Sunteți pe pagina 1din 6

Academia de Studii Ecomonice din Bucureti Facultatea de Comer Administrarea afacerilor n turism

Metodologia cercetarii stiintifice Metode cantitative si calitative in abordarea economicului

Masterand : Bratu Monica

Bucureti 2012

Metodologia reprezinta sistemul de metode, procedee, tehnici, reguli, postulate, principii i instrumente precum i know-how-ul aferent angajate n procesul cunoaterii tiinifice. Scopul fundamental al metodologiei este acela de a ne ajuta sa intelegem, in termeni cat mai largi posibili, nu atat produsele stiintei cat procesul de cunoastere insusi. Metodele se clasifica, dupa mai multe criterii, astfel: a) Dupa criteriul temporal:

metode transversale - analiza fenomenelor sau faptelor sociale, la un moment dat (ancheta, sondajul de opinie); metode longitudinale - analiza fenomenelor sau faptelor sociale in evolutia lor (studiul de caz, analiza biografica);

b) Dupa tipul demersului investigativ:


metode cantitative - cu orientare de tip positivist explicativa (ancheta, experimentul); metode calitative cu orientare de tip fenomeneologica, comprehensiva (observatia participativa, interviul nestructurat sau intensiv); metode de intersectie imbinarea intre abordarea cantitativa si calitativa (analiza retelelor sociale, analiza documentelor);

c) Dupa locul ocupat in procesul investigativ:

metode de culegere a datelor (ancheta, experimental, observatia); metode de prelucrare a datelor (statistic matematice); metode de interpretare a datelor (inductive, deductive, comparativa)

Determinantele cercetrii tiinifice Determinatele cercetarii stiintifice sunt urmatoarele:


Factorul cultural al cercetarii (ca cercetator individual sau colectiv, ca organizatie sau institutie cu functie de cercetare, la nivel de administratie locala si nationala) Calitile cercetatorului (capacitatea de mobilizare i concentrare, rbdarea i tenacitatea n depirea dificultilor aprute, capacitatea de a lucra singur sau n echip, interesul pentru cercetare n raport cu obiectivele dezvoltrii n meserie, carier, societate, deschiderea fa de opiniile altora, fa de schimbul de idei, de controversele tiinifice, capacitatea de

organizare a unei activiti de cercetare, obinuina ordonrii ideilor, mai ales a celora proprii, scrierea clar in redactarea unui document cu caracter tiinific) Motivaia: un mixaj complex ntre social, cultural, politic i individual (nevoia de a supravietui, nevoia de a nva, de a evolua personal, n meserie i carier, nevoia de recunoatere social i satisfacia obinut din rezolvarea unor probleme concrete sau imaginate, competiia) Afeciune i resurse (faze in evolutie: entuziasm, izolare, interes sporit, autonomie ridicat, plictiseal, frustrare, sarcin ndeplinit) Creativitate, imaginaie, capacitate de observare i spirit critic

Formele cercetarii stiintifice Cercetarea stiintifica are mai multe forme, care se clasifica in functie de mai multe considerente, ca de exemplu: Dup scopul urmrit: fundamental: generalizarea teoretica, constructia sau reconstructia teoretica; aplicativ: cautarea de solutii practice pe baza teoriei; predictiv sau de simulare: foloseste structuri formale pentru a anticipa; experimentala: pe baza de reproducere in laborator a conditiilor reale.

n funcie de modul de realizare : descriptiv pentru cunoaterea elementar, pe baza identificrii i relatrii faptelor sau evenimentelor ; explicativ propunnd descoperirea relaiilor cauzale pentru a verifica enunuri avansate anterior i a favoriza predicia ; fundamental realizeaz generalizarea i construcia teoretic; aplicativ propus pentru rezolvarea unor probleme concrete ale practicii.

n funcie de scop : pur pentru dezvoltarea sau reconstructia teoretica aplicat cauta solutii concrete pentru probleme practice

actiune: propune o schimbare, integrata procesului de cercetare

Abordarea calitativ vs abordarea cantitativ Cercetarile cantitative folosesc numere si metode de analiza statistica. Ele tind sa se bazeze pe masurarea numerica a unor aspecte specifice fenomenelor studiate cu scopul testarii ipotezelor cauzale. Cercetarile calitative, desi acopera o mare varietate de abordari, nu se bazeaza pe masurari numerice, urmarind descrierea comprehensiva a unui eveniment sau a unei unitati sociale Cele doua abordari au si o atitudine diferita fata de teorii. Cercetarile cantitative sunt orientate in primul rand spre verificarea teoriilor, cata vreme cele calitative incearca mai mult sa genereze teorii. Referitor la metodele folosite, in cazul primei abordari exista metode care folosesc tehnici structurate (experiment, sondaje, observatia pe baza unei grile structurate), iar in cazul celei de a doua se lucreaza cu tehnici nestructurate (observatia participativa, interviul individual intensiv, interviul de grup, studii de caz, variante de analiza a documentelor). Ambele abordari sunt utile, contribuind fiecare in felul sau la sporirea cantitatii de cunostinte. In efectuarea unei cercetari este foarte util sa se foloseasca si metode calitative si metode cantitative: calitativul contribuie la aparitia unei teorii, care poate fi testata prin intermediul cantitativului. Abordarea cantitativ este raional i recurge la msurare, cuantificare, exprimare cifric i abstractizare i dezvoltare formal. Avantaje ale abordrii cantitative : - economia de timp : cercetarea poate fi sistematizat, structurat i dezvoltat pe baze raionale, prin recurs la msurare i elemente simbolice de exprimare, la sisteme de operatori logici i structuri formale anterior construite ; - ofer un suport puternic pentru acceptarea rezultatelor obinute, a concluziilor sau consecinelor ce deriv ; - raportarea la teorie, la legi i legiti ale acesteia face posibil aplicarea deduciei i generalizarea pe aceast cale ; - face posibil axiomatizarea i, implicit, construcia sau reconstrucia teoretic din domeniul vizat.

Abordarea calitativ presupune interpretare, explicaie naturalist, comprehensiune. Se realizeaz prin colectarea de fapte diferite sau de materiale empirice (cazuri, experiene personale, relatri, texte sau date etc.) din analiza crora se poate obine descrierea momentelor obinuite sau a acelora deosebite privind starea sau evoluia entitilor n cauz. Abordrile cantitativa si calitativa sunt complementare n aproape orice cercetare.

Dimensiunea Orientare general (strategie) Realitate abordat Poziia fa de domeniul cercetat Discipline metodologice implicate Relevana explicrii i nelegerii Relaia cercettor cercetat Selecia unitilor de cercetat Timpul de culegere Metode i tehnici folosite

Cantitativ Pozitivist-explicativ, etica

Calitativ Fenomenologic, interpretativ, emica

Dominant macro, global i formal Micro local, contextual i concret Static i dinamic, extern n raport cu subiectul Statistica, econometria, matematica, fizica Obiectivitate ; accent pe etic Neutr, distant Procesual, construit special de subiect Sociologia, psihologia, antropologia, teoria comunicrii Subiectivism i neles atribuit prin interpretare Subiectiv, dominat sentimental i afectiv

Eantionare statistic sau distribuie Eantionare teoretic sau distribuie natural natural Perioade scurte, la intervale determinate Deducia, ancheta, analiza cantitativ, observarea, indici Statistici, analiza factoriala Verificate, validate, de mare fidelitate Perioade lungi de observare continu Inducia, interpretare, observaia Participativ si natural, interviu analiza calitativ Complexe, bogate prin semnificaie, rafinate

Natura datelor Caracterul studiului de cercetare

Formal, cantitativ, argumentare Apel la limbajul natural, descriptiv, logic-formal, explicaie i rigoare interpretativ i emoional metodologic

In conditiile unei probleme bine structurate, in care avem informatiile necesare, putem aborda cantitativ problema. Totusi, aportul calitativului poate fi util pentru explicarea fenomenului. De exemplu rezultatele unui sondaj de opinie ne-ar putea sugera ca populatia este multumita de activitatea primariei si anumiti factori care o determina. Se poate observa care sunt

mecanismele prin intermediul carora acesti factori influenteaza perceptia asupra fenomenului, si sa aflam acest lucru prin intermediul unei metode calitative cum ar fi interviul de grup focalizat (focus-grupul). Astfel de incercari de a efectua cercetari cu metode mixte in care sunt utilizate concomitent tehnici structurate si nestructurate, sau in care se apeleaza la tehnici semi-structurate (cum ar fi. interviul semi-structurat) sunt tot mai des incercate. In ceea ce priveste administratia evaluarea pe baza unor metode mixate (Mixed Methods Evaluation) castiga tot mai mult teren.

Bibliografie:

John W. Cresswell, Research Design. Qualitative and Quantitative Approaches, SAGE Publications, 1994 Raducan, Oprea, Initiere in metodologia cercetarii stiintifice, University Press, Galati 2008 www.wikipedia.com www.scritube.com