Sunteți pe pagina 1din 7

Pactul de Stabilitate si Crestere La Consiliul European de la Dublin din decembrie 1996 a fost adoptat Pactul de Stabilitate si Crestere (PSC),

un acord politic intre statele membre UE avand scopul de a coordona politicile fiscale nationale in cadrul Uniunii Economice si Monetare (UEM) pentru asigurarea unui climat de stabilitate si de prudenta bugetara considerata necesara pentru succesul UEM. Pactul a fost initial recomandat de ministrul de finante al Germaniei, Theo Waigel, sperand sa poata asigura astfel continuarea politicii de inflatie scazuta dusa de guvernul german pe o perioada indelungata, ceea ce i-a asigurat o crestere economica puternica incepand cu anii 50. Pactul era menit sa limiteze puterile guvernelor nationale de a exercita presiuni inflationiste asupra economiei europene. Cum statele membre ca sa adere la Uniunea Economica si Monetara trebuiau sa indeplineasca criteriile de convergenta de la Maastricht, Pactul de Stabilitate si Crestere a fost adoptat pentru a se asigura ca aceste tari respecta criteriile de stabilitate si dupa aderarea la UEM. Astfel, statele trebuie sa se asigure ca deficitul bugetar nu depaseste 3% din Produsul Intern Brut (PIB) si ca datoria publica nu depaseste 60% din PIB. Conform Pactului, procedura privind deficitul excesiv reprezinta principalul instrument de constrangere a statelor membre de a respecta criteriile de convergenta. In cazul in care un stat are un deficit bugetar mai mare de 3%

din PIB sau o datorie publica mai mare de 60%, Comisia Europeana poate
recomanda Consiliului sa ia o serie de masuri impotriva statului ce incalca termenii pactului. Cu toate ca a luat nastere ca urmare a faptului ca statele membre au inteles nevoia existentei unor masuri care sa asigure o buna coordonare a politicilor in cadrul UEM, Pactul de Stabilitate si Crestere a fost criticat imediat dupa adoptarea sa. Principalele critici aduse se refereau in special la rigiditatea sa excesiva si la modul arbitrar in care au fost stabilite cele doua praguri pentru deficitul bugetar si cel al indatorarii publice.

Mai mult, Pactul a traversat o criza sever ca urmare a faptului ca mai multe tari au incalcat in repetate randuri conditiile pactului, culminand cu incapacitatea Consiliului de a lua masuri impotriva a doua mari state, initial sustinatoare fervente ale Pactului: Franta si Germania. In urma negocierilor intre ministrii de finante ai statelor membre, s-a ajuns la reformarea PSC, reforma adoptata de sefii de stat si de guvern in cadrul Consiliului de primavara din martie 2005. Ca urmare a acestei reforme, pe de o parte, regulile pactului au fost relaxate in mod considerabil, ca urmare a presiunilor Frantei si Germanie, si pe

de alta parte, state precum Austria si Olanda au sustinut introducerea unor proceduri de control intarit intre statele membre.
Cele doua praguri ale deficiturilor (de 3%, respectiv de 60%) nu au fost schimbate, modificarile aduse de reforma referindu-se in special la: Declansarea procedurii deficitului excesiv (PDE) aceasta procedura nu poate fi declansata impotriva unei tari care traverseaza o perioada de crestere economica negativa sau o perioada prelungita de crestere incetinita. Initial exceptia se aplica acelor tri care experimentau o crestere negativ de 2%, situatie neintalnita de la punerea in aplicare a Pactului. Factorii relevanti ce permit unui stat sa nu fie supus PDE in cazul in care valorile de referinta sunt depasite temporar, statele membre in cauza pot cere sa se ia in considerare anumiti factori relevanti, astfel incat sa nu mai fie supuse procedurii deficitului excesiv. Printre acesti factori se numara reformele structurale (spre exemplu reformele sistemelor de pensii sau a asigurarilor sociale), adoptarea de programe de sprijin pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, precum si aplicarea de masuri de insanatosire bugetara (cum ar fi eforturi pentru reducerea nivelurilor indatorarii, acumularea de rezerve bugetare). Prelungirea termenelor inainte ca procedura deficitului excesiv sa fie pusa in aplicare statele membre au la dispozitie 2 ani (inainte aveau doar 1 an) pentru a reduce deficitul daca este considerat a fi excesiv. Acest interval poate fi prelungit in cazul in care intervin evenimente economice neasteptate avand consecinte grave asupra bugetului. Pentru a beneficia de prelungirea termenului, statele in cauza trebuie sa aduca dovezi conform carora au luat masurile de corectare a deficitului care le-au fost recomandate. Totodata, statele s-au angajat sa utilizeze veniturile fiscale neprevazute din perioadele de crestere economica puternica.

Obiectivele pe termen mediu specifice fiecarui stat in parte aceste obiective se


vor defini pentru fiecare stat in parte tinand cont de gradul de indatorare si a potentialului de crestere economica. Acestea vor fi intre -1% din PIB pentru tarile cu o indatorare mica si un potential de crestere sporit si 0 sau chiar o valoare pozitiva pentru tarile cu datorie mare si un potential de crestere scazut. Fiabilitatea statisticilor furnizate de statele membre pentru aceasta Consiliul doreste intarirea pozitiei Eurostat, prin cresterea resurselor si a puterilor sale, a independentei si a responsabilitatilor sale. Programele de convergenta si stabilitate - statele membre ale zonei euro elaboreaza anual programe de stabilitate, iar celelalte state membre ale UE elaboreaza, tot anual, programe de convergenta. Aceste programe sunt prezentate

Comisiei si Consiliului pana la 1 decembrie in fiecare an si au drept scop asigurarea unei discipline bugetare in zona euro si in Uniunea Europeana in general. Linkuri: http://ec.europa.eu/economy_finance/sg_pact_fiscal_policy/index_ro.htm? cs_mid=570 http://ec.europa.eu/economy_finance/sg_pact_fiscal_policy/fiscal_policy554_ro.htm http://en.wikipedia.org/wiki/Stability_and_Growth_Pact http://www.euractiv.com/en/euro/stability-growth-pact/article-133199 http://ec.europa.eu/economy_finance/sg_pact_fiscal_policy/fiscal_policy528_ro.htm Articole legate de acelasi subiect UE sarbatoreste astazi implinirea a 26 de ani de la infiintarea spatiului Schengen | 14 Iunie 2011 Politica europeana de vecinatate, dupa 5 ani: au crescut schimburile comerciale si ajutoarele, au evoluat reformele | 13 Mai 2010
2. definire d pe site ul : http://www.euroavocatura.ro/dictionar/508/Pactul_de_stabilitate_si_crestere

Pactul de stabilitate si crestere se inscrie in cadrul Etapei a III-a a Uniunii Economice si Monetare, care a inceput de la data de 1 ianuarie 1999. Scopul sau este de a garanta ca statele membre vor continua sa depuna eforturi pe linia disciplinei bugetare si dupa introducerea monedei unice. Concret, Pactul cuprinde o rezolutie a Consiliul European (adoptata la Amsterdam la 17 iunie 1997) si doua regulamente ale Consiliului de Ministri adoptate la 7 iulie 1997 in care se precizeaza detaliile tehnice ale Pactului (supravegherea pozitiilor bugetare si coordonarea politicilor economice, si respectiv implementarea procedurii in caz de deficit excesiv). Pe termen mediu, statele membre si-au luat angajamentul de a urmari obiectivele realizarii unui buget echilibrat sau aproape echilibrat si de a prezenta Consiliului de Ministri si Comisiei un program de stabilitate pana la data de 1 martie 1999 (urmand ca programul sa fie actualizat in fiecare an). In acelasi sens, statele care nu participa la etapa a III-a a Uniunii Economice si Monetare vor trebui sa intocmeasca un program de convergenta. Pactul de stabilitate si crestere da astfel Consiliului de Ministri posibilitatea de a sanctiona orice stat membru participant care nu ia masurile adecvate pentru a elimina deficitul excesiv. Intai, sanctiunile se pot aplica sub forma unui depozit fara dobanda constituit in contul Comunitatii Europene, dar ele pot fi transformate in amenda daca deficitul excesiv nu este corectat in termen de doi ani.

3. http://www.cogitus.ro/economie/esecul-pactului-de-stabilitate-si-crestere

Eecul Pactului de Stabilitate i Cretere- 6.11.2010 Tudor Ticlau

Adoptat n 1996 la Dublin a reprezentat documentul de baz privind disciplina bugetar a statelor membre avnd ca scop principal convergena economic. Germania a fost de la nceput motorul ntregului proces insistnd mai ales pentru impunerea unor reguli stricte i sanciuni dure n caz de nclcare a lor. Surprinztor (sau nu), aceeai Germanie (alturi de Frana) a ales unilateral s ignore prevederile pactului n 2003, urmnd ca n 2005 s propun o reform care s aduc mai mult flexibilitate mecanismului. PSC este un exemplul clasic de intenii nobile imposibil de aplicat. De la nceput PSC a suferit din cauza construciei sale defectuoase, a incompatibilitii structurii cu obiectivul urmrit (document cadru pentru convergen economic). Acest neajuns e rezumat de celebra fraz a colonitiilor britanici premergtoare revoluiei americane no taxation without representation. Atta vreme ct instrumentele necesare pentru implementarea msurilor de politic bugetar rmn n minile guvernelor i parlamentelor naionale (lucru neschimbat de la tratatul de la Roma din 1957) i responsabilitatea pentru aceste msuri e purtat de respectivele instituii. PSC a fost construit ignornd un principiu fundamental oricrui sistem democratic, lucru oarecum explicabil , visul de unificare european fiind suficient de atrgtor pentru a trece cu vederea mici neajunsuri precum acesta. Criza din Grecia a fost alarma care a trezit Europa din visare i a atras atenia asupra ineficacitii i eecului PSC n formatul actual. La aproape 5 luni de la declaraiile extrem de pesimiste ale cancelarului Germaniei, calmul oferit de crearea MESF, a permis o analiz obiectiv a problemei.

Aa cum observa Charles Wyplosz ntr-un articol recent odat cu recunoaterea oficial a eecului PSC s-au conturat dou mari opinii privind cauzele: Prima consider lipsa unor mecanisme de control i sancionare funcionale, ca defect major al PSC i propune introducerea unor sanciuni care s fie aplicate cvasiautomat atunci cnd criteriile privind o politic bugetar sntoas sunt nclcate. Susintori principali, desigur, Germania i Frana cele care au demonstrat prin propria nesupunere c PSC nu funcioneaz. Cealalt consider eecul PSC un efect al incompatibilitii scopului general convergen economic cu instituiile care dein autoritatea decizional guvernele i parlamentele naionale. Politica bugetar la nivel european rmne o problem de suveranitate naional. Cele dou opinii nu ofer ns un rspuns ntrebrii legate de cauza determinat a crizei EURO din Mai 2010. Din cele dou opinii reiese c responsabilitatea pentru criza EURO o poart guvernle statelor membre care au dus ani de-a rndul o politic bugetar lax, nesntoase, acumulnd datorii publice uriae care ntr-un final au ajuns s umple paharul i s dea pe afara aa numitul efect de spill over. n septembrie 2010 economistul Paul de Grauwe ndica o alt cauz acumularea de datorie privat. nainte de criz, n afar de Portugalia i Germania (Grecia care reprezint excepia nu este luat n calcul), toate guvernle statelor din zona euro aveau o datorie public n scdere. Ceea ce a crescut extrem de mult premergtor crizei a fost datoria privat adic house hold debt i private debt iar aceast datorie a ajuns s fie mai

apoi preluat de bugetul naional prin achiziionarea datoriei private (baillout) i reducerea veniturilor din impozitele companiilor ndatorate . Astfel cauza principal a deficitelor uriae este legat de modul de funcionare a sectorului privat i mai ales de spiritul de consum ceea ce Keynes numea animal spirits. Premergtor crizei spiritul de consum era extrem de optimist n Spania i Irlanda (statele cu cele mai mari probleme acum) astfel datoria privat a crescut substanial, n timp ce n Germania, spiritul de consum caracterizat de reticen, s-a tradus ntrun nivel mult mai redus al datoriei private. Acum, Germania este motorul redresrii, mnat de un sentiment de optimism, pe cnd n Spania i Irlanda pesimismul mpiedic relansarea economic; acest lucru se poate observa i n SUA unde persist sentimentul recesiunii dei economia este n continu cretere n ultimele 4 trimestre, fapt care subliniaz un grad ridicat de eterogenitate al spiritului de consum.

4.

Pactul de Stabilitate si de Crestere reprezinta un acord intre statele membre ale Uniunii Europene, prin care acestea adera la o disciplina speciala in domeniul fiscal si bugetar, ca parte a obiectivelor lor economice pe termen mediu. Pactul este important ca si garant al unei administrari economice stabile . Adoptat la Consiliul European de la Amsterdam din iunie 1997, Pactul este construit pe doua aspecte cheie:

Un deficit bugetar cu valoare mai mica decat 3% din PIB Datorie publica mai mica decat 60 % din PIB

Datoria publica a Romaniei

Fig. 20 - Structura datoriei publice guvernamentate in 2007 Datoria publica a Romaniei a crescut, in 2007, cu 26,6 la suta fata de anul precedent, ajungand la 80,255 miliarde lei (22,23 miliarde euro). Nivelul datoriei reprezinta 20,5 la suta din Produsul Intern Brut. Datoria publica guvernamentala a crescut, in 2007, cu 24,2 la suta fata de anul precedent, ajungand la 74,401 milarde lei (20,885 miliarde euro);

Desi se situeaza la circa o treime fata de limita de 60 la suta din PIB, dinamica inregistrata de acest indicator este una ingrijoratoare. Ritmul de majorare al datoriei publice este superior celui de crestere economica, ceea ce inseamna ca se contureaza o tendinta de crestere a ponderii datoriei in PIB, tendinta care se suprapune peste alte doua probleme majore ale economiei romanesti: deficitul extern urias, tot mai greu de finantat din investitii straine directe si slaba capacitate de absorbtie a fondurilor europene. In aceste conditii, accesarea mai buna a fondurilor europene si alte masuri de reducere a deficitului extern si a datoriei publice, ar trebui sa devina prioritate zero a oricarei guvernari , prezente sau viitoare Deficitul bugetar al Romaniei

Fig. 21 - Evolutia deficitului bugetar 2005-2008

In ultimii 3 ani deficitul bugetar a crescut de la 0.8 % din PIB in 2005 la 2,63 % in 2007. Pentru 2008 deficitul bugetar a fost stabilit la 2,7 % din PIB iar politica fiscala din acest an trebuie sa mentina procesul de dezinflatie si sa mentina deficitul bugetar sub limita de 3%.. Anul 2008 este unul electoral si cresterea deficitului bugetar in Romania reprezinta un motiv serios de ingrijorare. Comisia Europeana (CE) considera ca este improbabil ca Romania sa echilibreze bugetul pana in 2011 si cere reduceri mai ample ale deficitului in 2008 si in anii urmatori, potrivit unui proiect al CE de evaluare a programului fiscal pe termen lung al autoritatilor de la Bucuresti. "Cresterea deficitului in Romania, dupa aderarea la Uniunea Europeana, si volatilitatea sunt motive serioase de ingrijorare", a afirmat Joaqun Almunia, Comisiarul UE pentru afaceri monetare, la o conferinta de presa la Bruxelles. El a spus ca Romania trebuie sa stabileasca tinte bugetare mai sanatoase pentru a evita incalcarea prevederilor Pactului de Stabilitate si Crestere. Totodata, Romania trebuie sa tina sub control deficitul extern si presiunile inflationiste, care pun in pericol stabilitatea macroeconomica si financiara. Pentru a adopta euro, Romania trebuie sa reduca inflatia si sa mentina deficitul bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB). (2) Nota:

[2] Joaqun Almunia, Cresterea deficitului bugetar in Romania reprezinta un motiv serios de ingrijorare, Ziarul Financiar, 20 ianuarie 2008 Preluate din
http://politicamonetarafiscala.economisti.ro/pactul_de_stabilitate_si_crestere.html