Sunteți pe pagina 1din 48

editorial

ALEGEŢICALEACEAMAI SIMPLĂI

editorial ALEGEŢI CALEACEAMAI SIMPLĂI Natura ne pune cu generozitate la dispozitie "medicamente" uşor de

Natura ne pune cu generozitate la dispozitie "medicamente" uşor de preparat, mereu

la Îndemînă şi de o eficientă

incontestabilă.

A ntr·o zi, un grup de cercetători americani ce se ocupau cu studiul maladii lor tropicale a

I constatat un fapt cu totul ieşit din comun - În ciuda administrării unor tratamente medicamentoase moderne, anumite boli, În loc se vindece , se agravau. Inexplicabil , În unele ţări sărace, cum ar fi Congo, aceleaşi boli fuseseră eradicate de nişte simpli vraci , prin mijloace primitive , care frizau magia. Cum era posibil acest lucru? Ce substanţe folosiseră? Care erau doze le necesare? La toate aceste Întrebări nu s·a putut răspunde Într-un mod raţional. Prin

urmare, s-a luat hotărîrea organizării unei expediţii ştiinţifice În Congo cu scopul examinării În

profunzime a metodelor aplicate de vrăjito ri , metode ce vindecaseră bolile rezistente la tratamentul

alo pat modern. Aşa cum bănuiseră cercetătorii, sugestia indusă de incantaţiile vracilor juca un

rol important În vindecare, dar asta nu era tot. Erau folosite În completarea "tratamen tului " tot felul de leacuri şi licori din ierburi. Prepararea lor necesita totuşi puţină fantezie: planta trebuia culeasă stînd cu spatele la soare , vraciul, pictat pe faţă, pronunţa o frază magică, iar CÎţiva dintre ucenicii săi dansau şi cîntau. Dar cine ar fi putut reproşa aceste obiceiuri pitoreşti unei ţări sălbatice, unde deseori realitatea Întrece orice Închipuire? Pe scurt, concluzia era vracii foloseau cea mai simplă

materie primă: frunze, flori , seminţe şi rădăcini de plante; totuşi , ei

rezultate. Şi strămoşii noştri, asemănător aborigenilor congolezi, aveau remedii simple şi eficiente pentru

unele boli pe care noi astăzi le tratăm prin mijloace complicate şi costisitoare.

nu face decît calce pe urmele vechilor alchimişti - care foloseau alambicuri şi prafuri diverse

- şi creează, folosind maşinării sofisticate, medicamente pe care le -am putea obţine direct din natură, fără să avem nevoie de toate aceste eforturi.

la remediile naturale pure este , credem noi , o cale ce poate rezolva multe

Iată de ce o Întoarcere

dintre problemele dvs. de sănătate. Şi pentru că, poate de multe ori, atunci CÎnd v-aţi aflat În faţa unei plante plăcut mirositoare , v-aţi

dorit

din secrete le pe care le deţine , ne - am g î ndit acest mic

ghid al celor mai imp ortante plante cu virtuţi curative poate fi de ajutor. Veţi afla cum le puteţi recunoaşte În natură, cum trebuie cultivate şi care sînt particularităţile de culegere pentru fiecare dintre plantele descrise , precum şi care sînt principalele lor utilizări terapeutice. Astfel , veţi Învăţa să iubiţi natura şi să preţuiţi tezaurul pe care ea ni-! pune cu generozitate la picioare.

erau cei care ob~nuseră

Chimia modernă

să-i cunoaşteţi numele şi o parte

Medicina Naturistă

EDITOR: GRUPUL DE PRESĂ MACRI S.R.L. Director general: Alee Macri; Director executiv: Cana-Maria Savin Adresa:

EDITOR: GRUPUL DE PRESĂ MACRI S.R.L.

Director general: Alee Macri; Director executiv: Cana-Maria Savin

Adresa: C.P. 68, O.P. 42, sector 4, Bucureşti;Tel. : 330.42 .36.

Publisher: Irina Ghitulescu Colegiu director: Gelu Grama, Dan Ghitulescu, Mihaela Mateescu; Redacţia: Mihae la Didac, Mar ius B. Munteanu, Mihai Stoica, Vasile Popa, Gabr iel Tudor, Dana Savu, lonela Chivulescu, Andra Matei; Grafica: Dan J. Tudor Consultanti de specialitate: Mario Sorin Vasilescu, Ovidiu Boior, Octavian Popescu

C ă tă lina Tudor

Corectură:

Alt director: Veronica loniţă

Departament marketing-publicitate: Dragoş Niculescu, Mihai Dobriţă

Departament abonamente: Larisa Scorcea

Difuzare MEDICINA NATURISTĂ- Tel.lfax: 01/330.42.35

PRE·PRESS ~ tipărire- Mega Press Holding SA

Articolele publicare provin

din surse diferite, incluZÎnd

agenţii de presă, corespondenţi voluntari şi

cititori. Toate materialele

trimise

vederea publicăriifor- articole, desene, fotografii etc. - se constituie În

proprietate a revistei

Medicina Naturistă şi nu

se înapoiază autorilor. Responsabilitatea juridică

pentru articolele publicate in

revistă aparţine autorilor

acestora, conform articolului

206 al Codufui Pena l.

pe adresa redacţiei În

ISSN: 1454-3419

\

sfaturi practice are În tratamentul dischi- neziel biliare (fără complicaţii hepatobi- liare acute) se pre-
sfaturi practice
are
În tratamentul dischi-
neziel biliare (fără
complicaţii hepatobi-
liare acute) se pre-
pară o infuzie din
1
H epatita cronică,
ententa, aste-
lingură plantă uscată
mărunţită la 1/2 Iapă
clocotită. Se Iasă va-
nia, surmenajuI
sul
20-25
minute
sau angina pectorală
. sînt numai cîteva dintre
acoperit,
apoi
se
strecoară. Se bea 1
suferinţeleîn tratamen-
cană dimineaţa, pe
tul cărora această plan-
tă erbacee legumicolă
are un rol benefic. De
asemenea, anghinarea,
preparată sub diferite
forme, în unele
ropene, cum ar fi Italia
sau Franţa, este consu-
ţări eu-
stomacul gol, apoi
bolnavul trebuie să
stea culcat pe partea
dreaptă circa 30 de
minute. A doua cană
se bea în două re-
prize, înainte de me-
sele principale. Cura
mată în mod curent.
durează o perioadă
ALTE DENUMIRI
Anghinarea este una
dintre puţinele plante
care, indiferent de zona
de 20-30 de zile. A-
tenjie însă, cura nu
trebuie urmată de
persoanele
care
suferă de afecţiuni
geografică in care se gă­
seşte, are aceeaşidenu-
acute
renale
sau
hepatobiliare!
mire.
total şi amoniac, cu
CULTIVARE ŞI
creşterea concentraţiei
CULEGERE
An&.hinarea este ori-
ginara din regiunea
Mării Mediterane şi
nordul Africii. La noi in
acidului urie.
• Tratarea diferitelor
forme de icter cu anghi-
nare detenninădispari-
ţia rapidă a sărurifor şi
ţarăse cu1tivănumai în
pi!şmeriţilor biliari din

zona de sud (Sectorul Agricol Ilfov şi în jude -

tate, irigaţiile fiind e- senţiale pentru supra-

extrem de bine aerisite. Se păstrează în pungi

tic, coleretic şi colagog, antimicrobian, hipoco-

urmă. De asemenea, materiile fecale revin la

ţele lalomiţa, Teleor-

vieţuirea ei în timpul

de hîrtie, la loc uscat.

lesterolemiant, adju-

culoarea normală, iar

man, Giurgiu, Olt,

secetelor.l'referăsoIuri

vant în hipertensiunea

pielea se decolorează.

Dolj). Este o plantăsen-

nisipoase, bine structu-

PRINCIPALELE

Recomandată în

sibilă la temperaturi

rate, bogate în humus,

EFECTE

arterială. Regenerează celu-

hepatite cronice, ciroze,

scăzute (nu rezistă sub

suficient de umede, dar

• în medicina uma-

lele hepatice, măreşte

congestie şi insuficienţă

O"C), de aceea, pentru a

nu in exces. Frunzele se

nă, O mare importanţă

pofta de mîncare, întă­

hepatică, nefrite croni-

fi protejată pe timp de

culeg pînă în momentul

o

au părţile aeriene ale

ce, enterite, anginăpec-

iarnă, trebuie acoperită

înflonrii, care are loc în

plantei.

a

ficatului, creşte debi-

cu paie sau frunze. De

lunile iunie-iulie, şi se

• Principiile active

tul urinar fără a afecta

hemoroizi, astenie, sur-

asemenea, anghinarea

usucă la umbră, în strat

din plantă au rol de-

compoziţia chimică a

menaj, gută, reuma-

are nevoie de umidi-

subţire, în încăperi

congestiv renal, diure-

urinei în doruri, azot

tism, mtoxicaţii.

• Pentru tratarea ~­ coară.Ceaiul se bea în 3 reprize, înaintea me- selor princi12ale. După
• Pentru tratarea ~­
coară.Ceaiul se bea în 3
reprize, înaintea me-
selor princi12ale. După
terolului din singe, ca
dreaptă.Trat~entulse
o jumătate de cană îna-
titelor cronice, co1eciSti-
adjuvant în ateroscle-
reia m aceeaşI ZI, cu o
inte de fiecare masă. O
!eIor acute şi cronice,
roză, pentru tratarea
jumătate de oră înainte
infuzie preparată iden-
~litelor,constipa-
ţiilor, hem.oroizilor, a-
10 zile, se mareşte doza
hipertensiunii se face o
de mesele principale.
tic cu
cea oe mai
sus,
la 4linguriţe plantă la 1
infuzie dintr-o linguriţă
• Foarte eficientă în ca-
terosclerozei, hiperten-
cană cu apă clocotită,
de plantă uscată şi mă­
siunii arteriale, vomei
se preparăo infuzie din
apoi, după încă 10 zile,
runţită la 1/ 2 1 apă clo-
zuri de anorexie (lipsa
poftei de mincare) este
dar din care se consumă
2-3 căni pe zi, este foar-
te bună în tratarea en-
la 5 linguriţe plantă la 1
cană cu apă clocotită.Se
face o pauză de 1 lună
cotită.Se lasă vasul aco-
terocolitelor, contra
2 linguriţe plantă us-
perit 15-20 de minute,
o infuzie preparată din
1 linguriţa plantă mă­
frg.nlEi~.Lda''''- '-'"""--UU~U.lIA-
cată, bine mărunţită,
apoi se strecoară.Se bea
runţită peste care se
le, colicilor abdominale,
peste care se
toa,mă 1
cană cu apă clocotită.Se
Iasă acoperită 10-15
de zile, după care trata-
mentul se reia în acelaşi
mod.
dimineaţa, pe stomacul
gol, după care bolnavul
trebuie să stea 30 de
toarnă 200 ml apă clo-
cotită.Se lasă vasul aco-
~ţiei, afecţiunilor
hepatobiliare, ca ad-
perit 10-15 minute, apoi
juvantîncazclehemo-
minute, apoi se stre-
• Pentru scădereacoIes-
minute culcat pe partea
se strecoară.Se bea ale
roizi sau urticarie.

A'7nura17u

Silybum marianum, familia Asteraceae

A'7nura17u Silybum marianum, familia Asteraceae A rmurariul este o plantă medici- nală ce se folo- seşte

A rmurariul este o plantă medici- nală ce se folo-

seşte de foarte multă

vreme în fitoterapeu-

tim europeană(este p0-

menită încădin vremea

lui Hyeronimus Bosch)

pentru tratarea depresi-

ei şi ,mai ales a tulbură­ rilor hepatobiliare. Stu-

dii ştiinţifice de ultimă

oră au confirmat obser-

vaţiile tradiţionale ale

herboriştilor şi au evi-

denţiatîn mod clar acţi­ unea remarcabilă a a-

cestei specii de plante

împotriva intoxicaţiilor

ficatului cu alcool sau cu alte substanţenocive organismului uman.

ALTE DENUMIRI

Arginţicăde grădină,

armurar, burUlana-ar-

murării, crăpuşnic,sca-

de material textil sau în pungi de hîrtie, la loc uscat.

iul Sfintei Mării, scai

PRINCIPALELE

EFECTE

• Trebuie subliniat

CULTIVARE ŞI

faptul

nici o plantă

CULEGERE

o specie cultivată, uneori

Armurariul

este

nu cientă ca armurariul în

tratarea afecţiunilorhe-

de efi-

este la

fel

spontană, răspîndită

din regiunea meditera-

neană Rînă în Asia Cen-

trală. ln România se

cultivăîn sudul ţării,pe

circa 2000 de hectare. Se

creşte şi ca plantă oma- mentală.

Se înmulteşte uşor

(are nevoie de tempera-

tură ridicată în perioa-

da înfloritului şi fructi-

ficării) şi preferă soIuri-

le nu foarte grele, avînd cerinte moderate fată de umiditate. Înfloreşte din luna iunie pînă în septembrie. Fructele se recoltează dimineata,

pe soare, după căderea

frunzelor. Se usucă în aerliber sau.în încăl'e'3 aenslte, apoI se treIera în saci

şi se păstrează

patobiliare.

• In medicina umană

şi veterinară, fructele

de armurariu au o im-

portantă terapeutică

majoră.

• Principiile active

intervin eupeptic (uşu­ rează digestia), tonic-

amar şi fiepato-protec- tor.

Acţiuneaantihepa-

totonică, protectoare şi

curativă asupra ficatu-

lui a fost confirmată de

studii ştiinţifice. Sub-

stantele active acţionea­ la nivelul membra- nei celulei hepatice, îm- piedicînd distrugerea celulei. Mai mult, aces-

tea favorizează recon-

strucţiacelulei hepatice aflate în distrugere.

recon- strucţia celulei hepatice aflate în distrugere. • în trecut, se consu- mau fructe de armura-
recon- strucţia celulei hepatice aflate în distrugere. • în trecut, se consu- mau fructe de armura-
• în trecut, se consu- mau fructe de armura- riu fierte, pentru toni- fierea organismului

• în trecut, se consu-

mau fructe de armura- riu fierte, pentru toni- fierea organismului

infuzia din 1-1 1/2 lin-

guriţă de fructe măci­

nate, peste care se toar- 1 cană cu apă cloco-

primăvara,dupăcaren- tită. Se acoperă vasul

ţele de vitamine pri- cinuite de consumul re- dus de le~me din tim- pul ierniI. Florile erau, de asemenea, utilizate

pentru stimularea se-

aetiei de lapte la ti- nerele mame şi pentru tratarea depresiei care, deseori, era 'pusă pe

seama tulburărilorIîe-

paIia!.

• Pentru tratarea boli-

lor de ficat. hepatitei

epidemice, hepatitei aooice, avînd rolul de protecţiea celulelor he- patice, se recomandă

10-15 minute, apoi se

strecoară. Se beau 2

căni de ceai pe zi, din-

tre care una dimineaţa,

cu o jumătate de oră

Îna-inte de micul dejun, după care bolnavul treeuie stea culcat pe partea dreaptă.A doua

cană se bea fracţionat,

jumătatedupă masa de

prînz şi restul ' după

masa de seară. Cura

este eficientă dacă este

urmată timp de 2 săp­

tămini. Rareori, la Iii- potensivi sau la cei care nu tolereazăacest trata-

ment, s-au semnalat e-

fecte secundare nedori- te, manifestate sub for- de colici abdomina- le, diaree, prurit local; de aceea, tratamentul trebuie individualizat. • Armurariul atenuea-

efectele nocive ale a-

tostaticelor asupra fica- tului, grăbind dispari- ţiaefectelor secundare ale tratamentului îm- potriva cancerului. • Medicina populară

utilizează radacina,

frunzele şi fructele de armurariu, preparate sub formă de ceai, praf

sau tinctu.ră,în tratarea

hepatitei epidemice, pleureziei şi bolilor

splinei.

PĂRŢI UTILIZATE Fructele sînt utilizate în fitoterapie frltrudt conţin silimarină, substanţăce protejează
PĂRŢI UTILIZATE
Fructele sînt utilizate
în fitoterapie frltrudt
conţin silimarină,
substanţăce
protejează ficatul.
Infloresc:enjele sînt
consumate ca aliment
tonifiant şi utilizate i'n
anumite remedii,
Flori uscate
MODALITĂŢI
DE PREPARARE
Deroct din fructe.
/ Contra infecţiilorlocalizate la
/' nivelul ficatului, beti 2 <>!ştipe zi.
•
/' nivelul ficatului, beti 2 <>!ştipe zi. • ) Ge/uleJe de seminţe sînt ~excelente împotriva

) Ge/uleJe de seminţesînt ~excelenteîmpotriva mahmurelii.

Tmcfura de fructe este eficientăîmpotriva tulburărilorcronice ale Ficatului.

Gelulele din extracte uscate sînt indicate în tratarea

tulburărilorhepatice.

, tiaţi că

din fructele de armurariu se extrage o

substanţă numită silimarină, utilizată la

fabricarea produsului farmaceutic omonim? În Germania, silimarina se utilizează cu succes pentru tratarea hepatitei şi cirozei ficatului.

ABC-ul cultivării şi culegerii

U nele plante me-

dicinale pot fi re-

coltate pe tot par-

cursul anului, dar cea mai mare parte dintre ele trebuie culese într-o

anumită perioadăa dez-

voltăriilor, pentru a pu- tea fi utilizate im ediat

sau conservate , astfel m-

ât nu li se piardă prin- cipiile active şi puterea de vîndecare. lritotdea- una se utilizează numai plantele sănătoa se din toate punctele de vedere.

RECOLTAREA

PlANTELOR SĂLBAnCE

Natura ne-a oferit o

sursă bogată de plant e

medicinale, pe care ar fi

păcats-o ignorăm. Pen-

tru a putea beneficia la maximum d e aceste

daruri dumnezeieşti şi a

l e

valorifica

ca lit ăţ ile

cu r a tiv e, trebuie ur-

măm nişte paşi bine stab iliţi şi să respectăm

cîteva reguli. Primul pas ar fi reeoTtarea pl antelor. în primul rînd es te bîne de ştiut că prîncipiile active ale plantelor săl- . batice sînt deseori mai concentrate deât cele ale plantelor de grădină. • Identificarea plan-

telcI. R ec unoa şterea

plantelor este esenţială

pentru a evita o evenru-

ală intoxicare . Niciodată

nu culegeţi pla nt e p e care nu le puteţi identi- fica cu precizie. Plantele se culeg res- pectînd diverse norme

ecologice, deoarece exis-

s pe cii pe cale de dis-

pariţie, a căror recoltare es te interzisă cu d esăvîr­ ş ire. N u culegeţi plante

neo-

sălba tice r are sau

bişnuite, chiar dacă ele

par abu nde în calităţi terapeutice. Nu recoltaţi cantităţi în exces. Cule- geţi plantele din locuri

n epol u a t e şi e-::itaţi-Ie pe

cefe care cresc fi apropi-

ere de

uzine

sa u

d e

care

s tropit e c u sub sta nţe chimice.

culturi

au

fost

plantelor 111edidnale

sub sta nţe chimice. culturi au fost plantelor 111edidnale RECCLTAREA PlANTELOR DE GRĂDINĂ Să a i

RECCLTAREA PlANTELOR DE GRĂDINĂ

a i propria grăd ină cu plante medicinale îţi p er mi te d i sp ui tot timpul de plante proas- pete, de a căror calitate

eşti sigur. Le puteţi re-

colta oricind, chiar ând

curăţaţi grădinade uscă­

turi. Unele plante de gră­ dinăpot fi recol tate chiar de 2-3 ori pe an, cum este de exemplu roiniţa.

SFATURI PRACTICE

Recoltarea plantelor medicinale trebuie pla-

nificată c u g rijă, astfel

încît utilizarea se facă

în

favorabil.

• Cum culegem. Este

bine se folosească un

coşde răchităpentru a fi

depozitate plantele. îna- inte de a rupe plantele, acestea trebuie identifi-

ca te într-un ghid a l

plantelor. Pentru tăiere,

utilizaţi un cuţit bine

ascuţit sa u un foa rf ece.

Folos iţi mănu ş i, pentru

a pro t e ja mîinile de

plantele ce a~ s pini. sau care provoaca alergu.

• Ce culegem. Se re - coltează numai plantele sănătoase, evitindu-se

p lantele deteriorate, ca-

re pot fi toxice. Pentru a evita orice

confuzie ulterioară, nu

amestecaţi ele mente

provenind de la plante diferite.

• Cînd culegem. Re-

coltarea plantelor este

bine se facă pe timp frumos, mai ales dimi-

neaţa, după ce s-a eva-

porat roua. Plantele cu- lese în bune co ndiţii şi în momentul deplinei maturităţi au o concen-

traţiemaximă de princi-

momentul

cel mai

pii active binefăcătoare.

Este yreferabil se cu- leaga frunzele primăva­ ra sau vara; florile, cînd

înc e p se de schidă;

fructele, cind sînt coap-

te ş i ră dăcinil e, toamna.

Preparaţi imediat

remediu!. Culegeţi nu- mai canti ta tea de plante

car e es t e necesară

pentru a prepara re- mediul deoarece sînt

mult mai efi ciente pre-

paratele proaspete. De

asemenea, este bine

încep eţi im ed iat după

ce aţicules plantele pre-

pararea soluţiilor.

Une le plante, mai ales cele aromatice, îşipierd

proprietăţile (uleiur ile

esenţiale) în cîteva ore de la culegere. De aceea, salate le sa u alte prepa- rate culinare din astfel d e plante trebuie consu- mate imediat după pre-

parare, p entru a benefi- cia într-o măsură cît mai

m a re de su bstanţele lo r

nu tr itive. în caz acest

lucru nu este posibil, ele

pot fi păstrateun timp şi

la frigider, acope rite cu

folie de plastic sau celo- fan, dar nu mai mult de 2-3 zile.

CONSERVAREA

• Conservarea florilor. Florile

 

din mijlocul flor ii şi păstraţi-le

Existădife rite metode de con-

pot fi recoltate primăvara sau

într-un sac de hîrtie.

serva re,

dar cele mai simpl e şi

va r a, imediat d up ă ce se

Conservarea rădăcinilor, ri-

mai des

folosite sîn t uscarea la

deschid. Se pot folosi fie florile

zomilor, tuberrulilor şi bulbilor.

soare sa u în cu ptor. Aşezaţi întotdeauna plan tele

În Întregime, fie

numa i petalele.

Părţilesubterane sînt în majori- tatea cazurilor recolta te toamna,

pe hîrti e aIbă, ni c io da tă pe

pagini

absorbi substanţe toxice.

• Conservarea părţiloraeriene.

Acestea in clud tu lpina, frun- zele, florile, fructele, se min ţe le.

de

ziar,

deoarece

pot

Suspendaţi buchete de 8-10

tulpini Într-un loc călduţ bine aerisit şi Întu n ecos. D up ă ce s-a u

uscat, sfărîmaţi ro mîna frunzele deasupra un eÎ bucăţi de hîrtie

albă. Păstraţi-leîntr-un borcan

din sticlăcolorată,Închis cu

capac sa u într- un sac de hîrtie.

Închis cu capac sa u într- un sac de hîrtie. Rupeţi florile de pe tulpină şi

Rupeţi florile de pe tulpină şi puneţi -le pe o bucată de suga -

tivă, într-un loc întunecos. După ce s-au uscat, detaşaţi petalele

cînd sol ul nu este prea moa le sa u îngheţat. Este bine recolt aţi d oa r cantitatea care

trebuie şi să

re planta ţi r estul.

Spălaţi rădăcinile cu apă rece,

îndepărând părţile deteriora te,

tăiaţi-le În bucăţi mici

şi lăsaţi-le

2-3 ore într-un cuptor încălzit.

Cîn d

introduceţi plantele, opriţi

focul

şi lăsaţi u şa cuptorulu i

întredeschisă. După aceea,

duceţi plantele într-o încăpere

caldă şi lăsaţi-le cîteva zile, pînă

la uscarea completă.

Brusture

Arctium lappa, familia Asteraceae

Srusturele este foarte utilizat În domeniul cos-

meticii.

• Pentru tratarea tenurilor grase şi acneice se

recomandă aplicarea de cataplasme sau spălături locale cu suc oblinut din rădăcini proaspete sau În decoct concentrat din rădăcină proaspătă.

cosmetică

decoct concentrat din rădăcină proaspătă. cosmetică B rusturele ocupă un loc important în categoria plan-

B rusturele ocupă un loc important în categoria plan-

CULTIVARE ŞI

umbră într-un singur

Î n cosmetica părului, pentru combaterea mă­

CULEGERE

rînd şi se Întorc zilnic,

lrelii, a căderii părului şi pentru stimularea creşterii

 

Originar din Europa

mă temperată din lu-

sau artificial, la 40 ' C. Se

lui se foloseşte decoctul din 25 g rădăcină la 1

I

şi Asia, brustur e le cre ş­ te în toate zonele cu cli-

me. Această plantă er-

păstrează în saci din material textil, la loc uscat.

de apă sau 2-3 linguri rădăcină măruntită la 1/2 I apă. Se fierbe 15-20 de minute, apoi se strecoară. Se fac freclii pe pielea capului, după ce În

prealabil a fost spălată Cu apă caldă şi şampon.

bacee este rezistentă la

PRINCIPALELE

Tot

pentru

combaterea

mătrelii este

secetă şi temperaturi

EFECTE

tinctura din 20 g rădăcină măruntită la

extreme, fiind Întîlnită

alcool.

Se

Iasă la mace rat

15-20 de

100 mi zile . Se

 

pe terenuri necultivate,

nute de rădăcina de

strecoară. Loliunea se aplică local şi apoi se face

pe marginea drumuri- lor sau căilor ferate, pe

brusture proaspătă au efect antibiotic.

o frecţie puternică cu un prosop.

 
~îngă gar~~ri, în}ăvoa­ • Principiile active au le. La nOi In ţara poate acţiune depurativă,
~îngă gar~~ri, în}ăvoa­
Principiile active au
le. La nOi In ţara poate
acţiune depurativă,
PĂRŢI UTILIZATE
telor medicinale deJ'u-
fi
I;.ăsită de la
cîmpie
rative. Se utilizeaza în
pîna în zona montană.
diuretică, sudorifică,
coleretică, hipogl ice-
Frunzele şi fructele (ce conţin
special în tratarea afec-
ţIUnilor cau zate de su-
Rădăcinilese recoltează
primăvar a, în lunile
miantă, antitumorală.
seminţele) sînt recoltate la
Brusturele este uti-
sfîrşitulprimăverii.
praîncărcarea organis-
martie-aprilie,
pentru
mului cu toxine. -Srus-
turele se foloseşte, de
plantele
de
2
ani,
şi
lizat în tratamentul ma-
lad iil or renal e şi cuta -
toamna, . În
lun ile
oc-
asemenea,
în
tratarea
tom brie-no iembrie,
problemelor
derma-
tologice
cronice,
fiind
utilizat cu succes în ca-
nate. Acestea din
urmă pot fi ec-
zeme cu descu-
amare, seboree a feţei,
exa ntem h epat ic cu
zurile de alopecie, Een-
tru regenerarea paru-
lui.
pentru cele de 1 an. Se
scot din pămînt cu caz-
maua şi se spală ime-
diat într-un curent de
ulceraţii,seboree uscată
apă. Se curăţă ~e părţ!le
a
p ielii ca pului.
ae rIene ŞI se maepar-
tează exemplarele seci
Aceastăylantă mai
este
folosita
În trata-
ALTE DENUMIRI
şi ciotoase. Da că
sî nt
mentul alopeciei (cheli-
Blustur, bruscăIău,
groase, se despică în 2-
ei), afecţiunilor hepa-
este utilizată În
caftalan, calcoceni, ca-
p italei, captalan, capul-
4
p ărţ
i.
Se
u sucă l a
tobiliare, furunculo zei
şi tumorilor.
multe preparate
că lugărului, ciulin, cîr -
soa re în strat subţire,
sau a rtifi cial , la 35 ' -
medicinale.
Stimulează funcţii­
cel,
clococean,
gh im-
50' C. Frunzele se recol -
le hepatobiliare şicreş­
SeminteJe au
poasă, iarba-boierului,
tează fără peţiol, în lu-
terea părului.
proprietăţi
Iaeuc, Hpan, nădai,scai
marunt, scaiul-oii.
nile ma i- iunie, înainte
de înflorire. Se usucă la
Acţionează eficient
depurative şi
în tratarea furunculozei.
diuretice.
CE
MODALITĂŢI DE PREPARARE
Pentru răceală,gripă,
afecţiunirenale, litiază
toarnă 250 ml apă clo-
de
rădăcină (sau 30 g
cotită. Se aco p era vasul
rădăcină tăiată mă­
biliară, hipertensiune,
eliminarea toxinelor
din o~anism se reco-
manda decoctul din 3-
4 linguri pulbere de ră­
dăcină de brusture la 1
15
minute.
Se stre -
runt) la 1 I
de apă. Se
Decoctul de rădăcinăeste utilizat pentru tratarea
artritei şi problemelor pielii . Se consumă 350 mI o
datăpe zi, timp de
coară. Se beau 2-3 căni
fierbe 20 de minute. Se
Iasă vas ul acoperit 15-
20 de minute. Se stre-
maxim um 4 săptămîni.
de ceai pe zi.
• În caZu1 furuncule-
lor se recomandă un e-
coară şi se fac spă lături
I de apă clocotită. Se
fierbe 2 minute la foc
scăzut, apoi se strecoa-
ră. Întreaga cantitate
de ceai se bea îndulcită,
pe parcursul unei zile.
lixir preparat din 32 mi
extract fluid de rădă­
cin ă, 20 mi alcool de
95',40 ml sirop simplu,
locale cu un tampon de
vată.
• Pentru tratarea răni­
Tinctură.
lor, rănilorcu u1ceraţii,
5
ml tinctură de vanili-
bolilor de piele se apl i-
e, 200 mi apă.Se ia CÎte
că o alifie
pr egăt ită din
Tot pentru vindecarea
artritei şia diferitelor
) probleme ale pielii, luaţi20
1
linguriţă pe zi.
O jumătate pahar cu
J de picăturide tincturădiJuate
• Pentru tratarea dia-
• Pentru tratarea der-
betului zaharat se pre-
parăo infuzie din 1 lin-
matitelor
şi eczemelor
suc de frunze de brus-
ture (obţinut la rriixer)
În apă, de 2-3 ori pe zi, timp de
maximum 4 săptămîni.
eficien t
este
trata-
şio jumătate pahar de
gu ră de rădăcină mă­
runţită, peste care se
mentul extern cu d e-
coc t d in 25 g p ulbere
ulei . Se amestecă bine,
pînă la omogenizare.
Infuzia din seminţe es t e folosită pentru îndepărtarea
acneei şi furunculelor.

Busuioc

Ocimum basilicum, familia Lamiaceae

F runzele de busu-

ioc, proaspete sau

uscate, sînt foarte

apreciate în alimentaţie

la aromatizarea mîncă­ rurilor, sosurilor, mură­

turilOI, salatelor etc. Părţileaeriene ale aces-

tei plante prezintă însă

şi reale virtuţi terapeu-

tice, în special în trata-

rea problemelor sastro- intestinale, dar ŞI în ră­ celi, bronşite sau pen-

tru calmarea durerilor

de cap.

ALTE DENUMIRI

Basic, băsileac, bies-

borjolică, bosioc

nioe,

roşu, bosiog, bosioace, bosoioc, busioc de ~ră­

dină,busîioc, rnăIăană, rnătăcină, mejioran,

văsileac.

busîioc, rnăIăană, rnătăcină, mejioran, văsileac. CULTIVARE ŞI meabile, fertile, care nu ce. Se

CULTIVARE ŞI

meabile, fertile, care nu

ce. Se păstrează în

CULEGERE

fac scoarţă. Nu suportă

pungi de hîrtie. La ţară

Originar din Itali a şi

Este o plantă pretenţi­

soIuri argiloase, grele,

este uscat în buchete

China, busuiocul se cultivă în prezent în

reci, soIuri nisipoase sau cu salinitate mare.

agăţatede grinda casei. O specie înrudităeste

toate regiunile lumii.

oasă la căldură (brume-

Florile, albe sau roz, se deschid din iulie pînă în septembrie. Se culeg

busuiocul sălbatic (Pru- nella vulgaris), care se foloseşte de asemenea

le tîrzii ale primăverii o

tulpini le şi ramurile ti-

în bucătărie şi are pro-

afectează foarte tare) şi

nere acoperite cu frun-

prietăţiantidiareice, an-

la

lumină, dar se dez-

ze, terminate cu sau fă­

tiinflamatorii

anti-

voltă bine şi în

locuri

ră inflorescenţă. Usca-

tusive.

semiumbrite. Are cerin-

rea se

face

la umbră,

ţe moderate faţă de u-

sau artificial, la o tem-

PRINCIPALELE

miditate şi preferă soiu-

peratură mai mare de

EFECTE

rile cu textură mijlocie,

bine structurate,

per-

3S·C. In timpul uscării, produsul nu se întoar-

• în medicina umană

prezintă importanţă

,~
,~

părţileaerie- \tl!]

ne ale I'lantei.

Pnncipiile ac-

tive acţionează ca anti -

septic intestina!, carmi- nativ (absoarbe gazele intestinale), stimulează digestia, au efect anti-

vomitiv, diuretic, anti-

inflamatar renal şi in- testinal, antiseptic pul- monar, febrifug.

• Busuiocul este utili-

zat în tratamentul coli- cilor intestinale, balo- nărilor, în cazuri de vo-

mă, gripă, răceală,

bronşită acută şi croni-

că, cefalee (dureri de cap), ulcer gastric, in-

fectii urinare, anorexie,

fer-

diaree,

colită de

mentaţie.

• Eficacitatea busuio-

cului ca adjuvant în tra-

tarea unor tipuri de di-

abet a fost evidenţiată

în urma studiilor ştiin­

ţifice.

. In India s -a demon-

strat în urma unor cer-

cetări efectul benefic al

busuiocului contra fe-

brei.

• Busuiocul este, de

asemenea, hipotensOI,

antiinflamator şi anal- gezic.

• Nu în ultimul rînd,

s-a demonstrat busu- iocul sălbatic (Prunella

vulgaris) limiteazăpro- ducerea de spermă.

sfaturi practice

• Pentru combaterea

guturaiului se pot face inhalaţii cu fum rezul-

tat din arderea frunze-

Se pun frunzele

lor.

într-un vas de metal şi

li se foc astfel Încît

să ardă mocni!. Se in- spiră fumul de cîteva

ori

apoi

pe

fiecare

nară,

pe ambele nări

deo-dată.

• De asemenea, tot in

guturai, se poate in - spira pulbere fin toca-

tă. Grăbeşte vindeca-

rea şi ajută la desfun-

darea nărilor.

• in rănilesuperficiale

se aşază frunze proas-

pete

de

busuioc

pe

zona afectată şi se

pansează cu un tifon

curat. Frunzele se

schimbă din 3 În 3 ore şi ajută la vindecarea fără cicatrice. Se pot alterna frunzele de

busuioc

de

Nu

brusture. AtenVel

se va folosi acest re-

mediu dacă plaga es-

te infectată şi supu-

rează.

• Pentru tratarea nni-

tei alergice sau a attor

in/lamajii ale mucoa-

cu

cele

sei

nazale

se

reco-

a attor in/lamajii ale mucoa- cu cele sei nazale se reco- • Pentru tratarea, in ge-

• Pentru tratarea, in ge-

neral, a bolilor tubului

~~~~

de mîncare, pet.ttru a- meliorarea gnpei, bron-

şitei şi infla.iruiţiei căilor

urinare se prepară o in- fuzie din 1 linguriţă de pulbere de fninze la 1

cană cu apă clocotită.Se

acoperă recipientul lO- IS minute, apoi se stre-

coară.Se beau 3 căni de

ceai pe zi. In coli tele de

inhalaţiile cu

obţinut prin

culcare), cu un decoct preparat din 1 lin~ră

de frunze de planta la 1 cană cu apă. Se fierbe pină dă în clocot, apoi se acoperă pentru 10 minute. Se clateştebine gura, apoi soluţia se

Pentru vindecarea

de

crăpăturilor buzelor,

călcîielor, sfîrcului sî-

nului, rănilor cu puroi se ung părţile afectate cu alifie preparată din

20 g pulbere de frunze,

30 g ceară albă, 30 g seu

de oaie, 30 g tereben- tină,60 g cololoniu, 90 g untură de porc. Ames- tecul pus într-un vas curat se topeşte la foc mic. Se la o parte şi se

amestecă pînăla răcire.

• In comI>aterea înfun- dării urechilor se reco-

mandă sucul de plantă

stors în conductul au- ditiv şi pavilionul ure- chii.

mandă

aburul

fierberea unei linguri

de plantă mărunţită În

250 mi apă. Inhalaţiile

se fac de

2

ori

pe zi,

una dimineaţa şi cea -

laltă seara, Înainte de

culcare.

fermentaţienu se îndul-

ceşte.

Ca febrifug şi in tra- tarea bolilor renale .se foloseşte infuzia de se-

minţe. Se pune 1 1inS';'-

la 1 / 21 apă clocotită.

Se lasă acoperită 20-25

de minute, apoi se stre-

Se lasă acoperită 20-25 de minute, apoi se stre- coară. Se beau 2-3 căni de ceai

coară. Se beau 2-3 căni

de ceai pe zi.

aftelOl, se fac mai multe gargarisme pe zi (inclu-

Extern, in combaterea

siv

seara,

înainte

de ceai pe zi. • aftelOl, se fac mai multe gargarisme pe zi (inclu- Extern ,

Ceapă?

Allium cepa, familia Liliaceae

e li adevărat un a-

liat al sănătăţii,

dar şi un apreci-

at aliment, ceapa a fost

dită în cultură pe toate

continentele,

ocupînd

un loc deosebit de im-

portant în alimentaţie,

loseşte atît sub formă

proas12ătă cît şi deshi -

dratata. (în SUA şi ltali-

a,

de exemplu,

pe.ste

cultivată încă din anti- dar şi în medicina uma- 60% din producţia anu- chitate pe
cultivată încă din anti-
dar şi în medicina uma-
60% din producţia anu-
chitate pe Valea Nilului
(cu aproximativ 5000
de ani în ainte de Hris-
tos), în Grecia Antică şi
Im periul Roman, fiind
nă şi veterinară. Ceapa
ală de ceapă se păstrea­
acţionează ca antibiotic,
ză sub formă deshidra-
în tratarea a diferite
tată.)
amintită în lucrările lu i
Homer şi ale lui Hero-
dot. Denumirea de "ce-
afecţiuni, cum ar fi gri-
pă, boli hepatice, reu-
matice etc. Conţine vi-
taminele A, B1, B2, E,
PP, C, precum şi fier,
ALTE DENUMIRI
Sucul de
Arbagic, cabă, cebulă,
şoarăde
ceapă de
apă, c~ pă de
vară, eia-
grădină, ceapă nasmă,
clama, hagi-
miere sau
pa"
a fost
dată de Pli-
calciu şi potasiu în
can -
ceapă lunguiuşe, ceapă
mă, hajmă,
zahăr,poate fi.
nius. Astăzieste răspîn-
tităţi apreciabiJe. Se fo -
măruntă, cepoi, cepu-
ţeapă.
un remediu
excelent
CULTIVARE ŞI
împotriva gripei şi
CULEGERE
guturaiului.
• Pentru combaterea
bronşectaziei,astmului
bronşic, răguşelii, pre-
Atenţie! Tratamentul
în România se culti-
este contraindicat per-
vă în
toate
zonele
"
afecţiunilor pulmona-
re, combaterea tusei şi
a bolilor vezicii urinare
se consumă 2-3 linguri
pe zi de suc de ceapă
cum şi a tusei rebele se
soanelor care sufera de
beau
1-2
căni pe
zi,
dintre care una dimi-
ulcer sau gastrite hi-
peracide.
ţării, ocupînd circa
40.000 de hectare.
Este o plantă iu-
• Contra viermilor in-
bitoare
de apă şi
coaptă în spuză.
neaţa, de infuzie din
4-6 bulbi la 11 apă clo-
testinali şi ascitei se.
lumină, cu Ere-
• Pentru tratarea pros-
cotită. Se
strecoară şi se
consumăsuc din ceapă
tenţii mici la
în locurile
caldură.
tatitei şi litiazei unce se
îndulce şte cu 10 g mie-
umbrite
recomandă tinctura
obţinută din ceapă
zahăr. Foarte
eficient în tratarea a-
re sau
proaspătă, o jumătate
de păhărel la 1 ceaşcă
nu formează bulbi şi
zdrobită amestecată cu
fecţiunilor mai sus a-
aceeaşi cantitate de
alcool. Se lasă la mace-
mintite este şi siropul,
de fapte proaspăt, cald
şi îndulcit cu mier e . Se
iau cîte 3 linguri dimi-
tulpini florifere. Se dez-
uni respiratorii, gripă,
impotenţă,diabet, rahi-
voltă mai
ales
pe
soIurile cu textură rusi -
neaţa şi seara.
po -lutoasă, cu fertilitate
p:epar~tdjn ~OOŞce~­
rat 10 zile, apoi se fil-
• Tot pentru combate-
tism etc.
• Extern, se foloseşte
în abcese, panariţiu, fu-
runcule, degerături, În-
trează. Se ia cîte
1 lin-
mijlocie. înfloreşte din
iunie pînă în august. Se
ţepături de viespi sau
albine, migrene, dureri
guriţă"înai~te de
~asa
ae pnnz ŞI seara, ma-
pa curaţata, taIata ma-
runt la 300 mI apă. Se
fierbe cu vasul acoyerit
pînă scade la jumatate.
Se lasă la răcit, apoi se
rea VIermilor intesti-
nali şi ca diuretic se iau
cîte 2 linguri pe zi de
vin de ceapă. La 1/2 1
vin se pun 300 g ceapă
înmulţeşteprin seminţe
sau
prin
replantarea
dentare, arsuri etc.
inte de culcare. In pros-
tatite, cura durează 10
bulbilor tineri.
De asemenea, Îm-
strecoară. Se adaugă
zile pe lună. Se
face
100 g miere. Copiii iau
rasă. Se îndulceşte cu
pauza de 20 de zile,
6 lin(;uriţe pe zi,
iar a-
100 g miere.
PRINCIPALELE
EFECTE
potriva ţînţarilor puteţi
folosi o ceapă tăiată În
două, aşezată lîngăpat.
apoi se reia. Procedura
durează 6 luni pe an.
dulţi!3-6 linguri pe zi.
Se păstrează 3-4 zile la
• în tratamentul surdi-
tăţii, 30 mI suc de cea-
• Bulbul de ceapă are
următoarele proprie-
• Litiaza biliara poate
temperatura
camerei
pă se combină cu 30 mI
tăţi: stimulent al siste-
cosmetică
fi ameliorată cu trata-
sau 7 zile la frigider,
rachiu şi se amestecă
melor nervos, hepatobi-
mentul cu ulei de cea-
pă. Un bulb mare de
după care se. prepară
alt sirop proaspăt.
bine. Se pun 3 picături
de soluţie caldă, de 3
liar şi renal , diuretic pu -
ternic, dizolvant şi eli-
Sucul de ceapă, În
stare. proaspătă,
ceapă se taie mărunt şi
• în cadi'1li tratamen-
ori pe zi, în conductul
minatar al ureei
şi
al
se pune la macerat în 4
linguri de ulei de floa-
rea-soarelui. Se lasă 10
zile. Se beau 2-3lingu-
tului de insuficîenţă
auditiv al urechii, ulti-
clarurilor, antireuma-
cardiacă cu edeme se
recomandă decoctul
ma dată la culcare.
• Pe.ntru vindecarea
tismal, antiscorbutic, a-
frodiziac, antiseptic, ex-
din 100 g de ceapă cu-
retenţiei de urină se
pectorant, digestiv (aju-
este foarte eficient
pentru atenuarea
pistruilor, mai ales a
celor ce se
datorează expunerii
rite pe zi.
răţată şi tocată mărunt
pun
ca taplasme
cu
tă la disestia făinoase­
prelungite la soare.
. In tratarea reumatis-
mului se foloseşte de-
coctul din 3 bulbi mari
la 11 de apă. Se bea căl­
duţ cîte 1 cană dimi-
la 200 mI apă. Se fierbe
la foc moale 5 minute
ceapă crudă în partea
lor), anttsclerotic, hipo-
Api icat de
4 ori pe
de jos a p'întecelui.
glicemiant, verm ifug,
într-un vas acoperit. Se
• Durerile de dinţi se
curativ al pielii.
lasă la răcit. Se
ră. Se adaugă
strecoa-
pot calma
dacă se
in-
• Intern, ceapa este
zi, timp de 6-7 zile,
acest tratament dă
rezultate foarte
50
g de
troduce pe suprafaţa
recomandată în: aste-
neaţa şi seara, înainte
miere. Se bea căfduţ
n i e, surmenaj fizic şi in-
de culcare.
seara, cu puţin înainte
dintelui, m earia den-
tară,un tampon mic de
telectual, edeme, hidro-
• Pentru ameliorarea
de culcare. Cura se re-
vată îmbibat în suc de
pizie, reumatism, litia-
bune.
De asemenea, tra-
tamentul se poate
aborda În cazul
bronşitelor cronice,
ză biliară, diaree, infec-
petă cît
este
nevoie.
ceapă.
ne.gilor.
ţiigenitourinare, afecţi-
GASTRONOMI E C eapa este cea mai importantă legumă din bucătărie . Aproape că nu

GASTRONOMI E

C

eapa este cea mai importantă legumă din

bucătărie . Aproape nu există fel de

mîncare În care nu fie nevoie şi de ceapă.

propunem În continuare cîteva delicioase retete preparate exclusiv din produse naturale.

c= • Salată d e ceapă c u ciuperci Salata se prepară din 350 g ceapă sau arpa- gic, 600 g ci uperci proaspete , foi de dafin , piper

măcinat, 1 căpăţînă de usturoi, ulei, sare.

Pentru garnitură aveti nevoie de 100 g orez, 2

IămÎi tăiate felii.

cură tă şi se toacă , se

tigaie cu ulei Încins. Se dafin , sare, piper şi se

Iasă să se călească . Cînd sînt gata (s-au Înmuiat legume l e) , se Iasă să se răcească , apoi se pune deasupra usturoiul pisat cu sare şi diluat cu apă.

Se amestecă bine.

condimentează cu foi de

Ceapa şi ciupercile

se

spa lă bine şi se pun Într-o

Se serveşte cu garnitură de orez fiert şi zeam ă

de lămîie. De asemenea, puteţi incorpora orezul

În salată, adăugîndu-1 deodată cu usturoiu l,

amesteCÎnd pînă se omogenizează. Z eama de

lămîie se

pune

În

fiecare

momentul consumării.

farfurie ,

chiar

În

Su pă d e ceapă

Ingredientele pentru 4 portii sîn!: 3 cepe mijlo-

cii, 50 g unt sau margarină vegetală, 25 g făină

integrală sau de soia, 1 I supă de legume, 2 cuburi Knorr , sare şi piper după gust.

Tăiati ceapa solzişori şi căliti-o În unt sau mar-

garină pînă se rumeneşte . Adăugati făina şi , cînd

a

la

devenit

fiert 30

maro , puneti şi supa de legume. L ă sati

de minute , după care adăugati sarea şi

piperul. Se serveşte cu c r utoane şi brînză rasă

sau parme zan .

III P i zza cu ceapă şi ard e i

Pentru aluat sîn t necesare 300 g făină (a ib ă sau integra lă) de grîu , 150 g unt moa l e , tăiat cubu l ete, sare şi apă cît cuprinde. Pe ntru um plutură aveti nevoie de 10-15 cepe

mici, 20 g unt sau margarină degresată, 150 g

ciuperci , 2 - 3 roşii m ijloci i şi 1 ardei gras ro ş u. Din ingredientele pentru aluat, amestecate bine,

se formează o minge şi se pune la rece

o jumă ­

tate de oră, acoperită cu un şervet. Apoi se mai

frămîntă o dată scurt şi se intinde Într-o foaie de

3-4 mm grosime. Se pregăteşte o formă unsă cu

unt

şi tapetată cu

făi n ă . Se pune aluatul În formă ,

În

aşa fel

încît acop e re

pînă sus marginile

formei . Apoi se pregăteşte umplutura. Într-o cratităse pun la călitcepele , tăiatefin, În

unt. Cînd ceapa s-a tăiate cubulete. Se

rume nit se adaugă ciupercile ,

sărează şi se piperează , se

aşază pe aluat, adăug Îndu ,se roşiile şi ardeiul

tăiate rondele subtiri. Se coace În cuptor la foc

potrivit, pînă cînd aluatul devine pufos. Se ser-

veşte imediat cu garnitură de salată asortată, În

funcţie de sezon.

sfaturi practice

Frunzele de ceapă us-

cate sînt des utilizate În vopsitui natural al

tesăturilor. În functie

de concentratia folo - sită se pot obtine nuante diferite, de la

galben şi bej,

pînă la

portocaliu

brun.

• Pentru vopsirea În

galben se recoltează

frunzele uscate (cojile)

ce Învelesc bulbul

pun într-un vas cu apă. Se fierb pînă cînd solu-

ţia se colorează În nu-

anta dorită. Se face de mai multe ori proba de culoare, după care se

strecoară şi se i ntrodu-

ce materialul în soluţie. În functie de cît timp Iăsati materialul În vas, acesta va căpăta culori de la galben-pai pînă la portocaliu. Cînd s-a obtinut nuanta dorită, materialul se scoate şi

se clăteşte În apă cu

otet. Se Iasă la uscat la umbră pentru finisarea

definitivă.

• Pentru vopsirea În

portocal iu se pun frun -

zele

se

cînd

so luţia se colorează În

nuanta dorită. Se stre-

coară. Materialul

se

şi se

sau

roşu

uscate În

fierb

pînă

apă şi

introduce mai întîi în

se

stoarce şi se trece În

solutia de vopsit. Se Iasă la cald pînă cînd se obtine nuanta dori-

tă , apoi se clăteşte În

apă cu otet. Se stoar-

um -

ce şi se usucă la bră.

apă

rece ,

apoi

• Pentru vopsirea În

roşu-brun se prepară o

solutie după reteta de

mai sus. Separat , se

prepară o altă solutie,

dizolvÎnd În apă căldu­

de

putin acid formic. Se

amestecă pentru uni- formizare, apoi se in-

troduce

sare

crom

şi

materia l ul

şi

se Iasă să se pătrundă

bine.

Se scoate

şi se

introduce În soluţia de vopsire din frunze de

ceapă. Se scoate şi se

usucă la umbră.

Cimbru

Thymus vulgari.s/ familia Lamiaceae

Cimbru Thymus vulgari.s/ familia Lamiaceae A preciat atît pen- tru calităţile sale culinare, cît şi pentru

A preciat atît pen-

tru calităţile sale

culinare,

cît

şi

pentru virtuţileterapeu- tice, cimbrul este cultivat

CULTIVARE ŞI

tinaU, răguşelll, rănilor

CULEGERE

etc.

 

Originar din zonele

 

în uz extern, cim-

sudice ale Europei, cu

brul este activ în gută,

climat mediteranean,

reumatism, seboree,

cimbrul s-a ră spind it pe

plăgi deschise, afte, sto-

întregul

continent.

matite şi stări de epuiza-

'

Ulterior a ajuns chiar dincolo de Atlantic, pină

pe coastele Oceanului

Pacific. Părţile aeriene ale plantei se recoltează

înainte de înflorire, care

se produce între lunile

mai-octombrie. Uscarea

se face la soare sa li la

umbră, În camere bine

aerisite, sau artificial, la

re fizică şi nervoasă.

• Poate cea mai im-

portantă dintre virtuţile

terapeutice ale cirnbru- lui rămîne cea de anti- septic, datoritătimolului (car e a dat şi d e numir ea ştiinţifică a plantei), o

substanţă cu acţiune

puternicăantibacteriană

şi antimicotică.

tiU·)u€U4hi!ll4i

Principala acţiune

terapeutică a uleiului

de cimbru este cea

în erezent practic în

33-35'C.

toata lumea. Acest sub- arbust se numără printre

PRINCIPAlELE

remediile populare cele

EFECTE

mai utile, cu acţiune

Părţile aeriene au

binefăcătoare Într-un

importanţă terapeutică

registru

de boli

în medicina umană.

prinzător de larg. Timo-

Proprietăţileacesto-

inhibînd dezvoltarea

luI, esenţă volatilă pe

ra sînt: vermifuge, anti-

bacteriilor din speciile

care o conţine din bel-

se ptice, de regu1ator al

Staphylococcus

şug, s-a dovedit a fi unul

funcţiilor hepatice şi re-

aureus, Escherichia

dintre cele mai putemice

nale, antiseptice pulmo-

coli şi a

unor ciuperci

antiseptice naturale.

nare, expectorante, ca1-

din genurile Penicilium,

AlTE DENUMIRI

mante asupra tusei con- vulsive şispastice.

Trichoderma, Aspergillus etc. Uleiul

sur-

grecesc, cimbrişor ade-

vărat, cimbrişor bun, cimbrişor de grădină,

cimbrişor mirositor, iarba-cucului, iarbă de

Iămîioară, lămîiţă.

Cimbrişor, cimbrişor

• Se Întrebuin\ează în

tratamentul tusei con- vu1sive, spastice şi ast- matice, dischineziei bi-

liare, bronşitelor, dis-

pepsiilor uşoare,entero- colitelor, viermilor intes-

de cimbru are efecte deosebite În infecţii di- gestive, respiratorii, urinare. Se iau 10-15 picături în 2-3 reprize zilnice.

PĂRŢI UTILIZATE Părţileaeriene, recoltate vara, conţin uleiuri esenţiale cu proprietăţi antiseptice, •
PĂRŢI UTILIZATE
Părţileaeriene, recoltate vara,
conţin uleiuri esenţiale
cu proprietăţi
antiseptice,
_Frunze
I
proaspete
/1 Frunzele au gust
aroma tic şi amaI.
Părţiaeriene uscate
MODALITĂŢI DE PREPARARE
Atenţie! Nu utilizaţi uleiul esenţial decît cu avizul
medicului, Evitaţi să îl
folosiţi În timpul sarcinii.
Supradozele provoacă tulburărigastrointestinale,
excitaţiinervoase, hipotensiune.
Infuzie. In caz de febră, beţi
cîte 1 ceaşcă, de 3 ori pe zi.
Ulei esenţial.impotriva
scabiei,
tamponaţi zona
afectată.
Siropul este un remediu tradiţional
împotriva tusei. Beţicîte llinguriţă, de 3 ori pe zi.

UTILIZĂRI TERAPEUTICE

• Pentru tratarea ente- rocolitelor, e1iminarea viermilor intestinali, sti- mularea funcţieihepa-

tice, ruse convulsivă,

bronşite, colici, cistite,

toxiinfecţii alimentare,

infecţii ale gitului se

recomandă o infuzie

din 6 linguri de plantă . mărunţita peste care se

toarnă 600 mI ':Fă

clocotită. Se acopera şi

se lasă 15 minute . Se

strecoară şi se bea pe

parcursul unei zile, în 3 reprize. La fel de efici- entă este tinctura, care

se prepară amestecînd

100 g plantă mărunţită

cu

1/ 2 1 de

vodcă de

bună calitate. ·Se lasă la

macerat 2 săptămîni,

agitîndu-se din cind în

cînd. Se strecoară şi se toarnă într-o stieluţă

opacă, închisă ermetic.

Se iau cîte 5 mI (mă­ surînd cu o seringă),de 3 ori pe zi.

• în tratamentul migre- nei şi catarului bronşic se recomandă o infuzie din 5 lin;;uriţe cu vîrf de planta uscată la 1 1

de apă. Se acoperă şi se

lasă 10 minute, după

care se strecoară şi se

bea peste zi, călduţă, în 3-5 tranşe. Pentru ca uleiurile volatile se conserve, este bine se păstreze ceaiul strecu- rat într-un termos bine închis. Mărirea eficien- ţei ceaiului se obţine amestecînd cimbrul şi cu alte ierburi, dar mo-

dificînd corespunzător

proporţia plantelor. Se

pot adăuga: izmă, soc,

coada-şoricelului şi pu-

ţin ginseng sau praf de ardei iute. Poate fi în-

dulcit cu miere poliflo-

sau

de tei, pentru a se

adăuga şi proprietăţile

calmante ale acesteia. Pentru herpes (bucal şi vaginal) se va folosi O infuzie din 6 lin~uri de

plantă mărunţita peste

care se toarnă 600 mI

apă clocotită. Se acope-

ra şi se lasă 15 minute. Se fac spălături vagina- le de 2-3 ori pe zi. • Pentru tratarea răni­

lor şi ulceraţiilor se re-

comandă un decoct din 2 lin~uri pulbere de planta la 200 mI apă. Se

fac spălăturilocale.

I Baia de cimbru are o

acţiunebenefică în reu-

matism, iritaţiiale pielii cauzate de alimente, tonus scăzut etc. Se umyle cada de baie cu apa fierbinte în care se

şcufundă un săculeţ cu

cimbru uscat (sau cîte- va picături de ulei de

cimbru)

şi, după 10-15

minute, cind temeera- tura apei a mai scazut, se poate intra în cadă. Durata băii nu trebuie

să depăşească 20 de

minute.

Coada-şoricelului

A chillea millefolium, familia Asteraceae

Denumirea latinească

a rlantei vine de la ero-

u

mitologic

Ahile

(AchiJlea) . Coada-şori­

celului îşi d a to rează

numele popular formei

frunzeloL Proprietăţile

ei curative sînt cunos-

cute încă din vechime, în farmacopee figurînd monografia folosirii în- tregii plante. Prima da -

a fost utilizată pentru

a opri hemoragiile sol-

daţilor răniţi în lupte.

Astăzi se foloseşte şi în

tratarea guturaiului şia

gripei,

precum ' şi în

tulburărilede menstru-

aţie sa u circulatorii.

şi în tulburările de menstru- aţie sa u circulatorii. ALTE DENUMIRI Alunel e, br ă dăţ

ALTE DENUMIRI

Alunel e, br ă dăţ e l, ciureşică, coada-şoare­

cii, coada-hîrtului, cres-

tăţea, cricalic, iarba-oi -

10f, iarba-şoarecelui, iarbă strănutătoare, pri-

snel, rotăţelealbe, soro-

cină, şorecie etc.

CULT I VARE ŞI CULEGERE

Coada-şoricelului es-

te foarte răspîndită în Europa şi în Asia, iar la

noi în ţară se întîlneşte

de la cîmpie pînă în re-

giunea subalpină, prin

fîneţe, poieni, margini

. de pădure, pe soI uri ni - sipoase, relativ umede, însorite sau umbrite. Se

înmulţeşte prin rădă­

cini. Partea aeriană şi florile se recoltează În zilele senine, între orele

12-14,

cînd conţinutul

de azulen este maxim.

Usca rea se face la um-

bră, în strat subţire, sau

artificial, la 33-35'C. Se

păstrează în saci textili

sau în pungi de hîrtie, la loc uscat.

PRINCIPALELE

EFECTE

_ Uleiul volatil şi pra-

azulenele îi conferă pro-

prietăţi stomahice,

a-

stringente, antiinflama- toare, calmante, uşoran-

tiseptice şi to~c-am <:re.

• Intern, acţlOneaza ca

bronhodilatator, expec-

torant, antiseptic bron- şie, dezinfectant şi ca l-

mant în inflamaţiilesas-

trointestinale, carmma- tiv - cu liniştirea dure-

rilor abdominale şi e x - pulzarea gazelor din in- testin -, modifică local

reacţia pielii sau a mu -

coaselor, astringent, an-

t i spasmodic a l căilor bi- liare, ana lgezic (supri- durerea), h e mo sta - tic, antiseptic şi ca l mant

al mucoasei ano-rectale.

• Extern, acţionează

antiinflamator, calmant, dezinfectant (băi sau comprese) şi regenerea-

ză ţesuturile.

_ In alimentaţie, cru-

ct.ă, planta are proprie-

tap depurahve, nune ra- lizante şi vitaminizante.

Y_ liînWtr"'atareLJ"\a l:eczemU r:~!::~arnă250ml lor, arsurilor, contuzi- ilor, rănilorpuruIente, apă
Y_
liînWtr"'atareLJ"\a l:eczemU r:~!::~arnă250ml
lor, arsurilor, contuzi-
ilor, rănilorpuruIente,
apă clocotită. Se infu-
_ Pentru eliminarea
viermilor intestinali, în
zează 15 minute, apoi
special în ascaridioză
ulceratillo r se u ti lizea - se s trecoa ră. Se beau 2
ză i nfuz i a d in 2 - 3 li n- căni pe zi, îna in te de
uri de fl o ri m ăninţite
peste care se toarnă
g
25 0 mI apă cloco tită. Se
Iasă vasu l acoperit 20-
30 de minute, a p oi se
mese l e principa l e.
_ Pentru tratarea gas-
tritei hiperacide, ulce -
rului gastric, enten)-
coliteior, în dischinezie
se face o infuzie din 2
linguri flori mărunţite
pes t e ca r e se toarnă
100
m I apă clocotită.Se
Iasă acoperită 15
mi-
n u t e, se strecoară şi se
strecoară. Se pun com-
biliară, balonări, cisti-
prese pe locul afectat
te, menstruaţii nere-
con sum ă căldu ţă. Nu
se înd u keş te şi se bea
dimineaţa, pe stoma-
sau
se fac
băi locale,
gulate şi dureroase,
folosindu -se un
tam-
metroanexite,
pen tru
cul gol.
_ !fl uz extern, pentru
pon de vată.
stimularea functiei
afecţiunile vasCulare,
_
P entru stimularea
hepatice şi digestive
foar t e
e fic ie nt ă es t e
o
poftei de mîncare , uşu - es t e e fic ie nt ă infuz i a
rarea digestiei , în din 2 linguri de fl ori
in fu z ie din
30-60
g
flori
u scate rn ă run ţite
bronşite, tuse , rinite şi mă runţite l a 1 / 2 Iapă
p este ca r e se toarnă 11
rinosinuzite aler!?c e ,
alergii , precum ŞI ca
sedativ se prepară o
cloco tită . Se Iasă aco -
per ită 20 de minut e. Se
b ea
o
Iasă acoperită 30 d e
de
apă
cl
c
o tită
.
Se
s treco a ră
ş
i
mi
n u te, se s treco a ră şi
infuz i e
din 1 lingu ră
de flor i mărunţite,pes-
se
căld uţă, în curs u l un ei
zile, în 4-5 reprize.
se fac băi călduţe lo -
cale.
PĂRŢIUTILIZATE Florile conţin uleiuri esenţiale.
PĂRŢIUTILIZATE
Florile conţin uleiuri
esenţiale.

Părţiaeriene

uscare

Părţiaeriene

proaspete

MODALITĂŢIDE PREPARARE

Atenţie: Coada -şo ricelului poate provoca reacţii alergice!

Nu utilizaţi uleiul esenţial din această plan tii fălii

aviz ul medicului. Nu se recomandă sub nici o formă femeilor

însărcinate!

in cazuri de guturai, amestecaţi coada-şorice­ lului , mentă şi flori de soc. Se illfuzează
in cazuri de
guturai,
amestecaţi
coada-şorice­
lului , mentă şi
flori de soc. Se
illfuzează 1 linguriţă
din acest amestec in 1
ceaşcă c u apă, timp
de 10 minute. Se
bea În 3 reprize.
Ulei esenţial.
Se extrage din florile

Se iau cite 10 picături, de 3 ori pe zi, În caz de indigestie.

de coada-şoricelului şi are acţiune

Tinctură.

antiinflamatoare,

calmantă.

Cataplasmele cu coada-şoriceluluise aplicăpe

contuzii, arsuri şirăni uşoare.

Dovleac

Cucurbita pepo, familia Cucurbitaceae

D ovleacul se nu-

mără

printre

p lante le cel mai

des folosite ca ve rmi-

fug, mai ales împotriva

ten i ei. Se mi nţele de

dovleac, datorităfaptu-

lui

nu au nici un fel

de efect nociv, sînt re-

coma ndate ca vermifug

ch i ar

feme il o r însă rci ­

nate sau copi ilor. De a-

semenea,

sem in ţele se

uti li zează î n America

Centrală în

tra tamen-

tul nefritelor sa u în

zul altor probleme ale

sistemulu i urinar. Se cunosc mai multe spe-

toate fi- ali me n-

taţie la prepararea unei

ind fo los ite în

cii de dov leac,

ca-

mar i d ive rsi tăţ i de f e -

lu ri de mîncare, de la

mar i d ive rsi tăţ i de f e - lu ri de mîncare, de

sfaturi practice

Dacă micuţul dvs. su-

feră de viermi intesti- nali puteţi fo losi şi emulsia din 5 g semin- ţe decojite şi pisate de dovleac la 1 pahar cu

apă fiartă şi răcită, în

care adăugaţi 50

sirop din coajă de

mi

lă­

mîie sau de portocală.

Amestecati bine cu o

linguriţă pînă la omo-

genizare. Copilul tre- buie bea întreaga

cantitate dimineaţa ,

pe

nemîncate,

În

2

prize , la interval de 30 de minute. După apro-

ximativ 3 ore, adminis-

traţi-i 2 linguri de ulei

de ricin. Tratamentul

se repetă o dată pe

săptămînă, pînă la eli-

minarea paraziţilor.

mare iubitoare de apă,

nepretenţioasă la tip ul

de sol, putîndu-se dez- volta oriu nde. înflo-

la tip ul de sol, putîndu-se dez- volta oriu nde. înflo- PRINCIPALELE EFECTE • Seminţele şi

PRINCIPALELE

EFECTE

Seminţele şi miezul

fructului au importanţă

terapeutică în medicina umană.

Proprietăţi: vermi-

fug, Jax~tiv, ~ ~ur et ic,

sedativ ŞI nutntlv.

Recomandat în:

dispeps ii, constipaţii, insuficienţă rena la, in-

fecţii urina re, enterite, dizenterii, hemoroizi, insomnii, afecţiuni car-

diace, diabet, prostatite,

adenom de prosta tă,

ar s ur i, p i elii,

ascarizilor.

Seminţelesînt com-

plet lipsite de toxicitate,

in flamaţi i a l e

contra

ten i ei şi

produse

de

patiserie

reşte din

iunie pînă în

de aceea, în tratamenhii

(dovleacul turcesc), pî-

ALTE DENUMIRI

CULTIVARE ŞI

septembrie. Seminţele

viermilor intestinali,

la ciorbe sau sosuri

Berbenită, b os ta n por -

CULEGERE

se recoltează toamna,

pot fi folosite în or ice