fireasca a vietii din perspectiva biologica, psihologica si sociala si depinde de tot ceea ce ne nconjoara de toate relatiile si conjuncturile n care ne gasim la un moment dat si care pot fi normale, firesti sau nu. De aceea, n spitale, ngrijirea medicala nu trebuie sa se rezume la actul internarii si al administrarii medicatiei, ci este de preferat sa devina mediul educativ, locul n care putem ntelege posibilitatea existentei si
adevaratul sens al vietii, unde deosebim mijloacele de mentinere si revalorizare a sanatatii. Lund n considerare premisele mentionate mai sus, putem
spune ca profesia de nursa implica multe cerinte, calitati fara de care ceea ce facem noi ca nurse, nu poate fi numit nursing. n aceasta lucrare, voi prezenta Eclampsia, deoarece am considerat ca este un diagnostic foarte important pentru femeia gravida si pentru evolutia sarcinii. Exista om mai nevinovat dect copilul nenascut? Pentru geneticienii crestini, viata ncepe n momentul
fecundatiei. Nimic nu deosebeste calitativ un ou de copil. Robert Debre spune: aportul recent al biologiei ne-a nvatat ca adevarata nastere corespunde fecundatiei. Noi consideram ca fiinta umana pe cale de dezvoltare, sufera un proces continuu si ca nu exista nici un moment n care sa se poata spune ca nu este un om n devenire. Orice fiinta ncepe cu o celula mica. Viata umana ncepe cu celula fecundata. Nu exista nici o etapa n care sa ai dreptul sa o opresti. Dintre manifestarile patologice ale sarcinii n trimestrul al III-
Caracterizata de specialisti ca un fulger pe cerul senin, eclampsia are un prognostic matern foarte grav, avnd o mortalitate de 15 %, iar prognosticul fetal este si mai grav - moartea fatului n
uter, n timpul crizei fiind de 50 %. Am mentionat toate aceste aspecte n introducere pentru a sublinia importanta interventiilor si rapiditatea cu care acestea trebuie aplicate, pentru a nu periclita viata mamei sau a fatului. Lucrarea pe care o voi realiza va avea structura: un prim capitol destinat gestatiei, un al II-lea capitol de fiziopatologie este o denumire clinica a eclampsiei, un al III-lea capitol destinat planurilor de ngrijire, n care voi prezenta trei cazuri de eclampsie cu aspecte diferite si un ultim capitol destinat tehnicilor de ngrijire aplicate gravidelor eclamptice. Concluziile referitoare la aceasta lucrare vor ncheia ncercarea mea de a prezenta acest caz de urgenta, daca putem spune asa; de rapiditatea si eficienta masurilor aplicate depinde viata mamei si
viitorului nou nascut. De aceea, noi ca viitoare nurse trebuie sa ne nsusim tehnicile de nursing si toate informatiile referitoare la boala, pentru a putea ajuta la venirea pe lume a unei vieti noi si nu pentru a distruge sperantele unei viitoare mame. Cine omoara un om care nu a savrsit nici o crima, nici un alt pacat greu, este ca si cum ar fi omort omenirea ntreaga si cine salveaza viata unui nevinovat este ca si cum ar salva ntreaga omenire.
NEVOILE FUNDAMENTALE ALE VIRGINIEI HENDERSON 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie. 2. Nevoia de a bea si de a mnca. 3. Nevoia de a elimina. 4. Nevoia de a se misca si de avea o buna postura. 5. Nevoia de a dormi si a se odihni. 6. Nevoia de a se mbraca si a se dezbraca. 7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului n limite normale. 8. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre. 9. Nevoia de a evita pericolele. 10. Nevoia de a comunica. 11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori. 12. Nevoia de a fi ocupat si a se realiza. 13. Nevoia de a se recrea. 14. Nevoia de a nvata sa-ti pastrezi sanatatea.
PROCESUL DE NGRIJIRE
II
III
IV
n aceasta parte se va prezenta anatomia uterului, organ musculo-cavitar care primeste oul n cavitatea sa, , l retine, l protejeaza si l nutreste, dezvoltndu-l de-a lungul celor 280 zile, dupa care uterul devine agentul principal n expulzia fatului la termen. Alaturi de aceasta vor fi prezentate si cteva aspecte ale dezvoltarii intrauterine a produsului de conceptie. Uterul Este un organ musculos, cavitar n care se dezvolta oul. El este situat median, nepereche, iar dimensiunile sale variaza n functie de vrsta si femeie, diferite stari functionale, graviditate. La nivelul uterului au loc modificari importante - periodice, care realizeaza menstruatia. Situat n pelvis, deasupra vaginului, ntre vezica, anterior si rect posterior, lateral avnd regiunile anexiale, uterul are
forma de trunchi de con sau para usor turtita ventro-dorsal, cu partea caudala inclodata de extremitatea craniala a vaginului. ntre fata dorsala
a uterului si peretele ventral al rectului se delimiteaza excavatia rectocolp o-uterina, reces peritoneal descris de Douglas si cunoscut sub numele de fundul de sac al lui Douglas. Este punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale. Aici, normal se gasesc ansele intestinale, iar patologic se aduna colectiile purulente sau revarsatul sanguin, sesizate la tractul vaginal sau rectal si evacuate prin colpotomie. Dimensiunile uterului la femeia nulipara sunt de 6 cm lungime, 4 cm latime si 2 cm grosime; la multipare 7 cm lungime, 5 cm latime si 3 cm grosime. Raportul dintre corp si col este la fetite: colul mai mare dect corpul; nulipare: colul si corpul aproximativ egale, iar la multipare: corpul reprezinta aproximativ 2/3 din lungimea totala a uterului. Consistenta uterului este ferm elastica, iar n sarcina devine moale, pastos. Greutatea uterului este de 50 70 g. Directia sa variaza n raport cu pozitia femeii si starea de plenitudine a organelor din jur. Astfel, axul longitudinal al corpului si cel al colului, fac un unghi cu vrful la nivelul istmului, care n mod normal este de 140 170 unghiul de flexie. n functie de acest unghi, uterul se afla n mod normal ntr-o pozitie de antiflexie. Axul longitudinal al colului
formeaza cu cel al vaginului un unghi de 90 - 110 - unghiul de versiune - fata de care uterul se afla anteversie. n excavatia pelvina uterul este nclinat de sus n jos si dinainte napoi, axul sau corespunznd cu axul excavatiei, care este curb, cu cavitatea orientata anterior. Fata de aceasta directie normala, n conditii patologice, uterul se poate deplasa napoi: retroflexie, retroversie sau lateral: lateroflexie, lateroversie. Normal la nulipare, fundul uterin, scheletotopic, corespunde
peretilor ososi ai micului bazin, nefiind posibila perceperea sa prin palpare abdominala. n timpul gestatiei, uterul creste n volum, superior, deoarece caudal este oprit n expanxiunea sa de planseul pelvin. Dar uterul poate deveni organ abdominal nu numai n cursul sarcinii, ci si
datorita unor tumori uterine (fibrom, cancer) cnd poate creste n volum n sens cranio-caudal, transversal, putnd determina tumori prin compresiunea organelor vecine (vezica urinara, uretera, rect). Clasic uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus Fundul uterin n jos:
prezinta dinainte napoi insertia celor doua tube uterine, ligamentele utero-ovariene si ligamentele rotunde. Corpul uterin - usor turtit antero-posterior, cu o fata
ventrala plana (fata vezicala) si o fata dorsala (fata intestinala). Istmul uterin - este partea care n sarcina desparte corpul de colul uterin. Deschis n a II-a jumatate a sarcinii sub denumirea de segment reprezinta un reper important n efectuarea inciziei operatiei cezariene. Colul uterin - este lung de 3 cm; el se submparte n doua portiuni: una superioara, supravaginala si alta caudala, proeminnd n vagin, reprezentnd partea vaginala a colului. Cavitatea uterina, destul de redusa la uterul negravid, este mai larga n partea superioara, reducndu-se spre col unde da nastere canalului cervical, ce comunica cu vaginul. La cele doua unghiuri superioare si laterale ale cavitatii corpului uterin se deschid tubele uterine, iar inferior cavitatea este depasita de canalul vaginal prin orificiul uterin intern. Canalul cervical comunica cu vaginul prin orificiul uterin extern, punctiform la nulipare si transversal, cu margini neregulate, cicatriciale la multipare. Lungimea canalului cervical este de 2,8 cm la nulipare, micsorndu-se progresiv la multipare, dar fiind n raport invers proportional cu dimensiunile cavitatii uterine, care creste de la nulipare la multipare. Mucoasa uterina (endometrul) este supusa unor modificari ciclice lunare coordonate hormonal, ce se elimina prin menstruatie. Ca structura uterul are trei tunici: seroasa, musculara si mucoasa.
tunica seroasa este reprezentata de peritoneul visceral, adica peritoneul ce acopera toate organele abdominale. tunica musculara = miometrul este un muschi specific format din fibre musculare netede dispuse n 3 straturi: - un strat subseros format din fibre musculare
longitudinale. - un strat muscular subendometrial format din fibre musculare circulare. - un strat intermediar numit strat plexiform format din fibre musculare longitudinale ce alterneaza cu cele circulare crend o retea cu rol important n hemostaza fiziologica a uterului. tunica mucoasa = endometrul, captuseste la interior cavitatea uterina si e format din doua straturi: - un strat bazal aderent de miometru, foarte bine vascularizat. - un strat functional care n timpul ciclului menstrual, sarcina si stari patologice sufera modificari importante. Fiziologic, uterul participa la realizarea celor 3 functii
particulare ale aparatului genito-mamar: - menstruala; - sexuala; - de reproducere. Functia de reproducere este posibila datorita structurii specifice a uterului (endo si miometru) cu rol n grefarea produsului de conceptie si dezvoltarea si evolutia ulterioara a acestuia. Aceste roluri sunt ndeplinite datorita a doua fenomene importante ale miometrului: hiperplazia (nmultirea) si hipertrofia fibrelor musculare, ceea ce duce la cresterea de volum a uterului de cteva zeci de ori. Alaturi de prezentarea anatomiei uterului este necesara, n cazul acestei lucrari prezentarea ctorva aspecte legate de organogeneza, respectiv oul uman la diferite vrste de sarcina:
La sfrsitul primei luni de sarcina (4 saptamni) embrionul are o lungime de 1 cm si cntareste 1 gram, este curbat, membrele sunt schitate sub forma de mugur, inima este proeminenta. Oul este nconjurat de trofoblast (celule asezate la periferia oului din care se va forma corionul), prezentnd vilozitati n ntreaga suprafata, iar vezicula ombilicala este bine dezvoltata. La sfrsitul lunii a doua (saptamna 8 9) embrionul are o lungime de 4 cm si cntareste 10 12 g, prezentnd extremitatea cefalica bine dezvoltata; ncepe diferentierea organelor genitale interne, ficatul ocupa o mare parte din cavitatea abdominala, rinichii sunt n plina formare. ncepe diferentierea lamei cavitale, se dezvolta n special vilozitatile din regiunea pediculului de fixatie, cavitatea amniotica ncepe sa creasca. La trei luni, sfrsitul lunii a treia (saptamna 11 - 13), oul are placenta formata, att anatomic, ct si functional. Vezicula
alantoidiana si cea ombilicala sunt atrofiate, lichidul amniotic si membranele oului sunt evidente. Fatul masoara 9 cm si are o greutate de 50 55 g, capul este bine format, degetele sunt formate, se diferentiaza organele genitale externe pentru fiecare sex. La sfrsitul lunii a patra (saptamna 16 17), placenta este complet dezvoltata, fatul masoara 16 cm si are o greutate de 270 g. Partile corpului fetal sunt foarte bine diferentiate, fatul ncepe sa schiteze miscari, fiind acoperit cu o piele subtire, pe suprafata caruia se gasesc firisoare de lanugo. La sfrsitul lunii a cincia (saptamna 21 22), fatul are o lungime de 25 cm si cntareste 650 g. Glandele sebacee ncep sa secrete, pielea fiind acoperita cu vernix caseosa. Bataile cordului fetal se percep, miscarile membrelor devin active si mai puternice. Intestinul contine meconiu, rezultat al secretiilor intestinale, rinichiul si ncepe functiile, n vezica gasindu-se urina. La sfrsitul lunii a sasea (saptamna 26), fatul are o lungime de 35 cm si greutate de 1000 g. Toate organele sunt n stare sa functioneze, dar sunt imperfecte. Sistemul nervos este insuficient
dezvoltat,
circumvolutiile
cerebrale
sunt
incomplete.
Fatul
este
considerat viabil, dar cu un grad mare de imaturitate, adaptarea la viata extrauterina fiind foarte dificila. La sfrsitul lunii a saptea (saptamna 30 31), fatul cntareste 1400 g si masoara 40 cm, fiind viabil dar imatur. El are aspect de batrn, cu pielea rosie, la baieti testiculele coboara spre canalul inghinal, iar la fetite clitorisul si labiile mici proiemina ntre labiile mari. La sfrsitul lunii a opta (saptamna 36), fatul are o lungime de 45 cm si o greutate de 2500 g. Aspectul pielii se apropie de acela a nou nascutului, ncepe osificarea n epifize. Fatul se adapteaza mai bine la viata extrauterina, nu mai este socotit imatur ci supraponderal. La sfrsitul lunii a noua (saptamna 40), fatul prezinta toate caracteristicile cunoscute la nasterea efectuata la termen, are o lungime de 48-50 cm si cntareste 3000 3200 g, cu lanugo pe corp, testiculele coborte n scrot, labiile mari la fetite acopera labiile mici, unghiile depasesc pulpa degetelor, iar insertia cordonului este la jumatatea distantei dintre apendicele xifoid si pubis.
CAPITOLUL II
FIZIOPATOLOGIE Disgravidia tardiva (de ultim trimestru) cunoscuta si sub denumirea de SVR (sindrom vasculo-renal gravidic) are drept
complicatii materne: preclamsia si eclampsia. Preclamsia este un sindrom vasculo-nervos de alarma cnd pe fondul triadei simptomatice: albuminurie (A), edeme (E) si
hipertensiune arteriala (HTA) la o gravida de ultim trimestru apar urmatoarele tulburari nervoase: gravida este somnolenta, apare cefaleea asociata cu tulburari senzoriale (acufene, displopie). La aceasta se
asociaza varsaturi explozive si durere n epigastru sub forma de bara, stari de agitatie, polipnee, uneori. Cunoasterea acestor semne premergatoare este importanta pentru a putea aplica o terapie profilactica. Uneori manifestarile preclamptice sunt att de mici, nct nu le observam, accesul eclamptic survenind fara cauza evidenta aparnd ca un fulger pe cerul senin. n mecanismul fiziopatologic elementele de baza sunt vasoconstrictia
generalizata si edemul cerebral (convulsiile apar datorita edemului cerebral, consecinta a disgravidiei netratate). Eclampsia poate surveni n cursul sarcinii, mai frecvent n travaliu, mai rar n primele zile dupa nastere. Eclampsia este definita ca o modificare de tip grand mal, fiind forma convulsii si majora a sindromului preeclamptic si se traduce prin stare comatoasa. De fapt este un acces convulsiv
generalizat, foarte analog cu criza de epilepsie. Criza de eclampsie survine la o femeie gravida prezentnd o preclampsie, fiind determinata de aceasta. Diagnosticul este evocat n fata unei femei gravide hipertensive si cu proteinurie. Cifrele tensionale nu sunt obligatoriu foarte mari, edemele pot fi sau nu prezente, dar proteinuria este totdeauna prezenta. Descrisa ca un acces convulsiv generalizat, eclampsia cuprinde patru faze: 1. Faza de invazie, care dureaza 30 secunde 1 minut, este caracterizata prin: convulsii mici, localizate la fata (faza grimaselor), fruntea nvinetita, pleoapele se nchid si se deschid n contractii mici involuntare ale membrelor superioare, care sunt n hiperpronatie (miscari de rasucire a minii spre interior); proiectarea limbii n afara, prin gura ntredeschisa care prezinta miscari de propulsie si retragere; globii oculari privesc n sus si n afara; capul executa miscari de lateralitate.
2. Faza de convulsii tonice, urmeaza rapid dupa prima si dureaza 30 50 secunde si se caracterizeaza prin: contractiile mici ale fetei sunt nlocuite cu contractura ntregului corp, capul este n extensie fortata, coloana n extensie externa, adica capul este rigid n opistotonus sau cocos de pusca; respiratia se opreste prin contractia diafragmului si a intercostalilor, fata se cianozeaza; maseterii se contracta cu putere, maxilarul inferior este puternic apropiat de cel superior (trismus). Daca limba este cuprinsa ntre dinti, ea poate fi sectionata (evitarea acestui accident putndu-se face prin introducerea unei spatule de lemn sau a unei pipete de cauciuc ntre dinti); apare o sputa sanghinolenta la comisura buzelor; TA se ridica foarte mult pna la 250 270 mmHg, cea maxima. 3. Faza de convulsii clonice, dureaza 3 4 minute si se caracterizeaza prin: - ncepe cu o respiratie profunda si zgomotoasa, urmata de o expiratie lunga si se caracterizeaza prin miscari involuntare si dezordonate; - musculatura se destinde dar apoi aproape toti muschii sunt animati de contractii clonice, localizate mai ales la cap si membre descriind o miscare caracteristica de tolosar (membrele superioare) iar cele inferioare o miscare de not;
- capul executa miscari de lateralitate; gravida executa salturi n sus si lateral, putnd chiar sa cada din pat; globii oculari prezinta nistagmus, constat grimase; contractiile clonice devin din ce n ce mai lente, pna dispar complet. 4. Faza comatoasa poate sa dureze de la cteva ore pna la 1 2 zile, se caracterizeaza prin: pierderea totala a sensibilitatii si a cunostintei; la nivelul fetei se
respiratie stertoroasa (zgomotoasa); musculatura este total relaxata, flasca; reflexele tendinoase abolite;
Faza comatoasa poate fi superficiala (frecvent) sau profunda, cu respiratie stertoroasa, variind ca intensitate, de la o stare de obnubilare pna la coma completa, cu insensibilitate totala si rezolutie musculara completa. n aceasta perioada accesele eclamptice se pot repeta la intervale variabile, de la cteva minute pna la cteva ore.
De obicei, sub tratament, crizele se raresc si devin din ce n ce mai slabe. Uneori coma se poate termina cu exitus, datorita unei hemoragii cerebrale. Modul de desfasurare al comei are valoare de prognostic. Daca este profunda si chiar daca crizele convulsive reapar, prognosticul este favorabil. Daca nsa n timpul comei bolnava este agitata, prognosticul este grav. Daca coma dureaza peste 24 ore, prognosticul este rezervat. Prognosticul matern al eclampsiei este foarte grav avnd o mortalitate de 15 %, iar cel fetal este cel mai grav.
Moartea fatului n uter n timpul crizei este de 50 %. Dintre examenele de laborator trebuie mentionate: examenul de urina, cu albuminurie si cilindrurie; acidoza, scaderea rezervei alcaline; hipoproteinurie; cresterea ureei si acidului uric; modificari de EKG si EEG.
Exista nsa si o forma particulara deosebit de grava: eclampsia din postpartum, care poate surveni n perioada de delivrenta sau n primele 48 ore din postpartum. Aceasta se caracterizeaza prin frecventa accidentelor vasculare si cerebrale, punnd n joc prognosticul vital, uneori si prin rezistenta acestor forme la tratamentul clasic. n aceste
cazuri se va cerceta sistematic, o eventuala afectiune neurologica, fie vasculara, fie tumorala. n stabilirea diagnosticului diferential, crizele de eclampsie se vor diferentia de: epilepsii, n care se produce o emisiune involuntara de urina, iar semnele de disgravidie sunt absente; coma uremica, n care ureea este crescuta, iar respiratia are un miros de acetona; tumori cerebrale sau meningita, care prezinta semnele neurologice corespunzatoare; come de alta origine (alcoolica, diabetica, prin hemoragie cerebrala) laborator n si care o anamneza genital atenta, se examenele pe de
examenul
pun
calea
diagnosticului. stiind ca eclampsia apare pe fondul unei disgravidii, evolutive cu accentuarea triadei simptomatice (HTA, proteinurie, edeme) rolul asistentei medicale din ambulator este deosebit de important n
urmarirea gravidei pentru prevenirea trecerii disgravidiei n eclampsie. Poate ca nici o boala nu se preteaza mai evident la profilaxie ca disgravidia tardiva. La consultatia prenatala vor fi facute: testul postural (roll-aver-test); urmarirea TA, competenta si atenta n trimestrul II de sarcina, semnalnd gravidele cu tensiune diastolica egala sau mai mare de 90 mmHg; recoltarea sngelui pentru dozarea acidului uric (cresterea acestuia precede aparitia sindromului hipertensiv). La consultatia prenatala se poate depista stadiul preclinic (cazurile de risc). Acesta se poate exterioriza sub: forma usoara (TA de 140/90 mmHg), proteinuria peste 0,30 g n 24 ore (se determina cantitativ cu albuminometrul).
45
g n 24 ore, modificari ale fundului de ochi, cresterea tensiunii arteriale retiniene; edem papilar retinian. Tratamentul eclampsiei are 3 aspecte: profilactic, curativ si chirurgical. Conduita profilactica - stadiul preclinic
dispensarizare ce consta n controlul la 2 saptamni al T.A., cel al greutatii, examen sumar de urina, proteinemie, ureinemie (dozarea acidului uric n snge) si controlul evolutiei fatului; BCF, circumferinta abdominala, naltimea fundului uterin;
se recomanda regim de viata si munca de protectie (evitarea oboselii fizice si psihice, a frigului, a umezelii).
Cum am mai spus stadiul preclinic se poate exterioriza sub trei forme: forme usoare ce se urmaresc si se asigura protectia n ambulator si se efectueaza: dispensarizare (control saptamnal, repaus la domiciliu); regim normo-caloric, normo-sodat, bogat n proteine si vitamine; sedative.
formele medii necesita internare n spital cu repaus la pat si ngrijirile constau n monitorizare materna: TA masurata de 4 ori pe zi (atentie la presiunea diastolica peste 100 mmHg; masurarea agravare; evaluarea semnelor clinice de agravare (cefalee, tulburari vizuale, dureri epigastrice); diureza cel putin 30 ml /ora; greutatii (cresterea rapida este semn de
proteinurie; explorari sanguine (uremie, creatinemie, uree, ionograma); monitorizare fetala: BCF, miscari; regim bogat n proteine, vitamine, normo-caloric, normosodat;
sedative; diuretice (daca sunt edeme importante, care nu cedeaza la repaus), n regim blnd: hidrocloratrizide (Nefrix) 25 mg x 2 /zi (1 la 12 h)
hipotensoare cnd repausul nu scade TA: Hidralazin (Hipopresol) 25 100 mg/24 h. Tensiunea diastolica nu trebuie scazuta sub 90 mmHg.
forme severe se interneaza n spital interesnd doua aspecte: n sarcina si n travaliu. 1. n sarcina se recomanda repaus la pat n decubit lateral stng. Este necesara monitorizarea materna si la formele usoare; regim hipo-caloric, fetala prezentata
bogat n proteine (sub controlul functiei renale). n caz de insuficienta ratia calorica va fi completata cu glucide; grasimi usor asimilabile; sedative; diuretice n caz de edeme rezistente, cresterea brutala n greutate, oligurie functionala sau cazuri critice (insuficienta cardiaca,
EPA); MgSO4 administrat intramuscular 5 g/4h (sub controlul reflexelor osteotendinoase rotuliene, al respiratiei); hipotensoare (Hidralazin) 50 200 mg /24 h n functie de TA; ntreruperea sarcinii cnd nu se amelioreaza sau fenomenele se agraveaza, ori daca se deterioreaza starea fatului. 2. n travaliu se administreaza: MgSO4 i.m.; Hidralazin 5 10 mg i.v. daca TA trece de mmHg (repetata la 15 20 minute la nevoie); Analgezice (Mialgin 50 100 mg repetat la 3 ore); Scurtarea expulziei prin aplicarea de forceps (anestezie locala) 160/110
Trebuie avuta atentie la posibilul colaps vasomotor postpartum: la fel scaderea TA va fi corelata si cu eventuala pierdere sanguina crescuta si nu considerata doar ca o revenire la normal. Tratamentul curativ
Trebuie
subliniate
trei
directii
importante
ale
terapeuticii
disgravidia tardiva: aproape toti autorii sunt de acord ca regimul desodat trebuie prescris, datorita hiponatremiei relative, a fugii sodiului n spatiul interstitial. 2. Prohibitia diureticelor, studii recente demonstrnd ca hipovolemia, hiponatremia eventuala, hipoperfuzia placentara sunt accentuate de diuretice. Totusi poate trece peste experienta clinica, uteronu se
permisa si chiar indicata n: edemele generalizate sau edeme mari, care nu cedeaza la repaus fiind doar un mijloc de a
insuficientei cardiace congestive sau edemului pulmonar; oligurie; hipertensiune sarcina. 3. Administrarea de hipotensoare, care se adreseaza esentiala si
vasospasmului, cel mai important factor n hipertensiunea indusa de sarcina. Trebuie avut n vedere a nu se scadea foarte mult sau foarte repede TA, deoarece aceasta poate determina scaderea fluxului sanguin utero-placentar si
consecutiv suferinta fetala. Cel mai utilizat dar nu singurul antihipertensiv tratamentul de indicat scurta (medicament durata) de este electie n
Hidralazina
(Hipopresolul) 50 100 200 mg/24 h n regim cronic (per os) sau intravenos, 5 10 mg, daca TA trece de 160/110 mmHg, repetat la 20 minute la nevoie. Amestecul litic, deconexiunea (Plegomazin, deoarece sunt neuro-vegetativa Fenergan) greu sunt n si prin cocktail litic
prezent lipsite de
abandonate, eficienta.
tolerate
Neuroleptnalgezia, varianta moderna a acestui coktail litic prin Droperidol si fentanil, este de asemenea putin eficace. Terapia anticonvulsivanta
Dupa autorii anglo-saxoni, MgSO4 este medicamentul de electie (datorita eficacitatii sale si mortalitatii neonatale scazute) n profilaxia cazurilor eclamptice, att intravenos ct si intramuscular. Profilactic se administreaza 5 g i.m., n fiecare fesa la 4 ore, iar i.v. 1 2 g /ora. Efectele MgSO4 sunt: anticonvulsivant, probabil prin efect cortical sau blocaj neuromuscular; hipotensiv, producnd vasodilatatie periferica si scaderea debitului cardiac; diuretic.
Hipermagnezinemia, depistat clinic prin disparitia reflexului rotulian, poate produce paralizia respiratorie sau miocardica, medicatia antagonista, n aceste situatii, fiind Calciul gluconic i.v. lent 10 ml / 10%. Tratamentul eclampsiei
Se va face n sectia ATI sau n colaborare cu aceasta, n sali izolate, cu minimum de zgomot si lumina. Masurile terapeutice constau n:
introducerea unui departator de gura, limba mentinndu-se cu o pensa de limba (pericolul sectionarii limbii);
prinderea
unei
vene
pentru
recoltarea
de
snge
si
administrarea de medicamente n perfuzie (solutie glucozata 5 % doar pentru a nlocui excretia urinara); montarea unei sonde urinare permanente pentru
1. Pentru oprirea convulsiilor se administreaza: MgSO4 4 g i.v. n ritm de 1 g / minut urmat imediat de 10 g i.m. (n fiecare fesa); MgSO4 5 g / 4 ore sub controlul ROT, respiratiei si diurezei; la 24 ore dupa nastere se ntrerupe tratamentul. 2. Pentru scaderea TA se administreaza: Hidralazina i.v. 5 10 mg n primele 15 20 minute; Hidergin 1 2 mg /24 ore; MgSO4 (care are si efect hipotensiv); Diuretice n oligurie, insuficienta renala: Furosemid 20 mg i.v. sau pna la 5 6 fiole /24 ore. Conduita obstetricala
operatia
cezariana n caz de travaliu care nu se declanseaza sau n indicatii obstetricale, dar totdeauna n afara convulsiilor sau comei, este conduita acceptata n obstetrica moderna. Aceasta conduita este dictata de faptul ca evacuarea uterului amelioreaza starea materna, iar pe de alta parte si de pericolul de moarte intrauterina. n practica, prezenta semnelor de suferinta fetala, chiar daca fatul este lipotrofic, constituie un argument pentru o atitudine
interventionala, o atitudine de nastere prematura, fie prin declansarea travaliului (rar posibil si de multe ori la un fat cu suferinta fetala) fie cel mai frecvent, prin operatie cezariana. CAPITOLUL III PROCES DE NGRIJIRE CAZUL NR. I Date generale: Nume si prenume: D.R. Vrsta: 20 ani Sex: feminin Stare civila: casatorita Numar copii: 0 Ocupatia: profesor de limba engleza Domiciliu: Piatra Neamt Religie: ortodoxa Nationalitate: romna Limba vorbita: limba romna Nivel de instruire: studii superioare Datele spitalizarii: - data internarii: 20.10.1999 - data externarii: 27.10.1999 Resursele bolnavei: - locuieste cu sotul ntr-un apartament cu doua camere - venitul lunar este de 1500000 lei Obisnuinte de viata: - alcool - nu; - cafea - 1 ceasca / zi; - tutun - nu; - nu consuma droguri. Diagnostic la internare: sarcina 34 saptamni, Rh +, eclampsie faza
de convulsii clonice Motivul internarii: dispnee HTA (180/140 mmHg), tahicardie 100 bat/minut
Anamneza:
edeme
AHC - mama hipertensiva 180 /130 mmHg, diabetica Antecedente personale: a fost dispensarizata si ncadrata n grupa gravidelor cu ROC (din luna a VII-a), datorita edemelor si albuminuriei crescute. Dispensarizarea s-a facut din luna a III-a, dar
edemele au devenit mai accentuate din luna a VII-a, cnd au aparut si HTA si albuminuria (peste 0,3 g /24 ore. A fost diagnosticata cu disgravidie tardiva trisimptomatica. Greutatea = 50 Kg naltimea = 1,70 Menstra la 13 ani Nasteri = 0, avorturi = 0 Nu a suferit boli infecto-contagioase TA = 180/140 mmHg, puls = 100 bat /minut, T = 38C
Istoricul bolii: Bolnava a fost adusa de urgenta la S.J.N. cu stare generala alterata, cu musculatura destinsa, care apoi s-a contractat brusc cu miscari convulsive sacadate, frecvente, cu o respiratie stertoroasa. Gravida a fost diagnosticata n luna a VII-a cu disgravidie tardiva
trisimptomatica, fiind inclusa n grupa gravidelor cu ROC. A fost internata de urgenta pe sectia Obstetrica efectundu-se tratament curativ. Analize recoltate: Valori obtinute Sumar urina: glucoza absent, Valori normale Sumar urina: glucoza absent,
cetonici absenti
cetonici absenti
5 g /24 h
s-au aspirat secretiile din cavitatea bucala; oxigenoterapie 2 - 3 l / minut pe sonda; s-a prins linie venoasa, s-a montat sonda urinara; s-au administrat: MgSO4 10g i.m. Diazepam 10 mg i.v. Hidralazin 5 10 mg la 15 20 minute i.v. Furosemid 1 fiola la internare si 3 f/24 h HHC 200 mg/24 h Adrenostazin 2f, Etamsilat 2f, Calciu 4g i.v. n ritm de 1 g /minut si
gluconic 1f, Furosemid 1f - ntr-o glucoza de 5 % 500 ml Analiznd pacienta necesita datele Ser fiziologic 1000ml prezentate la anterior am considerat ca
ngrijiri
nivelul urmatoarelor
nevoi
fundamentale: 1. Nevoia de a evita pericolele 2. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie 3. Nevoia de a comunica 4. Nevoia de a se misca si avea o buna postura 5. Nevoia de a elimina 6. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre 7. Nevoia de a se alimenta si hidrata
8. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului constanta 9. Nevoia de a dormi si a se odihni 10. Nevoia de a se recrea 11. Nevoia de a nvata 1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Problema1 durere Etiologia stare convulsiva, sarcina patologica Simptome convulsii clonice ce declanseaza contracturi
musculare dureroase Problema2 risc de complicatii si infectii nosocomiale Etiologia mediu spitalicesc, sarcina, eclampsia Simptome edeme, prurit Obiective: Pacienta sa prezinte o diminuare a durerii Pacienta nosocomiale. Interventii cu rol propriu sa nu devina sursa de infectii
am supravegheat atent pacienta, urmarindu-i la intervale regulate TA, pulsul, temperatura si durerea;
am ncercat sa linistesc pacienta ncercnd sa-i obtin ncrederea n mine si n restul echipei medicale;
am luat masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale; am efectuat masaje ale spatelui, minilor, picioarelor; am educat pacienta sa-si exteriorizeze gndurile,
sentimentele, temerile pentru a le constientiza si a le face fata; am ncercat sa-i explic necesitatea de a avea ncredere n fortele proprii pentru a putea depasi momentul; am asigurat lenjerie curata de pat si de corp; am sfatuit pacienta sa evite scarpinatul;
pentru prevenirea infectiilor nosocomiale am supravegheat daca sunt respectate normele de igiena, dezinfectie,
la indicatia medicului am administrat: 1f Mialgin n dilutie cu 10 ml ser fiziologic i.v. Algocalmin 2 f Furosemid 20 mg i.v.
observa o diminuare temporara a durerii la intervale de 30 minute, dar datorita convulsiilor ea persista. n momentul ncetarii convulsiilor durerea a diminuat din intensitate. Pacienta nu reprezinta sursa de infectii nosocomiale. 2. NEVOIA DE A RESPIRA sI A AVEA O BUN CIRCULAIE Problema1 circulatie inadecvata Etiologia disgravidie tardiva Simptome HTA, edeme, albuminurie Problema2 dispnee Etiologia stare convulsiva Simptome respiratie stertoroasa, cianoza Problema3 obstructia cailor respiratorii Etiologia situatia de criza Simptome respiratie dificila pe nas, cornaj Obiective: Pacienta sa prezinte o circulatie adecvata, sa respire liber pe nas. Pacienta nosocomiale. Interventii cu rol propriu sa nu devina sursa de infectii
am nvatat pacienta: sa ntrerupa consumul de cafea; sa aiba o alimentatie bogata n proteine si vitamine (fructe si zarzavaturi proaspete); sa reduca grasimile si NaCl din alimentatie;
am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze;
la pat n decubit
am sustinut necesitatea respectarii tratamentului prescris de medic si importanta colaborarii cu echipa medicala;
am facut bilantul ingesta-excreta pentru a putea asigura un aport hidric necesar pe 24 ore;
am asigurat toaleta riguroasa a cavitatii bucale si a caii nazale aspirnd secretiile si umezind mucoasele;
la indicatia medicului am administrat: Hydergine 1 2 mg /24 h Hidralazin i.v. 5 10 mg / 15 20 MgSO4 4 g i.v. Furosemid 1f HHC 200 mg
EVALUARE
Starea pacientei se mentine grava n primele 20 minute de la internare. Dupa administrarea tratamentului medicamentos si n urma
interventiilor cu rol propriu starea pacientei s-a mbunatatit. Odata cu ncetarea convulsiilor dispneea diminua din intensitate, ajungnd ca dupa criza respiratia sa se reia normal. Pacienta nu a devenit sursa de infectie si nici nu a contactat vreuna. 3. NEVOIA DE A COMUNICA Problema1 comunicare ineficace la nivel senzorial si motor Etiologia starea de criza Simptome anxietate, neliniste Problema2 comunicare ineficace la nivel afectiv Etiologia - boala Simptome percepere inadecvata de sine Obiective: Pacienta sa fie echilibrata psihic si sa foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale. Pacienta sa se poata afirma, sa aiba perceptie pozitiva de sine. Interventii cu rol propriu
am creat pacienta;
am linistit pacienta cu privire la boala sa si la stadiul n care se afla, explicndu-i scopul si natura interventiilor si ncercnd sa-i cstig ncrederea;
am familiarizat pacienta cu mediul sau ambiant si cu celelalte colege ale sale de salon;
i-am
dat
posibilitatea
de
a-si
exprima
nevoile,
sentimentele, ideile si dorintele sale; i-am dat posibilitatea de a lua singura decizii; am nvatat pacienta: tehnici de afirmare de sine; tehnici de comunicare; tehnici de relaxare;
EVALUARE ncepnd cu a III-a zi pacienta se simte mai bine, au aparut dificultati de comunicare la nivel afectiv, care din pacate s-au mentinut pna n momentul externarii si dupa. 4. NEVOIA DE A SE MIsCA Problema1 postura inadecvata Etiologia stare convulsiva Simptome pozitie patognomonica, opistotonus, torticolis Problema necoordonarea miscarilor Etiologia afectarea SNC Simptome convulsii clonice Obiective: Pacienta sa aiba o pozitie adecvata care sa-i favorizeze respiratia, circulatia sngelui. Pacienta sa fie echilibrata psihic si sa aiba tonusul muscular adecvat. Interventii cu rol propriu
am
instalat
pacienta
pat,
respectndu-i
pozitiile
anatomice ale diferitelor segmente ale corpului; am ncercat sa-i asigur un confort ct mai ridicat; datorita dispneei, am ncercat sa-i ridic capul pentru a nu favoriza aspirarea secretiilor;
am stabilit o comunicare adecvata a pacientei cu echipa medicala pentru a asigura reusita tehnicilor medicale ce vor fi efectuate;
am
sustinut
fata
gravidei
importanta
efectuarii
exercitiilor fizice; am sfatuit-o sa faca dusuri calde care sa-i favorizeze circulatia; Interventii cu rol delegat am efectuat masaj ale membrelor superioare si inferioare.
la indicatia medicului am administrat: Diazepam 10 20 mg i.v., apoi n perfuzie 100 mg /zi + MgSO4 10 g i.m.
EVALUARE Dupa ncetarea convulsiilor, gravida revine la o pozitie normala. Tonusul muscular este afectat dar datorita programului de masaje si exercitii, el revine aproape de normal n momentul externarii. 5. NEVOIA DE A ELIMINA Problema eliminare urinara inadecvata calitativ si cantitativ Etiologia consum de NaCl ridicat Simptome oligurie, edeme Obiective: Pacienta sa fie echilibrata hidro-electrolitic si acidobazic, sa prezinte un tranzit intestinal fiziologic. Interventii cu rol propriu
am facut bilantul ingesta-excreta, pentru a calcula aportul hidric necesar gravidei pe 24 ore;
i recomand ca dupa fiecare eliminare trebuie sa fie efectuata toaleta vulvo-perineala pastrnd o igiena riguroasa a organelor genitale externe;
pentru a stimula eliminarea de urina am pus bazinetul cald sub pacienta sau am lasat apa de la robinet sa curga;
am nvatat pacienta sa consume o alimentatie cu un aport redus de NaCl pentru ca acesta produce retentie de apa.
la indicatia medicului am administrat: Furosemid 2 f s-a montat sonda vezicala Ser fiziologic 1500 ml Glucoza 5 % 1500 ml
EVALUARE Datorita disgravidiei tardive edemele se mentin. n urma administrarii a 2 fiole de Furosemid cantitatea de urina emisa pe 24 ore a crescut de la 500 ml la 900 ml, cantitate care a crescut din ziua a IIa de internare datorita aportului crescut de lichide administrate. 6. NEVOIA DE A-sI MENINE TEGUMENTELE sI MUCOASELE CURATE sI INTEGRE Problema dificultate de a-si acorda ngrijiri de igiena Etiologia sarcina, dificultate de a se deplasa Simptome edeme, aspect nengrijit Obiective: Pacienta sa aiba o igiena corespunzatoare. Interventii cu rol propriu
am efectuat o riguroasa toaleta corporala a pacientei pe regiuni respectnd pudoarea gravidei prin instalarea unui paravan;
am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze;
am nvatat-o sa-si schimbe n mod regulat pozitia; am avut grija sa nu se formeze cute ale lenjeriei de pat si de corp sub pacienta, cute care ar favoriza aparitia escarelor;
constientizez pacienta n legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor pentru prevenirea mbolnavirilor;
am educat pacienta privind un regim alimentar adecvat desodat pentru reducerea edemelor.
EVALUARE Datorita graviditatii, pacienta se deplaseaza dificil, acest lucru ngreunndu-i posibilitatea de a-si efectua igiena. Pe parcursul sederii n spital am sustinut-o n efectuarea toaletei. n momentul externarii, tegumentele si mucoasele se prezinta integre, dar edemele se mentin datorita sarcinii. 7. NEVOIA DE A SE ALIMENTA sI HIDRATA Problema alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ Etiologia - greata Simptome inapetenta, ingestie de alimente ce nu satisfac nevoile organismului Obiective: Asigurarea echilibrului nutritional respectnd regimul alimentar. Interventii cu rol propriu
am explorat preferintele pacientei asupra alimentelor permise si interzise, lasnd-o sa aleaga alimentele preferate conform prescriptiilor medicului;
mesele le-am administrat fractional n cantitati mici, asigurnd necesarul minim de calorii;
am sfatuit pacienta sa evite alimentele ce produc gaze sau ntrzie tranzitul intestinal;
am
informat
pacienta
privind
valoarea
nutritiva
alimentelor, a continutului lor n proteine, glucide si lipide; am ncurajat pacienta sa mannce; am urmarit apetitul, cantitatea si calitatea alimentelor si lichidelor ingerate. Interventii cu rol delegat
la indicatia medicului am administrat: Vitamina B1, B6, C - 1f/zi Torecan 1f/zi Ser glucozat 5 % - 1500 ml
dintre alimentele ingerate si nevoile organismului s-a echilibrat treptat. Ingerarea alimentelor s-a facut fara dificultate. 8. NEVOIA DE A-sI MENINE TEMPERATURA CORPULUI CONSTANT Problema - hipertermie Etiologia sistemul de termoreglare Simptome frison, febra moderata (38C) Obiective: Pacienta sa-si mentina temperatura corpului n limite normale.
am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze;
am nvelit pacienta cu paturi si I-am pus sticle cu apa calda n jur pentru a o ncalzi (frisoane);
i-am aplicat comprese cu apa rece pe frunte; i-am facut frectie; i-am asigurat pacientei haine lejere care sa-i confere o stare de bine;
i-am explicat cu rabdare toate masurile, interventiile medicale pe care i le-am efectuat si rolul lor pentru a obtine si consolida ncrederea pacientei n persoana mea.
EVALUARE Febra moderata (38C) prezentata la internare si care s-a mentinut n primele 2 zile a nregistrat o ascensiune pna la 38,9C dar a III-a zi a scazut la 37,2C, temperatura pe care a avut-o pna la externare. 9. NEVOIA DE A DORMI sI A SE ODIHNI Problema1 dificultate de a dormi si a se odihni Etiologia sarcina, mediu spitalicesc Simptome insomnie, oboseala, iritabilitate Problema2 disconfort Etiologia - sarcina
Simptome indispozitie, iritabilitate Obiective: Pacienta sa aiba un somn corespunzator calitativ si cantitativ. Pacienta sa beneficieze de confort fizic si psihic. Interventii cu rol propriu
am nvatat pacienta sa efectueze tehnici de relaxare, inspiratii adnci nainte de culcare n fata geamului deschis;
am
discutat
cu pacienta
pentru a
determina
cauzele
disconfortului (teama); am ncercat sa nlatur sursele care genereaza starea de disconfort si iritabilitate a pacientei; Interventii cu rol delegat am observat si notat atitudinea pacientei; am facilitat contactul cu alte paciente cu afectiuni diferite.
EVALUARE Din a III-a zi cnd starea pacientei a nceput sa se amelioreze, numarul orelor de somn a crescut, pacienta simtindu-se dimineata odihnita. 10. NEVOIA DE A SE RECREA Problema neplacerea de a efectua activitati recreative Etiologia sarcina, anxietate Simptome - tristete Obiective: Pacienta sa prezinte stare de buna dispozitie. Interventii cu rol propriu
am analizat si stabilit daca acestea sunt n concordanta cu starea de spirit si cea fizica a pacientei;
am asigurat un mediu de siguranta si liniste; am avut grija ca activitatile recreative sa nu solicite pacienta, sa nu o oboseasca;
am urmarit si notat reactiile si manifestarile pacientei cu privire la: starea de tristete si colaborarea cu celelalte paciente.
EVALUARE n ciuda ncercarilor mele de a ajuta pacienta sa se recreeze si sa ncerce sa se desprinda de sentimentul de tristete ce o domina, starea psihica a pacientei se mentine nesatisfacatoare datorita n mare parte apropierii momentului nasterii frica de necunoscut. 11. NEVOIA DE A NVA Problema cunostinte insuficiente Etiologia lipsa de informare a pacientei Simptome nesiguranta, frica de necunoscut Obiective: Pacienta sa acumuleze cunostinte noi. Interventii cu rol propriu
am explorat nivelul de cunoastere al pacientei privind boala, curative; modul de manifestare, masurile preventive si
am
stimulat
dorinta
de
cunoastere
pacientei,
am verificat daca pacienta a nteles corect mesajul pe care l-am transmis si daca l-a nsusit corect.
EVALUARE Pacienta se dovedeste a fi foarte interesata de informatiile prezentate si receptiva. Evaluare finala
Pacienta
generala alterata n care se afla: disgravidie tardiva trisimptomatica. Dupa 6 zile de internare, diagnosticata cu eclampsie - faza de convulsii clonice, gratie tratamentului corect si rapid a fost externata ntr-o stare ameliorata. La externare, starea pacientei este satisfacatoare dar
mentinndu-se sub o stricta supraveghere. Se mentine disgravidia tardiva trisimptomatica: HTA, edeme, albuminurie. Nevoi fundamentale nesatisfacute: 1. Nevoia de a avea o buna circulatie si respirati 2. Nevoia de a evita pericolele 3. 4. 5. Nevoia de a avea tegumente si mucoase integre Nevoia de a se dormi si odihni Nevoia de a se misca PROCES DE NGRIJIRE CAZUL NR. II Date generale: Nume si prenume: P.V. Vrsta: 30 ani Sex: feminin Stare civila: casatorita Numar copii: 1 Ocupatia: casnica
Domiciliu: Roznov Religie: ortodoxa Nationalitate: romna Limba vorbita: limba romna Nivel de instruire: studii medii Datele spitalizarii: - data internarii: 2.04.2000 - data externarii: 8.04.2000 Resursele bolnavei: - locuieste cu sotul si copilul ntr-o casa cu trei camere - sotul este sofer auto Obisnuinte de viata: - alcool - nu; - cafea - 1 ceasca / zi; - tutun - 4 tigari /zi; - nu consuma droguri. Diagnostic la internare: sarcina 32 saptamni, Rh +, preeclampsie
anemie secundara Motivul internarii: Anamneza: AHC - nesemnificative Antecedente personale: a suferit apendicectomie la 12 ani Nasteri = 1, avorturi = 2, Menstra la 14 ani TA = 160/110 mmHg, puls = 120 bat /minut Greutatea = 50 Kg naltimea = 1,75 cefalee intensa dureri epigastrice varsaturi ameteli tulburari senzoriale: acufene, diplopie
A fost diagnosticata cu anemie secundara din luna a VIIa de sarcina, gravida a fost dispensarizata din luna a III-a, de sarcina, iar din luna a VII-a, cu diagnosticul disgravidie tardiva trisimptomatica - SVR fiind ncadrata n grupa gravidelor cu ROC.
Istoricul bolii: Bolnava a fost adusa de urgenta la S.J.N. persistnd o stare generala alterata, cu semne ce indica intrarea n criza preeclamptica. Datorita posibilitatii mari de aparitie a eclampsiei, gravida a fost internata de urgenta pe sectia Obstetrica efectundu-se tratament curativ. Analize recoltate: Valori obtinute Sumar urina: glucoza absent, Valori normale Sumar urina: glucoza absent,
Hb = 12 - 14 g % L = 4000 - 8000 / mm Ht = 39 - 51 %
oxigenoterapie 2 - 3 l / minut pe sonda; s-a prins linie venoasa, s-a montat sonda urinara; s-au administrat: Adrenostazin 2f, gluconic 1f, Diazepam 10 mg i.v. Hidralazin 5 10 mg la 15 20 minute i.v. Furosemid 1 fiola la internare si 3 f/24 h Furosemid 1f - ntr-o glucoza de 5 % 500 ml Ser fiziologic 1000ml Etamsilat 2f, Calciu
datele
prezentate la
anterior
am considerat
ca
ngrijiri
nivelul urmatoarelor
nevoi
fundamentale: 1. Nevoia de a evita pericolele 2. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie 3. Nevoia de a elimina 4. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre 5. Nevoia de a comunica 6. Nevoia de a se misca si avea o buna postura 7. Nevoia de a dormi si a se odihni 8. Nevoia de a se alimenta si hidrata 9. Nevoia de a se recrea 10. Nevoia de a nvata 1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Problema1 durere Etiologia stare de criza Simptome cefalee intensa, dureri epigastrice Problema2 risc de complicatii si infectii nosocomiale Etiologia afectiunea de baza, mediu spitalicesc Simptome edeme, tegumente si mucoase pigmentate de sarcina prurit Obiective: Pacienta sa prezinte o diminuare a durerii si sa fie echilibrata fizic si psihic. Pacienta nosocomiale. Interventii cu rol propriu sa nu devina sursa de infectii
am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze;
am ncercat sa linistesc pacienta ncercnd sa-i obtin ncrederea n mine si n restul echipei medicale;
i-am explicat tehnicile care vor fi aplicate; am instalat pacienta ntr-o rezerva datorita pericolului transmiterii infectiilor - are imunitate scazuta;
am supravegheat atent pacienta, urmarindu-i la intervale regulate TA, pulsul, temperatura si durerea;
am asigurat lenjerie curata de pat si de corp; am sfatuit pacienta sa evite scarpinatul; pentru prevenirea infectiilor nosocomiale am supravegheat daca sunt respectate normele de igiena, dezinfectie,
dezinsectie, deratizare; am nvatat pacienta sa foloseasca mijloace de autoaparare, sa pastreze tegumentele si mucoasele n stare perfecta de curatenie, sa evite scarpinatul. Interventii cu rol delegat
la indicatia medicului am administrat: Ser fiziologic 1500 ml Glucoza 5 % 1500 ml Algocalmin 2 f Adrenostazin 1 f
EVALUARE n intensitate. urma medicatiei si administrate mucoasele durerea sunt a diminuat din
Tegumentele
datorita
graviditatii
patologice pigmentate de sarcina, dar nu reprezinta sursa de infectii nosocomiale. Pacienta este echilibrata psihic. 2. NEVOIA DE A RESPIRA sI A AVEA O BUN CIRCULAIE Problema1 circulatie inadecvata
Etiologia disgravidie tardiva Simptome HTA, tahicardie Problema2 dificultate n a respira Etiologia proces inflamator Simptome dispnee Obiective: Pacienta sa prezinte o circulatie adecvata. Pacienta sa prezinte o buna respiratie. Combaterea edemelor. Interventii cu rol propriu
am masat pacienta pe membrele superioare si inferioare; am ridicat temperatura n salon, am ncalzit pacienta nvelind-o cu paturi;
am sfatuit pacienta asupra regimului de viata, insistnd asupra importantei repausului fizic, a dozarii efortului, a respectarii unei alimentatii adecvate starii sale;
am monitorizat functiile vitale; i-am recomandat pacientei repaus la pat; am umezit aerul din ncapere cu apa alcoolizata; am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze;
am nvatat pacienta sa efectueze exercitii respiratorii seara sau de cte ori a fost nevoie;
am redus la maximum efortul fizic prin deservirea la pat a pacientei, pentru a-i conserva energia.
EVALUARE n urma repausului prelungit la pat, a interventiilor acordate, edemele au mai diminuat. Respiratia s-a mai mbunatatit dar TA se mentine ridicata peste valori normale. 3. NEVOIA DE A ELIMINA Problema1 varsaturi Etiologia sarcina patologica Simptome varsaturi aproape n cantitate moderata Problema2 constipatie Etiologia alimentatie inadecvata Simptome scaune rare la 2 4 zile, tenesme, ileus Obiective: Pacienta sa nu mai prezinte varsaturi si sa aiba o stare de bine fizic si psihic. Pacienta fiziologic. Interventii cu rol propriu sa prezinte un tranzit intestinal
am
ajutat
pacienta
sa-si
mentina
tegumentele
si
mucoasele curate; am schimbat lenjeria de pat si de corp pentru a nlatura mirosul neplacut; n timpul varsaturii am asezat pacienta n decubit dorsal cu capul ntr-o parte sau semiseznd; i-am oferit un pahar cu apa pentru a-si clati gura dupa eliminarea varsaturii;
am facut bilantul ingesta-excreta, pentru a calcula aportul hidric necesar gravidei pe 24 ore;
am monitorizat functiile vitale; am cntarit zilnic pacienta; pentru combaterea constipatiei am sfatuit pacienta sa bea dimineata ceai caldut, sa consume alimente bogate n reziduuri;
paravan; i recomand ca dupa fiecare eliminare trebuie sa fie efectuata toaleta vulvo-perineala pastrnd o igiena riguroasa a organelor genitale externe; am urmarit si notat n FO consistenta si frecventa scaunelor. Interventii cu rol delegat
EVALUARE Varsaturile s-au mentinut n primele 2 zile, fiind apoase si n cantitate neadecvata, dar n urma tratamentului efectuat au ncetat. Materiile fecale au lipsit n primele 3 4 zile, dar n urma clismei pacienta a avut scaun la 1 2 zile de consistenta normala. 4. NEVOIA DE A-sI MENINE TEGUMENTELE sI MUCOASELE CURATE sI INTEGRE Problema1 alterarea tegumentelor si mucoaselor Etiologia dificultate de a se deplasa Simptome edeme Problema2 carente de igiena Etiologia lipsa de cunostinte
Simptome unghii netaiate, halena fetida Obiective: Pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale Pacienta sa aiba o igiena corespunzatoare. Interventii cu rol propriu
am explicat pacientei necesitatea pastrarii unei bune stari generale a unei stari de sanatate;
am nvatat-o sa-si efectueze toaleta pe regiuni; am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de cte ori a fost nevoie;
am educat pacienta privind un regim alimentar adecvat desodat pentru reducerea edemelor.
am ajutat pacienta sa-si taie unghiile, sa le curete; constientizez pacienta n legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor pentru prevenirea mbolnavirilor.
EVALUARE n ciuda ngrijirilor acordate edemele datorate SUR se mentin, dar carentele de igiena au fost nlaturate, pacienta nsusindu-si corect tehnicile de efectuare a igienei corporale. 5. NEVOIA DE A COMUNICA Problema1 comunicare ineficace la nivel senzorial si motor Etiologia starea de criza Simptome acufene, diplopie Problema2 comunicare ineficace la nivel afectiv Etiologia insuficienta cunoastere de sine si a bolii Simptome percepere inadecvata de sine Obiective: Pacienta sa fie echilibrata psihic si sa foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale. Pacienta sa se poata afirma, sa aiba perceptie pozitiva de sine. Interventii cu rol propriu
am linistit pacienta cu privire la boala sa si la stadiul n care se afla, explicndu-i scopul si natura interventiilor si ncercnd sa-i cstig ncrederea;
am familiarizat pacienta cu mediul sau ambiant si cu celelalte colege ale sale de salon;
am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C;
i-am dat posibilitatea de a lua singura decizii; am nvatat pacienta: tehnici de afirmare de sine; tehnici de comunicare; tehnici de relaxare;
am ajutat pacienta sa-si identifice posibilitatile de a asculta, de a schimba idei cu altii, de a avea legaturi semnificative.
EVALUARE Am suplinit zilnic pacienta n satisfacerea nevoilor afectate, iar dupa iesirea din criza aceste simptome dispar, pacienta prezentnd o comunicare adecvata senzoro-motor. 6. NEVOIA DE A SE MIsCA Problema1 imobilitate Etiologia sarcina, durere Simptome oboseala, neliniste Problema2 dificultate de a se misca si a-si mentine o buna postura Etiologia circulatie inadecvata, slabiciune, oboseala Simptome restrictia mobilitatii
Obiective: Pacienta sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata. Pacienta tegumentelor si a activitatii articulare. sa-si mentina integritatea
am
suplinit
pacienta
satisfacerea
nevoilor
sale,
servind-o la pat cu cele necesare; am schimbat pozitia pacientei la fiecare 2 ore; am efectuat masaj ale membrelor superioare si inferioare; am nvatat pacienta sa efectueze exercitii pasive la fiecare 2 ore; datorita dispneei, am ncercat sa-i ridic capul pentru a nu favoriza aspirarea secretiilor; am asigurat lenjerie curata de pat si de corp; am nlaturat resturile alimentare ramase n pat, prevenind astfel escarele. EVALUARE Amplitudinea miscarilor: initial au fost reduse, treptat s-au n mod fiziologic. Datorita sarcinii avansate si a edemelor prezente deplasarea se efectueaza cu dificultate. Echilibrul n starea de criza a predominat o usoara stare de oboseala, slabiciune dar care a disparut odata cu instalarea programului de repaus la pat. 7. NEVOIA DE A DORMI sI A SE ODIHNI Problema dificultate de a dormi si a se odihni Etiologia anxietate, durere Simptome lipsa partiala a somnului noaptea
Obiective: Pacienta sa aiba un somn corespunzator calitativ si cantitativ. Interventii cu rol propriu
am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze;
nu am permis vizitele de lunga durata; am solicitat familia, prietenii pentru a o sustine pe plan moral;
am nvatat pacienta sa efectueze tehnici de relaxare, inspiratii adnci nainte de culcare n fata geamului deschis;
am
evitat
zgomotul
timpul
interventiilor
facute
celorlalte bolnave; am urmarit somnul pacientei si starea ei la trezirea din somn aducndu-i la cunostinta medicului rezultatele
EVALUARE Durata somnului pacienta prezinta o stare de veghe prelungita pna la instalarea somnului astfel nct durata lui este de 4 6 ore. Calitatea somnului somn linistit, odihnitor. n urma
interventiilor, problemele de la aceasta nevoie au fost mbunatatite, avnd un rezultat pozitiv asupra pacientei. 8. NEVOIA DE A SE ALIMENTA sI HIDRATA Problema alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ Etiologia inapetenta, greata
Simptome ingestie de
alimente care
nu satisfac
nevoile
organismului Obiective: Pacienta sa se alimenteze corespunzator calitativ si cantitativ si sa respectnd regimul alimentar. Interventii cu rol propriu
am explorat preferintele
permise si interzise, lasnd-o sa aleaga alimentele preferate conform prescriptiilor medicului; i-am adus la cunostinta regimul alimentar permis; am constientizat pacienta asupra importantei regimului alimentar; am servit pacienta cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate, prezentate atragator; mesele le-am administrat fractional n cantitati mici, asigurnd necesarul minim de calorii; am sfatuit pacienta sa evite alimentele ce produc gaze sau ntrzie tranzitul intestinal; am informat pacienta privind valoarea nutritiva a
alimentelor, a continutului lor n proteine, glucide si lipide; am urmarit apetitul, cantitatea si calitatea alimentelor si lichidelor ingerate. Interventii cu rol delegat
la indicatia medicului am administrat: Torecan 1f/zi Vitamina B1, B6, C - 1f/zi Ser glucozat 5 % - 1500 ml Ser fiziologic 1500 ml
dintre alimentele ingerate si nevoile organismului s-a echilibrat treptat. 9. NEVOIA DE A SE RECREA
Problema dezinteres de a efectua activitati recreative Etiologia anxietate, stare depresiva Simptome neparticipare la activitati recreative Obiective: Pacienta sa desfasoare activitati recreative adaptate posibilitatilor sale. Interventii cu rol propriu
am planificat activitati recreative cu pacienta; am analizat si stabilit daca acestea sunt n concordanta cu starea de spirit si cea fizica a pacientei;
EVALUARE La externare pacienta utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a se destinde chiar daca n primele 4 zile de internare, ea nu a prezentat nici un interes pentru a se recrea. 10. NEVOIA DE A NVA Problema dezinteres de a nvata si descoperi Etiologia lipsa de motivatie Simptome insuficienta cunoastere a bolii, a masurilor de prevenire, a tratamentului medical, a
regimului dietetic, a satisfacerii nevoilor sale Obiective: Pacienta sa acumuleze cunostinte noi. Interventii cu rol propriu
i-am dat explicatii privind boala si tratamentul medical, ngrijirile necesare, masurile preventive, regimul dietetic;
am explorat nivelul de cunoastere al pacientei privind boala, curative; modul de manifestare, masurile preventive si
am stimulat dorinta de cunoastere a pacientei; am constientizat pacienta asupra propriei responsabilitati privind sanatatea;
am verificat daca pacienta a nteles corect mesajul pe care l-am transmis si daca l-a nsusit corect;
am identificat obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientei si le-am corectat pe cele daunatoare sanatatii;
EVALUARE Pacienta cunoaste notiunile elementare despre boala sa si cauta sa se informeze n continuare. Evaluare finala
Pacienta diagnosticul
P.O., internata de
supraveghere atenta. TA a revenit la valori mai scazute: 145/95 mmHg, pulsul 82 bat/minut, temperatura 36,8C si 17 resp/minut. Respiratia este greoaie datorita sarcinii, efortului pe care-l face. La externare, gravida prezinta urmatoarele nevoi nesatisfacute: 1. Nevoia de a avea o buna circulatie si respirati 2. Nevoia de a se misca 3. Nevoia de a evita pericolele 4. Nevoia de a avea tegumente si mucoase integre PROCES DE NGRIJIRE CAZUL NR. III Date generale: Nume si prenume: G.M. Vrsta: 36 ani
Sex: feminin Stare civila: casatorita Numar copii: 2 Ocupatia: economista Domiciliu: Piatra Neamt Religie: ortodoxa Nationalitate: romna Limba vorbita: limba romna Nivel de instruire: studii superioare Datele spitalizarii: - data internarii: 10.04.2000 - data externarii: 17.04.2000 Resursele bolnavei: - locuieste cu sotul si copii ntr-un apartament cu patru camere - venitul lunar este de 3000000 lei Obisnuinte de viata: - alimentatia - bogata n sare; - alcool - nu; - cafea - nu; - somn - 3 4 ore; - tutun - nu; - nu consuma droguri. Diagnostic la internare: sarcina 33 saptamni, Rh +, comatoasa Motivul internarii: Anamneza: AHC - nesemnificative gravida inconstienta lipsa totala a sensibilitatii fata cianozata, congestionata pupile midriatice, reflex cornean abolit reflexe tendinoase abolite respiratie stertoroasa musculatura relaxata, flasca eclampsie faza
Antecedente personale: gravida dispensarizata din luna a IV-a, a prezenta edeme si HTA pe tot parcursul sarcinii, pna acum fiind ncadrata n grupa gravidelor cu ROC si supusa unui riguros control si supravegheata atent. A mai fost diagnosticata cu anemie secundara, pentru care a facut tratament. Greutatea = 70 Kg naltimea = 1,60 Menstra la 14 ani Nasteri = 2, avorturi = 1 Nu a suferit boli infecto-contagioase TA = 160/110 mmHg, puls = 110 bat /minut, T = 36,8C
Istoricul bolii: Bolnava a fost adusa de urgenta la S.J.N. n stare de coma cu pupile midriatice, fara reflex cornean, fara reflexe tendinoase, cu musculatura flasca, relaxata. Datorita starii grave a pacientei s-a decis internarea pe sectia ATI, unde i s-au acordat urmatoarele ngrijiri: a fost monitorizata urmarindu-se TA, puls, respiratie; s-a montat sonda vezicala pentru urmarirea diurezei; s-a montat linie venoasa cu: Ser glucozat 500 ml, Etamsilat 2f, Adrenostazin 2f, Vitamina C 5 ml 1f,
Vitamina B1 100 mg 1f, Vitamina B6 250 mg 1f Analize recoltate: Valori obtinute Sumar urina: glucoza absent, Valori normale Sumar urina: glucoza absent,
Tratament efectuat
oxigenoterapie 2 - 3 l / minut pe sonda; s-au administrat: MgSO4 10g i.m. Diazepam 10 mg i.v. Hidralazin 5 10 mg la 15 20 minute i.v. Furosemid 1 fiola la internare si 3 f/24 h Ser glucozat 1500 ml, Calciu gluconic 1f prezentate la anterior am considerat ca 4g i.v. n ritm de 1 g /minut si
datele
ngrijiri
nivelul urmatoarelor
nevoi
fundamentale: 1. Nevoia de a comunica 2. Nevoia de a se misca si avea o buna postura 3. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie 4. Nevoia de a elimina 5. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre 6. Nevoia de a evita pericolele 7. Nevoia de a nvata 1. NEVOIA DE A COMUNICA Problema1 comunicare ineficace la nivel senzorial si motor Etiologia coma Simptome gravida inconstienta reflex cornean abolit lipsa totala a sensibilitatii
Problema2 comunicare ineficace la nivel intelectual Etiologia - coma Simptome pacienta inconstienta Obiective: Pacienta sa devina constienta si sa poata comunica eficace la nivel senzoro-motor n functie de posibilitati. Pacienta sa comunice adecvat la nivel
am creat pacienta;
am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze;
am
monitorizat
pacienta,
supraveghind
la
intervale
regulate de timp TA, puls, respiratia; am ncercat sa suplinesc nevoile deficitare ale pacientei asigurndu-i o toaleta riguroasa a corpului, lenjerie curata de pat si de corp; am efectuat masaje ale spatelui, minilor, picioarelor; desi nu era constienta am purtat discutii cu ea pentru ami auzi glasul si a se simti n siguranta; am mentinut si continuat masurile aplicate mai sus.
EVALUARE n ciuda ngrijirilor primite dat fiind starea grava, pacienta inconstienta, fara reflexe: tendinoase, cornean, nu a mai putut reveni la starea de constienta si implicit nu a mai putut comunica adecvat la nivel senzoro-motor si intelectual. 2. NEVOIA DE A SE MIsCA Problema dificultate n a se misca Etiologia coma Simptome musculatura flasca, relaxata - reflexe tendinoase abolite Obiective: Pacienta sa se poata misca n mod adecvat,
am asigurat o pozitie adecvata pacientei, conform cu starea sa: decubit dorsal care sa permita monitorizarea functiilor sale vegetative;
am avut grija sa nu se formeze cute ale lenjeriei de pat si de corp sub pacienta, cute care ar favoriza aparitia escarelor;
am nvatat-o sa-si schimbe n mod regulat pozitia; am asigurat lenjerie curata de pat si de corp; am efectuat masaj ale membrelor superioare si inferioare; am urmarit permanent reflexele tendinoase, precum si starea musculaturii;
am efectuat toaleta tegumentelor si mucoaselor de cte ori a fost nevoie, mentinndu-le ntr-o stare acceptabila.
la indicatia medicului am administrat: Diazepam 10 20 mg i.v., apoi n perfuzie 100 mg /zi + MgSO4 10 g i.m.
EVALUARE Starea alterata a tegumentelor musculatura flasca, precum si lipsa reflexelor tendinoase s-a mentinut, pacienta decednd. 3. NEVOIA DE A RESPIRA sI A AVEA O BUN CIRCULAIE Problema1 dificultate de a respira liber pe nas Etiologia stare de coma Simptome respiratie stertoroasa, dispnee Problema2 circulatie inadecvata Etiologia disgravidie Simptome HTA, tahicardie Obiective: Pacienta sa respire liber pe nas. Pacienta sa prezinte o circulatie adecvata. Interventii cu rol propriu
am ndepartat secretiile nazale cu un tampon steril si prin aspirarea acestora, asigurnd permeabilitatea cailor respiratorii;
am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze;
am efectuat
exercitii
pasive,
masaje
ale
membrelor
inferioare si superioare pentru a favoriza circulatia; am interzis vizitatorilor prezenta n salon; am crescut concentratia n oxigen a aerului inspirat, pentru a influenta frecventa pulsului; am crescut putin temperatura n salon pentru a determina vasodilatatia si aceasta sa duca la o scadere a TA. Interventii cu rol delegat
EVALUARE Respiratia a continuat sa se efectueze dificil pe nas, dispnee, iar HTA si tahicardia s-a mentinut fara sa nregistreze scaderi
importante: TA = 155/100, puls = 110 bat/minut, frecventa respiratorie = 23 resp/minut. 4. NEVOIA DE A ELIMINA Problema1 constipatie Etiologia diminuarea peristaltismului intestinal
Simptome scaune rare la 2 4 zile, tenesme, fecalom Problema2 diaforeza Etiologia pierderea de caldura Simptome transpiratii abundente 600 ml /24 h, tegumente umede Obiective: Pacienta sa prezinte un tranzit intestinal fiziologic. Pacienta sa aiba o stare de bine, de confort fizic. Interventii cu rol propriu
am
facut
zilnic
bilantul
ingesta-excreta,
calculnd
pierderile hidrice ale gravidei; am asigurat aportul hidric necesar pe 24 h; am efectuat exercitii pasive, masaje ale membrelor
inferioare si superioare pentru a favoriza circulatia; am asigurat o riguroasa igiena corporala a gravidei efectundu-i toaleta pe regiuni; am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de cte ori a fost nevoie; atunci cnd am facut toaleta anusului, l-am dezinfectat cu acid boric 2 3 %; am monitorizat functiile vitale si notat n FO; am mentinut zilnic tegumentele pacientei curate si uscate; am spalat tegumentele de cte ori a fost nevoie; am ajutat pacienta sa se spele dat fiind starea sa comatoasa, am efectuat toaleta corpului pe regiuni. Interventii cu rol delegat vegetative si le-am
EVALUARE Scaunele pacientei se mentin rare: unul la 2 3 zile de consistenta normala. Transpiratia abundenta de 600 ml/zi a nceput sa
scada la 300 ml/zi mentinndu-se constanta datorita pierderilor de caldura. 5. NEVOIA DE A-sI MENINE TEGUMENTELE sI MUCOASELE CURATE sI INTEGRE Problema atingerea integritatii tegumentelor Etiologia incapacitate de a se misca Simptome musculatura relaxata, flasca, tegumente umede Obiective: Pacienta sa prezinte tegumente si mucoase integre. Interventii cu rol propriu
am
facut
zilnic
bilantul
ingesta-excreta,
calculnd
pierderile hidrice ale gravidei; am asigurat aportul hidric necesar pe 24 h; am cerat un mediu ambiant, linistitor: salon aerisit, fara curenti de aer, temperatura optima de 18 - 20C, umiditate de 60X, care sa o linisteasca si sa o ncurajeze; am efectuat o riguroasa toaleta corporala a pacientei pe regiuni respectnd pudoarea gravidei prin instalarea unui paravan; am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de cte ori a fost nevoie; am avut grija sa nu se formeze cute ale lenjeriei de pat si de corp sub pacienta, cute care ar favoriza aparitia escarelor; am schimbat pozitia pacientei la fiecare 2 ore; am masat regiunile cu proeminente osoase; am asezat pacienta ntr-o pozitie adecvata care sa-i favorizeze respiratia si circulatia semiseznd. EVALUARE Musculatura se mentine relaxata si flaxa fiind n continuare inconstienta n stare de coma. ngrijirile acordate duc nsa la prevenirea escarelor si la nrautatirea starii tegumentelor. 6. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema probabilitatea atingerii integritatii psihice Etiologia stare de coma Simptome HTA, tahicardie, transpiratii, lipsa de raspuns Obiective: Pacienta sa fie echilibrata psihic. Interventii cu rol propriu
am asigurat un mediu de protectie psihica, adecvat starii de boala a pacientei, prin nlaturarea excitantilor psihici;
am
organismului; Interventii cu rol delegat am folosit metode de relaxare pasiva: meloterapie, masaj; am aplicat masuri de prevenire a complicatiilor septice.
EVALUARE Pentru ca se afla n continuare n coma pacienta nu poate fi examinata pentru a stabili gradul integritatii psihice. 7. NEVOIA DE A NVA Problema lipsa de cunostinte Etiologia dezinteres Simptome cunostinte putine despre boala Obiective: Pacienta sa acumuleze cunostinte noi. Interventii cu rol propriu
am explorat nivelul de cunoastere al pacientei privind boala, curative; modul de manifestare, masurile preventive si
am identificat manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate, interactiunile lor cu alte nevoi;
am organizat activitati educative, folosind metode de nvatamnt cunoscute: expunerea, conversatia, demonstratia.
Evaluare finala
Pacienta G.M., n vrsta de 36 ani, adusa cu o zi n urma la SJN de urgenta n coma, diagnosticata pe sectia ATI cu eclampsie faza comatoasa, a decedat la ora 10, dupa o evolutie defavorabila. Pe tot timpul sederii sale n spital sectia ATI starea pacientei a fost grava: tahicardie, HTA, dispnee, lipsa generala a reflexelor
(tendinoase, cornean), pacienta inconstienta, musculatura relaxata, flasca. Toate masurile de ngrijire luate de personalul medical al sectiei au fost n zadar, pacienta decednd. CAPITOLUL IV TEHNICI UTILIZATE N PROCESUL DE NURSING 1. INJECIA INTRAMUSCULAR Locul de trunchiuri injectiei l constituie muschii a voluminosi, caror lezare lipsiti ar
putea provoca accidente. n muschi se evita lezarea nervului sciatic: - cadranul superoextern fesier trece rezulta prin din ntretaierea superioara cu
marginea
santului
interfesier,
la un lat de deget
marelui trohanter; punctul Bartelmy este situat treimii externe cu cele care uneste doua treimi interne a
la unei
unirea linii
santului interfesier );
- cnd pacientul este n pozitie seznd, injectia se poate face pe toata regiunea fesiera, deasupra liniei de sprijin. Materiale necesare: - ace si siringi sterile; - tampoane sterile de vata si tifon; - solutie dezinfectanta si alcool; - pile pentru deschiderea fiolelor; - medicamentul de administrat; - tavita renala.
Pregatirea fizica - se aseaza n pozitie confortabila - decubit ventral; - se dezbraca regiunea. Tehnica - asistenta si spala locul injectiei; - se ntinde pielea ntre indexul si policele minii stngi si rapiditate si siguranta, cu minile, ncarca siringa, dezinfecteaza
- se verifica pozitia acului prin aspiratie, se injecteaza lent solutia; se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul; - se maseaza usor locul favoriznd resorbtia; - bolnavul se aseaza n pozitie comoda, ramnnd n injectiei pentru a activa circulatia,
- durere
vie, prin
atingerea
nervului
sciatic;
- paralizia prin lezarea nervului sciatic; - hematom prin lezarea unui vas; - ruperea acului; - supuratie aseptica; - embolie, prin injectarea accidentala ntr-un vas a solutiilor uleioase. 2. INJECIA INTRAVENOAS Materiale necesare: - ace si seringi sterile; - tampoane de vata; - garou; - musama, aleza; - tavita renala; - solutie de injectat. Pregatirea psihica a pacientului: - i se explica n ce consta tehnica si eventualele adverse ce le poate prezenta n timpul injectiei. reactii
Tehnica: - spalare pe mini cu apa si sapun; - asistenta ncarca seringa apoi monteaza garoul cu 10
cm deasupra plicii cotului; - se dezinfecteaza zona prin miscari longitudinale cu tamponul; - se fixeaza punctiei vena astfel: policele se plaseaza sub locul
tegumentele peretelui
acul se
lungul
patrunde n lumenul venos naintnd longitudinal 1-3 cm cu grija pentru a nu perfora peretele posterior al venei; - punctia se face cu acul la seringa; - dupa ce se intra n vena se desface garoul si se injecteaza n vena medicamentul; - tamponul punctionata mbibat chiar n n alcool se plaseaza pe vena miscare
brusca se scoate acul; - se mentine tamponul comprimat 1-3 minute. Accidente si incidente: - injectarea paravenoasa; - perforarea venei, formarea de hematom; - durerea iritante viteza. 3. PERFUZIA INTRAVENOAS pe care traiectul se venei se datoreaza unei substante
administreaza
Introducerea
lenta si
continua,
picatura
cu
picatura
Materiale necesare - trusa de perfuzat sterila; - ace sterile pentru punctia venoasa; - tampon de vata; - alcool; - garou; - comprese sterile; - benzi de leucoplast; - tavita renala; - musama; - aleza;
- lichidul de perfuzat ncalzit la temperatura corpului; - o perna tare. Pregatirea psihica a pacientului - informarea bolnavului n ce rolul lui n timpul tehnicii. Pregatirea fizica - asigura pozitia corespunzatoare - decubit dorsal Tehnica - spalare pe mini cu apa si sapun; - asistenta mbraca manusi de cauciuc sterile; - se examineaza calitatea si starea venelor; - se aseaza bratul extensie maxima; - se adapteaza trusa de perfuzat perfuzat, la care s-a ndepartat dopul; - se evacueaza aerul de pe tubulatura ntrerupe curgerea lichidului cu perfuzorului, apoi se prestubului, se la flaconul cu solutie de si s-a dezinfectat pe pernuta si musama n abductie si consta tehnica si care este
garnitura
ajutorul
adapteaza acul la perfuzor; - se monteaza garoul; - se dezinfecteaza tegumentele si se - se ndeparteaza garoul apoi putea - se efectueaza punctia venoasa;
permite scurgerea lichidului; verifica daca perfuzia se face sterila peste zona n vena, se aplica o
compresa
de insertie
a acului care va
acului pe tegumente
cu benzi
leucoplast; cu ajutorul
- ritmul de administrare a perfuziei se regleaza prestubului n functie de prescriptia medicului. Accidente si incidente: - modificarea pozitiei acului si
administrarea paravenoasa;
- administrarea
rapida a
unei
cantitati
mari
de lichide
asepsie prin administrarea unor lichide reci; - embolie gazoasa. 4. TRANSFUZIA DE SNGE Administrarea sngelui de la donator la primitor, att direct ct si dupa o faza intermediara de conservare ntr-o punga de plastic.
Materiale necesare - trusa de perfuzat snge; - snge izogrup, izoRh - materiale necesare controlului grupei sanguine; - aparat de oxigen; - ace pentru punctia venoasa; - tampon de vata; - alcool; - garou; - comprese sterile; - benzi de leucoplast; - tavita renala; - musama si aleza; - o perna tare. Pregatirea psihica a pacientului - i se explica necesitatea si riscul transfuziei; - se explica bolnavului n ce consta tehnica; Pregatirea fizica - pacientul nu va mnca; - se aseaza n decubit dorsal, cu bratul n extensie; - i se administreaza Romergan (daca este alergic); Tehnica - spalarea pe mini cu apa si sapun; - se examineaza calitatea si starea venelor;
- se aseaza bratul pe pernita si musamaua n abductie si extensie maxima; - se adapteaza trusa de perfuzat la flaconul cu snge la care s-a ndepartat garnitura si s-a dezinfectat dopul; - se evacueaza aerul de pe tubulatura perfuzorului, apoi se ntrerupe curgerea sngelui cu ajutorul prestubului, se
adapteaza acul la perfuzor; - se monteaza garoul, se dezinfecteaza tegumentele si se efectueaza punctia venoasa, se ndeparteaza garoul apoi se
deschide prestubul pentru a putea permite scurgerea sngelui, se verifica daca perfuzia se face n vena, se aplica o
compresa sterila peste zona de insertie a acului care va fi fixat cu o banda de romplast. Tubul perfuzorului se fixeaza n zona subadiacenta acului pe tegumente cu benzi de
leucoplast. Ritmul de administrare a perfuziei se regleaza cu ajutorul prestubului n functie de prescriptia medicului. - se supravegheaza pacientul pe toata durata transfuziei; Accidente si incidente: - modificarea paravenoasa; - administrarea rapida a unei cantitati mari de snge pozitiei acului si administrarea
asepsie prin administrarea unor lichide reci; - embolie pulmonara; - nfundarea acului cu un cheag de snge. 5. CLISMA EVACUATOARE Materiale necesare: - paravan, musama, aleza, nvelitoare; - canula rectala, irigator si tub de cauciuc; - casoleta cu comprese; - stativ pentru irigator; - manusi sterile;
- tavita renala, bazinet; - apa calda 35 -37 C, 1 litru; - sapun ( 1 lingurita rasa la 1 litru ); - substanta lubrefianta. Pregatirea psihica a bolnavului: - i se explica n ce consta tehnica. Pregatirea fizica: - se izoleaza patul cu paravanul si musamaua si aleza; - se aseaza bolnavul n pozitie decubit dorsal, cu se protejeaza cu
membrele inferioare usor flectate. Tehnica: - se fixeaza canula la tubul irigatorului si se nchide robinetul; - se verifica temperatura apei; - se umple irigatorul; - se evacueaza aerul si prima coloana de apa; - se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon; - se fixeaza irigatorul pe stativ; - asistenta se spala pe mini si se dezinfecteaza; - ndeparteaza fesele pacientului cu mna stnga; - introduce canula prin anus n rect, perpendicular pe
suprafata subadiacenta, cu vrful ndreptat nainte n directia vezicii urinare; - dupa ce vrful canulei a trecut prin sfincter se
ridica extremitatea externa si se ndreapta vrful n axa ampulei rectale; - se introduce canula 10 - 12 cm; - se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza
de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului; - pacientul este rugat sa respire adnc, sa-si relaxeze
- se nchide robinetul nainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere; - se ndeparteaza canula si se aseaza n tavita renala; - pacientul este adus n pozitie de decubit lateral drept, apoi n decubit dorsal pentru a adncime mai mare; - se capteaza scaunul la pat sau la toaleta; - reorganizarea locului de munca. 6. TEHNICA SONDAJULUI VEZICAL Sondajul vezical se executa la pat, separat de restul salonului prin paravan. Se pregateste tava cu materialele necesare si se usura patrunderea apei la o
transporta lnga patul bolnavei, care a fost anuntata n prealabil de necesitatea tehnicii. Materiale necesare Sonda vezicala sau cateter, paravan, musama, traversa,
comprese, apa, sapun sau solutie antiseptica, tavita renala, manusi. Tehnica Se ndeparteaza perna de sub capul bolnavei si n regiunea
fesiera se aseaza o musama sau traversa. Pozitia va fi decubit dorsal cu genunchii ridicati si coapsele departate. Se acopera bolnava,
ramnnd descoperita numai regiunea vulvara, iar tavita se aseaza ntre coapse. Se face toaleta regiunii vulvare cu solutie dezinfectanta, apoi
se lubrefiaza sonda cu ulei steril pentru a patrunde cu usurinta n uretra. Asistenta mbraca manusile de cauciuc dreapta ca pe un creion, cu ciocul n sus. Cu mna stnga ndeparteaza labiile pentru a face cale libera sondei. Prezenta ei n vezica se verifica prin prezenta urinii la si tine sonda n mna
capatul liber al sondei care se afla n eprubeta pregatita pentru recoltat. 7. OXIGENOTERAPIA Reprezinta administrarea de oxigen pe cale respiratorie.
Cnd presiunea indicata de manometru scade de la 120 la 10 - 20 atm trebuie luate masuri pentru schimbarea rezervorului, pentru ca la aceasta presiune este aproape golit. Oxigenul are o actiune iritanta asupra mucoaselor respiratorii, de aceea pentru a scadea aceasta
actiune se obisnuieste sa fie umidificat trecndu-l prin apa. CONCLUZII Ajunsi la sfrsitul acestei lucrari intitulata ECLAMPSIA, tin sa subliniez nca o data importanta rolului asistentei medicale, a nursei n ngrijirea bolnavei. Numai o pregatire desavrsita, care sa poata asigura o sesizare precoce a simptomelor si semnelor prezentate de gravida, o tehnica riguroasa care sa asigure o buna evolutie a bolii poate ajuta pacienta sa evolueze spre o star mai buna. Pe lnga aceste masuri de urgenta aplicate n spital, un rol foarte important l joaca si profilaxia din timpul sarcinii, depistarea semnelor n stadiul preclinic, deoarece prin masuri chiar obisnuite, instituite precoce, bazate pe regim igienodietetic, repaus, sedative si spasmolitice pot fi obtinute ameliorari, nlaturndu-se complicatiile. Daca nursa nu recunoaste manifestarile preeclamptice, se ntrzie aplicarea masurilor corespunzatoare,
diminundu-se n acest fel sansele unei evolutii favorabile. nchei aceasta lucrare aducnd, daca pot spune asa, un elogiu profesiei de asistenta medicala, de nursa, elogiu dedicat tuturor acelora care prin munca si profesionalism ajuta la salvarea de vieti omenesti: nursingul, o activitate deosebita, o profesie deosebita, care ti ofera posibilitatea sa faci bine, sa faci ceva pentru semenii n suferinta. Acordarea de grija si afectiune celor suferinzi, nu reprezinta doar o atitudine umana, ci o obligatie iar aceasta acordare de grija si daruire nu trebuie sa ne epuizeze deoarece acest efort ne este compensat de satisfactia care ti-o daruieste multumirea de a face bine. A ajuta pe cineva, a face bine cuiva sau a fi lnga cineva n anumite momente dificile pe care trebuie sa le depaseasca, nseamna ati face tie nsuti un bine, caci binefacerea este obligatia noastra de a face bine si de a evita orice prejudiciu adus celuilalt. Aceasta
presupune obligatia noastra de a-i ajuta pe cei suferinzi sa obtina ceea ce este benefic pentru ei, si nu ceea ce consideram noi ca ar fi bine. BIBLIOGRAFIE
Gheorghe Mogos Alex. Ianculescu V. Nitescu George Popa Petrache Vrtej Lucretia Titirca Lucretia Titirca
- Obstetrica si ginecologie - Vademecum de urgente medicale - "Obstetrica fiziologica si patologica" - "Urgente Medico-chirurgicale" - "Tehnici de evaluare si ngrijire acordate
de asistentii medicali" Lucretia Titirca Virginia - "Ghid de nursing" - "Principii fundamentale bolnavului" CUPRINS Capitolul I Capitolul II Notiuni de anatomie..............pag 7 ale ngrijirii
Henderson
Fiziopatologie........................................pag 13
Capitolul III Proces de ngrijire................................pag 23 Capitolul IV Tehnici de ngrijire................................pag 68 Concluzii Bibliografie Cuprins ...............................................................pag 78 ...............................................................pag 79 ...............................................................pag 80