Testul sociometric const n formularea unor ntrebri prin intermediul crora se

solicit fiecrui elev s-i exprime simpatiile i antipatiile fa de ceilali colegi ai si.Pentru a fi eficient testul sociometric trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: formularea clar a ntrebrilor, determinarea unor rspunsuri sincere din partea elevilor, ntrebrile s reflecte preocuprile i interesele subiectilor testai, subiecii s-i exteriorizeze anumite triri afective. De exemplu putem ntreba elevii : Cu cine ai prefera s nvai mpreun? Datele testului sociometric sunt nregistrate ntr-un tabel cu dubl intrare unde att pe orizontal ct i pe vertical sunt trecui elevii din colectivul respectiv. Testul sociometric se poate folosi ntr-o cercetare transversala pentru a surprinde evolutia relatiilor colectivului. Astfel testul urmeaza a fi administrat periodic, iar rezultatele obtinute sa fie comparate ntre ele. Trebuie specificat faptul ca reluarea testului la intervale prea scurte i diminueaza eficacitatea, subiectii orientndu-se mai mult dupa raspunsurile anterioare, care sunt nca vii n memorie, dect dupa ceea ce simt n momentul respectiv. De asemenea n cazul n care intervalele sunt prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta stricta dintre fenomene. Putem recomanda pe baza experientei reluarea testarii sociometrice anual. Etapele aplicarii testului sociometric: a) membri grupului primesc motivari, li se explica scopul cercetarii: - fiecare si va cunoaste mai bine locul n grup, - n repartizarea anumitor sarcini se va tine cont si de preferintele interpersonale, - se va tine cont de relatiile sociopreferentiale si n structura formala a grupului; b) se obtine ncrederea subiectilor n caracterul confidential al raspunsurilor la ntrebari; c) se distribuie membrilor grupului formularele cu ntrebari ce urmeaza a fi completate si se explica clar modul de completare; d) se precizeaza caracteristicile situatiei: - grupul n cadrul caruia se fac alegerile si respingerile; - sensul fiecarei ntrebari; - limitarea la un anumit numar de raspunsuri, se recomanda 3 sau 5 raspunsuri n functie de marimea grupului; - se explica faptul ca poate raspunde att ct corespunde preferintelor sale dar sa nu depaseasca numarul maxim indicat;

- se precizeaza faptul ca ordinea preferintelor este o ordine valorica, cel de pe locul nti sa fie cel mai preferat, iar urmatorii n ordine descrescatoare; - nu se impune o limita de timp pentru completare. e) se recolteaza raspunsurile. Voi prezenta n continuare un test sociometric care are la baz un chestionar prezentat elevilor clasei aIV-a. ntrebrile sunt : 1. Cu cine din clas ai prefera s mergi n excursie ? a ) prima opiune va avea + 3 puncte b) a doua opiune va avea + 2 puncte c) a treia opiune va avea + 1 punct 2. Cu cine din clas nu ai prefera s mergi n excursie ? a ) prima opiune va avea - 3 puncte b) a doua opiune va avea - 2 puncte c) a treia opiune va avea - 1 punct n funcie de alegerile fcute se va calcula indicele de statut preferenial ( Isp ) dup care se va trece la prelucrarea datelor i se va reprezenta SOCIOGRAMA INT Matricea sociometrica Datele testului sociometric sunt nregistrate ntr-un tabel cu doua intrari, unde att pe verticala ct si pe orizontala sunt trecuti elevii din colectivul respectiv. Pe verticala se trec punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizati, iar pe orizontala perceptiile pozitive si negative atribuite de asemenea colegilor. Matricea sociometrica este mai mult un instrument tehnic dect unul de cunoastere. Ea faciliteaza descoperirea si ordonarea datelor brute pe care ni le ofera testul si asigura conditiile necesare pentru manipularea si prelucrarea lor. Pe verticala se trec n ordine, corespunzator fiecarui elev, cu culoare rosie +3, +2, +1 puncte n dreptul colegilor alesi, preferati, iar cu culoare albastra - 3, - 2, - 1 puncte n dreptul colegilor respinsi, nominalizati la ntrebarea a doua. Pe orizontala se trec perceptiile pozitive reprezentate prin cercuri rosii si perceptiile negative reprezentate prin cercuri albastre. Mai apoi n capetele de tabel ale matricii sociometrice se calculeaza suma punctelor obtinute din alegeri si respingeri si suma perceptiilor pozitive/negative.

Matricea sociometric-exemplu Elevi Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 2 3 4 5 6 7 B.I 1 / B.L 2 / B.F. 3 / C.A. 4 / C.M. 5 / D.C. 6 / E.L. 7 / F.V. 8 / G.G. 9 / G.A.I. 10 / I.C. 11 / M.N. 12 / N.S. 13 / N.I. 14 / P.P. 15 / P.E. 16 / S.R. 17 / T.A. 18 Total alegeri Total respingeri Indici sociometrici Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric si trecute n matrice se pot calcula o multime de indici sociometrici. Cel mai simplu de calculat este indicele statusului sociometric, care arata pozitia ocupata de o persoana n cadrul grupului si se calculeaza dupa formula: I=n / (N- 1), unde n = numarul alegerilor primite de respectiva persoana, N = numarul membrilor grupului * acest indice masoara si gradul de integrare a individului n grup, cu ct valoarea e mai mare cu att individul e mai bine integrat n grup. Sociograma Pe baza datelor cuprinse n matricea sociometrica putem ntocmi

18

sociograma care ne prezinta sub forma grafica relatiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate n evidenta printr-un mod grafic nu numai locul fiecarui elev ci si diverse tipuri de retele interpersonale. Aceste retele se cuantifica n sociograma prin diferite simboluri grafice. Exista doua categorii de sociograme, individuale si colective. Primele nu sunt altceva dect un extras din sociograma colectiva si prezinta situatia unui elev asa cum rezulta ea din totalitatea relatiilor cu ceilalti colegi. O sociograma se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni legaturilor dintre molecule) sau sub forma "tinta" (relatiile sunt prezentate n cadrul unui numar de cercuri concentrice). Numarul cercurilor din care e formata "tinta" poate fi mai mic sau mai mare n functie de numarul elevilor din clasa sau n functie de distanta sociometrica dintre elevi. Este recomandat un numar de cercuri impar astfel nct cercul de nivel mediu este nivelul corespunzator statutului sociometric nul. Cercurile din interior corespund nivelului de integrare, n care se afla elevii cu punctajul total pozitiv, iar cercurile din exterior corespund nivelului de "neintegrare", n care se afla elevii cu punctaj total negativ. Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat n centrul cercului numarul 1(cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu ct un elev are un punctaj mai mic cu att se departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup . Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se stabileste n interiorul colectivului, indicndu-se n mod grafic cine cu cine relationeaza din punctul de vedere al afinitatilor. Pe grafic alegerile sunt reprezentate printr-o sageata rosie B), iar respingerile printr-o sageata albastra (A l alege pe B, adica A B). Relatiile reciproce ne apar ca o linie (A l respinge pe B, adica A continua dubla cu vrful spre ambele sensuri, n culoarea corespunzatoare. Se pot realiza analize multiple si foarte complexe, ct si aprecieri calitative diverse n functie de: numarul alegerilor/respingerilor, subgrupurile care se formeaza, statutul sociometric al elevilor ce fac parte dintr-un subgrup sau altul, distanta dintre ei, etc. Daca un elev trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric mare are alta semnificatie dect un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un statut sociometric mai mic. Putem sa atribuim unui lider o semnificatie pozitiva sau una negativa n raport cu pozitia subgrupului din care face parte n cadrul colectivului clasei.

Cadranele sociometrice ne ofera posibilitatea de a prelucra si interpreta relatiile interpersonale sub aspectul dinamicii lor n timp. Comparnd datele ce figureaza n cadrane se pot desprinde o serie larga de trasaturi ale colectivului ca ntreg. Observnd ponderea distributiei elevilor n cadrane se pot cunoaste influentele si "constrngerile" pe care colectivul le poate exercita asupra lor. Procedeul cadranelor surprinde fenomenele sociale n intimitatea lor. Prezentarea sociogramei se poate face n fata clasei (punctnd pe aspectele generale) dar si individual (punctnd pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este recomandat a se scoate n evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel nct sa mbunatatim climatul psihosocial, sa ncalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui elev asupra rolului, statutusului si pozitiei sale n grup n mod realist si consilierea acestora pentru a diminua conflictele sau atitudinile negative. Metoda aprecierii obiective a personalitatii Metoda, dupa cum se poate constata din nsusi enuntul ei, urmareste cunoasterea unor trasaturi de personalitate. Acest lucru se realizeaza cu concursul celor ale caror trasaturi vrem sa le cunoastem. Datele necesare sunt obtinute de la elevi prin aprecierile pe care sunt solicitati sa le faca asupra propriilor colegi n motivarea alegerii sau respingerii lor. Ipoteza ce sta la baza metodei este aceea ca aprecierile pe care le fac elevii asupra colegilor lor includ informatii reale despre personalitatea acestora. Cu ct elevii convietuiesc mai mult mpreuna, cu att se cunosc mai bine si ca atare aprecierile vor fi mai obiective. Elevii au posibilitatea sa se observe reciproc n situatii concrete de activitate si comportare, aprecierile avnd un suport real. Se impune necesitatea mbinarii metodelor mai sus prezentate pentru a obtine n cele din urma o cunoastere ct mai exacta a colectivului de elevi. Cunoasterea clasei sau plutonului nu poate fi o actiune de campanie ce se desfasoara n anumite momente, ci una continua.