Facultatea de tiine Economice i Gestiunea Afacerilor Specializarea: Finante si banci (linia romn) Anul III-zi

-Proiect Turism Internaional China

Nume, Prenume Student: Osorhean Florin Andrei Nume, Prenume Student: Pripon Monica-Semida Nume, Prenume Student: Sireagu Dorian-Vasile

China 2012

1. Analiza potenialului turistic internaional al rii

Prezentarea generala a tarii
Republica Chinez este o tara insulara din Asia Orientala. Este alctuit din 2 insule principale: Taiwan i Penghu i peste 80 de insule mai mici. Se nvecineaz n nord cu Marea Chinei de Est, n nord-est cu arhipelagul Liuqui iar n sud cu strmtoarea Bashi cunoscut de chinezi nc din sec. VII, insula a fost populat de acetia la nceputul sec. XVII. n 1646, olandezi au obinut controlul asupra insulei, dar au fost ndeprtai n 1661 de ctre un mare val de refugiai chinezi, susintori ai dinastiei Ming. A fost cucerit de ctre dinastia manciurian n 1683, iar contactele cu europenii nu au fost restabilite pn n 1858. n 1895 a fost cedat Japoniei n urma rzboiului sino-japonez. centru militar japonez n Al doilea rzboi mondial, a fost bombardat frecvent de ctre avioanele americane. Dup nfrngerea Japoniei, a fost retrocedat Republicii popular chineze care era guvernat de naionaliti. n anul 1950, ca urmare a Rzboiului Civil Chinez, forele naionaliste reprezentate de partidul Kuomintang au pierdut controlul asupra Chinei continentale, avnd sub jurisdicia de facto, doar grupul de insule Taiwan, Insulele Pescadores, Kinmen i Matsu. Totui, guvernul Kuomintang a continuat s pretind c reprezint ntreaga naiune chinez. Taiwan a devenit reedina guvernamental a naionalitilor, cu generalul Jiang Jieshi. Populaia Republicii China este de aproximativ 23.036.087 milioane de locuitori, fiind printre statele cu cea mai mari densiti din lume(640 locuitori/kmp). Este o tara din estul Asiei, a treia tara ca suprafata dupa Rusia si Canada cu cea mai mare populatie dintre toate statele lumii. Este marginita in nord de Republica Mongola si de Rusia; in nord-est de Rusia si Korea de Nord, in est de marea Galbena si Marea Chinei de Est; in sud de Marea Chinei de Sud, Vietnam, Laos, Myanmar (cunoascuta si cu numele de Burma), India, Bhutan si Nepal; in vest este marginita de Pakistan, Afghanistan si Tadjikistan si in nord-vest de Kyrghistan si Kazahstan. Capitala se afla la Peking. Populaia este n general format din chinezi han iar 2% este format din aborigeni. Distribuia populaiei este inegal. n zonele muntoase, densitatea populaiei este de 20 locuitori/kmp n timp ce n oraele mari aceasta este de 4800 persoane/kmp. Religia: Cele mai importante religii sunt Budismul i Taoismul. Alte religii sunt Cretinismul i I-Kuan Tao. n ceea ce privete repartiia pe sexe, n China triesc cu 34 de milioane mai muli brbai dect femei, ns raportul dintre populaia masculin i cea feminin este cel mai echilibrat din ultimii 50 de ani.

China 2012

Analiza macromediului de marketing

Populaia urban nregistrat n cadrul noului recensmnt a ajuns la 665,5 milioane, respectiv 49,68 la sut din totalul locuitorilor rii, fapt care reprezint o cretere cu 13,46 la sut fa de 2000.Primul recensmnt al populaiei chineze a fost realizat n anul 1953. Populaia total a fost enumerat ca prin recensmnt a fost de 1,339,724,852 de persoane, o cretere de 73.90 milioane de persoane, sau 5.84 procente peste 10 ani de la recensmntul din 2000, sau o cretere anual de 0,57 la sut. Acest lucru a fost de 0,5 puncte procentuale mai mic dect anual de cretere de 1.07 la sut nregistrat ntre 1990 i 2000, demonstrnd o fertilitate sczut n constant cretere a populaiei din China, n ultimul deceniu. Economia Chinei i-a meninut un ritm de cretere constant i sntos n primele luni ale anului 2002, a anunat Qiu Xiaohua, Director Adjunct al Oficiului Naional de Statistic la 15 iulie 2002. Produsul intern brut (PIB) a totalizat peste 44,55 mii de miliarde de yuani, cu o rat medie anual de 7,8%. Dl. Qiu a apreciat c aceste realizri se datoreaz consecvenei cu care statul a aplicat o politic fiscal de ncurajare a investiiilor, prudenei n politica monetar care a contribuit la creterea cererii pe piaa intern, precum i eforturilor nentrerupte de dezvoltare a comerului exterior, de aplicare hotrt a unor msuri de reorganizare i de stabilizare a pieii. Toi indicatorii sunt mai buni dect ne ateptam, iar economia naional n ansamblul ei continu s evolueze ascendent. Comerul exterior a nregistrat o cretere spectaculoas, iar utilizarea de capital strin a crescut considerabil. Volumul total de import-export a fost de 270,7 miliarde dolari SUA, cu o cretere anual de 12,3%. Din aceast cifr, exporturile au nsumat 142,1 miliarde dolari SUA, iar importurile 128,7 miliarde dolari SUA, balana comercial nregistrnd astfel un excedent favorabil, de 13,4 miliarde dolari SUA. Investiiile strine directe (FDI) au crescut la 44 miliarde de dolari SUA, iar investiiile strine directe utilizate s-au ridicat la 24,6 miliarde dolari. Dat fiind aceast situaie, rezervele valutare ale rii au continuat s creasc, atingnd cifra de 242,8 miliarde dolari SUA la sfritul lunii iunie 2002, cu 30,6 miliarde dolari SUA mai mult dect n ianuarie 2002. Rata de schimb a yuanului a rmas stabil. Performanele economice ale ntreprinderilor industriale s-au mbuntit treptat. Datorit dezvoltrii rapide a economiei, precum i creterii preului petrolului, tendina de scdere s-a redresat. n perioada ianuarie-mai 2002, profiturile acumulate n sectorul industrial au fost de 175 miliarde yuani, cu 2,8% mai mult. Totodat, a sczut rata pierderilor nregistrate de ntreprinderi. n primele luni ale anului 2002, s-a nregistrat o cretere de 9,9% fa de aceeai perioad a anului trecut, ceea ce nseamn o scdere de 4,5 procente fa de primele trei luni ale anului 2002. Veniturile locuitorilor din orae i sate a crescut ntr-un ritm rapid. Venitul mediu pe cap de locuitor a atins la orae cifra de 3.942 yuani, cu 17,5% mai mult fa de anul trecut, dup ce preurile au fost liberalizate. Venitul mediu al locuitorilor satelor a atins 1.123 yuani, nregistrnd o cretere de 5,9%. La sfritul lunii iunie, totalul economiilor populaiei de la orae i sate depea cifra de 8,17 mii de miliarde de yuani.

China 2012

Distribuia geografic Din populaia enumerate, populaia rezident din regiune de est a reprezentat pentru 37.98 la sut din populaia total de 31 de provincii, regiuni autonome i municipaliti, care a reprezentat pentru regiunea centrala 26.76 la sut, c din regiunea de Vest a reprezentat pentru 27.04 la sut, i c a regiunii de nord-est a reprezentat pentru 8.22 la sut. Dup cel de al Doilea Rzboi Mondial,Statele Unite ale Americii au sprijint economia taiwanez. Industria este bine dezvoltat. Principalele industrii sunt: industria constructoare de maini, industria chimic, industria petrochimic i producia de ectronice. Important putere industrial din zona Pacificului, cu o dezvoltare, bazat pe industrie, comer internaional i servicii. Produsele cele mai importante pentru export sunt echipamentele electronice, articolele de mbrcminte, textilele, articole din plastic i echipamentele pentru transport. Printre produsele agricole exportate se numr zahrul, bananele i ceaiul. Este un important productor de filme n limba chineza, multe filme si actori din Taiwan au fost premiai la festivaluri de film internaionale. Republica China este unul dintre cei patru tigri asiatici la care se adaug Hong Kong, Coreea de sud i Singapore. Este una dintre cele mai dezvoltate economii din Asia dar i din lume.

Identificarea principalelor atractii turistice internationale

China este o tara mare si extraordinara, intinzandu-se de la deserturile din vest pana la oceanul din est. Din punct de vedere cultural, China are una din cele mai bogate istorii dintre toate civilizatiile, intinzandu-se pe o perioada de 5000 de ani. Recent, Republica China a devenit o important ar turistic. Principalele obiective turistice sunt palatele i templele medievale i staiunele balneare i litorale Chinei ii apartin mai mult de 3400 de insule. Are o suprafata de 9.571.300 km2, neincluzand Hong Kong, Macau si teritoriul care se afla sub controlul Republicii Chineze din Taiwan, pe care China il considera o provincie renegata. In 1971, Natiunile Unite au admis Republica Populatiei Chineze (principalul teritoriu chinez) si au exclus Republica Chineza (Taiwan) din parteneriat. Cu toate ca majoritatea guvernelor din toata lumea nu recunosc Taiwanul ca stat independent, insula mentine totusi o economie si un guvern distinct. Hong Kong, oficial un teritoriu britanic, i-a revenit Chinei in 1997. China incadreaza o mare varietate de forme de relief si varietate corespunzatoare de resurse naturale. In general, cele mai mari inaltimi de pe teritoriul Chinei se gasesc in vest, unde se afla unii dintre cei mai inalti munti de pe Pamant. Trei dintre acestia, muntii Tien Shan, Kunlun si Qinling, dateaza din perioada Paleozoica de ridicare muntoasa (orogeneza), care a inceput in perioada Carbonifera si s-a terminat in perioada Permiana, cand toate portiunile de pamant ale Terrei s-au unit pentru a forma un

China 2012

singur supercontinent, Pangaea. Muntii Himalaya, sunt de origine mai recenta. S-au format cand sedimentele odata depozitate intr-o mare mezozoica, numite tethys, au fost stranse intr-un loc si ridicate la suprafata datorita coliziunii Indiei cu Eurasia, eveniment ce a inceput in timpul epocii Oligocene a perioadei Tertiare, in urma cu aproximativ 40 milioane de ani. Numeroasele tipuri de munti ale tarii inchid o serie de platouri si bazine care furnizeaza o considerabila sursa de apa resurse minerale. Varietatea de tipuri climatice, de la subpolara la tropicala si incluzand mari zone alpine si desertice, suporta o magnifica viata animala si o deosebita flora. Muntii ocupa aproximativ 43% din teritoriul Chinei; platourile muntoase mai ocupa inca 26 de procente; bazinele, asezate in principal in zonele aride, ocupa 19%. Numai 12% din totalul teritoriului reprezinta zonele de campie. Mai mult de o cincime din totalul populatiei Pamantului traieste in China. China a dat nastere celei mai vechi civilizatii din lume si are o istorie ce dateaza din urma cu 3500 de ani. Zhonghuo, numele chinezesc pentru tara, inseamna teritoriul central, o referinta la credinta chinezeasca in care se spune ca tara era centrul geografic al Pamantului si singura civilizatie adevarata. In secolul al XIX-lea, China a devenit o natiune slaba din punct de vedere economic si politic, dominata de puteri straine. Simbolurile orasului sunt: Piata Tianamnem, cea mai mare piata centrala din lume, Templul Raiului, cel mai mare complex pentru sacrificii din lume, unde imparatul aducea anual sacrificii in prima luna a calendarului chinezesc si Opera din Beijing, cu o vechime de peste 200 de ani, foarte populara in sec XIX, in timpul dinastiei Qing, fiind cunoscuta ca una din cele mai mari sisteme teatrale din lume. La inceput reprezentatiile puteau fi urmarite doar de membrii familiei regale, insa cu timpul s-a permis si accesul publicului. Nu trebuie uitat Zidul care Sopteste, unde un cuvant rostit cu buzele lipite de perete, pare ca aluneca pe zid si poate fi auzit de persoanele situate in partea opusa. Shanghaiul este cel mai mare si mai dezvoltat oras al Chinei si pare a fi alcatuit din trei orase distincte: unul pur chinezesc, unul cu influente franceze iar altu cu influente britanice. Aici pot fi vizitate: Templul lui Budha, Orasul vechi, Gradina Yuyuan si cartierul financiar Pudong, unde se afla turnul de televiziune Oriental Pearl, care e al treilea cel mai inalt turn din lume si Turnul Jinmao, al treilea zgarie-nori ca marime din lume. Locurile permise turistilor sunt: Palatul Potala, unde au trait intregi generatii de Dalai Lama, Manastirea Jo-Khang, cea mai veche din Tibet si Palatul de Vara a lui Dalai Lama situat in parcul Norbulingka, inconjurat de un zid inalt cu simboluri falice. Cel mai mare simbol al Chinei il reprezinta Zidul Chinezesc, unul dintre cele mai grandioase constructii ale civilizatiei umane. Constructia acestuia a inceput in timpul dinastiei Ming, lungimea la care ajunge in zilele noastre fiind de 6700 de km. Marele Zid Chinezesc a fost inscris pe lista Patrimoniului Cultural Mondial inca din anul 1987.

China 2012

Razboinicii de Teracota, reprezinta o armata alcatuita din mii de statui, de dimensiuni 1:1, fiecare cu trasaturi unice si cu stiluri de armuri diferite, in functie de gradul fiecaruia.Muzeul Armatei de Teracota e localizat in Xi an, provincia Shanxi. Orasul Interzis, sau Palatul Muzeu, se afla in centrul Beijingului, in nordul Pietei Tiananmen, unde se afla faimosul portret al lui Mao Zedong pe zidul purpuriu al palatului. Aici a fost palatul regal pentru dinastiile Ming si Qing, din anul 1420 pana in 1912, cand ultimul imparat Pu Yi a abdicat. A intrat in Patrimoniul Cultural UNESCO in 1987. Marele Zid se intinde de-a lungul Chinei pe 6700 km. In timp ce ultima constructie a avut loc dupa anul 1368 in timpul dinastiei Ming, constructia Zidului a inceput acum mai mult de 2000 ani. De fapt, Marele Zid este alcatuit din mai multe ziduri care se interconecteaza, construite in timpul mai multor dinastii si de mai multi conducatori Descoperita in 1974 cand un localnic facea sapaturi pentru o fantana, armata de teracota a fost ingropata in anul 210 d.Ch de catre primul imparat al dinastiei Qin. Armata este alcatuita de mii de statui de dimensiune 1:1, fiecare avand trasaturi unice, avand stiluri de armuri diferite, in functie de gradul lor. Muzeul Armatei de Teracota este localizat in Xi'An, provincia Shanxi.Acesti munti sunt faimosi pentru frumusetea lor. Localizati in sudul Chinei, in provincia Guangxi, acestia pot fi cel mai bine vazuti din Yangshuo, un oras mic langa Guilin, un mare oras din provincia Guangxi. Cel mai bine vazut printr-un tur cu barca pe Fluviul Yangtze, Digul celor Trei Defileuri este o minune a arhitecturii moderne. Digul este cel mai mare din lume, dar si cea mai mare centrala hidroelectrica. Raul insusi este al treilea cel mai lung din lume si cele Trei Defileuri sunt atractia cea mai mare a turului cu barca. Valea Jiuzhaigou este o vale naturala formata in provincia chineza Sichuan. Un exemplu minunat al peisajului variat din China, Jiuzhaigou este faimoasa pentru lacurile sale si pentru cascadele cu mai multe nivele. Este populata de numeroase sate tibetane, deci este un loc superb de vizitat pentru a vedea si experimenta cultura locala tibetana. Acum un muzeu chinez, Palatul Potala reprezenta casa lui Dalai Lama, conducatorul spiritual al tibetanilor buddhisti. Faimos pentru peretii sai albi impunatori ce inconjoara palatul rosu interior, cladirea se afla la peste 3700 de metri inaltime. Palatul Potala se afla in Lhasa, capitala Regiunii Autonome Tibet. Bund, care inseamna indiguire, reprezenta casa celor mai puternici oameni de afaceri din Shanghai la finalul anilor 1800 si inceputul anilor 1900. Bund reprezinta un loc grozav pentru a vedea exemplele istoriei arhitecturale bogate a Shanghai-ului, unul din ele fiind cladirea HSBC, construita in 1923 si despre care se zice ca ar fi "cea mai luxoasa cladire dintre canalul Suez si Stramtoarea Bering." La 3 ore distanta de Chengdu, capitala provinciei Sichuan, se afla Rezervatia Naturala Wolong, cea mai mare rezervatie de panda din China. Centrul construit aici incearca sa asigure perpetuarea speciei de panda uriasi. Turistii pot observa panda in habitatul lor natural si pot ajuta cercetatorii sa hraneasca si sa se joace cu aceste animale frumoase, aflate pe cale de disparitie.
5

China 2012

Puteti vedea China moderna - si Asia - la cel mai inalt nivel tehnologic, vizitand Hong Kong-ul. Plimbarea pe strazile din Kowloon ofera calatorului posibilitatea de a vedea unele dintre cele mai frumoase arhitecturi moderne din China, dominata de Turnul Bancii Chineze.

Pestera dragonului galben (Huanglong Dong)

Pestera dragonului galben (Huanglong Dong) a fost locuita de un calugar in secolul 13. In interior a fost construita mai tarziu o manastire taoista.

Pagoda celor sase armonii (Liuhe Pagoda)

Pagoda celor sase armonii este una dintre capodoperele arhitecturii chinezesti antice. Desi din exterior pagoda pare sa aiba 13 nivele, de fapt sunt doar sapte etaje, la care se poate ajunge cu ajutorul unei scari in spirala. Pe tavanul fiecarui din cele sapte etaje sunt picturi ce infatiseaza animale, flori si pasari. In apropierea Pagodei celor sase armonii exista un centru ce expune peste 80 reconstructii ale pagodelor din intreaga China. Astfel, vizitatorii pot afla despre numeroasele stiluri arhitecturale ale pagodelor antice chinezesti.

China 2012

Marele Zid Chinezesc

Marele Zid Chinezesc se gaseste si astazi atat pe lista minunilor lumii, cat si pe cea a obiectivelor protejate, facand parte din patrimoniul cultural mondial. Si pe buna dreptate, pentru ca aceasta constructie imensa, ridicata pentru a respinge in trecut atacurile invadatorilor, se intinde pe teritoriul a cinci provincii, avand 6.700 de kilometri, trecand de la Shanhaiguan Passin in est pana la Jiayuguan in partea de vest. In trecut, Marele Zid Chinezesc era adesea comparat cu un dragon gigantic ce trece pe teritoriul Chinei si se spune ca este singura constructie ce poate fi vazuta de pe Luna. Chiar langa Beijing se poate vedea o parte din structura impresionanta, iar panorama este cu adevarat de neuitat.

Templul Tin Hau

Impreuna cu templele Fook Tak Tse, Shing Wong si Shea Tam, templul Tin Hau formeaza un complex, construit in 1870 si mutat in locatia prezenta in 1876. Templul Tin Hau este dedicat unei zeite care este regina si patroana marinarilor. aceasta s-a nascut in anul 960, ca fiica a unui pescar. Legenda spune ca zeita ar fi salvat corabia familiei de la inec, prin puterile sale magice. Se mai spune ca avea puterea de a-i vindeca pe cei bolnavi si ca putea pluti pe apa, pe un covor de paie.

China 2012

Banca Chinei
Impozanta cladire a Bancii Chinei a fost proiectata de arhitectul de renume mondial Ieoh Ming Pei, care a proiectat de asemenea si piramida de sticla ce constituie intrarea in muzeul Luvru din Paris. Acest edificiu de forma unui obelisc este dominat de suprafete triunghiulare si piramide, forme considerate nefavorabile de catre adeptii feng shui.

Orasul Interzis
Faimosul Oras Interzis este un complex arhitectural unic in lume. Aici, in total se gasesc 9.999 de camere, cu una mai putin decat cifra care in traditia chineza simbolizeaza "Perfectiunea Divina". Din pacate o parte din camere, altadata cu mobilier si decoratiuni extraordinare, s-au degradatat in timp.

Guvernul chinez a inceput un vast program de restaurare, iar pana in prezent peste 8.000 dintre incaperi au fost renovate si au din nou farmecul trecutului. Un proiect ambitios si costisitor, dar potrivit acestui palat care pret de cinci decenii a fost centrul administrativ al Chinei, precum si resedinta imparatilor si imparateselor din Dinastia Yuan (1271 1368), Ming (1368 - 1644) si Qing (1644 - 1911).

China 2012

Centrul de Arta Hong Kong

Centrul de arta aflat intr-o cladire cu 14 etaje a fost inaugurat in 1976. In cele trei sali - Teatrul Shouson, Teatrul Studio si Sala de Recitaluri - se organizeaza evenimente internationale, iar in galeriile Pao Sui Loong de la etajele 4 si 5 puteti vedea expozitii locale si internationale.

Fluviul Yangtze sau Chang Jiang Chinei ii apartin mai mult de 3400 de insule. Are o suprafata de 9.571.300 km2, neincluzand Hong Kong, Macau si teritoriul care se afla sub controlul Republicii Chineze din Taiwan, pe care China il considera o provincie renegata.In 1971, Natiunile Unite au admis Republica Populatiei Chineze (principalul teritoriu chinez) si au exclus Republica Chineza (Taiwan) din parteneriat. Cu toate ca majoritatea guvernelor din toata lumea nu recunosc Taiwanul ca stat independent, insula mentine totusi o economie si un guvern distinct. Hong Kong, oficial un teritoriu britanic, i-a revenit Chinei in 1997. China incadreaza o mare varietate de forme de relief si varietate corespunzatoare de resurse naturale. In general, cele mai mari inaltimi de pe teritoriul Chinei se gasesc in vest, unde se afla unii dintre cei mai inalti munti de pe Pamant. Trei dintre acestia, muntii Tien Shan, Kunlun si Qinling, dateaza din perioada Paleozoica de ridicare muntoasa (orogeneza), care a inceput in perioada Carbonifera si s-a terminat in perioada Permiana, cand toate portiunile de pamant ale Terrei s-au unit pentru a forma un singur supercontinent, Pangaea. Muntii Himalaya, sunt de origine mai recenta. S-au format cand sedimentele odata depozitate intr-o mare mezozoica, numite tethys, au fost stranse intr-un loc si ridicate la suprafata datorita coliziunii Indiei cu Eurasia, eveniment ce a inceput in timpul epocii Oligocene a perioadei Tertiare, in urma cu aproximativ 40 milioane de ani. Numeroasele tipuri de munti ale tarii inchid o serie de platouri si bazine care furnizeaza o considerabila sursa de apa resurse minerale. Varietatea de tipuri climatice, de la subpolara la tropicala si incluzand mari zone alpine si desertice, suporta o magnifica viata animala si o deosebita flora. Muntii ocupa aproximativ 43% din teritoriul Chinei; platourile muntoase mai ocupa inca 26 de

China 2012

procente; bazinele, asezate in principal in zonele aride, ocupa 19%. Numai 12% din totalul teritoriului reprezinta zonele de campie. Mai mult de o cincime din totalul populatiei Pamantului traieste in China. China a dat nastere celei mai vechi civilizatii din lume si are o istorie ce dateaza din urma cu 3500 de ani. Zhonghuo, numele chinezesc pentru tara, inseamna teritoriul central, o referinta la credinta chinezeasca in care se spune ca tara era centrul geografic al Pamantului si singura civilizatie adevarata. In secolul al XIX-lea, China a devenit o natiune slaba din punct de vedere economic si politic, dominata de puteri straine. Simbolurile orasului sunt: Piata Tianamnem, cea mai mare piata centrala din lume, Templul Raiului, cel mai mare complex pentru sacrificii din lume, unde imparatul aducea anual sacrificii in prima luna a calendarului chinezesc si Opera din Beijing, cu o vechime de peste 200 de ani, foarte populara in sec XIX, in timpul dinastiei Qing, fiind cunoscuta ca una din cele mai mari sisteme teatrale din lume. La inceput reprezentatiile puteau fi urmarite doar de membrii familiei regale, insa cu timpul s-a permis si accesul publicului.

Cultura chineza Cultura chinez este una dintre cel mai vechi i mai complexe . Zona n care cultura este dominant acoper o regiune geografic mare n Asia de Est, cu obiceiurile i tradiiile variind foarte mult ntre municipii, orae i provincii. Componente importante ale culturii chineze include literatur, muzic, arte vizuale, artele martiale, buctrie. Dei China a fost mult timp asociat cu artele martiale, sport n China de azi const ntr-o varietate de sporturi competitive jucat n China, inclusiv n China continental, Hong Kong i Macao. Cultura tradiional chinez n ceea ce fizic de fitness ca un aspect important, i, ncepnd cu secolul 20, un numr mare de activiti sportive, att de Vest i n mod tradiional chinez, sunt populare n China.ar are propria naional quadrennial multi-eveniment sportiv similar Jocurilor Olimpice, Jocurile Naionale din Republica Popular Chinez. Imaginea destinaiei analizate n rndul turitilor internaionali Cu o valoare estimata de 300 de milioane de jucatori, ping-pong este cel mai mare sportul amator de agrement n China de astzi. Cuju, o forma antica de fotbal din ChinaBadminton, fotbal, baschet i ping-pong sunt principalele sportive din China. nainte de 1990, sportului n China, ca i n alte ri, a fost complet finanat de guvern. Unii sportivi de top au renuntat la nlimea carierei lor, deoarece acestea au fost nesigur despre viaa dup pensionare.Situaia a nceput s se schimbe n 1994, cnd chinez de fotbal a devenit primul sportiv de a lua drumul profesionalizarea i reforme n urma lor similare au fost efectuate n baschet, volei, ping-pong i weiqi. Procesul a adus cu ea de comercializare; asociaiile

10

China 2012

sportive au devenit scop lucrativ entiti i un sistem de club de luat fiin; ligile profesioniste format, mbuntirea mediului de sport din China, i de sisteme comerciale de management a luat forma. Profesionalizarea de sport a ncurajat apariia unei piee de management sportiv i de afaceri, sisteme structurate. Sporturi operaiuni de club acoper n prezent vnzri de bilete, publicitate, transferuri de club, meciuri comerciale, de difuzare a programelor de televiziune i alte activiti comerciale. Un alt aspect al reformei este c unele sportivii chinezi s-au alturat ligile strine profesionale.

2. Analiza competivitii Chinei n sectorul Turismului i Cltoriilor (T&C)

ntr-un clasament al competivitii, n sectorul turism si cltorii, China ocup n anul 2009 locul 47, cu 8 locuri mai n jos dect n anul 2011, avnd un punctaj total de 4,33. Dac n primele dou din cele trei sectoare imporntate, China nu strlucete, ea recupereaz n ultima parte, unde n sectorul resurse umane, culturale i naturale, ocup locul 12 n lume, cu un scor de 5,01. Celelalte dou sectoare sunt cadrul de funcionare i oraganizare al sectorului T&C i infrastructura i mediul de afaceri, unde

11

China 2012

China ocup locurile 88 i 59, cu un scor total de 4,24 , respectiv 3,73. Se poate spune c China sttea ceva mai ru n anul 2009 fa de anul 2011.

ntr-o alt analiz despre acelai clasamet al competivitii n sectorul T&C, dar de aceast dat pe anul 2011, China ocup locul 39, cu 8 locuri mai sus fa de 2009, cu un scor total de 4,47. Aceast poziie se datoreaz faptului c n fiecare din cele trei sectoare analizate punctajul a crescut. Cu locul 71 n sectorul cadrului de funcionare i oraganizare al T &C, i locul 64 n secotorul infrastructurii i al mediului de afaceri, avnd un punctaj de 4,52 respectiv 3,84, China nu se poate luda cu un progres prea mare n aceste sectoare. Singurul sector care nc ajut, este cel al resurselor umane, culturale i naturale unde locul ocupat este 12, att in anul 2009 ct i n anul 2011. , cu un punctaj destul de apropiat de cel din 2009, si anume 5,06. Dac aceast ar i-ar mbuntii primele dou sectoare mai sus amintite, care influeneaz negativ, atunci se poate spune c China ar avea un avantaj competitiv. ns momentan, aceast poziie(39) nu i ofer Chinei un avantaj prea competitiv.

12

China 2012

2.1. Cadrul de funcionare i organizare a sectorului T&C

Din tabelul de mai sus se poate observa c China ocup locul 71 din 139 de ri privind cadrul de funcionare i organizare cu un scor de 4,52. Cea mai bun poziionare a Chinei este n sectorul prioritizrii industriei T&C aflndu-se pe locul 35 cu un scor de 5,08 din maxim 7. Cea mai slab poziionare o regsim n sectorul sntii i igienei, locul 96, cu un scor de 3,89. n tabelul de mai sus se mai poate observa Romnia, care se situeaz pe locul 51, cu 20 de locuri mai sus dect China, cu un scor de 4,85. n ceea ce privete reglementrile i politicile legislative putem observa, cu uurin, faptul c China ocup poziia a 83-a n context internaional, avnd un scor de 4,33, i se afl la o distan considerabil de liderul mondial, Singapore, al crui scor este de 6,00, iar Romnia obine poziia 63 cu un scor de 4,46.

13

China 2012

La capitolul dezvoltarea mediului liderul mondial este Suedia, cu un scor de 6,26, China se nscrie n context international cu un scor de 4,21 pe poziia a 95-a, iar Romnia ocup poziia 50, avnd un scor de 4,82. n sectorul securitate i siguran China se afl pe o poziie defavorabil comparnd-o cu cea a Romniei, care ocup locul 35 cu un scor de 5,45, China fiind doar pe locul 58 cu un scor de 5,09. n sectorul snatii si igienei China ocup locul 96 cu un punctaj de 3,89 iar Romnia ocup locul 59 , cu un punctaj de 5,1 . n prioritizarea industriei T&C China ocup poziia 35, cu un scor de 5,08, iar Romnia fiind pe locul 80 cu un scor de 4,43. Dup aceast analiz se poate observa c Romnia este peste China aproape n toate sectoarele, mai puin in sectorul prioritizrii industriei T&C. 2.2. Economia i infrastructura sectorului T&C

14

China 2012

Privind lucrurile n ansamblu statistica n domeniu ne relev faptul c per total China se afl pe locul 64 la subcapitolul economia i infrastructura sectorului T&C, cu scorul de 3,84, iar Romnia pe locul 66, cu scorul de 3,80. n primul rnd, n privina infrastructurii transportului aerian, observm faptul c China se afl la o distan considerabil de Romnia, care deine locul 81 si un scor 2,76, n timp ce China se afl pe poziia 35 cu scorul de 4,24. n ceea ce privete infrastructura transportului rutier, putem observa c i n acest sector China st mai bine dect Romnia, aflndu-se pe locul 59 cu un scor de 4,05, respectiv locul 101 cu un scor de 3,06, ale Romniei. La infrastructura turistic China ocup locul 95 cu scorul de 2,52, acesta fiind cel mai slab scor i cea mai slab poziie din subcapitolul economia i infrastructura sectorului T&C. Romnia ocup locul 38 cu 4,99. La infrastructura ICT China ocup locul 73 cu un scor de 3.15. Romnia deine un loc mai bun dect China, locul 49 si un scor de 3,75. La sectorul competivitatea preurilor in sectorul T&C, China se afl pe locul 24 cu un scor de 5,12, fiind cea mai bun poziie din subcapitolul economia i infrastructura sectorului T&C. Romnia se afl pe locul 80 cu un scor de 4,46. Analiznd faptele prezentate mai sus, putem spune c n cadrul economiei i infrastructurii turismului i cltoriilor, China ocup locul 64 cu un scor de 3,84 la nivel mondial, n principal datorit sectorului infrastructur turistic, care o indeparteaz de primele 50 de locuri. Este de remarcat faptul c, la analiza componentelor, sectorul infrastructura transportului aerian i competivitatea preurilor, China st ceva mai bine, acest lucru nu este suficient pentru ai oferii rii un avantaj competitiv in faa unor ri.

15

China 2012

2.3. Resursele naturale, culturale i umane implicate n sectorul T&C

Dup cum se poate observa n tabelul de mai sus, China ocup locul 12 cu un punctaj de 5,06 din cele 139 de ri analizate. Este cea mai bun clasare din cele trei subcapitole analizate. Cel mai bun scor China l obine n sectorul de resurse naturale de 5,48, fiind situat pe un veritabil loc 5, sub ri cum ar fi Brazilia care se situeaz pe locul 1, Tanzania cu locul 2, USA pe locul 3, respectiv Australia de pe locul 4 . Nu putem spune acelai lucru i n sectorul afinitatea pentru turism i cltorii, aici China ocupnd locul 124 cu un scor de 4,05, acesta fiind sectorul n care China este cel mai prost clasat. Romnia n urma acestei analizei ocup locul 66 cu un scor de 3,84, ceea ce ne relev faptul c China conduce detaat in faa Romniei. Referindu-ne la capitatul uman pe care l deine fiecare ar, i anume disponibiliatatea forei de munc, China ocup locul 39 cu un scor de 5,18, iar Romnia locul 63 cu un scor de 4,93.

16

China 2012

Un sector la care China este depit de Romnia este reprezentat de afinitatea pentru turism i cltorii, unde China ocup locul 124 cu scorul de 4,05, respectiv Romnia pe locul 95 avnd scorul de 4,42. Acesta fiin singurul sector din aceast analiz n care Romnia o subclaseaz pe China. Sectorul care face diferena cea mai semnificativ n acest clasament este cel al resurselor naturale, unde China ocup locul 5 cu scorul de 5,48, iar Romnia locul 94 cu scorul de 2,69. n ceea ce privete resursele culturale, locul 16 ocupat de China, cu punctajul de 5,53 i ofer un avantaj n faa Romaniei, care ocup locul 41, cu un punctaj de 3,33. Se poate spune de aceast dat c la acest capitol, China ocupnd locul 5 la nivel mondial are un avantaj competitiv faa de multe alte ri analizate.

Grafic 1: China

17

China 2012

Grafic 2: Romnia

Prin compararea celor dou grafice se poate observa faptul c cele dou ri sunt destul de echilibrate ntre ele. Dac una dintre ele este mai bun ntr-un sector, cealalt este mai bun n altul. De exemplu n sectorul cadrul de reglementare a T&C Romnia ocup locul 51 avnd un scor de 4,5, n timp ce China ocup locul 71, cu 20 de locuri sub Romnia, cu un scor de 4,5. n ceea ce privete sectorul al doilea, infrastructura i mediul de afaceri cele dou ri au acelai scor de 3,8. Diferena fiind locul ocupat n clasament, Romnia ocupnd locul 66 iar China locul 64. Dac n primul sector analizat Romnia era situat peste China, iar n al doilea aveau acelai punctaj, n sectorul trei resurse naturale, culturale i umane, Romnia se afl cu 42 de locuri sub China, poziionndu-se pe locul 66, n timp ce China se situeaz pe locul 12, fiind cea mai bun clasare din cele trei sectoare.

18

China 2012

3.Analiza dimensiunii economice a turismului internaional a rii

3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaionale Conform OMT (Organizatia Mondiala a Turismului), China a ocupat anul trecut locul 3 in clasamentul marilor destinatii turistice, devasand Spania, Franta ocupand tot primul loc, urmata de Statele Unite ale Americii. Statul chinez a atras 55,98 milioane de turisti in anul 2011, in crestere cu 10% fata de 2010. n niciun caz China nu este sinonim cu ideea de relaxare. Din contr, un sejur n aceast ar este un adevrat maraton, mai ales pentru cei care aleg varianta unui circuit n dou ri. Preurile sunt ns mult mai mari dect pentru un simplu pachet turistic. Un circuit de dou sptmni n China i Hong Kong cost n jur de 2.500 de euro, n timp ce 18 zile n Mongolia, Coreea i China se vnd cu cel puin 2.400 de euro. Reprezentanii ageniilor le recomand celor care viseaz s ajung n aceast ar s profite de reducerile oferite prin rezervrile timpurii. O alt variant un pic mai ieftin este cumprarea unui pachet turistic de tip last minute, care poate reduce preul cu cteva procente. China, a treia destinaie turistic din lume, a reuit s atrag anul trecut cteva mii de turiti din Romnia, n ciuda preurilor care depesc cu mult puterea de cumprare a unui romn mediu. O performan bun, spun consultanii de turism, n condiiile n care un sejur de o sptmn n ara Marelui Zid cost n medie 1.400 - 1.600 de euro, cu tot cu biletul de avion. Mai trebuie adugat viza turistic, care se obine de la Ambasada Chinei n aproximativ cinci zile i cost n jur de 100 de dolari. Furniture China este un targ care a atras lumea mobile la Shanghai, devenind n ultimii ani o destinaie aproape obligatorie pentru cei ce doresc s rmn la curent cu ce se ntmpl n cea mai mare ar exportatoare de mobil din lume. Dac lum n considerare faptul c 26% din vizitatorii externi au sosit din Europa, ne vom reaminti numaidect: mobila produs n China este n continuare exportat n cantiti mari n rile europene, acest lucru influennd att afacerile exportatorilor romni, ct i vnzrile de mobil pe piaa intern. Principalele zone turistice si cele mai vizitate de cei care ajung in China sunt: In jur de 300 milioane de chinezi folosesc bicicleta ca mijloc de transport,pentru plimbari in natura, accesibile de asemenea si pentru turisti, iar magazinele de unde se pot inchiria se gasesc peste tot. Traseele de ciclism populare includ portiuni din Marele Zid si Guillin si Yangshuo din provincia Guanxi. Minunile naturale ale Chinei includ Rezervatia Naturala Qomolangma din Tibet, in jurul Everestului si locurile aflate si pe lista de patrimoniu mondial UNESCO, precum parcul montan Taishan, stancile invaluite in ceata ale muntilor Huangshan, muntele budist Emei Shan si lacurile si cascadele din valea Jiuzhaigou. Campingul Everest din Tibet este una dintre cele mai populare destinatii. Alte locatii includ platoul

19

China 2012

muntos Qinghai-Tibet, Defileul Tigrului din Yunnan si portiuni de-a lungul Marelui Zid. Cei mai inalti munti din lume - Himalaya de la granita de sud a Tibetului, Everest sau Qomolangma la 8.848m inaltime si Namcha Barwa la 7.756m, in jurul caruia raul Brahmaputra a sapat un defileu fantastic pentru a patrunde in India. Alpinismul este un sport aflat in dezvoltare in China. Muntii carstici stancosi din provincia Guangxi au devenit un magnet pentru cataratori, oferind trasee pentru toata lumea, iar unele baruri chiar au ziduri de catarare. Pestera Dragonul Galben din Zhangjiajie, cea mai mare din Asia, sau pesteri mai populare, precum Flautul si Coroana Rosie din Guilin si Pestera de Argint din Yangshuo - stalactitele si stalagmitele de aici sunt luminate de neoane multicolore. Aflata pe insula Hainan de pe coasta de sud, Sanya este una dintre cele mai noi statiuni ale Chinei, cu hoteluri internationale, plaje cu nisip fin, terenuri de golf, cocotieri si sporturi nautice. vechea arta tai chi cuprinde o serie de miscari lente ce antreneaza intreg corpul si se concentreaza pe puterea mintii. Tai chi este practicat dimineata devreme in toata China, cel mai popular loc fiind Parcul Beihai din Beijing. Orasul Interzis, oficial Muzeul Palat, palatul imperial al imparatilor Ming si Qing vreme de 500 de ani si cel mai mare loc istoric al Chinei, cu sali, palate si gradini fabuloase. Piata Tiananmen este cea mai mare piata publica din lume. Alte atractii ale Beijingului includ Templul Cerului din secolul XV, statiunea imperiala Palatul de Vara, portile zidurilor orasului, aleile si curtile traditionale hutong si frumosul parc Beihai. Impresionantul Zid Chinezesc a fost construit in 2.000 de ani si se intinde pe mai mult de 5.400km. Sectiunea restaurata Badaling are 8m inaltime si 6m latime, fiind cea mai apropiata de Beijing, la 70km. Viata salbatica unica - parcurile vechi si padurile din bambus din provincia Sichuan sunt ultimele fortarete ale ursului panda urias, o specie pe cale de disparitie. Pot fi urmarite de aproape aceste animale in centrul de cercetare si inmultire dedicat lor si intr-o excursie de o zi la sanctuarul de pe munte, in Wolong. 3.2. Impactul economic al turismului internaional Sectorul T&C reprezinta o parte foarte importanta din economia multor tari din intreaga lume, atat prin impactul sau direct avut asupra economiei tarii respective, dar si prin intreaga industrie care este sustinuta de resursele si factorii implicati in acest sector. Atunci cand vorbim de impactul sau contributia directa pe care sectorul T&C le are asupra economiei unei tari vorbim in general despre resursele utilizate pentru cazarea turistilor, transportul acestora, delectarea lor si oportunitatile de business oferite. De asemenea sectorul T&C este sustinut de o intreaga industrie care cuprinde in

20

China 2012

special domeniul hotelier si cel de catering, dar in acelasitimp o mare importanta are si infrastructura necesara dezvoltarii turismului si partea de retail. Toata aceasta industrie a turismului trebuie sustinuta cu fonduri uriase. Aceste fonduri vin in mare parte din partea locuitorilor tarii respective prin taxele si darile la stat, din mediul de afaceri prin intermediul investitiilor si bineinteles din partea Guvernului tarii respective care aloca fonduri pentru dezvoltarea acestui sector. Bineinteles o contributie importanta la sustinerea turismului o au chiar turistii straini si cei rezidenti.

21

China 2012

Contributia directa a sectorului T&C la PIB-ul Chinei

Contributia directa a sectorului de turism la PIB-ul Chinei este estimata a fi, in anul 2011, de 1.173 miliarde de CNY cu o crestere de 2,6% din PIB, ajungandu-se in anul 2022 la suma de 1.287,4 miliarde CNY. Aceste valori reflecta in primul rand activitatea economica generate de industria hoteliera, agentiile de turism si cele aeriene, dar in acelasi timp include si veniturile realizate de restaurantele sau industriile de agrement acestea fiind sustinute direct de catre turisti.

Contributia totala a sectorului T&C la PIB

22

China 2012

Contributia totala a sectorului T&C la PIB a atins in anul 2011 suma de 4.155,5 miliarde CNY, cu o crestere de 9,2% din PIB, si se asteapta ca in 2012 sa creasca cu 9,5% atingand suma de 4.550,3 miliarde de CNY. Pentru 2022 se prevede ca va avea loc o crestere cu 9,2%, ajungand la suma de 10.976,1 miliarde CNY.

Contribuia directa sectorului T&C la populaia ocupat

Contributia directa a sectorului T&C la populatia ocupata si cea active reprezinta in mare parte numarul de locuri de munca pe care sectorul turistic le genereaza, respectiv numarul de persoane care lucreaza in turism. In China sectorul T&C este asteptat sa genereze 22.081.500 locuri de munca in anul 2011, aceasta cifra reprezentand 2.9% din populatia lucratoare a Chinei. Aceasta cifra surprinde numarul angajatilor in domeniul hotelier, agentii de turism, agentii aeriene si alte servicii de transport excluzand transportul in comun. Estimarile arata ca in anul 2022 se va ajunge la un total de 26.389.000 de persoane care vor munci in sectorul T&C, o crestere de 1.6% in urmatorii 10 ani.

23

China 2012

Contributia totala a sectorului T&C la populatia ocupata

Contributia totala a sectorului T&C la populatia ocupata in China, aici incluzandu-se si impactul avut de activitatile expuse mai sus asupra altor sectoare economice, se asteapta sa fie la un total de 61.937.000 locuri de munca in anul 2012, o crestere cu 2.2% fata de 2011. Se asteapta sa creasca pana in anul 2022 la 63.310.500 de locuri de munca sustinute de sectorul turistic, crescand cu un procent de 3.3% de-a lungul acestei perioade. Exporturile vizitatorilor

24

China 2012

Exporturile vizitatorilor surprinde in mare parte cheltuielile facute de catre acestia in interiorul Chinei incluzand aici atat cheltuielile facute de catre simplii turisti in excursiile de agrement si cheltuielile cu transportul cat si fondurile aduse in interiorul tarii de catre afacerile realizate de catre turistii straini. China a atras in anul 2012, 60.827.000 de turisti internationali, generand 328,4 miliarde de CNY in special din cheltuielile acestora in tara incluzand si cheltuielile de transport. In anul 2022 se prevede un numar de 109.506.000 turisti care vor vizita China, o crestere de 6,4% pe an care va genera incasari din cheltuielile turistilor de 657,3 miliarde de CNY.

Investiiile din sectorul T&C

Se asteapta ca sectorul T&C sa atraga in anul 2011 investitii in valoare de 624 miliarde de CNY, continuand apoi cu o crestere anuala de 6.4% pana in anul 2012 si 9.2% pana in anul 2022. Se ajunge apoi la suma de 604,5 miliarde CNY in 2022. Investitiile straine vor creste de la 3.1% in 2012, la 3.9% in 2022.

25

China 2012

Analiza pozitiei tarii comparative cu vecinii sai si a valorilor sale cu cele ale mediei mondiale

Se poate observa ca locul 1 este ocupat de China in ceea ce priveste forta de munca, Statele Unite o depaseste la celelalte capitol in media mondiala, China ocupand locul al 2-lea, ceea ce ii ofera un avantaj competitiv fata de principalii sai vecini. Tarile care poate concura cu China la aceste capitole, sunt Japonia si India, iar la exporturile vizitatorilor Thailanda.

26

China 2012

3.3. Analiza comparativ a impactului economic al T&C rii China Date sintetice estimate i previzionate privind impactul economic al Turismului i Cltoriilor n China 2011 2022
Contribuia direct la PIB Contribuia total la PIB Contribuia direct la fora de munc Contribuia total la fora de munc Exporturile vizitatorilor Cheltuielile turitilor interni Turism leisure Turism business Investiii de capital Miliarde %total CNY 1.1373,0 2.6 4.155,5 9.2 22.081 2.9 61.937 328.4 2.246.1 2.009.1 775.5 624.0 8.1 2.4 5.3 4.1.4 1.7 3.1
Rata de cretere

9.7 9.5 1.9 2.2 7.4 9.9 10.4 7,6 3,5

Miliarde %total CNY 3.100.5 3.1 10.976.1 10.8 26.389 3.3 87.585 657.3 6.574.6 5.541.6 1.760.3 1.604.5 10.9 2.5 6.5 5.5 1.7 3.9

Rata de cretere

9.2 9.2 1.6 3.3 6.4 9.4 9.6 7.7 9.2

Date sintetice estimate i previzionate privind impactul economic al Turismului i Cltoriilor n Romnia 2011 2021
RON %total Rata de cretere RON %total Rata de cretere Contribuia direct la PIB 9,6 1,9 11,3 20,3 2,4 7,7 Contribuia total la PIB 22,5 4,5 6,2 42,8 5,0 5,0 Contribuia direct la fora de munc 239,0 2,8 1,9 301,0 3,4 3,4 Contribuia total la fora de munc 446,0 5,2 -0,5 535,0 6,0 6,0 Exporturile vizitatorilor 7,0 3,3 14,1 16,1 3,9 3,9 Cheltuielile turitilor interni 9,9 2,0 4,6 19,0 2,2 2,2 Turism leisure 17,3 3,4 8,8 35,7 4,2 4,2 Turism business 1,1 0,2 3,7 2,6 0,3 0,3 11,2 7,4 -0,2 23,5 7,7 7,7 Investiii de capital
Sursa: Romania-Travel and Tourism Economic Impact-2011, disponibil la www.wttc.org

In ceea ce priveste contributia directa la PIB a sectorului T&C, China se situeaza mult mai bine decat Romania. Contributia, in procente, a Chinei este de 2.6% ridicandu-se la cifra de 1.1373,0 miliarde CNY, in timp ce in Romania contributia sectorului turistic la PIB este de 1.9% (9.6 miliarde euro).Contributia directa la numarul de angajati este de 2.9% in China si 2.8% in Romania in 2011. Din punct de vedere al contributiei totale la numarul de angajati, China are un procent de 8.1% din populatie, in timp ce Romania 5.2% din populatia angajata. Investitiile din sectorul T&C au o contributie de 3.1% in China, respective7.4% in Romania. Exporturile vizitatorilor au o pondere de 2.4% in Brazilia , respectiv 3.3% n Romnia.

27

China 2012

Date sintetice estimate i previzionate privind impactul economic al Turismului i Cltoriilor la nivel mondial- China
2011 Miliarde$ Contribuia direct la PIB Contribuia total la PIB Contribuia direct la fora de munc Contribuia total la fora de munc Exporturile vizitatorilor Cheltuielile turitilor interni Turism leisure Turism business Investiii de capital 1.173,0 4.155,5 22.081 61.937 328.4 2.426,1 2.009.1 775,5 624,0 %total 2,6 9,2 2,9 8,1 2,4 5,3 4,4 1,7 3,1
Rata de cretere

2022 Miliarde$ 3.100,5 10.976,1 26.389 87.585 657,3 6.574,6 5.541,6 1.760,3 1.604,5 %total 3,1 10,8 3,3 10,9 2,5 6,5 5,5 1,7 3,9
Rata de cretere

9,7 9,5 1,9 2,2 7,4 9,9 10,4 7,6 6,4

9,2 9,2 1,6 3,3 6,4 9,4 9,6 7,7 9,2

Date sintetice estimate i previzionate privind impactul economic al Turismului i Cltoriilor la nivel mondial- Romania
2011 Miliarde$ Contribuia direct la PIB Contribuia total la PIB Contribuia direct la fora de munc Contribuia total la fora de munc Exporturile vizitatorilor Cheltuielile turitilor interni Turism leisure Turism business Investiii de capital 1850,0 5991,9 99048,0 258592,0 1163,0 22637,0 2963,0 899,0 651,0 %total 2,8 9,1 3,4 8,8 5,7 4,0 4,5 1,4 4,5
Rata de cretere

2021 Miliarde$ 2861,0 9226,9 120427,0 323826,0 1789,0 4128,0 4604,0 1402,0 1124,0 %total 2,9 9,6 3,6 9,7 4,7 4,3 4,7 1,5 4,6
Rata de cretere

4,5 3,9 3,0 3,2 5,5 3,8 3,8 6,1 4,6

4,2 4,2 2,0 2,3 4,3 4,3 4,3 4,3 5,4

Sursa: Romania-Travel and Tourism Economic Impact-2011, disponibil la www.wttc.org

Pentru anul 2022 contributia directa la PIB a Chinei a fost de 3100,5 miliarde de dolari, ceeea ce reprezinta un procent de 3,1% din total. O crestere fata de anul 2011, unde China avea 1.173 miliarde de dolari. In anul 2011 contributia directa a Romaniei la PIB a fost de 1850,0 miliarde de dolarin, cu 2.8%, putin peste nivelul Chinei. Din punct de vedere al fortei de munca, contributia directa a Chinei pe anul 2011 este de 22.081 miliarde dolari, avand un procent de 2.9%, iar Romania are 99048,0 miliarde dolari, cu mult mai mult decat China. La capitolul investitii de capital, China are pe anul 2011, 624 miliarde dolari, iar Romania 651 miliarde dolari, cu procente diferite de 3,1% si 4,5%, iar pe anul 2022 China are 1.604,5 miliarde dolari, in timp ce Romania pe anul 2021 are 1124 miliarde dolari.

28

China 2012

Contribuia economic a Sectorului Turismul i Cltoriilor n China

(valori exprimate n miliarde CNY) 1. Exporturile vizitatorilor (exportul de turism) 2. Cheltuielile turismului intern 3. Consumul interior de turism (1+2+chelt.individuale guvernamentale) 4. Cheltuielile realizate de furnizorii de turism (oferta turistic) 5. Contribuia direct a T&C la PIB (3+4) 6. Cheltuielile intermediarilor turistici interni 7. Investiiile de capital 8. Cheltuielile gvernamentale colective 9. Bunuri importate prin cheltuieli indirecte 10. Cheltuieli induse 11. Contribuia total a T&C la PIB (5+6+7+8+9+10) 12. Contribuia direct a T&C la ocuparea forei de munc (numr de angajai n mii) 13. Contribuia total a T&C la ocuparea forei de munc (numr de angajai n mii) 14. Cheltuielile cu turismul emitent 2012 (valoare estimat) 361,2 2730,0 3124,5 -1806,3 1318,1 1698,9 679,6 228,9 -152,1 8857 4659,1 22500,2 63310,7 319,6 2022 (valoare prognozat) 858,1 8582,8 9532,2 -5484,6 4047,6 5216,8 2094,6 628,5 -361,1 2702,5 14328,8 26389,3 87585,3 869,5

Tabelul X. Contribuia economic a Sectorului Turismul i Cltoriilor n Romnia

(valori exprimate n miliarde RON) 1. Exporturile vizitatorilor (exportul de turism) 2. Cheltuielile turismului intern 3. Consumul interior de turism (1+2+chelt.individuale guvernamentale) 4. Cheltuielile realizate de furnizorii de turism (oferta turistic) 5. Contribuia direct a T&C la PIB (3+4) 6. Cheltuielile intermediarilor turistici interni 7. Investiiile de capital 8. Cheltuielile gvernamentale colective 9. Bunuri importate prin cheltuieli indirecte 10. Cheltuieli induse 11. Contribuia total a T&C la PIB (5+6+7+8+9+10) 12. Contribuia direct a T&C la ocuparea forei de munc (numr de angajai n mii) 13. Contribuia total a T&C la ocuparea forei de munc (numr de angajai n mii) 14. Cheltuielile cu turismul emitent 15. Sosori ale Turitilor internationali (n mii) 2011(valoare estimat) 7,0 9,9 17,1 -8,7 9,6 8,7 11,2 1,1 -12,2 4,1 22,5 238,8 446,4 8,2 1266 2021(valoare prognozat) 21,5 25,3 47,3 -24,1 27,0 24,4 31,4 2,1 -37,6 9,8 57,2 300,9 535,4 21,3 2390

Sursa: Romania-Travel and Tourism Economic Impact-2011, disponibil la www.wttc.org

29

China 2012

Pe anul 2011 Romania a avut un consum interior de turism de 17,1 miliarde, in timp ce Chinei i s-a estimat ca va avea pe anul 2012 un consum interior de turism de 3124,5 miliarde. Pentru anul 2021 pentru Romania valoarea prognozata va fi de 47,3 miliarde, iar la China pe anul 2022 va fi de 9532,2 miliarde. Se estimeaza ca pentru anul 2021 pentru Romania, vor sosi in medie 2390 de mii de turisti internationali, aproximativ de 3 ori mai mult decat in anul 2011.

Va Multumim!

30