Sunteți pe pagina 1din 3

CARACTERIZAREA LUI GHI din Moara cu Noroc de Ioan Slavici Nuvela solida, cu subiect de roman (G.

Calinescu), Moara cu noroc ilustreaza epic si estetic conceptia etica a lui Ioan Slavici, iar personajele cu destin tragic din nuvela sunt victime ale incalcarii invataturilor stravechi. Scriitorul este adeptul unui realism poporal, in conformitate cu care idea de om sarac, dar fericit, predomina in nuvelele sale. Tema, efectele nefaste ale dorintei de inavutire, dezvaluie o problematica etica si psihologica, iar subiectul plaseaza in centrul atentiei un personaj complex, a carui evolutie este urmarita pe tot parcursul actiunii. = Ghita, personajul nuvelei se abate de la norma morala enuntata la inceputul nuvelei (omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, bogatia ci linistea colibei tale te face fericit) si de aceea va evolua inevitabil spre un deznodamant tragic. Personajul identifica saracia cu lipsa demnitatii si prin urmare se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara cu Noroc, unde se va muta cu intreaga familie. Fostul cizmar parcurge un drum simbolic, lasa in urma sate si locuri bune si se indreapta spre locurile rele; drumul semnifica o coborare in infern ( descensum ad Inferos), intr-un univers malefic, al patimilor care-l agreseaza continuu pe Ghita, depersonalizandu-l.= Ghi triete o dram psihologic concretizat prin trei nfrngeri/ pierderi: ncrederea n sine, ncrederea celorlali n el i ncrederea Anei, soia lui, n el. Consecinele nefaste ale setei de navuire i procesul nstrinrii de familie sunt magistral analizate de Slavici, autorul aducnd n prim-plan conflictul dintre fondul uman cinstit al lui Ghi i dorina de a face avere alturi de Lic. =Afacerile carciumarului incep sa prospere si acesta incepe sa guste satisfactia castigului cu multa usurinta a banilor, precum si bucuria ca a scapat de saracie. Dar chiar acum, la carciuma apare un personaj ciudat, Lica Samadaul, stapanul ilegal al locurilor, fire rece, insensibila, stapanita, un om rau si primejdios, asa cum bine intuieste Ana. Ghita insa desi a inteles ca aici la Moara cu noroc, nu putea sa ramana nimeni fara voia lui Lica, nu poate parasi locul pentru ca-i mergea bine. Prin urmare, cei doi vor fi prezentati in ipostaze antitetice: personajul stapanitor (Lica) si cel stapanit de autoritatea invincibila a primului (Ghita). Acesta din urma se simte amenintat de Samadau, de atitudinea sa de stapan necontestat al locurilor: Ori imi vei face pe plac, ori imi fac rand de alt om la Moara cu noroc.= La nceput, crciurnarul este un ins energic, cu gustul riscului i al aventurii, i nu o palid umbr hamletic, pierdut ntr-un peisaj autohton"(Magdalena Popescu). El hotrte schimbarea, luarea n arend a crciumii de la Moara cu noroc. Ghi este capul familiei pe care ncearc s o conduc spre bunstare. Atta timp ct se dovedete un om de aciune, mobil, cu iniiativ, lucrurile merg bine. Crciuma aduce profit, iar familia triete n armonie. Bun meseria, om harnic, blnd i cumsecade, Ghi dorete s agoniseasc atia bani ct s-i angajeze vreo zece calfe crora s le poat da de crpit cizmele oamenilor. Aspiraia lui e fireasc i nu:i depete puterile. Apariia lui Lic Smdul la Moara cu noroc tulbur echilibrul familiei, dar i pe cel interior, al lui Ghi. Cu toate c i d seama c Lic reprezint un pericol pentru el i familia lui, nu se poate sustrage ispitei malefice pe care acesta o exercit asupra lui, mai ales c tentaia mbogirii, dar i a existenei n afara normelor etice sunt enorme: se gndea la ctigul pe care l-ar putea face n tovria lui Lic, vedea banii grmad naintea sa i i se mpienjeneau parc ochii". Cu toate acestea, Ghi i ia toate msurile de precauie mpotriva lui Lic: merge la Arad s-i cumpere dou pistoale, i ia doi cini pe care i asmute mpotriva turmelor de porci i angajeaz o slug credincioas, pe Mari, un ungur nalt ca un brad". Din momentul apariiei lui Lic, ncepe procesul iremediabil de nstrinare a lui Ghi fa de familie. Gesturile, gndurile, faptele personajului, trdeaz conflictul interior i se constituie ntr-o magistral caracterizare indirect. Naratorul surprinde n mod direct transformrile personajului: Ghi devine de tot ursuz", se aprindea pentru oriice lucru de nimic", nu mai zmbea ca mai nainte, ci rdea cu hohot, nct i venea s te sperii de el", iar cnd se mai juca, rar, cu Ana, i pierdea repede cumptul i-i lsa urme vinete pe bra" (caracterizare direct). Devine mohort, violent, i plac jocurile crude, primejdioase, are gesturi de brutalitate neneleasa fa de Ana, se poart brutal cu cei mici. =Evolutia lui Ghita este dramatica, el traieste o drama psihologica, ce se naste din conflictul interior al personajului dorinta de a ramane cinstit este la fel de puternica precum aceea de a se imbogati.

Omul bun, bland, harnic, de la inceputul nuvelei, se transforma intr-o fire ciudata, neizbutind sa-si puna in acord esenta cu aparenta existentiala decat cu pretul vietii. (George Munteanu).= La un moment dat, Ghi ajunge s regrete faptul c are familie i copii i c nu-i poate asuma total riscul mbogirii alturi de Lic. Prin intermediul monologului interior sunt redate gndurile i frmntrile personajului, realizndu-se n felul acesta autocaracterizarea: Ei! Ce s-mi fac?... Aa m-a lsat Dumnezeu!... Ce s-mi fac dac e n mine ceva mai tare dect voina mea? Nici cocoatul nu e nsui vinovat c are cocoae n spinare". Sub pretextul c o voin superioar i coordoneaz gndurile i aciunile, Ghi devine la, fricos i subordonat n totalitate Smdului. n plus, se ndeprteaz din ce n ce mai mult de Ana (i era parc n-a vzut-o demult i parc era s se despart de dnsa"), aruncnd-o n braele smdului: Joac, muiere, parc are s-i ia ceva din frumusee", i spune Ghi Anei, ntr-un rnd. Ghi este caracterizat n mod direct de Lic. Acesta i d seama c Ghi e om de ndejde i chiar i spune acest lucru: Tu eti om, Ghi, om cu mult ur n sufletul tu, i eti om cu minte: dac te-a avea tovar pe tine, a rade i de dracul i de mum-sa. M simt chiar eu mai vrednic cnd m tiu alturea cu un om ca tine". Totui Smdului nu-i convine un om pe care s nu-1 in de fric i de aceea treptat distruge imaginea celorlali despre crciumar ca om onest i cinstit. Astfel, Ghi se trezete implicat fr voie n jefuirea arendaului i n uciderea unei femei. Este nchis i i se d drumul acas numai pe chezie". La proces jur strmb, devenind n felul acesta complicele lui Lic. Are totui momente de sinceritate, de remucare, cnd cere iertare soiei i copiilor: Iart-m, Ano! i zise el. lart-m cel puin tu, cci eu n-am s m iert ct voi tri pe faa pmntului Ai avut tat om de frunte, ai neamuri oameni de treab i ai ajuns s-i vezi brbatul naintea judectorilor". Axa vieii lui morale se frnge; se simte nstrinat de toi i de toate. Arestul i judecata i provoac mustrri de contiin pentru modul n care s-a purtat. De ruinea lumii, de dragul soiei i al copiilor, se gndete c ar fi mai bine s plece de la Moara cu noroc. ncepe s colaboreze cu Pintea, dar nu este sincer n totalitate nici fa de acesta. Ghi i ofer probe n ceea ce privete vinovia Smdului numai dup ce i poate opri jumtate din sumele aduse de acesta. =Monologul interior ilustreaza gandurile si framantarile personajului (autocaracterizare): Ei! Ce sa-mi fac?Asa m-a lasat Dumnezeu!Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea? Ghita se dezumanizeaza, devine fricos, las, fuge de eul sau real, cauta un alt eu, iluzoriu, ce-l va conduce spre moarte mai mult, incepa sa se supuna (chiar daca nu asta isi doreste) lui Lica , simtind ca are nevoie de bunavointa acestuia. De fapt, personajul simuleaza alianta cu Lica, dar si cu Pintea, iar fata de propriai familie joaca rolul onorabilitatii . Stralucirea din ochii fostului cizmar, bucuria vietii se sting; Ghita nu mai zambea ca mai inainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el , devine de tot ursuz (caracterizare directa). Pe Ana o impinge incet incet spre Lica, fara sa anticipeze ca nu ar putea suporta sa isi vada sotia in bratele Samadaului, iar pe sine se inpinge pe fagasul unei tot mai depline si tot mai urate ambiguitati de comportare (George Munteanu) Carciumarul isi dezvaluie trasaturile in deosebi in momentele de maxima incordare si in relatia cu celelalte personaje (caracterizare indirecta) cand naratorul consemneaza cu atentie gesturile, gandurile si framantarile personajului. Asadar imaginea lui Ghita de om onest, bland si cumsecade se destrama ireversibil; acesta devine, fara voie, complice in jefuirea arendasului si in uciderea unei femei, la process jura stramb, devine complicele Samadaului prin implicarea voluntara sau involuntara in afacerile oneroase si in crimele porcarului. Carciumarul isi constientizeaza drama, are remuscari: Iarta-ma, Ano! [] dar nu este capabil sa opteze durabil. Ghita aluneca definitiv pe panta dezumanizarii, se indeparteaza de familie, o pierde definitive pe Ana, care nu-l mai considera om carciumarul nu e decat o muiere imbracata in haine barbatesti.= Ghi ajunge pe ultima treapt a degradrii morale n momentul n care, orbit de furie i dispus s fac orice pentru a se rzbuna pe Lic, i arunc soia, la srbtorile Patelui, drept momeal, n braele Smdului. Sper pn n ultimul moment c se va produce o minune i c Ana va rezista influenei malefice a smdului. Dezgustat ns de laitatea lui Ghi care se nstrinase de ea i de familie, ntr-un gest de rzbunare, Ana i se druiete lui Lic, deoarece, n ciuda nelegiuirilor comise, Lic e om", pe cnd Ghi nu e dect muiere mbrcat n haine brbteti". Sentimentul lui [Ghi] fa de Ana e unul mprit ntre vanitate masculin i dragoste"(Magdalena Popescu). De

aceea n momentul n care i d seama c soia 1-a nelat, Ghi o ucide pe Ana, ncercnd s o scape de chinul pcatului. La rndul lui, Ghi este ucis de Ru, din ordinul lui Lic. Ghi depete limita normal a unui om care aspir spre o fireasc satisfacie material i social. Patima pentru bani i fascinaia diabolic a personalitii Smdului l determin s ajung pe ultima treapt a degradrii morale. Sfritul lui i al celor care-1 nconjoar este n mod inevitabil tragic. =Finalul sta sub semnul catliarsismului, focul purificand acest spatiu al deriziunii morale (carciuma), in care crima este unica optiune durabila: Ghita o ucide pe Ana pierzand astfel ultima iluzie despre sine, dupa care, carciumarul va fi omorat iar Lica se va sinucide. Ghita este un personaj rotund, complex, ce traieste o drama psihologica, consecinta nefasta a instinctului exacerbat al avaritiei, a nerespectarii moralei satului arhaic, in care este puternic ancorata batrana mama a Anei, si potrivit careia banii nu contribuie la umanizarea lumii, ci constituie sursa ei de pierzanie.=