CARPATII MERIDIONALI

Carpatii Meridionali, situati la sud (deci meridionali ca pozitie) fata de Depresiunea colinara a Transilvaniei, reprezinta cea mai masiva, tipica si spectaculoasa regiune montana a tarii, avand unele similitudini cu Alpii, fapt pentru care geograful francez Emmanuel de Martonne i-a denumit si Alpii Transilvaniei. Limita lor vestica, spre Carpatii Occidentali, este culoarul depresionar Cerna-TimisBistra-Hateg-Stei-Orastie, limita estica (spre Carpatii Curburii) Valea Prahovei, iar limita lor sudica o reprezinta un abrupt major (pe alocuri de 1000 m.) spre Carpatii Curburii (intre Prahova si Dambovita), Subcarpatii Getici (intre Dambovita si Motru), Podisul Mehedinti (intre Motru si Dunare). Caracteristici generale. Caracteristicile generale ale Carpatilor Meridionali se pot rezuma astfel: Sunt cei mai inalti munti din Romania, avand 11 altitudini ce depasesc 2500m. Vf. Moldoveanu 2544m este cel mai important; Alcatuiesc grupari de munti formati predominant din roci cristaline si din culmi calcaroase; Infatisarea generala reflecta fie un aspect greoi, masiv, fie unul de creste abrupte. Singurul rau care il strabate este Oltul in rest raurile mari au creat vai partial transversale; La peste 1800 m altitudine au existat ghetari lungi care au creat vai glaciare in care exista lacuri, praguri cu cascade etc.; Carpatii Meridionali sunt impartite in 4 grupe si anume : Grupa Muntilor Bucegi, Grupa Muntilor Fagaras, Grupa Muntilor Parang, Grupa Muntilor Retezat-Godeanu;

Grupa Bucegi
Aceasta grupa cuprinde, intre Dambovita si Prahova, Muntii Bucegi (2507 m), Leaota (2135 m), Piatra Craiului (2239 m) si culoarul Bran-Rucar. In Muntii Bucegi unde predomina conglomeratele cretacice, apar forme structurale (brane, Sfinxul, Babele) si abrupturi majore (indeosebi spre Valea Prahovei). Exista urme glaciare pe vaile ce pornesc de sub Vf.Omu (Valea Ialomitei, Valea Gaura, Valea Malaiesti). Pe Valea Ialomitei prezenta unor roci calcaroase a favorizat aparitia unor chei (Cheile Zanogei, Cheile Tatarului etc.) si a Pesterii Ialomitei. Muntii Leaota, formati din sisturi cristaline, pastreaza pe inaltimi largi platforme de eroziune. Muntii Piatra Craiului au aspectul unei creste zimtate si au areale cu fenomene carstice (in Cheile Dimbovitei, Cheile Zarnestilor). Culoarul Bran-Rucar este o zona larga intre Bucegi si Piatra Craiului, umanizata intens cu o veche functie de legatura intre Campulung si Brasov. Caracteristici climatice Sunt prezente etajele climatice alpine si montane cu influente climatice oceanice ; 1

 Temperatura medie anuala scade de la 6 la sub 0C ; Precipitatiile anuale cuprinse intre 700mm - 1000mm ; Vanturi specifice: brizele de munte vale ; Caracteristici hidrografice Ape curgatoare: Prahova, Ialomita, Dambovita ; Lacuri antropice (Bolboci) ; Flora si fauna La altitudini de peste 2400m, covorul vegetal este discontinuu, alcatuit din plante oligoterme, formand pernite : ochiul gainii, clopotei alpini, la care se adauga salcii pitice si argintica. Caracteristica este graminea pitica. Pe suprafete mici, pe Varful Omu, sub Varful Bucura si pe platoul Costilei se dezvolta asociatia de coarna, intre 2300-2500m. Pe podul Bucegilor predomina pajistile de teposica si de parusca, alaturi de care apare frecvent agrostis rupestris. Suprafetele structurale, slab inclinate si adapostite, asigura acumularea zapezii care poate atinge pana la 3m grosime, formand un invelis protector si o sursa de alimentare pentru reteaua geografica. Factorii edafici favorizeaza in acest fel dezvoltarea jnepenisurilor, a palcurilor de pajisti subalpine cu tufarisuri de smirdar, afin si merisor, pe suprafetele structurale din Jepii Mari, Piatra Arsa, Batrana . Tot un rezultat al conditiilor climatice sunt padurile de molid cu exemplare de zada si brad din abruptul Bucegilor, la care se asociaza, la altitudini mai mici, fagul.

Grupa Fagaras
Aceasta cuprinde o culme nordica (Muntii Fagaras) si o culme sudica, mai fragmentata (Cozia, Frunti, Ghitu, Iezeru-Papusa). Muntii Fagaras sunt cei mai inalti din tara (Vf. Moldoveanu - 2544 m; Vf. Negoiu - 2535 m), cu un relief glaciar foarte dezvoltat (cu circurile Balea, Capra, Podragu, Urlea etc.) si o creasta centrala cu altitudini ridicate (peste 2000 m, in lungime de 40 km) si relief accidentat. Muntii Iezer-Papusa au un relief glaciar expresiv (Iezer) si suprafete de eroziune intinse (Papusa). Intre Muntii Fagaras si Cozia se afla Depresiunea Lovistei (denumita si Tara Lovistei). In grupa Fagaras exista o serie de amenajari hidroenergetice (Lacul Vidraru, pe Arges, lacuri pe rauri mai mici) si soseaua Transfagarasana. Caracteristici climatice Sunt prezente etajele climatice alpin si montan cu influente climatice de tranzitie ; Temperatura medie anuala scade de la 6 la sub 0C ; Precipitatiile anuale cuprinse intre 700mm - 1000mm ; Vanturi specifice: brizele de munte - vale, vanturi de tip fehn ; Caracteristici hidrografice Ape curgatoare: Arges, Olt. Lacuri: glaciare (Balea, Podragu); antropice pe Olt si pe Arges (Vidraru). 2

Flora La poalele muntilor se afla etajul padurilor de gorun, in care pe locuri umede se instaleaza stejarul. In Depresiunea Fagarasului se afla unul dintre cele mai interesante resturi ale vechilor paduri de stejar, astazi rezervatie naturala: Dumbrava Vadului (Poiana cu Narcise sau Poiana cu Coprine). Este o rariste de stejar inundata la jumatatea lunii mai de o adevarata mare de narcise. Mai sus, intre 600 si 1 300 m se defasoara etajul padurilor de fag. Pe latura sudica, padurile sunt pure sau numai ici-colo in amestec cu conifere, pe cand in Transilvania, molidul si bradul patrund in padurea de fag pana la poalele muntelui; cateodata, cum ar fi pe vaile Brescioarei si Pojortei, prin padurea de fag gasim si zada, conifer cu frunze cazatoare. Fauna Fauna muntilor Fagaras cunoaste, desi mai putin pregnant ca vegetatia, o ditributie zonala altitudinala. Dintre mamifere, caprioara nu urca decat rareori mai sus de braul padurilor de fag. Cerbul ajunge, in schimb, pana la limita superioara a padurilor. Mistretul este si el adeseori intalnit, cu precadere, in padurile de la poalele muntilor. Dintre feline, cele mai frecvente sunt pisica salbatica si jderul de copac, comune atat padurilor de foioase cat si celor de molid. Nu lipseste nici rasul care urca uneori pana la golul alpin. Nelipsiti din padurile de fag sunt lupul si vulpea. Ursul, cel mai mare dintre mamifere , se adaposteste ziua prin desisurile padurilor si noaptea iese in cautarea pradei, in jurul stanilor. In golul alpin este imparatia caprei negre, specie ocrotita.

Grupa Parang
Aceasta grupa este mult mai intinsa, cu suprafete de eroziune bine pastrate la altitudini mari si un relief glaciar expresiv. Din Muntii Parang (2518 m) se desprind spre nord Muntii Sureanului (cu Vf. lui Patru - 2130 m) spre nord-est. Muntii Cindrelului (cu Vf. Cindrel - 2244 m; Vf. Steflesti - 2258 m), iar spre est Muntii Lotrului si Capatanii (cu Vf. Ursu - 2124 m). Pe marginile grupei Parang, legat de calcare, se dezvolta fenomene carstice (Pestera Muierii, pesterile Sura Mare, Tecuri). In Muntii Sureanului (a caror parte nord-vestica are denumirea de Muntii Orastiei), la altitudinea de cca. 1000 m exista vegetatii dacice, inclusiv capitala, Sarmizegetusa Regia. Marginea nord-estica a Muntiilor Cindrel, orientata spre Sibiu (Marginimea Sibiului) are asezari rurale traditionale de pastorit (Jina, Poiana Sibiului). Grupa Parang este strabatuta de o sosea de inaltime (soseaua Transalpina) de la Novaci la Sebes si are importante amenajari hidroenergetice (lacul Vidra, hidrocentrala Lotru-Ciunget, lacurile si hidrocentralele de pe Sebes, alte acumulari pe raurile mai mici: Cugir, Sadu). Caracteristici climatice Sunt prezente etajele climatice alpin si montan cu influente climatice de tranzitie ; Temperatura medie anuala scade de la 6 la sub 0C ; 3

 Precipitatiile anuale cuprinse intre 700mm - 1000mm ; Vanturi specifice: brizele de munte - vale, vanturi de tip fehn ; Caracteristici hidrografice Ape curgatoare: Olt, Lotru, Jiu, Oltet, Sebes. Lacuri: glaciare (Galcescu) si antropice pe Olt, Lotru (Vidra), Sebes, etc. Flora si fauna Treapta alpina este acoperita de manunchiuri mici de ierburi, plante rezistente la frig, muschi si licheni, si putin mai jos se intalnesc cele mai intinse areale cu jnepenisuri.In treapta montana molidul apare in benzi inguste, pasuni, mai jos se gaseste braul padurilor de amestec din fag, molid si brad care a urcat pe alocuri pana la 160 m . Din treapta montana inferioara, cea mai mare aprte este ocupata de paduri de fag, la care se adauga specii de conifere si gorun spre limita inferioara pe alocuri s-a instalat mesteacanul. Capra neagra, cerbul, mistretul,ursul,vulpea, jderul, veverita,uliul, cocosul de munte, fac parte din speciile care traiesc in aceasta zona

Grupa Retezat - Godeanu

Aceasta grupa are altitudini mai mari in Retezat (Vf.Peleaga - 2509 m), Godeanu (Vf. Gugu - 2290 m) si Tarcu (2186 m) si mai mici in muntii Vilcan (Vf.Straja - 1869 m), Muntii Cernei si Mehedinti. Muntii Retezat conserva cele mai frumoase si tipice forme de relief glaciar din tara noastra; in muntii marginali (Vilcan, Cernei, Mehedinti) apar fenomene carstice (Pestera, Closani etc.); in Godeanu, Retezat, Tarcu, cele trei platforme de eroziune din Carpatii Meridionali, descrise aici pentru prima data de Emmanuel de Martone, au o dezvoltare tipica. Caracteristici climatice Sunt prezente etajele climatice alpin si montan cu influente climatice submediteraneene; Temperatura medie anuala scade de la 6 la sub 0C ; Precipitatiile anuale cuprinse intre 700mm - 1000mm ; Vanturi specifice: brizele de munte - vale, vanturi de tip fehn ; Caracteristici hidrografice Ape curgatoare: (Jiu, Strei, Cerna, etc.) ; Lacuri: glaciare (Bucura, Zanoaga); antropice pe Raul Mare (Gura Apei), pe Cerna, etc ; Izvoare termale (Baile Herculane) ;

Vegetatia Asociatiile de Juncus trifidus si de Sesleria coerulans se dezvolta pe stancariile din etajul alpin, iar de cele de Festuca picta si Luzula alpino-pilosa pe materialul dezagreat, in curs de fixare. Frecvent, blocurile ce formeaza grohotisurile sunt acoperite de crustele galben-verzui ale lichenilor(Rhizocarpon). O mare bogatie floristica se intalneste pe grohotisurile din regiunea calcaroasa Piule- Iorgovanu ; se remarca indeosebi macul galben de munte (Papaver 4

coronasancti-stephani) si tufarisurile pitice de argintica (Dryas octopetala). In hornurile calcaroase se intalnesc : sangele voinicului ( Nigritella nigra), ghintura (Gentiana lutea), crinul galben (Lilium jankae). Marea extensiune a stancariilor si a grohotisurilor constituie un impediment pentru pasunat, atat in ceea ce priveste masa verde, cat si circulatia. Cirezile de vaci si turmele de oi gasesc insa conditii bune de pasunat pe pantele mai line din muntii Zanoaga, Zanoguta, Dragsanu si Picioru Lancitei si de pe culmile nordice, fapt evidentiat de cele circa 50 stane, localizate in apropierea padurii. In sectorul sudic calcaros, pe versanti se dezvolta pajisti de stancarie cu compozitie variata (Sesleria rigida, S. haynaldina, festuca versicolor, F. saxatilis etc.) Pasurile (trecatorile) din Carpatii Meridionali sunt urmatoarele: - Predeal; - Turnu Rosu; - Cozia; - Lainici; - Merisor; - Dolmasnea. Rezervatiile biosferei in Carpatii Meridionali sunt urmatoarele: - floristice: Sinaia, Parang; - de flora si fauna: Piatra Craiului, Muntele Cozia; - de peisaj si flora: Bucegi, Iezeru Sureanu; - forestiere: Valea Balei; - Parc National: Parcul National Retezat. Obiectivele turistice naturale in Carparii Meridionali sunt: - Vale Prahovei si abruptul Bucegilor; - Masivul Bucegi cu "Babele" si "Sfinxul"; - Carstul de pe valea Ialomitei si a Dambovicioarei; - Peisajul alpestru (creste, strungi, circuri si lacuri glaciare); - Defileul Oltului; - Defileul Jiului.

BIBLIOGRAFIE:

1) Enciclopedia Encarta 99 2) World Wide Web 3) www.Regielive.ro 4) www.scribd.ro