Sunteți pe pagina 1din 22

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMERT

Lucrare de Diploma

Evolutia serviciilor de telecomunicatii oferite de Vodafone in Romania si implicatii economico- sociale

Coordonator:

Autor:

Bucuresti, 2007

Cuprins
Introducere..............................................................................................................pag. 3 1) Servicii de telecomunicatii...............................................................................pag. 4 1.1) Notiuni de servicii de telecomunicatii.................................................pag. 4 1.2) Serviciile de telecomunicatii in Romania............................................pag. 6 2) Calitatea serviciilor de telecomunicatii in Romania..........................................pag. 9 2.1) Analiza swot a sectorului de telecomunicaii din Romnia...............pag. 10 2.2) Indicatorii specifici ai serviciilor de telecomunicatii........................pag. 15 2.3) Evaluarea calitatii serviciilor pe baza indicatorilor specifici.............pag. 18 Concluzii...............................................................................................................pag. 22 Bibliografie...........................................................................................................pag. 23 Anexe....................................................................................................................pag. 24

Introducere
Din 1876, anul in care Alexander Graham Bell si Elisha Gray au inventat un aparat care era capabil sa transmita vocea unui om puternic pe o distanta de 150 de metri, telefonul a traversat o era la sfarsitul careia a devenit aproape nelipsit din casele oamenilor in intreaga lume. Concomitent telecomunicatiile au devenit industrie, una care in prezent e cifrata la 1.78 trilioane $, adica 3% din produsul global brut pe plan mondial. Unul din sectoarele cele mai dinamice atat la nivel mondial, cat si in Romania il constituie fara indoiala sectorul telecomunicatiilor mobile. Primul sistem de telefonie celulara a fos lansat in 1979 in SUA si se numea AMPS Advanced Mobile Phone Service. In Europa primul sistem de telefonie celulara a fost implementat in Suedia in anul 1981 si se numea NMT - Nordic Mobile Telephone Ritmul de inovatie tehnologica constituie supoitui pentru evolutia raportului calitatepret in favoarea consumatorului final si, implicit, in consolidarea pozitiei concurentiale a sectorului in ansamblul sau in raport cu sectoarele concurente: telefonia fixa, transmisii prin cablu si, mai nou, aparatele foto clasice. In unele tari, rata de penetrare a telecomunicatiilor mobile a atins valori incredibile cel putin la o prima citire: peste 100% in Cehia, pentru a da un singur exemplu. Rata de penetrare a sistemelor de telefonie fix sau mobil pe piaa de telecomunicaii din Romnia este net inferioar ( cca 70%) celorlalte ri din Europa Central i de Est datorita in primul rand decalajului tehnologic si al nivelului de trai scazut fata de tarile dezvoltate.

-2-

Ma voi rezuma la prezentarea pe larg a serviciilor mobile de telecomunicatii (atingand doar aspectele esentiale ale telecomunicatiei fixe), intrucat constituie subiectul pricipal al lucrarii.

1) Servicii de telecomunicatii
Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale, inscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii. Serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii. Baza fizica a tuturor transmisiilor efectuate in telecomunicatii o constituie undele electromagnetice, ce reprezinta suportul fizic de transmisie al informatiei. Sistemele de comunicare au evoluat de la telegraf, trecand prin sistemele de telefonie fixa si sisteme de comunicatii radio( initial utilizate de catre armata, aveau costuri mari), pana la radiotelefonie si sisteme operationale de transmisie prin satelit ca INMARSAT sau sisteme de comuncare , informare si pozitionare precum GPS ( Global Position System). In timp ce la comunicatiile fixe transmisia informatiei se realizeaza prin circuite de comutare (evoluand de la analogice la cele digitale), telecomunicatiile mobile folosesc drept agenti undele radio si undele sonore, transmisia fiind asigurata de antene si echipamente speciale.

1.1) Notiuni de servicii de telecomunicatii

-3-

In cadrul retelelor de telefonie fixa prezinta imporata tipul semalului transmis pe firul de cupru, in prezent realizandu-se o modernizare a tuturor centralelor analogice( capacitate de tranmisie limitata la voce) si anume trecerea la semnalul digital ce presupune extinderea majora a capacitatii liniilor. O retea de telefonie mobila se poate imagina ca fiind un fagure de miere. Deplasarea unui utilizator pe o anumita ruta presupune deplasarea dintr-o celula in alta. Scopul principal al retelei GSM este de a asigura continuitatea apelului, cu un nivel adecvat de calitate, de aceea echipamentele de intretinere si inregistrare monitorizeaza la anumite intervale de timp miscarile statiilor mobile ( telefon cu SIM (Subscriber Identiti Module) activ) chiar daca acestea nu sunt folosite, dar sunt in modul stand-by. Cand un apel este in desfasurare la limita sferei de acoperire a celulei respective (ex: utilizator in miscare), el poate scadea calitatea transmisiei fata de limita calitativ specificata, insa prin monitorizarea pozitiilor este posibil transferul automat de la o celula la alta. Acest proces poara denumirea de HANDOVER. In reteaua GSM, de-a lungul unei convorbiri , statia mobila statia mobila monitorizeaza toate antenele inconjuratoare si trimite continuu rapoarte despre puterea semnalului acestora catre un echipament de control. Aceste rapoarte trimise controler-ului duc la adoptarea unei decizii optime in momentul in care este initiat procesul de handover si alegerea unei noi celule. Viteza de prelucrare a datelor si desfasurarea tuturor acestor procese este foarte mare, practic insesizabil pentru utilizator. Securizarea transmisiei este pe deplin asigurata prin folosirea tuturor metodelor de codare digitala. Partea radio din telefon ( emisie- receptie) si antena ( statia de baza emisie receptie) folosesc coduri de criptare-decriptare a datelor conversatiei si digitalizarea acestora impreuna cu vocea. Aceasta criptare face practic imposibil pentru orice sistem de interceptare ascultarea, descifrarea si inregistrarea convorbirii sau datelor conversatiei. Una dintre caracteristicile tehnice ale telefoanelor mobile este nivelul de radiatii emis SAR (Specific Absorbtion Rate), ce reprezinta cantitatea de energie corespunzatoare undei de radiofrecventa absorbita de corpul uman in timpul utilizarii telefonului. Valoarea maxima admisa a SAR este de 2W/kg. Inca din 1992 se manifesta o ingrijorare privind efectele nefaste ale telefonelor mobile asupra sanatatii. Radiatia in radio-comunicatii este emisia de energie sub forma de unde electromagnetice. Toate echipamenetele ce folosesc unde radio produc radiatii neionizate ( caldura), iar telefoanele mobile nu fac exceptii de la acest lucru. Nu este demonstrat insa stiintific ca radiatiile emise de retelele si aparatele telefonice GSM provoaca daune sanatatii. In studii efectuate in Marea Britanie asupra efectelor radiatiei electromagnetice ai expunerea in campuri elctromagnetice, Comitetul International de Radiatii Neionizate si Comisia Nationala de Protectie Radiologica au concluzionat: ''Sunt dovezi insuficiente pentru a sprijini existenta oricarui efect pe termen lung (ex:cancer) la toate nivelele de dezvoltare biologica" Practic telefoanele mobile nu sunt mai periculoase pentru sanatate decat aparatele radio FM sau televiziunea si sunt mult mai putin periculoase decat cuptoarele cu microunde.

-4-

De asemenea Organizatia Mondiala a Sanatatii a certificat ca nivelul de radiatii emis de catre aparatura si echipamentele radio GSM este cu mult sub nivelul mediu de radiatii acceptat de normele internationale ( de 8 ori mai mic ). Transmisiile radio pot interfera cu cateva tipuri de aparate electrocasnice, cele mai susceptibile fiind echipamentele personale audio, aparatele auditive sau dispozitive electronice pentru cardiaci. Totusi pentru a preveni anumite fenomene este recomandat a nu se folosi telefoanele mobile in salile de reanimare sau langa dispozitive de mentinere a vietii , benzinarii, aeroporturi, aeronave sau alte locuri unde pot provoca reactii din partea aparaturii electrocasnice sensibile la astfel de unde.

Principalele sisteme utilizate in telecomunicatia mobila cuprind urmatoarele standarde: GSM 900 Mhz: - Standard pan-European functionabil din 1991, bazat pe tehnologie digitala de telecomunicatii. Acest standard are aplicatii diverse in foarte multe domenii de utilizare: telefonie, transmisii de date si fax, mesaje scrise, servicii suplimentare( mesagerie vocala, apel in asteptare, multiparty, etc), roaming, wap, acces internet DCS 1800 Mhz: DIgital Cellular System - 1800 Mhz lansat in 1900 in Marea Britanie. Acest sistemeste si el raspandit in majoritatea tarilor din Europa. Prezinta aceleasi implicatii si tehnologii ca si GSM - 900 Mhz, singura diferenta este ca functioneaza pe alta banda de frecventa.

PCS 1900 Mhz: - Personal Communications Services - 1900 Mhz. Acest sistem este un concept privind comunicatiile mobile personale folosite in SUA pentru trecerea de la sistemul de comunicatie analog la cel digital pe suportul unor retele telefonice analogice;

UMTS 2000 Mhz: - Universal Mobile Telecomunications System (UMTS) este urmatoarea generatie de telefonie celulara, standardizata de organizatii internationale de standardizare , precum Third Generation Partnership Project (3GPP) si International Telecomunications Union (ITU). ITU clasifica UMTS ca tehnologia oficiala de generatia a treia (3G). UMTS a fost proiectat astfel incat sa poata fi aplicata atat retelelor GSM cat si celor GPRS, permitand astfel operatorilor o imbunatatire a serviciilor si o crestere a capacitatii, prin implementarea graduala a acestei tehnologii. UMTS nu este un inlocuitor al GSM.

In anul 1982 Conferinta Europeana de Posta si Telecomunicatii ( CEPT) a decis infiintarea unei echipe cu numele Grup Special Mobil pentru a dezvolta un set de standarde comune pentru o viitoare retea celulara pan-Europeana si a propus rezevarea a doua benzi de frecventa de 900 Mhz pentru sistem. In 1986 majoritatea standardelor erau deja redactate si s-a dat o directiva pentru rezervarea celor doua benzi de frecventa( 890 - 915/ 935 - 960 Mhz), aceste urmand a fi folosite exclusiv de noul sistem ce se dorea a fi lansat in 1991. GSM a fost reluat in 1989 ETSI ( Institutul European de Telecomunicatii si Standarde) si ei au definitivat standardul in 1990.

-5-

Serviciul GSM a inceput in 1991 si tot atunci a fost redenumit in Sistemul Global de Comunicatii Mobile. Din 1992 acest sistem a fost adoptat de foarte multe tari din Europa, dar si din lume( Japonia, Australia, tarile arabe, statel asiatice). In 1994 se lanseaza primele servicii de date/fax in retelele GSM.

HSCSD(High Speed Circuit Switched Data) incepe sa se implementeze de operatori din 1999 GPRS(General Packed Radio Services) este dezvoltat si implementat incepand cu anul 2000 EDGE (Enhanced Data for GSM Evolution) se implementeaza in retelele GSM in 2004 UMTS este implementat prima data in 2001 de catre operatorul NTT , DoCoMo, Japonia.

1.2) Serviciile de telecomunicatii in Romania


nceputul activitii de cercetare poate fi considerat anul 1955, an n care a fost nfiinat LCT (Laboratorul de Cercetri de Telecomunicaii) n cadrul Ministerului Potelor i Telecomunicaiilor M.P.Tc.). La rndul su, naterea LCT coincide cu darea n funciune a primei staii de Tv din Romnia, staie experimental construit de specialitii LCT. Numele propriu care trebuie asociat acestui eveniment este Prof. Alexandru Sptaru. LCT a avut la nceput dou domenii de activitate: Radio-TV i Telefonia. Ulterior a luat natere i un sector pentru activiti potale. n decursul timpului LCT a avut diverse denumiri: I.C.T.Tc; I.C.P.T.Tc., iar dup 1990 C.N.S.C.C. i I.N.S.C.C. De menionat c, dei LCT a funcionat n coordonarea MPTc - minister cu specific de exploatare i oferire de servicii, Sectorul de Cercetare i-a propus s aib i preocupri puternic tehnologice, respectiv de elaborare de echipamente de Tc, care s fie apoi introduse n fabricaie de serie. Deschiderea manifestat dup anul 1990, s-a resimit n mod deosebit n domeniul telecomunicaiilor, unde tehnologiile pe plan internaional evolueaz rapid, iar producia de echipamente i aparatur, precum i furnizarea de sisteme

-6-

complexe, se asigur, n general de ctre concerne puternice, fie direct, fie prin companii asociate. Astfel, zona unde cercetarea naional tehnologic de echipamente, putea juca un rol activ, a fost aceea a sistemelor dedicate i specifice unor aplicaii, ce urmau a fi asigurate prin concepia proprie i producie relativ limitat, n condiii competitive. Aceasta a fost preocuparea pe care cu preponderen, a abordat-o Institutul de Cercetri pentru Echipamente de Telecomunicaii - PROCETEL, urmnd ca C/I.N.S.C.C., Institut Naional de Cercetare-Dezvoltare n domeniul Comunicaiilor, s se implice cu precdere n studii i cercetrii de sisteme i servicii de telecomunicaii n elaborarea de normative tehnice, metodologii i proceduri de test, precum i de studii de sistem privind introducerea noilor servicii de telecomunicaii i utilizarea optim a resurselor naturale limitate, respectiv spectrul radioelectric i sistemul de numerotare. Comunicaiile reprezint astzi pentru Romnia, ca i pentru majoritatea statelor lumii, un sector strategic al economiei naionale. Amploarea investiiilor atrase, expansiunea rapid i mai ales capacitatea de a induce un efect multiplicativ de cretere economic, prin potenialul deosebit de stimulare a dezvoltrii altor sectoare au transformat n ultimii douzeci de ani comunicaiile ntr-unul din cele mai importante motoare ale economiei, att la nivelul fiecruia dintre statele lumii, ct i la nivel global. Promovarea intereselor utilizatorilor finali reprezint un obiectiv specific de importan major al strategiei de dezvoltare a sectorului comunicaiilor. Instrumentele la care statul trebuie s recurg pentru atingerea acestui obiectiv sunt multiple i complexe, mergnd de la impunerea unor obligaii de transparen menite s ajute utilizatorii finali n luarea unei decizii informate pn la protejarea acestora n relaia cu furnizorii prin mecanismele de soluionare a litigiilor, administrate de autoritatea de reglementare. Totodat, statul trebuie s vegheze la implementarea unor sisteme adecvate de aprare a dreptului la via privat n acest sector, n vederea combaterii ameninrilor specifice, inerente utilizrii noilor tehnologii de comunicaie, precum i la asigurarea integritii i securitii reelelor publice de comunicaii electronice. De asemenea, promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu nevoi sociale speciale trebuie s constituie o prioritate, n spiritul politicilor europene de promovare a incluziunii sociale. n centrul oricrui program de aciuni destinat promovrii intereselor utilizatorilor finali trebuie s se afle ns definirea i implementarea unei politici i strategii de serviciu universal eficiente i coerente. Accesul la un set minim de servicii de comunicaii electronice este considerat un drept fundamental al cetenilor, esenial pentru integrarea acestora n comunitate i, n sens mai larg, n societatea informaional. Serviciile de comunicaii electronice depesc latura personal i de afaceri a comunicrii, constituind un instrument esenial pentru furnizarea ctre public a tuturor tipurilor de informaii, bunuri i servicii, att de ctre administraia public (servicii sociale, de nvmnt sau medicale, de exemplu), ct i de ctre sectorul privat (serviciile societii informaionale). Cei care nu au acces la servicii de comunicaii electronice risc s fie marginalizai n societatea secolului XXI. Totodat, asigurarea serviciului universal este un instrument eficient de promovare a coeziunii sociale, economice i culturale n cadrul comunitii, cu att mai important pentru Romnia n contextul procesului de integrare european. De asemenea, dezvoltarea serviciilor de comunicaii electronice ncurajeaz o distribuie mai echilibrat a populaiei, avnd ca efect decongestionarea zonelor metropolitane, reducerea polurii i a traficului n marile orae, i contribuie la estomparea diferenelor de dezvoltare dintre zonele rurale i cele urbane.

-7-

Furnizarea accesului la reeaua public de telefonie, la un punct fix, n condiii de disponibilitate, calitate i accesibilitate, este considerat o premis esenial a tranziiei ctre Societatea Informaional. De aceea, dac pe termen scurt se poate aprecia c fixarea unei inte de penetrare similar mediei nregistrate n rile membre ale Uniunii Europene ar implica nregistrarea unor costuri nete deosebit de ridicate, pe termen mediu i lung este necesar alinierea complet la standardele de serviciu universal, astfel cum sunt prevzute acestea n Directiva 2002/22/EC. n acest sens, MCTI (Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei) apreciaz liberalizarea pieei comunicaiilor electronice ca fiind un factor esenial care va conduce, pe termen mediu i lung, la creterea gradului de penetrare a serviciilor de telefonie la punct fix. Astfel, ANRC (Autoritatea Nationala de Reglementare n Comunicatii), prin msurile luate, va aciona n continuare pentru eliminarea barierelor de intrare pe pia, crend cadrul pentru dezvoltarea unei concurene efective ntre furnizorii de servicii de comunicaii electronice, ceea ce va avea ca rezultat creterea investiiilor n infrastructur i creterea penetrrii serviciilor de telefonie la punct fix. Totodat, creterea concurenei pe pia i presiunea tot mai mare asupra tarifelor serviciilor de telefonie, determinat de progresul tehnic i de evoluia fenomenului de convergen a tehnologiilor, vor duce la ajustarea tarifelor la niveluri accesibile unor pturi din ce n ce mai largi ale populaiei. De asemenea, se estimeaz c pe termen lung regiunile n care furnizarea accesului la reeaua public de telefonie la punct fix este neprofitabil vor deveni atractive pentru operatorii de pe pia, datorit creterii puterii de cumprare i a nivelului de trai. Pe msur ce evoluia concurenei i evoluia economico-social de ansamblu vor duce la apropierea situaiei de fapt din Romnia de limitele naturale de cretere a disponibilitii serviciilor, i pe baza ndeplinirii obiectivelor pe termen scurt, care va aciona la rndul su n aceeai direcie, va putea fi luat n considerare folosirea parial sau chiar integral a fondurilor disponibile pentru finanarea creterii n continuare a disponibilitii serviciilor de telefonie la punct fix, precum i a serviciilor de Internet de de band larg (de tip broadband). De asemenea, asigurarea accesului pe scar larg la educaie i cultur pentru toate categoriile sociale, prin realizarea conectrii la Internet a tuturor instituiilor de nvmnt, reprezint un obiectiv pe termen lung. Creterea gradului de utilizare i asigurarea calitii i accesibilitii conexiunii la Internet n toate sectoarele vieii economico-sociale conduc la atingerea dezideratului de Societate Informaional, oferind ntregii societi posibilitatea de a beneficia din plin de avantajele accesului la informaii, condiie esenial a noii direcii n care se ndreapt Romnia Implementarea obiectivelor stabilite prin prezentul document de politic i strategie revine ANRC. Pe parcursul implementrii, MCTI va urmri aplicarea eficient a msurilor stabilite, prin monitorizarea continu a modului de desfurare a aciunilor ntreprinse n direcia ndeplinirii obiectivelor fixate, cu scopul de a identifica din timp tendinele de schimbare i a elabora ci de aciune adecvate noilor situaii existente pe pia. Pentru a putea reaciona prompt la cerinele pieei, MCTI va pune la punct i se va baza pe un sistem de indicatori, de natur s permit identificarea tendinelor majore ale mediului social-economic i tehnologic i s asigure stabilirea celei mai eficiente strategii pornind de la evoluiile principalilor factori de influen din acest sector. MCTI consider c implementarea serviciului universal are un rol esenial n combaterea excluziunii sociale, n dezvoltarea regional i, mai ales, n asigurarea posibilitii de comunicare pentru toi cetenii, nlturnd astfel barierele din calea dezvoltrii structurale

-8-

a societii romneti spre o Societate Informaional modern, compatibil cu standardele Uniunii Europene, cu baze solide, care s asigure o integrare deplin i eficient n structurile comunitare. Astfel, prezenta politic i strategie constituie un pas esenial n direcia integrrii Romniei din punct de vedere socio-economic n Europa secolului XXI, crend premisele trecerii ntr-o nou etap de evoluie, cea a economiei bazate pe cunoatere.

2) Calitatea serviciilor de telecomunicatii in Romania


Desi devansata din multe puncte de vedere, dar in principal tehnologic fata de tarile dezvoltate, piata de telecomunicatii romaneasca incearca sa asigure unul dintre cele mai inalte standarde de calitate existente in serviciile din Romaniei. Potrivit unei analize recente a companiei PriceWaterhouse Coopers, rata de penetrare a sistemelor de telefonie fix sau mobil pe piaa de telecomunicaii din Romnia este net inferioar celorlalte ri din Europa Central si de Est. E mentionat si faptul ca a menionat ca exista un decalaj tehnologic ntre Romania i restul tarilor din zona central si est europeana, din cauza investiiilor minime ale companiilor din Romania n infrastructura. n contextul liberalizrii pieei de telecomunicatii, reprezentantul se considera ca aceasta nu s-a schimbat prea mult, ca nu exista competitie adevarata (in domeniul telecomunicatiilor mobile asistam la un duopol Orange - Vodafone, iar in cea fixa persista monopolul Romtelecom). Conform analizei investitiile vor intarzia in Romania atata timp cat nu exista o vointa de a reduce din decalajul tehnologic dintre Romania si vecinii sai. Autoritatea nationala de reglementare in Comunicatii (ANRC) este organismul principal ce reglementeaza legislatia pietei de telecomunicatii. Principalele atributii ANRC in domeniul legislatiei sunt: monitorizarea si controlul respectarii obligatiilor impuse furnizorilor de retele si de servicii de comunicatii electronice prin autorizatiile generale; gestionarea la nivel national a resurselor de numerotatie si acordarea licentelor de utilizare a resurselor de numerotatie; elaborarea metodologiei pentru efectuarea analizelor de piata si identificarea pietelor relevante in sectorul comunicatiilor electronice; efectuarea analizelor de piata in vederea stabilirii pietelor relevante si, ulterior, pentru desemnarea companiilor cu putere semnificativa si impunerea obligatiilor specifice; gestionarea mecanismelor de finantare a obligatiilor legate de asigurarea serviciului universal, prevazute de legislatia speciala; controlul indeplinirii obligatiilor impuse furnizorilor de serviciu universal in temeiul prevederilor legislatiei speciale

2.1) Analiza swot a sectorului de telecomunicaii din Romnia

-9-

Dup identificarea punctelor forte, punctelor slabe, oportunitilor i ameninrilor, se recomand evidenierea ct mai clar a cauzelor care le-au produs i a efectelor pe care le genereaz asupra organizaiei sau domeniului investigat. Se poate observa c ntre cele patru elemente specifice analizei SWOT exist corelaii, n sensul c o serie de oportuniti, datorit faptului c au fost valorificate, reprezint cauze ale punctelor forte sau pot genera n viitor efecte care s reduc punctele slabe. O parte dintre ameninri se pot regsi printre cauzele punctelor slabe sau pot genera efecte care s reduc punctele forte. De asemenea, n unele situaii, o serie de puncte slabe pot reprezenta cauze care genereaz puncte forte. De exemplu, faptul c cererea de servicii de telecomunicaii n ara noastr este departe de a fi saturat (teledensitatea redus, numr mic de utilizatori Internet), poate genera creterea atractivitii sectorului respectiv, respectiv dezvoltarea investiiilor, nregistrarea unui ritm rapid de dezvoltare a sectorului etc.

- 10 -

Puncte tari

Cauze

Efecte

Nivel tehnologic ridicat, ndeosebi n domeniul telecomunicaiilor mobile

1. Liberalizarea pieei 2. Prezena pe piaa telecomunicaiilor mobile a unor companii puternice pe plan mondial n domeniul comunicaiilor 3. Creterea atractivitii rii pentru investitorii strini (oportunitate) 4. Implementarea celor mai noi tehnologii n domeniul telecomunicaiilor: GSM-GPRS, CDMA 450, DECT, VoIP 5. Relansarea investiiilor pe plan mondial pentru trecerea la 3G, extinderea i dezvoltarea telecomunicaiilor i a aplicaiilor specifice acestora (oportunitate)

1. Eficien crescut n furnizarea serviciilor de telecomunicaii 2. Tarife mai reduse 3. Creterea teledensitii (n prezent se manifest ca un punt slab) 4. Dezvoltarea telecomunicaiilor n band larg (n prezent se manifest ca un punct slab) 5. Creterea numrului de utilizatori Internet (n prezent se manifest ca un punct slab), prin dezvoltarea telecomunicaiilor n band larg 6. Prin utilizarea unor tehnologii adaptate la specificul zonei din punct de vedere costeficien, se poate realiza o dezvoltare echilibrat a telecomunicaiilor (n prezent se manifest ca un punct slab)

Propuneri de msuri strategice n domeniul telecomunicaiilor 2.1 Protejarea i stimularea concurenei 2.2 Stimularea dezvoltrii rapide a unui sector de telecomunicaii modern, bazat pe cele mai noi tehnologii i aplicaii din domeniu, cu respectarea obligaiilor internaionale asumate de ara noastr 2.3 Stimularea cererii pentru serviciile de telecomunicaii 2.4 Promovarea intereselor utilizatorilor finali

Puncte slabe

- 11 -

6. Apariia i dezvoltarea pe plan mondial a unor tehnologii noi, care implic costuri reduse i ofer lrgimi de band sporite (oportunitate) 7. mbuntirea climatului economic general din ar(oportunitate) 8. Apariia i dezvoltarea pe plan mondial a unor tehnologii noi, care implic costuri reduse i ofer lrgimi de band sporite (oportunitate) Cauze

Efecte

Propuneri de msuri strategice n domeniul telecomunicaiilor

Ameninri

Cauze

Efecte

Nivel redus de trai, care limiteaz cererea i oportunitile investiionale

2.1 ntrzierea reformelor economice 2.2 Nivel ridicat al taxelor i impozitelor 2.3 Ponderea mare a economiei subterane n ansamblul economiei romneti 2.4 Nivel ridicat al corupiei 2.5 Funcionarea deficitar a justiiei 2.6 Investiii strine reduse la nivelul economiei naionale 2.7 Instabilitate legislativ 2.8 Persistena, pe o perioad ndelunga a unui nivel ridicat al inflaiei

2.1 Investiii reduse n anumite regiuni din cauza cererii limitate 2.1 Dezvoltare teritorial neechilibrat a telecomunicaiilor (punct slab) 2.3 Meninerea unor decalaje mari fa de rile din Uniunea European n privina indicatorilor care reflect gradul de dezvoltare a sectorului de telecomunicaii (punct slab) 2.3 Concuren redus n ceea ce privete telecomunicaiile, mai ales n anumite regiuni 2.4 Dezvoltare redus a telecomunicaiilor n band larg (punct slab) 2.5 Numr redus de utilizatori Internet (punct slab) 2.6 Reducerea

Propuneri de msuri strategice n domeniul telecomunicaiilor 2.1 Protejarea i stimularea concurenei 2.2 Stimularea dezvoltrii rapide a unui sector de telecomunicaii modern, bazat pe cele mai noi tehnologii i aplicaii din domeniu, punndu-se accent pe crearea unei infrastructuri de telecomunicaii n band larg 2.3 Stimularea cererii pentru serviciile de telecomunicaii prin acordarea unor faciliti fiscale persoanelor care achiziioneaz un calculator i se conecteaz la internet, ncurajarea dezvoltrii infrastructurii i aplicaiilor specifice societii informaionale 2.4 Promovarea intereselor utilizatorilor finali,

- 12 -

ritmului de dezvoltare a societii informaionale

punndu-se accent pe dreptul la accesul i serviciul universal

2.5 Realizarea sinergiei cu celelalte sectoare de activitate astfel nct s se obin o cretere a nivelului de trai, creterea cererii, respectarea normelor i reglementrilor legale, evitarea schimbrilor frecvente n domeniul legislativ, reducerea corupiei etc.

2.2) Indicatorii specifici ai serviciilor de telecomunicatii

- 13 -

- 14 -

- 15 -

- 16 -

2.3) Evaluarea calitatii serviciilor pe baza indicatorilor specifici


Indicatori minimali de calitate pentru serviciul de telefonie destinat publicului: 1. Timpul necesar pentru nceperea furnizarii serviciului Este reprezentat de intervalul de timp cuprins ntre momentul primirii de catre furnizorul de servicii a cererii de furnizare a serviciului si momentul n care acest serviciu devine disponibil pentru utilizatorul care a formulat cererea. Se vor lua n considerare numai cererile pentru care exista conditii tehnice de instalare. Acest indicator se aplica n cazul instalarii unei noi linii telefonice, precum si n cazul n care este instalata o linie suplimentara de acces, inclusiv n cazul trecerii de la PSTN la ISDN. Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator Se vor raporta valorile urmatorilor parametri: - intervalul de timp n care 95% din cereri sunt solutionate; - intervalul de timp n care 99% din cereri sunt solutionate; - procentajul cererilor solutionate n intervalul de timp convenit cu utilizatorul. Primii doi parametri vor fi calculati n zile efective, iar nu n zile lucratoare. Din calculul acestora se vor exclude cazurile n care utilizatorul solicita amnarea nceperii furnizarii serviciului. 2. Deranjamente raportate per linie de acces pe an Un raport de deranjament valid este un raport asupra ntreruperii sau degradarii serviciului, redactat de catre un utilizator si atribuit retelei prin intermediul careia se furnizeaza serviciul sau oricarei retele interconectata cu prima, prin intermediul careia se

- 17 -

transporta apelurile generate de serviciul respectiv. Sunt excluse cazurile n care ntreruperea sau degradarea serviciului este cauzata de defectarea unui echipament terminal. Raportarile privitoare la ratele de acces de baza sau primar (BRA/PRA) sau la accesul de tip analog multilinie vor fi nregistrate ca o raportare unica, indiferent de numarul de canale activate sau afe ctate. De asemenea, numarul de linii de acces considerate va fi 1 pentru rate de acces de baza sau primar, indiferent de numarul de canale activate. n cazul furnizarii indirecte a serviciului, numarul de linii de acces se va nlocui cu numarul de utilizatori ai serviciului (nregistrari CLI sau de coduri PIN). O linie de acces este un circuit capabil sa stabileasca o legatura vocala ntre punctul terminal al retelei si centrala locala 3. Timpul de remediere a deranjamentelor Reprezinta durata de timp masurata ntre momentul in care deranjamentul a fost raportat la adresa publica indicata de catre furnizorul de servicii si momentul n care elementul serviciului sau serviciul reclamat a fost readus la parametrii normali de functionare. Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator: Furnizorul serviciului de telefonie destinat publicului va face public intervalul orar n care se pot depune la adresa publica desemnata n acest scop notificari cu privire la deranjamente. Nu se vor lua in calcul cazurile in care furnizorul de servicii ncheie cu utilizatorul un contract in care se obliga sa furnizeze servicii preferentiale de remediere a deranjamentelor, altele decat cele oferite in mod curent. Se vor raporta valorile urmatorilor parametri: - timpul necesar remedierii deranjamentelor referitoare la linia de acces, in cazul raportarilor valide, pentru cele mai rapide 80% din cazuri; - timpul necesar remedierii deranjamentelor referitoare la linia de acces, in cazul raportarilor valide, pentru cele mai rapide 95% din cazuri; - timpul necesar remedierii tuturor celorlalte deranjamente raportate, in cazul raportarilor valide, pentru cele mai rapide 80% din cazuri; - timpul necesar remedierii tuturor celorlalte deranjamente raportate, in cazul raportarilor valide, pentru cele mai rapide 95% din cazuri; - procentajul deranjamentelor totale remediate n termenul convenit cu utilizatorul din totalul deranjamentelor valide raportate. Se vor exclude din statistica cazurile referitoare la deranjamentele a caror remediere rezida n interiorul altor retele de comunica?ii electronice, interconectate cu prima, despre care furnizorul serviciului de telefonie destinat publicului nu poate primi informatii privind remedierea problemei aparute. Statistica va cuantifica deranjamentele remediate n perioada de colectare a datelor, indiferent de momentul n care s-a produs raportarea deranjamentului. 4. Un apel nereusit este un apel catre un numar de identificare valid, corect format, la care nu se obtine nici ton de ocupat, nici ton de apel, nici semnal de raspuns n cel mult 30 de secunde de cnd informatiile necesare identificarii utilizatorului apelat au fost receptionate de retea.

- 18 -

Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator: Rata apelurilor nereusite este reprezentata de raportul procentual dintre numarul de apeluri nereusite si totalul apelurilor ncercate ntr-o perioada de timp specificata. Se vor raporta valorile urmatorilor parametri: - procentajul apelurilor nereusite la nivel local; - procentajul apelurilor nereusite la nivel national; - procentajul apelurilor nereusite la nivel international. Valorile parametrilor nationali si internationali vor fi furnizate defalcat pentru fiecare transportator utilizat si aflat sub jurisdictia statului romn. Pentru parametrul international nu se impun valori limita. 5. Timpul de stabilire a conexiunii Reprezinta intervalul dintre momentul n care informatiile de adresa cerute pentru stabilirea conexiunii au fost receptionate de retea si momentul n care partea apelanta receptioneaza ton de ocupat, ton de apel sau semnal de raspuns de la partea apelata. Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator: Se vor raporta valorile urmatorilor parametri: - valoarea medie (n secunde) pentru stabilirea apelurilor la nivel local; - timpul (n secunde) n care 95% din totalul legaturilor te lefonice locale sunt stabilite; - valoarea medie (n secunde) pentru stabilirea apelurilor la nivel national; - timpul (n secunde) n care 95% din totalul legaturilor tele fonice nationale sunt stabilite; - valoarea medie (n secunde) pentru stabilirea apelurilor la nivel international; - timpul (n secunde) n care 95% din totalul legaturilor telefonice internationale sunt stabilite. Apelurile considerate nereusite nu se iau n calcul. Valorile parametrilor nationali si internationali vor fi furnizate defalcat pentru fiecare transportator utilizat si aflat sub jurisdictia statului romn. Pentru parametrul international nu se impun valori limita. 6. Timpul de raspuns pentru servicii de operatoare Reprezinta intervalul de timp dintre momentul n care informatia de adresa pentru un serviciu de operatoare a fost corect receptionata de catre retea si momentul n care operatorul uman raspunde utilizatorului apelant pentru a-i furniza serviciul solicitat. Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator: Serviciile la care face referinta acest indicator sunt cele care pot fi apelate utilizndu-se formate speciale de accesare (numere scurte de trei cifre, cu exceptia numerelor de acces la serviciile de urgenta, de tip 112). Serviciile furnizate n ntregime n mod automat nu se iau n calcul. Se vor raporta valorile urmatorilor parametri: - timpul mediu de raspuns; - procentajul apelurilor catre servicii de operatoare la care s-a raspuns n maximum 30 de secunde din totalul apelurilor catre aceste servicii.

- 19 -

7. Disponibilitatea telefoanelor publice cu plata Este acel echipament terminal de telefonie pus la dispozitia publicului de catre un furnizor al serviciului de telefonie destinat publicului, care poate functiona att ca terminal apelant ct si ca terminal apelat. Consideratii privind masurarea parametrului acestui indicator Se va calcula raportul procentual dintre numarul de posturi telefonice publice n functiune si totalul posturilor telefonice publice apartinnd furnizorului. 8. Corectitudinea facturii O reclamatie ce vizeaza corectitudinea facturii reprezinta o expresie a dezacordului utilizatorului n legatura cu corespondenta dintre obligatia sa de plata si serviciile efectiv furnizate. Nu se va confunda reclamatia de acest fel cu o cerere de informatii suplimentare cu privire la factura primita. Consideratii privind masurarea parametrului acestui indicator: Se va calcula raportul procentual dintre numarul reclamatiilor cu privire la corectitudinea facturii si numarul total al facturilor emise n trimestrul pentru care se face raportarea. Vor fi luate n calcul toate reclamatiile de acest fel primite, indiferent de validitatea lor.

- 20 -

Concluzii

In conditiile existente azi in Romania, dar si ale tendintelor ce se manifesta in lume, se recomanda simplificarea proceselor de reglementare, monitorizare etc., cea mai buna solutie fiind o singula autoritate (One Stop Shop) - fuziunea in ANRC a tuturor entitatilor. Ideea ca MCTI si ANRC sa fie doua ministere, avand deci aceeasi subordonare, s-a dovedit contraproductiva in ultimii 14 ani, cand totul s-a concentrat la nivelul guvernului, iar rezultatul fiind distantarea continuu de tarile vecine, Romania fiind acum una dintre ultimele tari europene din punctul de vedere al dezvoltarii infrastructurii de telecomunicatii, in special acolo unde statul este actionar. Guvernul este alcatuit pe criterii politice, obiectivele fund de cele mai multe ori pe termen scurt. In plus, statul este inca actionar, reprezentat de guvern, la unii operatori: Teletrans, Radiocomunicatii, RomTelecom, Telecomunicatii CFR, POSTelecom etc. Subordonarea fata de parlament ar insemna o mai buna separare a operarii de reglementare. Comisia Nationala de Valori Mobiliare, care monitorizeaza o piata mai mica (cea. 0,5 miliarde $) este subordonata parlamentului. ANRC ar trebui condusa de un Consiliu de Administratie desemnat de parlament. . Consiliul de administratie ar trebui alcatuit din eel putin 5 membri (dar nu mai mult de 9) alesi pe o perioada de 4 sau 5 ani, inamovibili, mandatul lor trebuind a fl garantat pentru a fi feriti de presiuni politice. In Franta, de exemplu, ca de altfel si in Turcia, consiliul de administratie are 5 membri. Presedintele Consiliului de administratie ar putea fi desemnat de membrii consiliului de administratie sau de parlament. Pentru administrarea noii autoritati de reglementari, Consiliul de Administratie va alege in urma unui concurs un director executiv. . Modul de colectare a taxelor, proportional cu cota de piata in venituri a fiecarui operator, conduce la ideea controlului asupra alcatuirii si executarii bugetului. Taxa de monitorizare perceputa de ANRC vine sa se adauge altor taxe (IGCTI etc.), iar existenta a prea multor taxe in telecomunicatii face sa creasca riscul de industrie si deci costul capitalului. Romania este renumita pentru multitudinea de taxe (peste 200) pe care o companie este obligata sa le plateasca. Existenta unei singure autoritati de reglementare ar putea duce si la micsorarea taxelor pe care operatorii de telecomunicatii trebuie sa le plateasca. In 2003 coeficientul de cheltuieli folosit de ANRC a fost de 0,21%, iar pentru 2004 a 0,23%, la care ar trebui adaugate taxeie catre IGCTI, serviciul universal etc. Trebuie propusa o cifra maximala pentru intreaga activitate (reglementare, monitorizare, serviciu universal etc.). Ingloband si celelalte entitati, ANRC ar putea deveni "One Stop Shop". Aceasta ar putea sa insemne nu numai taxe minime, dar si simplificarea relatiei operator telecomunicatii -autoritate. Aceasta mai inseamna ca atributiile trebuie sa inceapa cu acordarea de licente de operare si sa acopere absolut tot spectrul: control, monitorizare, gestionarea spectrului de frecvente, legislate, reglementari, taxe etc., operatorii de telecomunicatii avand relatii numai cu o institutie.

Bibliografie

- 21 -

Oaca, Nicolae - Anul de telecomunicatii 2004, Tribuna economica nr. 23, p. 48-50, 2004

Oaca, Nicolae - Convergenta in reglementarea telecomunicatiilor, Tribuna economica nr. 47, p. 76-78, 2004

Antohi, Dan - Telecom - evolutie dincolo de sperante, Biz nr. 93, p. 48-50, 2004

Oaca, Nicolae - Telecomunicatiile romanesti si integrarea europeana, Tribuna economica nr. 34, p. 74-75, 2004

Dinu, Eduard - Analiza strategica a sectorului de telefonie celulara, Tribuna economica nr. 48, p. 55-56, 2004

***http://www.anrc .roDesktopDefault.aspx?tabid=121***

***http://ro.wikipwdia

.org/wiki/Telecommunication***

- 22 -