Sunteți pe pagina 1din 15

Problematica turismului concepte i definiii; delimitri conceptuale (turism i turist); clasificri; impactul asupra economiei; sfere de activitate turistic

1.1 Concepte i defini ii Etimologic, cuvntul turism" provine din termenul englez tour" (cltorie), sau to tour", to make a tour" (a cltori, a face o cltorie), termen creat n Anglia, n jurul anilor 1700, pentru a desemna aciunea de voiaj n Europa - n general i n Frana - n special. La rndul su, acest termen englez deriv din cuvntul francez tour" (cltorie, plimbare, micare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de cltorie de agrement. Termenul francez are rdcini i mai adnci, el deriv din cuvntul grec tournos" i, respectiv, din cel latin turnus" i nseamn tot cltorie n circuit. 1841 apare primul birou de voiaj, in Anglia, infiintat de Thomas Cook 1872 primul voiaj in jurul lumii. Conferina Internaional asupra turismului i statisticii turismului de la Ottawa din iunie 1991 a recomandat noi definiri ale conceptelor de baz n turism: Turismul se refer la activitile unei persoane care cltorete n afara mediului su obinuit, pentru mai puin de o perioad specificat de timp i al crei scop principal de cltorie este altul dect exercitarea unei activiti remunerate la locul de vizitare. Conform OMT: turismul cuprinde activitatile desfasurate de persoane pe durata calatoriilor si sejururilor in locuri situate in afara resedintei respective pe o perioada mai mare de 24 ore, dar mai mica de 12 luni, cu scopul de losir (recreere), pentru afaceri sau alte motive. n acest context exist 3 criterii considerate eseniale pentru distingerea vizitatorilor de alte categorii de cltori. Potrivit acestor criterii : voiajul trebuie efectuat ntr-un loc situat n afara reedinei obinuite1 , excluznd cltoriile mai mult sau mai puin regulate ntre domiciliul i locul de munc sau de studii; sejurul nu poate depii 12 luni consecutive, pentru acest prag vizitatorul avnd, din punct de vedere statistic, statutul de rezident; motivul principal al cltoriei trebuie s fie altul dect exercitarea unei activiti renumerate, la locul vizitat, ceea ce exclude migraia legat de locul de munc.

Principalele elemente care marcheaz activitatea turistic sunt: - deplasarea persoanelor n cadrul cltoriei efectuate, - sejurul ntr-o localitate n afara domiciliului (reedinei permanente) a persoanei care se deplaseaz, - sejurul are durat limitat, - sejurul s nu se transforme ntr-o reedin definitiv.
Corespunztor accepiunii prezentate, pot fi identificate formele principale ale turismului, i anume:

a) b) c)

turism intern (domestic tourism): rezidenii unei ri date care cltoresc numai n interiorul acesteia; turism receptor (inbound tourism): non-rezidenii care cltoresc n ara dat;

turism emitor (outbound tourism): rezidenii rii date care cltoresc n alte ri, Aceste trei forme de baz pot fi asociate n modaliti diferite, dnd natere altor categorii ale turismului, i anume: turism interior, form ce regrupeaz turismul intern i turismul receptor; turism naional, constituit din turismul intern i turismul emitor;

turism internaional, alctuit din turismul receptor i turismul emitor. n ceea ce privete uurina turismului de a atrage turiti totul ine de capacitatea acestui numit potenial: potenialul turistic ansamblu de elemente naturale, cultural istorice i economice care prezint anumite posibiliti de valorificare turistic sau o anumit funcionalitate, adic este vorba de acele valori a cror punere n funciune n scopuri turistice necesit lucrri de amenajare i echipare, investiii de capital i un volum important de cheltuieli i munc uman; potenialul turistic naional reprezint totalitatea resurselor turistice pe care le ofer cadrul natural al Romniei prin componentele sale: relief, structur geologic, condiii climatice, ape etc., potenialul antropic reprezint elementele cultural istorice, tehnico-economice i serio-demografice ale rii noastre care prin valoarea lor intrinsec intereseaz activitatea de turism i genereaz anumite fluxuri turistice.

Vizitatorii sunt grupai, dup reziden, n vizitatori internaionali i vizitatori interni, fiecare categorie la rndul ei, este divizat n turiti (cei care petrec cel puin o noapte n locul vizitat) i excursioniti (vizitatori de o zi). n privina cltoriei, se recunoate necesitatea identificrii acestora n scopul evalurii comportamentului de consum i cheltuielilor consumatorilor. Mobilurile cltoriilor turistice sunt grupate n: loisir, recreere i vacan(odihn); acest mobil presupune vizitarea oraelor, participarea la diverse manifestri culturale i sportive, efectuarea cumprturilor, plaje, cur helio-marin, participarea la diverse sporturi (de amatori), croaziere, jocuri de noroc, odihn, voiaje de nunt, etc. vizitarea rudelor i prietenilor; aceasta cuprinde vizitarea prinilor, concediile n cmin (familie), participarea a funeralii, la programe de ngrijire a invalizilor etc. afaceri i motive profesionale; presupunnd instalarea de echipamente, inspecii, vnzri, i cumprri n contul ntreprinderilor strine, participarea la reuniuni, conferine i congrese, trguri i expoziii, activiti sportive profesionale, misiuni guvernamentale, studii, cursuri de limbi strine sau de pregtire profesional, etc. tratament medical; staiuni balneare, fitness, talazoterapie, kinetoterapie, staiuni termale i alte tipuri de cure i tratamente (slbire, nfrumuseare). religie/pelerinaje; participarea la diverse evenimente religioase, pelerinaje. alte motive; echipajele aeronavelor i vaselor destinate transportului public (personal nsoitor de bord), tranzit, alte activiti.

1.2 Delimitri conceptuale (turism i turist); Conform definiiei date de OMT este considerat turist orice persoan care se deplaseaz spre un loc situat n afara reedinei obinuite pentru o perioad mai mic de 12 luni i ale crei motive principale de cltorie sunt altele dect exercitarea unei activiti remunerate n locul vizitat. Astfel avem urmtoarele categorii: TURIST = orice persoana care se deplaseaza spre un alt loc situat in afara resedintei obisnuite pentru o perioada mai mica de 12 luni si mai mare de 24 ore, ale carei motive principale de calatorie sunt altele decat exercitarea unei activitati remunerate in locul vizitat. EXCURSIONIST = orice persoana care calatoreste pentru propria placere pe o durata mai mica de 24 ore, intr-o alta localitate decat cea de resedinta si nu exercita o ocupatie lucrativa. CALATOR IN TRANZIT = orice persoana care tranziteaza o tara, chiar daca ramane mai mult de 24 ore, opririle sunt de scurta durata, iar motivele sunt altele decat cele turistice. VACANTIER = orice persoana care realizeaza o calatorie de cel putin 4 zile consecutiv. Categorii exceptate de la turisti: persoanele care sosesc intr-o tara cu/ fara contract de munca pentru a exercita o activitate remunerata calatori in tranzit chiar daca durata depaseste 24 ore cei care-si stabilesc resedinta principala intr-o alta tara cei care au dimiciliul intr-o tara si lucreaza in tara vecina.

Termenii cu care se opereaz n organizarea i desfurarea activitii de turism n Romnia

O alt categorie de termeni cu care se opereaz n turism i utilizai n aceast lucrare sunt cei definii de HG nr. 58/1998 privind organizarea i desfurarea activitii de turism n Romnia, i anume: Turism ramur a economiei naionale cu funcii complexe, ce reunete un ansamblu de bunuri i servicii oferite spre consum persoanelor care cltoresc n afara mediului lor obinuit pe o perioad mai mic de un an i al cror motiv principal este altul dect exercitarea unei activiti remunerate la locul vizitat; Resurse turistice componente ale mediului natural i antropic care prin calitile i specificul lor, sunt recunoscute, nscrise i valorificate prin turism, n msura n care nu sunt supuse unui regim de protecie integral. Resursele turistice pot fi: o naturale: elemente geomorfologice, de clim, de flor i de faun, peisaje, zcminte de substane minerale i ali factori; o antropice: monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri i rezervaii de arhitectur, monumente i ansambluri memoriale, monumente tehnice i de art, muzee, elemente de folclor i art popular etc.; Patrimoniu turistic resursele turistice i structurile realizate n scopul valorificrii lor prin activiti de turism; Structur de primire turistic orice construcie i amenajare destinat, prin proiectare i execuie, cazrii turitilor, servirii mesei pentru turiti, agrementului, transportului special destinat turitilor, tratamentului balnear pentru turiti, mpreun cu serviciile aferente. Structurile de primire turistic includ: o structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic: hoteluriapartament, moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacan, campinguri, camere de nchiriat n locuine familiale, nave fluviale i maritime, pensiuni turistice i pensiuni agroturistice i alte uniti cu funciuni de cazare turistic; o structuri de primire turistic cu funciuni de alimentaie public: uniti de alimentaie din incinta structurilor de primire cu funciuni de cazare, uniti de alimentaie public situate n staiuni turistice, precum i cele administrate de societi comerciale de turism, indiferent de amplasament (restaurante, baruri, uniti tip fast food, cofetrii, patiserii etc.); o structuri de primire turistic cu funciuni de agrement: cluburi, cazinouri, sli polivalente, instalaii i dotri specifice agrementului turistic; o structuri de primire turistic cu funciuni de transport: 1. transport rutier: autocare etc.; 2. transport feroviar: trenulee, trenuri cu cremalier etc.; 3. transport fluvial i maritim: vapoare etc.; 4. transport pe cablu: telecabine, teleschi etc. o structuri de primire turistic cu funciuni de tratament balnear: uniti de prestri de servicii pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate complexelor de turism balnear. Complex de turism balnear: cldiri care includ n acelai edificiu sau n edificii legate fizic sau funcional structuri de primire turistic (de cazare, alimentaie i tratament balnear, eventual de agrement); Zon turistic: teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice, care poate fi delimitat distinct ca ofert, organizare i protecie turistic;

Zon de recreere preurban suprafa situat n teritoriul preorenesc, care beneficiaz de un cadru atractiv i dispune de dotri corespunztoare pentru petrecerea timpului liber (n special la sfrit de sptmn); Obiectiv turistic element al resursei turistice, individualizat i introdus n circuitul turistic; Punct turistic obiectiv turistic i amenajrile aferente necesare activitii de primire turistic; Localitate turistic aezare urban sau rural cu funcii turistice dezvoltate pe baza resurselor specifice de care dispune; Staiune turistic localitate sau parte a unei localiti cu funcii turistice specifice, n care activitile economice susin exclusiv realizarea produsului turistic; Funcie turistic expresia calitativ i cantitativ a resurselor turistice; este determinat de structura, volumul i calitile resurselor; Ofert turistic totalitatea serviciilor prin care este pus n valoare patrimoniul turistic, prin utilizarea de personal specializat; Produs turistic complex de bunuri materiale i servicii concentrate ntr-o activitate specific i oferite pachet consumului turistic; Pachet de servicii combinaie prestabilit a cel puin dou din elementele urmtoare: cazare, alimentaie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii reprezentnd o parte semnificativ din pachet, atunci cnd sunt vndute sau oferite spre vnzare la un pre global i atunci cnd aceste prestaii depesc 24 de ore. 1.3 Clasificri; Conform Organizaiei Mondiale a Turismului exist urmtoarele modaliti de clasificare, astfel: poate fi considerata clasificare1.3, dar reprezinta i formele de turism tema 3 1. dup originea turitilor: 1.a. turism intern, se desfoar n interiorul granielor unei ri contribuind la formarea PIB-ului din sectorul serviciilor; 1.b. turism internaional, se desfoar n afara granielor rii de provenien a turitilor, contribuind la echilibrarea balanei de pli. Aceast form de turism se poate subdivide n plecri ale turitilor autohtoni peste grani i sosiri ale turitilor strini n ar; 2. dup modalitatea de angajare a prestaiei turistice, turismul poate fi: 2.a turism organizat, se practic n grupuri sau colective de turiti individuali; 2.b turism organizat parial, presupune desfurarea unei pri din activitile turistice n grup, dar ofer individului posibilitatea desfurrii unui program liber; 2.c turism pe cont propriu, este caracterizat de deplina libertate a turistului n ceea ce privete condiiile de cltorie i sejur. 3. dup gradul de mobilitate a turistului putem vorbi de: 3.a. turism itinerant sau de circulaie, caracterizat prin mobilitate ridicat; 3.b. turism de sejur, caracterizat prin mobilitate redus, petrecerea vacanei ntr-o singur locaie, indiferent de durat. Acesta poate fi, dup durat, pe termen scurt, mediu i lung sau rezidenial: *turismul de distan mic este sensibil la factorii de clim, fiind afectat de sezonalitate; *turismul de distan medie, care se practic predominant n scop cultural i curativ; *turismul de distan mare, care se desfoar pe teritoriul unei ri sau continent sub forma circuitelor turistice. Aceast form de turism se adreseaz persoanelor cu venituri ridicate, preurile acestui tip de serviciu fiind mari. 4. dup periodicitatea de manifestare a cererii i dup modul de desfurare a ofertei turistice, turismul poate fi: continuu sau permanent, sezonier i , din punctul de vedere al particularitilor funcionrii infrastructurii operatorului de turism; 5. dup mijloacele de transport folosite pentru cltoria turistic, formele de turism sunt: pedestru, rutier, feroviar, naval, aerian;

6. dup motivaia cltoriei, formele de turism sunt: de recreere i de agrement, vizite la rude i prieteni, motive profesionale i afaceri, deplasri oficiale, de stat, turism din motive medicale, turism religios/pelerinaje, turism cultural, de afaceri i alte motivaii; 6.a turism de recreere, ce are ca scop satisfacerea trebuinelor de recreere ale populaiei, desfurnduse n timpul liber; 6.b turism din motive medicale, este o form veche de practicare a turismului, practicat n special de persoane vrstnice cu posibiliti financiare; 6.c turism cultural, are drept scop vizitarea obiectivelor turistice din ar i strintate, individual sau n grup; 6.d turism profesional (de afaceri), este practicat n interes de serviciu sau n interes individual de ctre oamenii de afaceri ce desfoar activiti economice i sociale. Din combinaia tipurilor anterioare de turism rezult turismul polivalent, plurimotivaional. 7. dup caracteristicile socio-economice ale turitilor, distingem: 7.a. turism particular, privat, pentru persoanele cu venituri mari; uneori se identific cu turismul de lux; 7.b turism social, subvenionat, destinat persoanelor defavorizate cu venituri modeste.

Clasificarea internaional a cltorilor( conform O.M.T. )

CLTORI NEINCLUI n statistica turismului n statistica turismului VIZITATORI Lucrtori la frontier Pasageri n tranzit

INCLUI

Turiti Non rezideni Naionali (rezideni n afar) Membrii echipajelor

Excursioniti Pasageri n croazier Vizitatori pentru o zi Echipaje de o zi

Nomazi Refugiai Membrii forelor armate Reprezentan i consulari Diplomai Imigrani temporar Imigrani permanent

Motive Loisir, recreere, vacane Vizite la rude i prieteni Afaceri i motive profesionale Sntate (tratament balneomedical) Religie, pelerinaje Alte motive

1.3 Impactul asupra economiei


Conform studiilor efectuate de OMT, efectele turismului se pot grupa pe trei mari categorii: efecte asupra strategiei globale a dezvoltarii unei tari; efecte partiale asupra economiei nationale, respectiv asupra agentilor, sectoarelor, variabilelor si macro dimensiunilor fundamentale ale economiei; efecte externe, n domeniul socio cultural, fizic si cel al resurselor umane, cu rezultate economice indirecte. Activitatea turistica are un caracter dinamic, ea modificandu-se odata cu schimbarile ce au loc in cadrul economiei nationale.

Orice unitate monetara ce intra n economia unei tari, a unei regiuni sau a unei statiuni de destinatie turistica indiferent sub ce forma a fost nregistrat acest impact (investitii, alocatii bugetare guvernamentale, transferuri de bani din partea populatiei angajate n alte areale, sponsorizari sau cheltuieli turistice)- stimuleaza economia, si nu doar o singura data, ci n reprize repetate. Particularizate la specificul economiei turismului, intrarile de valori de acest gen genereaza efectul multiplicator al cheltuielilor turistilor.
Se iau n considerare pentru determinarea efectului multiplicator trei elemente ce contribuie la masurarea impactului economic total al unui volum determinat de cheltuieli turistice: 1. Impactul direct masoara efectele primei runde de circuit monetar provenit de la un turist (proportia dintre cheltuielile unui restaurant pentru procurarea materiilor prime si auxiliare necesare pregatirii preparatelor comandate de turisti si pentru salariile personalului si unitatea monetara cheltuita de turist n acel restaurat) ; 2. Impactul indirect masoara efectele derivate ale rundelor aditionale cauzate de recircularea unitatii monetare initiale a turistului (procurarea bunurilor de catre firmele din alte sectoare ce au contribuit la furnizarea materiilor prime restaurantului respectiv, necesare pentru a putea presta serviciile de alimentatie solicitate de turist) ; 3. Impactul indus masoara efectele derivate cauzate de angajatii unei firme turistice care cheltuiesc o parte din salariile lor n alte sectoare de afaceri (salariatii unui hotel cheltuiesc o parte din veniturile lor pentru procurarea de articole vestimentare, pentru alimente etc.). Astfel, impactul economic total este egal cu suma celor trei impacturi iar efectul multiplicator al turismului (K) este calculat ca raport ntre impactul economic total si impactul direct. Analiza efectului economic pozitiv al turismului asupra dezvoltarii economice n plan national sau regional se manifesta prin valente multiple si conduce la constatarea ca exista cel putin trei efecte multiplicatoare importante: - efectul multiplicator al turismului (impactul pe care l are o unitate de cheltuiala baneasca a turismului din punct de vedere al crearii de noi venituri) ; - efectul multiplicator al investitiilor turistice ; - efectul multiplicator al comertului exterior (comertul invizibil al unei anumite parti a productiei de marfuri consumate de turistii straini n zona, statiunea, localitatea vizitata). Multiplicatorul turistic nu trebuie abordat numai ca un indicator ce evidentiaza automat sporul veniturilor, ci si ca o reflectare a sumelor ce ies din circuitul economic prin importurile realizate pentru necesitatile turismului, a economiilor realizate din veniturile obtinute n urma activitatilor turistice etc. Turismul face parte din sectorul tertiar fiind legat cantitativ si calitativ de productia ramurilor din sectorul primar si secundar, ca mare consumator al produselor alimentare, textile, constructiilor de masini, produselor agricole etc.

Rolul turismului

1. Turismul este o ramura de interferenta ca rezultat al diversificarii activitatilor ce dau continut prestatiilor turistice. Aceste activitati sunt prezente in structura unor multitudini de ramuri economice: transporturi, constructii, industria alimentatiei, textile, telecomunicatii, cultura, industria lemnului, etc. 2. Turismul este o ramura de sinteze deoarece necesita intrari din alte ramuri. Are efect de antrenare si de stimulare a productiei materiale

Rolul economic direct al turismului


a) turismul contribuie la cresterea PIB-ului si a venitului national, datorita cresterii volumului incasarilor si realizarii de valoare adaugata. Pe continente: Europa 14% din PIB; Americi ~11%; Asia si Pacific 10%; Africa ~9%. Pe tari: Ins. Maldive 84%; Malta ~50%; Jamaica 54%; Spania 12%; Franta 8%; Elvetia 8%; Bulgaria 5%; Romania 1%. b) turismul international de receptie contribuie la reechilibrarea balantei de plati comerciale, ca urmare a cresterii rolului incasarilor valutare rezultate din vanzarea serviciilor pe valuta si export intern. Functie de conditiile concrete ale fiecarei tari, turismul reprezinta un export sau un import: bunuri si servicii pe care le consuma turistii pe durata deplasarii lor intr-o tara sunt asimilate pentru tara vizitata cu un export; cheltuieli pe care le face un turist in strainatate constituie pentru tara lui de resedinta un import. Functie de semnul soldului balantei de plati externe exista tari cu sold pozitiv, tari receptoare de turisti (Franta, Spania, Italia, Elvetia, Grecia, Austria) si tari cu sold negativ, emitatoare de turisti (tari nordice, M.

Britanie, Japonia). In Romania: 1985 + 118 mil. $ export; 1991 + 3 mil$; 1995 107mil.$; 2000 61mil.$; 2001 87mil.$; 2002 61mil.$. Turismul international poate fi exprimat prin totalitatea fluxurilor care i-au nastere intre bazinele (tarile) de cerere (emitatoare) si bazinele de oferta (tari receptoare). Bazinele de cerere sunt, de regula, tarile dezvoltate economic, care ofera locuitorilor posibilitatea efectuarii unor calatorii internationale cu cheltuieli valutare (importatori de servicii turistice). Bazinele de oferta sunt reprezentate de tari cu economie consolidata, dar si de tari in curs de dezvoltare. Acestea dispun de zone cu atractii turistice deosebite, beneficiind de incasari valutare (tari cu statut de exportator). Motivatii pentru turismul international: oferta de vacanta limitata a tarilor emitatoare absenta unor produse turistice cererea pentru produse turistice specifice sau unicate inaccesibilitatea unor produse turistice, fie din cauza preturilor ridicate, fie datorita valorificarii la export. Fluxurile turistice pot fi structurate dupa continutul lor in 2 categorii: I. fluxuri sunlust sunt asociate cu turismul de soare sau cel determinat de alte conditii naturale (zapada, resurse termale). Ele se formeaza sub incidenta preturilor si a distantelor; II. fluxuri wonderlust este turismul de cunoastere (cultural, participare la manifestari artistice, sportive). Ele sunt sub incidenta calitatii ofertei si diferentierii acesteia de oferta interna.

Preferinta relativa pentru turism (pentru o anumita destinatie de vacanta) se poate determina:
a) numarul turistilor din tara (zona) X care se indreapta spre destinatia Y / populatia rezidenta a tarii (zonei) X b) numarul turistilor din tara (zona) X care se indreapta spre destinatia Y / numarul turistilor (total) sau plecari din tara (zona) X. Turismul contribuie la: valorificarea unor categorii de resurse naturale si antropice care altfel nu ar putea fi valorificate, dar si la mai buna valorificare a altora din alte domenii atenuarea dezechilibrelor inter-regionale utilizand resursele din zona, valorifica resursele de munca, pe cele naturale, dezvolta infrastructura (turismul rural, agroturismul).

Rolul social al turismului


Turismul contribuie la: crearea de noi locuri de munca, aparitia de noi meserii si reducerea somajului refacerea capacitatii fizice si psihice a oamenilor determina cresterea productivitatii muncii. In 2002 207mil. persoane, la nivel mondial, lucrau direct in turism In 2006 8.5% din populatia lumii lucreaza direct in turism Pentru 2011 260mil. persoane vor lucra in turism. La nivel de Uniune Europeana 2006 are 8 mil. de angajati in turism. - ca structura pe nivele de calificare: 40% - personal necalificat 42% - pregatire medie generala 8% - studii de specialitate turism 10 12% - studii superioare. - activitatea are caracter sezonier, iar salariile sunt relativ scazute.

Rolul cultural educativ al turismului


largeste orizontul de cunoastere si faciliteaza contactul turistilor cu zone cu nivel diferit de cultura si civilizatie turismul presupune satisfacerea unor nevoi de ordin superior are vocatie ecologica: spor de frumusete peisagistica, controlul dezvoltat al statiunilor, orientarea fluxurilor turistice spre zone inedite (publicitatea), organizarea de parcuri si rezervatii, promovarea formelor de vacanta mai putin agresive, ecoturism, turism rural. Prin aceste activitati turismul devine un factor activ al dezvoltarii durabile.

Rolul politic al turismului


intensificarea si diversificarea legaturilor dintre natiuni destinderea relatiilor internationale mentinerea si consolidarea pacii (practicarea turismului religios).

Deci putem spune: Turismul reprezinta o ramura a economiei nationale care se integreaza in sectorul tertiar (sectorul serviciilor). El detine un rol important in viata economica si sociala, actionand ca un element dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii economice, de reducere a decalajului inter-regional si deasemenea actioneaza ca un element de educare si instruire. Importanta sociala poate fi pusa in evidenta prin urmatoarele aspecte: - Turismul contribuie la mentinerea echilibrului biologic si fiziologic al omului contemporan. - Turismul reprezinta un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultura. Contribuie la refacerea formei de munca, faciliteaza schimbul de idei si confruntarea de opinii care conduce la largirea orizontului cultural. - Turismul este considerat un factor de identificare a legaturilor dintre natiuni. Importanta economica: - Turismul contribuie la crearea de venit. - Turismul contribuie la ridicarea social-economica a unor zone asigurand eliminarea decalajelor inter-regionale. - Turismul valorifica acele elemente care n-ar fi putut fi puse in valoare in cadru altei activitati (turismul nu epuizeaza materia prima). - Turismul reprezinta si o vocatie ecologica intru-cat in strategia dezvoltarii turistice se impun masuri de protejare a mediului si a valorilor fundamentale a existentei umane: parcurile, Delta Dunarii, etc. - Turismul contribuie la cresterea incasarilor valutare fara a se efectua eforturi deosebite. Pe plan international turismul are o contributie importanta la crearea produsului mondial global (7%), iar in ceea ce priveste exportul, turismul se situeaza pe locul 3 dupa exportul de petrol si autovehicule.

1.5. Sfere de activitate turistica


Turismul reprezint o component esenial a sectorului serviciilor destinate populaiei, o ramur cu potenial foarte mare de dezvoltare. Acesta se nscrie n sectorul teriar al economiei naionale, fiind constituit, n principal, din prestaii de servicii, ceea ce determin o dinamic ridicat, fireasc n condiiile civilizaiei contemporane. Eventual caracteristicile...Industria turistic se caracterizeaz printr-o deosebit complexitate structural, ce mbrac multiple forme de deservire. Cele cinci sectoare ale industriei turismului sunt: sectorul facilitatilor de cazare (unde am inclus si sectorul alimentatiei, dat fiind ca intre acestea doua exista o stransa legatura. n teoria turismului, pentru a desemna in mod unitar aceste dou categorii de servicii, se folosete termenul de ospitalitate.), Relaia dintre industria ospitalitii i industria turismului Industria ospitalitii Industria turismului

Catering pentru instituii sociale (ex: pentru spitale) Alte servicii de cazare (ex: cminele studeneti)

Servicii de transport Servicii comerciale de cazare (ex: hoteluri) Servicii comerciale de alimentaie(e x: restaurante)

Magazine cu amnuntul(ex : magazine de suveniruri) Activiti de timp liber (ex: parcuri tematice)

Sursa: S. Baker, P. Bradley Principiile operaiunilor de la recepia hotelului, Editura All Beck, Bucureti, 2002, pg.4
sectorul atractiilor (aici sunt incluse toate categoriile de obiective turistice), sectorul transporturilor, sectorul organizatorilor de voiaje si sejururi (care se ocupa cu fabricarea si comercializarea produselor turistice) si sectorul autoritatilor din turism (carora le revine in special sarcina de a elabora reglementarile din domeniu, dar care au adesea un rol insemnat si in promovarea turistica). Dupa cum se poate observa din figura, fiecare din aceste sectoare este foarte eterogen, cuprinzand o mare varietate de elemente.

Sectorul facilitatilor de cazare Hoteluri/moteluri Hanuri/ferme Apartamente/vile/cabane Time sharing Sate de vacanta Camping/rulote

Sectorul atractiilor agrement Parcuri/gradini Muzee/expozitii/galerii de arta Monumente istorice Baze sportive Baze de tratament

Sectorul transporturilor Companii aeriene Linii maritime/ferry boat Cai ferate Autocaristi Rent a car

Sectorul organizatorilor de voiaje Turoperatori Agentii de voiaj Organizatorii de conferinte si alte evenimente Centrale de rezervare

Sectorul autoritatilor in turism Oficii nationale de turism Oficii regionale de turism Oficii locale de turism Asociatii de turism

Cele cinci sectoare ale industriei turistice (adaptare dupa V. Middleton) In primul rand, se poate observa ca in unele sectoare activeaza in principal organizatii cu scop lucrativ, care desfasoara activitati comerciale, iar in altele organizatii non-profit (cu precadere in sectorul atractiilor). Problema care se pune in legatura cu acest aspect este urmatoarea: desi entitatile non-profit sunt de regula cele care atrag vizitatorii la o destinatie (este vorba de muzee, monumente istorice, monumente arhitectonice, case memoriale, monumente ale naturii), totusi entitatile comerciale sunt cele care obtin cel mai mare profit de pe urma acestor vizitatori (hoteluri, restaurante, transportatori etc.). Repartitia veniturilor din turism intre cele doua tipuri de sectoare este asadar inechitabila. In aceste conditii, una din preocuparile autoritatilor trebuie sa fie redirectionarea unei parti din aceste venituri catre entitatile non-profit (folosind diverse parghii, cum ar fi de exemplu fiscalitatea), in scopul intretinerii si conservarii calitatii lor. Acest lucru este si in interesul entitatilor comerciale: daca obiectivele turistice de la destinatie se deterioreaza din cauza intretinerii necorespunzatoare, isi pierd atractivitatea, fapt care duce la diminuarea fluxurilor de turisti, deci si a veniturilor prestatarilor turistici.

Cea de-a doua remarca priveste valoarea si utilitatea marketingului pentru componentele necomerciale ale industriei turistice. Daca la inceput se considera indeobste ca numai entitatile cu scop lucrativ au nevoie de marketing si de promovare, ulterior (odata cu anii 80) a inceput sa fie recunoscuta importanta utilizarii tehnicilor de marketing profesioniste pentru promovarea unui obiectiv turistic precum un muzeu, un castel sau o gradina botanica. In sfarsit, a treia observatie care se desprinde studiind figura 1.1 priveste faptul ca in fenomenul turistic nu sunt implicate doar organizatii strict specializate in turism si calatorii, ci si entitati care si-ar putea dovedi utilitatea chiar daca industria turismului nu ar exista. De exemplu, unitatile de alimentatie publica sau mijloacele de transport in comun de la o destinatie sunt folosite si de localnici, nu numai de vizitatori. Din acest motiv, este dificila delimitarea precisa a industriei turistice si a pietei turistice, precum si evaluarea beneficiilor aduse de turism intr-o tara sau intr-o regiune Exprimat in general prin ansamblul activitatilor, relatiilor si masurilor determinate de organizarea si desfasurarea calatoriilor de agrement sau in alte scopuri, turismul se manifesta ca un fenomen economicosocial complex, rezultat din integrarea mai multor ramuri distincte ale economiei respectiv activitatea din hoteluri si restaurante, transporturi, agentii de voiaj etc., domenii care sunt angajate direct si in principal in servirea turistilor precum si domenii implicate intr-o mai mica masura si indirect in aceasta privinta cum ar fi: telecomunicatii, cultura si arta, sport, sanatate si altele. Datorita gamei largi si eterogene a serviciilor ce intra in continutul activitatii de turism, trasaturilor comune cu celelalte componente ale tertiarului, tendintelor de evolutie, modificarilor sub impactul acelorasi grupe de factori, turismul apartine structural sferei sectorului tertiar. Ca parte integranta a sectorului serviciilor, turismul are o serie de trasaturi comune cu cele ale celorlalte ramuri ale acestuia, dar se si individualizeaza prin specificitatea si complexitatea continutului sau, prin formele de concretizare si tendintele de evolutie. Prin dimensiunile atinse de dezvoltarea turismului in zilele noastre, a volumului de activitate si a numarului de personal angajat direct in industria turistica, acest sector economic de prestari de servicii rivalizeaza cu nivelul si proportiile multor ramuri ale economiei nationale. In acelasi timp, se poate aprecia ca industria turistica constituie un model tipic al sectorului economic al serviciilor. Eterogenitatea serviciilor ce dau continut produsului turistic, complexitatea si diversitatea acestora genereaza numeroase probleme in abordarea unitara a ofertei, in evaluarea importantei fiecarei componente, in elaborarea unor standarde de structura si calitate. Apare astfel necesitatea unor grupari ale serviciilor in categorii omogene, usor de identificat, localizat si comparat. A. Astfel, activitatile inglobate in continutul prestatiei turistice se pot structura in: - servicii legate de organizarea voiajului care sunt constituite in cea mai mare parte din prestatiile oferite de companiile de transport; ele privesc facilitatile si comoditatile de organizare a calatoriei, calitatea lor determinind optiunea turistului pentru un anumit mijloc de transport sau tip de aranjament. Tot aici sunt incluse serviciile de publicitate turistica, precum si alte servicii prestate de agentiile de voiaj; - serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizeaza satisfacerea necesitatilor cotidiene ale turistului si asigurarea conditiilor de agrement. B. In raport cu importanta fata de mobilul calatoriei si motivatia cererii serviciile turistice pot fi: - de baza: transport, cazare, alimentatie, tratament sau orice alta activitate, ce reprezinta motivatia de baza a calatoriei, ca: vinatoare, hipism, schi etc. - complementare ori suplimentare: informatii, activitati cultural-sportive, inchirieri de obiecte s.a. In general ponderea cea mai mare o detin serviciile de alimentatie si cazare, urmate de cele de transport si de agrement. C. Dupa natura si forma de manifestare a cererii se intilnesc: - servicii ferme (transport, cazare, programe cultural-artistice etc.), angajate anterior desfasurarii consumului turistic prin intermediul agentilor de specialitate. - servicii spontane-solicitate in momentul in care turistul ia contact cu oferta. Caracterul spontan este specific prestatiilor suplimentare, dar se poate intilni si pentru prestatiile de baza in situatia turistului pe cont propriu. D. In functie de modalitatile de plata sau relatiile financiare angajate intre prestatori si beneficiari, serviciile pot fi: - platite (majoritatea serviciilor), aceasta realizindu-se anterior prestatiei, simultan sau posterior acesteia.

- gratuite sau sub forma unor facilitati, costul lor fiind suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de publicitate, de intermediere, comision) si avind drept scop stimularea circulatiei turistice, asigurarea accesului larg la turism al unor categorii de solicitanti. E. Dupa natura lor se poate face delimitare intre: - serviciile specifice-generate de desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice. - serviciile nespecifice-rezultat al existentei unei infrastructuri economico-sociale generale, care se adreseaza in egala masura turistilor si rezidentilor (transport in comun, telecomunicatii, reparatiiintretinere, cultural-artistice etc.). F. Alte servicii turistice se mai pot structura dupa aria de localizare a prestarii lor, dupa forma de prezentare, dupa caracterul lor, dupa formele de turism si modalitatile angajarii prestatiei, in raport cu natura prestatorilor etc. Toate aceste completeaza imaginea bogatiei si varietatii structurale a prestatiei turistice si sugereaza totodata directii si posibilitati de dezvoltare. Indiferent de destinatarul lor, serviciile cunosc un proces de diversificare rezultat al preocuparilor organizatorilor de turism de stimulare a cererii, de realizare a unui nivel superior al satisfacerii nevoilor consumatorilor. Calitatea serviciilor, dar mai ales varietatea lor, reprezinta mijloace importante in asigurarea competitivitatii produselor turistice, atit pe piata interna cit si pe cea internationala. Totodata, diversificarea prestatiilor se inscrie intre solutiile principale de perfectionare in domeniul turismului cu influenta directa asupra cresterii eficientei si atenuarii caracterului sezonier al activitatii. Ea se asociaza eforturilor de imbogatire a continutului ofertei si de ridicare a calitatii acesteia. Intre caile de diversificare a serviciilor turistice putem aminti: antrenarea in circuitul turistic a uno zone si alcatuirea unor programe mai variate, multiplicarea actiunilor oferite turistilor in legatura cu fiecare dintre serviciile de baza prestate, sporirea formelor de agrement si a serviciilor complementare. O contributie importanta in cresterea calitatii activitatii turistice si diversificarea serviciilor revine ridicarii calificarii lucratorilor din acest sector, sporirii atentiei si solicitudinii lor fata de dorintele turistilor, precum si publicitatii turistice. In ordinea derularii lor, serviciile de baza incep cu organizarea si realizarea transporturilor. Acestea cuprind transportul propriu-zis, servicii oferite pe timpul calatoriei ( transferuri, transportul bagajelor, servirea mesei, rezervari s.a.), iar pentru deplasarile cu mijloace proprii servicii de intretinerea si repararea acestora. Serviciile de transport difera in functie de mijlocul utilizat (tren, avion, vapor, autocar, autoturism). In practica turistica exista o diversitate de aranjamente, rezultate din utilizarea unui singur mijloc de transport sau din combinare mai multora, din apelarea la curse obisnuite sau speciale, realizate de companiile de transport sau direct de agentiile de voiaj, la tarife normale sau beneficiind de reduceri. In ultima perioada de timp, datorita dezvoltarii turismului s-au inregistrat in domeniul transportului o serie de imbunatatiri cum ar fi: cresterea vitezei de deplasare, existenta unor noi rute de calatorie, modernizarea mijloacelor de transport si concomitent a avut loc o largire a gamei de servii oferite in timpul deplasarii si in legatura cu aceasta. Serviciile de cazare se refera la asigurarea conditiilor necesare pentru odihna turistilor in vederea raminerii lor un timp cit mai indelungat la locul de destinatie. Crearea celor mai bune conditii turistilor presupune existenta unor mijloace de cazare adecvate avind dotarile necesare pentru a asigura confortul si implicit satisfacerea clientilor. Tot in structura serviciilor de cazare se includ de asemenea prestatiile suplimentare oferite de unitatile hoteliere pe durata sejurului turistilor. Toate unitatile hoteliere urmaresc o diversificare si o imbunatatire a serviciilor de cazare in vederea adaptarii la cerintele variate ale turistilor referitor la: pret, grad de confort, modalitati de gazduire. Serviciile de alimentatie au ca scop satisfacerea nevoilor de hrana ale turistilor. Ele se dezvolta in relatie cu capacitatile de cazare sau independent de acestea. Si in cazul acestor servicii se urmareste largirea gamei de prestatii suplimentare si o crestere a nivelului calitatii. Serviciile de agrement sunt considerate ca facind parte din categoria prestatiilor de baza doar de unii specialisti. Ele sunt menite sa asigure o petrecere placuta, agreabila a timpului de vacanta si includ o paleta larga de activitati cu caracter distractiv-recreativ in functie de forma de turism practicata sau de zona turistica. Unii autori le considera ca fiind elementul fundamental in satisfacerea turistilor capatind un rol tot mai important in structura consumurilor turistice. Serviciile suplimentare, avind o contributie tot mai mare in ceea ce priveste succesul actiunilor turistice, sunt chemate sa sporeasca confortul vacantei, sa stimuleze odihna activa, recreerea, distractia. In general, ele au o pondere modesta in structura consumului turistic si un rol auxiliar dar cu toate acestea reprezinta o sursa deloc de neglijat de crestere a incasarilor. Serviciile suplimentare se prezinta intr-o gama foarte variata, ele putind fi asociate unor servicii de baza sau putind fi independente.

Cele mai importante grupe de servicii suplimentare sunt: - de informare a turistilor - de intermediere (inchirieri, rezervari) - cu caracter special (congrese, tirguri, expozitii, festivaluri) - cultural-artistice - sportive - financiare - diverse Unele dintre acestea sunt cunoscute cu anticipatie de catre turist, intrind in continutul si costul initial al prestatiei insa cele mai multe dintre ele sunt aduse la cunostinta turistului numai la destinatie, consumul raminind la alegerea lui, plata efectuindu-se separat pe masura solicitarii lor. Serviciile de informare intervin in perioada de pregatire si angajare a prestatiei turistice si au un rol determinant in formarea si concretizarea deciziei de cumparare. Scopul lor este de a oferi toate informatiile necesare turistului pentru o cunoastere rapida, complexa, de calitate a tuturo aspectelor legate de deplasare si sejur. Mai mult chiar, aceste servicii de informare trebuie sa indeplineasca si functia de sfetnic al turistului in optiunea pentru programele de divertisment sau alte activitati. Serviciile de informare se realizeaza prin mijloacele clasice ale publicitatii scrise (afise, pliante, brosuri, cataloage) sau orale (anunturi, consilierea turistilor) si intra cu precadere in atributiile agentiilor de voiaj si touroperatorilor. Serviciile de intermediere sunt constituite, in principal, din cele de rezervare de locuri (in unitatile hoteliere, mijloace de transport, la diverse manifestari cultural-artistice etc.) si cele de inchiriere a unor obiecte de inventar pentru cresterea confortului calatoriei sau pentru distractie (aparatura de gimnastica, echipament si material sportiv, jocuri etc.) Tot aici sunt incluse si reparatiile, servicii de comosion s.a. O importanta deosebita au capatat in ultimul timp serviciile de rezervare prin introducerea si promovarea pe scara larga a sistemelor de rezervare computerizata care permit informarea, rezervarea si achizitionarea rapida a locului (in mijloacele de cazare si in cele de transport) si eventual, a unui pachet minim de alte servicii. De mare interes se bucura, in rindul turistilor, serviciile de inchiriere a automobilelor (rent a car). Serviciile cultural-artistice au aparut din perspectiva rolului recreativ-distractiv si educativ al turismului. Acestea au ca scop o petrecere placuta, agreabila a timpului turistului pe perioada sejurului avind si o contributie la imbogatirea cunostintelor acestuia, stimulind initiativa, indeminarea si talentul acestuia. Existind o oferta culturalartistica foarte variata, totusi, cele mai importante servicii de acest gen ar fi: - participarea la diverse spectacole sau evenimente cultural-artistice; - vizite la case memoriale, muzee, galerii de arta, expozitii; - vizitarea unor obiective istorice, culturale, stiintifice; - intilniri cu personalitati din domeniul culturii, artei, stiintei; - organizarea de excursii in imprejurimile statiunilor; - organizare de concursuri pe diferite teme sau de indeminare, dans, frumusete, orientare turistica. Trebuie sa mentionam faptul ca in ultima vreme organizarea programelor tematice a capatat o frecventa tot mai mare si o diversificare a subiectelor abordate avind astfel un rol formativ-educativ deosebit in ceea ce-i priveste pe elevi si studenti, completindu-le cunostintele teoretice. Acest tip de servicii sunt organizate de institutii specializate independent sau in corelatie cu cele turistice sau doar de catre acestea din urma. De retinut faptul ca aceste activitati, fiind niste servicii suplimentare, nu trebuie sa afecteze motivatia principala a vacantei. Serviciile sportive vin sa completeze formele consacrate ale agrementului si au in vedere asigurarea conditiilor necesare unei odihne active. Aceste prestatii sunt intr-o gama variata (alpinism, schi, patinaj, natatie, echitatie, jocuri sportive) si se diferentiaza in functie de pregatirea turistilor putind fi de asistenta sau supraveghere (pentru cei cu experienta) sau de initiere (pentru incepatori). Existenta unor astfel de servicii impune existenta unor dotari adecvate (sali si terenuri de sport, piscine si bazine de inot, pirtii de schi, centre de echitatie si alte obiective cu destinatie sportiva), a unor puncte de inchiriere a materialelor sportive si nu in ultimul rind existenta unui personal cu pregatire de specialitate. Serviciile avind caracter special sunt determinate de natura particulara a turismului si/sau se asociaza unor forme mai deosebite de manifestare a acestuia. Printre cele mai importante se numara: - servicii traditionale proprii turismului (ghid, animator); - servicii generate de forme specifice de turism (organizarea de partide de vinatoare, de festivaluri, tirguri, expozitii); - servicii de ingrijire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor proprietate a turistilor;

servicii de asigurare a securitatii turistului si de salvare in caz de pericol etc.

In cadrul acestei categorii de servicii cu caracter special, cel de ghid are o semnificatie aparte, fiind considerat frecvent elementul de legatura intre prestatorii de servicii si turist. Trebuind sa indeplineasca simultan rolul de conducator al grupului, prezentator al obiectivelor turistice, uneori chiar si de animator, ghidul trebuie sa fie un bun profesionist, un om de cultura, o gazda amabila si un excelent organizator. Serviciile de cura sau tratament balneo-medical pot fi considerate ca facind parte din clasa serviciilor suplimentare doar in cazul in care turistul isi completeaza sejurul intr-o statiune cu efectuarea unor tratamente simple cum ar fi: gimnastica, kinetoterapie, aerosoli, cure de ape minerale, avind caracter preventiv. Serviciile financiare se refera, in principal la cele de asigurare a turistului, acoperind o gama larga de situatii, de la starea de sanatate la pierderea banilor sau bagajelor, precum si la diverse tranzactii (sisteme de plata, operatiuni bancare, schimb valutar) si alte facilitati (reduceri de tarife, servicii pe baza de abonament, credite s.a.) O diversificare a gamei serviciilor, de baza si suplimentare, oferite turistilor si de asemenea o imbunatatire a calitatii acestora va avea ca efect pozitiv o intensificare a circulatiei turistice ducind astfel la mai buna utilizare a bazei tehnico-materiale si fortei de munca ceea ce in final va spori eficienta intregii activitati. Trebuie mentionat un fapt deloc de neglijat si anume ca serviciile suplimentare au o contributie deosebita la prelungirea sejurului turistilor si a cresterii incasarilor medii/zi-turist.