Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti Facultatea de Agricultur Specializarea Silvicultur

Referat Tipuri de Fiiere pentru Imagini i Satelitul SPOT

Student Cioriceanu Constantin Anul III Grupa 1302 S

Bucureti 2012
1

Tipuri de fiiere pentru Imagini

Principalele metode de compresie a imaginilor sunt urmtoarele : 1. JPEG (Joint Photographic Experts Group) cu extensia .jpeg sau .jpg; 2. GIF (Graphics Interchange Format) cu extensia .gif; 3. XPM (XPixMap) cu extensia .xmp; 4. XBM (X BitMap) cu extensia .xbm; 5. BMP (BitMap) cu extensia .bmp (numai cu Internet Explorer); 6. TIFF (Tagged Image File Format) cu extensia .tif sau .tiff; Mrimea unei imagini poate fi mai mare dect mrimea unui fiier normal, de exemplu o imagine cu rezolutia de 800600 are 480.000 de pixeli, fiecare pixel foloseste 24 de bii (True Color) adic 3 bytes, deci fiierul poate atinge 1,44 Mb. Compresia imaginilor a fost inventat pentru a reduce mrimea fiierelor, pentru a economisii spaiu pe mediul de stocare, i nu n ultimul rnd pentru a le face mai uor de manevrat. n timpul compresiei imaginii, datele care apar de mai multe ori sau cele fr valoare sunt eliminate sau salvate ntr-o form mai scurt, astfel reducndu-se mrimea fiierului. Cnd imaginea este afiat atunci se pornete un proces invers compresiei. Exist dou tipuri de compresie, fr pierdere de calitate i cu pierdere de calitate. 1.JPEG Cel mai bun algoritm este (Joint Photographic Experts Group), algoritm ce permite selectarea gradului de compresie. In general se folosesc rate de compresie de la 10:1 la 40:1.JPEG In memoria aparatelor, imaginile sunt stocate in anumite formate. La ora actuala exista o multime de formate pentru a stoca imaginile insa exista programe cu ajutorul carora puteti converti fisierele dintr-un format in altul. Sa vedem care sunt cele mai comune formate: RAW, TIFF, JPEG.

Compresia poate degrada intr-o anumita proportie imaginea, de aceea unele aparate permit stocarea lor necomprimate pentru a pastra o calitate cat mai mare posibil. In unele cazuri aceste fisiere sunt proprietatea unor firme si nu sunt prezente in alte aplicatii decat cele dezoltate de firma respectiva. De exemplu Canon foloseste fisiere necomprimate care interpoleaza imaginea o data ce este descarcata pe computer. Alte aparate folosesc un format mai universal TIFF.RAW

TIFF TIFF (Tag Image File Format) a fost initial descoperit si dezvoltat de corporatia Aldus pentru a stoca imaginile create de scannere si programe de editare grafica. Acest format este foarte raspandit, mai ales in aplicatile DTP. Acest format de imagine are mai multe variante, unele pot fi comprimate cu algoritmi fara pierdere de imagine, precum LZW. Aceste fisiere suporta o adancime a culorii de pana la 24 de biti. JPEG JPEG (Joint Photographic Experts Group) este formatul de imagine cel mai des folosit pentru stocarea imaginilor si/sau afisarea lor pe internet. Acest algoritm se bazeaza pe faptul ca oamenii sunt mult mai senzitivi la micile modificari de stralucire (luminescenta) decat la cele de culoare. Acest format suporta adancimi de culoare de pana la 24 de biti. Este bine ca sa alegeti acest format de imagine atunci cand ea nu va mai fi editata, si acesta este rezultatul final. Cat timp editati imaginea, folositi formate fara pierdere de calitate precum BMP si TIFF. Compresia este realizata in blocuri de 88 pixeli, care sunt vizibili daca folositi un grad mare de compresie si mariti imaginea. Formatul JPEG Denumirea de JPEG provine de la "Joint Photographic Expert Group", si este un format creat special pentru a stoca imagini fotografice. A devenit de asemenea si un format standard pentru a stoca imaginile intr-un aparat digital si pentru a le afisa
3

in pagini de internet. Imaginile in format JPEG sunt mult mai mici decat cele in format TIFF, dar acesta are neajunsurile lui, din moment ce JPEG aplica o compresie "lossy". Un mare avantaj al formatului JPEG este flexibilitatea lui. Acesta este de fapt o serie de optiuni ale caror setari pot fi modificate pentru a optimiza fiecare imagine. Imaginile JPEG reusesc sa fie comprimate la o marime a fisierului atat de mica deoarece pastreaza informtiile despre imagine cele mai importante, in timp ce sterg detaliile care sunt considerate a avea un impact vizual minim. JPEG se foloseste de faptul ca ochiul uman distinge mai bine diferente mici de luminozitate decat diferente mici de culoare. Astfel, gradul de compresie depinde foarte mult de continutul imaginii. Imaginile cu multe detalii nu vor fi foarte bine comprimate, in timp ce imaginile cu cer uniform si putine detalii vor fi comprimate pana la o marime foarte mica. Este de asmenea util de mentionat cum diferitele grade de compresie afecteaza calitatea imagini. La 100%, nu veti remarca diferente intre imaginea comprimata si cea originala. Pe masura ce nivelul calitatii compresiei scade, algoritmul JPEG este nevoit sa sacrifice calitatea a din ce in ce mai multe detalii vizibile pentru a putea continua sa scada marimea fisierului de imagine. Formatul TIFF Denumirea TIFF provine de la "Tagged Image File Format" si este un standard in tipografii si imprimerii. Fisierele de imagine in format TIFF sunt mult mai mari decat cele in format JPEG si pot fi fie comprimate folosind compresia "lossless" fie necomprimate. Spre deosebire de JPEG, imaginile TIFF pot avea o profunzime de culoare de 16 sau 8 biti pe canal de culoare si de asemenea pot stoca imagini stratificate intr-un singur fisier. Fiserele TIFF sunt o optiune foarte buna pentru a stoca fisiere intermediare pe care le puteti edita mai tarziu, deoarece nu adauga nici un artefact de compresie. Multe aparate foto digitale au optiunea de a salva imaginile in format TIFF, dar aceste
4

folosesc mult mai mult spaiu decat cele in format JPEG. Daca aparatul dumneavoastra poate salva imaginile in format RAW, aceasta este o optiune mai buna deoarece fisierele sunt mai mici si acestea retin mai multe informatii despre imagine. Formatul BitMap (BMP) Desi dup cum am spus varietatea formatelor este foarte mare, formatul BMP s-a impus ca cel mai cunoscut, fiind cel mai simplu format. Numele sub care este cunoscut nseamn hart de bii si n realitate seamn cu o hartfoarte detaliat a ecranului. Formatul conine trei pri mai importante: prima se numeste BitMapHeader, si ne furnizeaz importante informaii privitoare la lungimea fisierului, numrul de pixeli dintr-o linie de imagine, numrul de linii folosite, numrul de culori si altele. n a doua parte vom gsi informaii privitoare la paleta de culori RGB QUAD, dac aceasta exist iar n ultima este prezent informaia de imagine INFO IMG fr terminator ntre linii. Informaii BITMAPHEADER Paleta de culori RGB QUAD Informaii de imagine Figura 1.1 Structura formatului bitmap Pe disc, fisierul imagine arat ca o nlnuire de octei care pot fi vizualizai cu ajutorul programelor software de citire si editare binar a fisierelor cum sunt cele oferite de Symantec sau Technologismiki (e vorba de Hackman cu

care se va lucra n partea practic), si care ne prezint structura acestor fisiere n format hexazecimal. Astfel, se poate considera c primul octet de pe disc ce aparine fisierului de imagine este octetul de referin n raport cu care vor fi adresai ceilali. Acestui octet i este atribuit un index, toi octeii fiind numerotai n raport cu acest prim octet. n acest caz ne putem imagina structura fisierului ca fiind asemntoare modului de organizare a memoriei interne din calculator. n Figura 1.1 este reprezentat o hart a structurii fisierului BMP. Intuitiv putem privi un fisier BitMap format din aceste trei blocuri prezentate anterior, primul bloc si al doilea fiind foarte importante. Aici dac apare o eroare n cele mai multe cazuri reprezentarea imaginii devine imposibil sau n cel mai fericit caz coninutul imaginii se stric aprnd viraii de culoare la acei pixeli care vor indexa registrii eronai. Ultimul bloc INFO IMG nu este att de sensibil la erori si acest lucru ofer structurii BitMap o mai mare siguran la stocarea informaiei de imagine comparativ cu celelalte formate care folosesc tehnici de compresie. Structura BitmapHeader este format din dou substructuri: BitmapFileHeader primii 14 octei BitmapInfoHeader urmtorii 40 octei

Formatul PNG Fisierul PNG (Portable Network Graphics) reprezint un format portabil pentru imaginile comprimate fr pierderi. Motivul iniial pentru dezvoltarea PNG a fost de a nlocui formatul GIF cu un nou format care s conin o
6

serie de faciliti care nu exist n formatul GIF, si care s fie relativ asemntor cu acesta, astfel nct costurile de conversie s fie relativ minime. Formatul PNG include urmtoarele caracteristici preluate din formatul GIF: imagini cu palet pn la 256 culori afisare progresiv transparena informaii suplimentare: comentarii textuale sau alte informaii ce pot fi incluse n fisier independena de platform si sistemul hardware compresia 100% fr pierderi Formatul PNG conine o serie de caracteristici noi care nu sunt incluse n GIF, dintre care cele mai importante sunt: i/pixel imagini cu nivele de gri pn la 16 bii/pixel utilizarea unui canal complet alfa de transparen (mstile de transparen) informaia de luminozitate si contrast fiabilitate n detectarea fisierelor eronate prezentare iniial rapid pentru modul de afisare progresiv Formatul PNG se pronun de fapt ping. 1.4.1 Reprezentarea datelor Toi ntregii care necesit mai mult de un octet vor fi ordonai dup cum urmeaz: cei mai semnificativi octei se vor transmite primii urmnd apoi s transmitem cei mai puini semnificativi octei. De exemplu, pentru 2 octei se transmite nti octetul MSB apoi octetul LSB, n timp ce pentru 4 octei se transmite octetul B3, B2, B1, si B0. Cel mai
7

mare bit al unui octet (valoarea 128) este identificat ca bitul 7, n timp ce pentru cel mai mic bit (valoare 1) acesta se identific cu bitul 0. Valorile sunt fr semn dac nu se specific altfel. n cazul n care se specific ca este vorba de valori cu semn atunci acestea sunt reprezentate n complement fa de doi. Culorile pot fi reprezentate fie sub form de nivele de gri fie sub form RGB. Datele sub form de nivele de gri reprezint de fapt luminana. Valorile culorilor variaz de la zero (negru) pn la 2adncimea esantionului-1. Rnd de imagine Pasul1 Pasul 2 Pasul 3 Pasul 4 rezultat 0 1a 1a 1 4a 4a 2 3a 3a 3 4b 4b 4 2a 2a 5 4c 4c 6 3b 3b 7 4d 4d 8 1b 1b 9 4e 4e 10 3c 3c 11 4f 4f 12 2b 2b 13 4g 4g SACCDAV 7
8

Imaginea PNG poate fi privit ca un tablou dreptunghiular de pixeli, care apar de la stnga la dreapta si de sus n jos (mai puin n cazul afisrii progresive ntreesute cnd este vorba de o cu totul alt ordine de afisare). Dimensiunea fiecrui pixel este determinat de numrul de bii per pixel cu care este reprezentat imaginea. Exist trei tipuri de pixeli: pixel indexat atunci cnd folosim paleta de culori pixel cu nivel de gri atunci cnd pentru zero avem negru si pentru alb avem corespunztoare cea mai mare valoare a esantionului pixel true color n care fiecare pixel este reprezentat pe baza a trei esantioane: rosu , verde si albastru. Canalul alfa reprezint informaia de transparen care poate fi inclus n imaginile cu nivele de gri sau cele true color. Valoarea alfa egal cu zero reprezint grad de transparen maxim, n timp ce 2adncime de bit-1 reprezint opacitate maxim pentru pixelul respectiv. Evident valorile intermediare reprezint transparen parial a pixelului curent. Formatul PNG permite ca imaginea s fie filtrat nainte de a fi comprimat. Filtrarea ar putea mbunti gradul de compresie a imaginii. Toate filtrele PNG utilizate sunt fr pierderi. Cele mai importante filtre utilizate de formatul PNG sunt [1]: None adic fr filtrare, Sub , Up, Average, Paeth Am amintit faptul c PNG permite afisarea ntreesut. Scopul afisrii ntreesute este de a permite utilizatorului

s recepioneze o parte din imagine, urmnd ca restul s fie recepionat dup o anumit perioad de timp. Metoda de ntreesere numit Adam7 dup numele autorului acesteia Adam M. Costello, const din parcurgerea succesiv a imaginii n 7 pasi. Fiecare pas transmite un subset de pixeli din imagine. Imaginea este mprit n blocuri de 8x8 pixeli iar poziia pixelilor transmisi n fiecare etap se poate observa n Figura 1.7: Figura 1.7 Poziiile de ntreesere pentru cei 7 pasi n fiecare etap, pixelii selectai de acelasi ordin sunt transmisi de la stnga la dreapta, si respectiv de sus n jos. De exemplu, n pasul 2 sunt transmisi pixelii 4, 12, 20 etc. din liniile 0, 8, 16 etc. Formatul PNG poate specifica prin intermediul structurii gAMA, caracteristicile gamma ale imaginii astfel nct imaginea s fie afisat asemntor cu originalul. Fisierul PNG poate stoca informaii textuale asociate cu imaginea, cum ar fi o scurt descriere a imaginii sau informaii legate de copyright. 1.4.2 Structura fisierului PNG Un fisier PNG conine semntura PNG si o serie de structuri (chunk). n continuare vor fi prezentate structura semnturii PNG si a celor mai importante structuri ale fisierului. 1.4.3 Semntura Primii opt octei ai fisierului PNG reprezint semntura care conine valorile zecimale: 137 80 78 71 13 10 26 10 Semntura indic c ceea ce a mai rmas din fisier reprezint o singur imagine PNG, care conine o serie de structuri
10

incluse ntre structurile de nceput IHDR si de sfrsit IEND. 1.4.4 Formatul structurii (chunk) Fiecare structur este format din patru cmpuri: lungime ntreg fr semn pe 4 octei care specific numrul de octei din cmpul data al structurii tip structur codul tipului structurii pe 4 octei. Se folosesc numai litere ASCII (adic caractere AZ, a-z sau valorile zecimale corespunztoare 65-90, respectiv 97-122). Pentru mai multe detalii legate de tipul structurii si conveniile de nume se poate consulta standardul [1]. cmpul date octeii de date corespunztori tipului de structur. Acest cmp poate avea lungime zero CRC cod CRC (Cyclic Redundancy Check) calculat pentru cmpurile precedente tip structur si cmp date (cmpul lungime nu intervine n calculul CRC)
http://www.cs.ubbcluj.ro/~per/C10%20Pi/Prel_Img%20C10.pdf http://ctmtc.utcluj.ro:8080/sites/pni/SACCDAV/Laborator/Laborator01.pdf

Satelitul SPOT(Systme Probatoire d Observation de la Terrre) Programul a nceput prin lansarea la 22 februarie 1986 a satelitului SPOT 1. n 1990 a fost lansat al doilea satelit,SPOT2 (22 ianuarie).Aceti sateliii au fost proiectai de CNES (Centre Naional d Etudes Spaiales) din Frana i construit n colaborare cu Belgia i Suedia.Satelitul este dotat cu doua sisteme scaner (identice) numite HRV (Haut Resolution Visible),primul sistem de tip push-broom utilizat n acest scop.
11

Sistemul opereaz n doua moduri:multispectral i pancromatic. n modul multispectral rezoluia geometric este de 20 m i sunt nregistrate radiaiile electromagnetice n 3 benzi spectrale: -banda 1:0,50-0,59 nm (verde-galben); -banda 2:0,61-0,68 nm (rou); -banda 3:0,79-0,89 nm (IR apropiat). n modul pancromatic,care acoper spectrul electromagnetic ntre 0,51-073 nm (verde-rou),rezoluia geometric este de 10 m. n anul 1998 a fost lansat satelitul SPOT 4 echipat cu senzorul HRVIR (Haut Resolution Visible Infrarouge) la care a fost introdus n plus un nou canal cu lungimea de und ntre 1,58 i 1,75 m care corespunde aproximativ cu Banda 5 al senzorului Landsat

ETM+,mbuntindu-se astfel rezoluia spectral a radiometrului. n anul 2002 (4 mai) a fost lansat satelitul SPOT 5 echipat cu mai muli senzori ,cel de foarte nalt rezoluie,numit HRG,are are caracteristicile prezentate n tabelul urmtor:
Banda 1 2 3 4 Pan Lungimea de und (m) 0,50-0,59 0,61-0,68 0,79-0,89 1,58-1,75 0,48-0,71 ,,Culoarea verde-galben rou IR apropiat IR apropiat pancromatic Rezoluia geometric (m) 10 10 10 20 5

n modul pancromatic exist doi senzori,a cror imagini pot fi combinate pentru obinerea unei rezoluii interpolate de 2,5 m.
12

n afar de aceast rezoluie geometric foarte bun pentru un sistem comercial,sateliii SPOT mai au posibilitatea prelurii

stereoscopice a imaginilor terestre,cu ajutorul unor oglinzii care permit ca imaginile sa fie nregistrate nu numai nadiral dar i lateral (off-nadir) pn la 27 fa de nadir (950 km lateral fa de proiecia orbitei pe suprafaa terestr). Aceast facilitate permite realizarea modelului digital al terenului (i implicit a hipsometriei) pe baza imaginilor stereoscopice digitale,prin utilizarea tehnicilor fotogrametriei digitale.De asemenea,utilizarea acestor oglinzi permite,la nevoie,preluarea unor imagini la o perioad mai scurt de timp asupra aceleiai zone terestre (la minimum 3 zile),dect perioada de revenire a satelitului. Cele dou scnnere HRV preiau imaginile a dou fii adiacente (60 km fiecare),n lime total de 117 km,cu o suprapunere de 3 km.O scen comercial (un cadru) are 60 60 km.Parametrii orbitali sunt:orbit quasipolar,heliosincron,nclinarea 98,7,altitudine 832 km.Traverseaz ecuatorul la ora 10:30 (ora local).Revine asupra aceleiai zone la 26 zile. Produsele digitale i hard-copy sunt livrate de compania privat SPOT Image din Toulouse,Frana,care are exclusivitatea.Livrarea se face pe toate tipurile de suport compatibil cu computerul.

13

Preul unei scene SPOT multispectrale sau pancromatice este de aproape 2000 dolari SUA (deci o scen cu ambele moduri cost aproximativ 4000 dolari SUA). n prezent exist satelii crai de grupul SPOT care au rezoluii mai mari,unul dintre ei fiind FORMOSAT-2.Satelitul FORMOSAT-2 a fost lansat de ctre NSPO (National Space Programme Office),agenia spaial taiwanez,n 20 mai 2004,pe o orbit helio-sincron,la o altitudine de 891 km. Orbita specific a satelitului FORMOSAT-2 face posibil s achiziioneze orice imagine din zona lui de acoperire n fiecare zi (orbit geo-sincron) n aceleai condiii de iluminare i din acelai unghi (este de asemenea o orbit helio-sincron,adic o orbit polar,astfel c satelitul traverseaz zilnic de la Polul Nord la Polul Sud aceeai zon la aceiai or,iar Terra se rotete dedesupt) ceea ce le face uor de comparat. Satelitul efectueaz exact 14 revoluii circumterestre zilnic i orbita este foarte favorabil pentru preluarea imaginilor de pe teritoriul Romniei. Date cu privire la imaginile FORMOSAT-2: -rezoluia la modul multispectral (R,G,B,NIR): 8 m; -rezoluia la modul pancromatic : 2 m; -benzi spectrale P : 0,45-0,90 m (Pancromatic):

14

B1 : 0,45 0,52 m (B albastru) B2 : 0,52 0,60 m (G verde) B3 : 0,63 0,69 m (R rou) B4 : 0,76 0,90 m (NIR infrarou apropiat) -acoperirea de 24 24 km la nadir; -interval de revizitare:zilnic; -unghiuri de vedere cross-track i along-track (nainte/napoi):+/45; -imaginile pancromatic i multispectrale pot fi preluate n acelai timp; -adncimea de imagine 8 bits/pixel; -mrimea imaginii (nivel 1A fr metadate) MS : 35 Mb/Pan : 137 Mb. Produsele FORMOSAT-2 sunt disponibile la 3 niveluri de procesare: -Nivelul 1A . Corecie radiometric pentru eliminarea distorsiunilor datorate variaiilor n senzitivitate a detectorilor elementari din senzorul de imagine. -Nivelul 2A . Coreciile radiometrice identice cu cele ale nivelului 1A.Coreciile geometrice pentru orientarea acesteia ntr-un sistem de coordonate dat (sistemul de proiecie implicit este UTM WGS 84). -Ortho . Coreciile radiometrice identice cu cele ale nivelului 1A. Coreciile geometrice pentru orientarea acesteia n sistemul de coordonate specificat de utilizator pentru a elimina distorsiunile
15

datorate reliefului (harta ortorectificat i/sau puncte de control la sol i model digital al terenului asigurate de utilizator).

16