Sunteți pe pagina 1din 42

Cuprins:

1. Introducere.....................................................................1 2. Prezentarea mierei si a grupei din care face parte.....2 3. Surse de materii prime ale albinelor pentru obtinerea mierii.....................................................................................5 4. Procesul tehnologic de obtinere a produsului miere..................................................................................7 5. Caracteristicile de calitate ale produsului miere...11 6. Ambalarea, transportul si 7. Etichetarea si depozitarea produsului calitatii produsului miere...............................................................................16 garantarea miere...............................................................................18 8. Importanta mierii in alimentatie.................................21 9. Clasificarea mierii........................................................23 10. Preparate pe baza de miere........................................29 10.1. Suplimente nutritive pe baza de miere.............29 10.2. Produse cosmetice pe baza de miere...............32 11. Concluzie......................................................................34 Bibliografie.........................................................................38 Anexa..................................................................................37

1. Introducere
Mierea de albine a fost prima substan dulce folosit de om, fiind preuit n special de preoi n cadrul diverselor ritualuri. Exist suficiente mrturii c n civilizaiile antice mierea era folosit, printre altele, la prepararea unei buturi alcoolice la care se aduga polen i levuri din faguri, ns, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt dou fragmente scrise n limba sumerian. De la egipteni au rmas mrturii privind modul de recoltare i folosire a mierii. Babilonienii i diferitele civilizaii strvechi din India i China, utilizau mierea att ca medicament ct i la ritualuri i ceremonii. Mierea este un aliment cu proprietati medicamentoase recunoscute si trebuie consumata regulat de batrani, copii, sportivi, oameni care lucreaza noaptea. Poate fi folosita fie ca aliment energizant, in cazurile de surmenaj, oboseala, neurastenie, boli de inima, afectiuni gripale, hepatice , arsuri , fie ca laxativ sau indulcitor natural etc. Celor care sufera de insomnii, li se recomanda ca seara sa consume 2 linguri de miere intr-un pahar de ceai cald de tei. Deasemenea, in cazul bolilor de ficat, mierea este recomandata intrucat mareste proportia de glicogen, fortificand organismul impotriva infectiilor.

2. Prezentarea mierei si a grupei din care face parte

Mierea de albine este un produs primar de origine vegetala , natural complex rezultat al nectarului floral al plantelor si al imbogatirii acestuia de catre albine (Apis mellifera ) cu substante proprii, prin actiunea sucului secretat de glandele acestora. Albinele produc frecvent si miere de mana, care provine din diverse lichide dulci din planta, dar nu din floare. Este o soluie apoas bogat n substane zaharoase - pn la 80% - reprezentate ndeosebi de glucoz i fructoz ce provin din nectarul floral, extrafloral, man i alte surse, recoltate de albine i depozitate n faguri. Enzimele, pe care albinele le introduc n nectar, au nsuirea de a scinda zaharoza, maltoza, melezitoza, rafinoza, melibioza etc., acest proces durnd ani ndelungai. Transformarea nectarului de ctre albine n miere este nsoit apoi de preschimbarea i nlocuirea coninutului de acizi nefolositori, odat cu eliberarea surplusului de ap. Valoarea pH-ului dintr-o miere maturizat variaz de la 3-5-5,5, dup proveniena ei floristic. Albinele depind in exclusivitate de lumea vegetala pentru alimentatia lor si, de aceea, in intreg sezonul activ , ele depun eforturi sustinute pentru asigurarea hranei, atat pentru necesitatile imediate cat si pentru crearea de rezerve. In mod obisnuit , albinele se alimenteaza cu nectar , miere, polen, si apa, iar pentru hrana larvelor si a matcilor utilizeaza in plus , laptisor de matca.Cu exceptia apei, mierea si polenul sunt depozitate ca rezerve. In mod artificial in hrana albinelor se poate utiliza o gama larga de alimente : sirop si serbet de zahar, zahar tos, zahar pulbere in amestec cu drojdiile de bere, lapte praf, faina de soia delipidata, polen de porumb, fainuri de diferite cereale, medicamente, precum si adaosuri de plante medicinale. Din nectar, mana sau sucuri dulci, care se gasesc in diferitele parti ale plantelor si arborilor, in amestec cu unele substante care iau nastere in glandele salivare ale albinelor, se obtine mierea, pe care albinele o depun in celulele fagurelui. Denumirea de miere nu se poate da nici unui produs asemanator, la fabricarea caruia nu participa in exclusivitate albinele, sau care rezulta in urma hranirii albinelor cu zahar sau siropuri dulci. Tot asa, nu se poate da denumirea de miere produselor care contin mai mult de 22% apa si 5% zaharoza, sau alte categorii de miere artificiala obtinuta prin diferite metode chimice.

Din punct de vedere comercial, prin notiunea de miere se intelege acel produs asa cum a fost el extras, din faguri, iar oricare alta forma de prezentare va trebui sa poarte denumirea corespunzatoare: fagure cu miere, miere cu polen, miere cu laptisor de matca etc. Pentru albine, nectarul si celelalte sucuri dulci asigura substratul energetic, polenul asigura substratul plastic , iar apa si alte alimente completeaza necesarul de substante nutritive.

3. Surse de materii prime ale albinelor pentru obtinerea mierii

Pentru a obtine mierea , albinele au dou surse de materii prime : o surs vegetal, reprezentat n cea mai mare parte de nectarul florilor , si o surs animal, reprezentat de substantele dulci, bogate n zaharuri, eliminate de unii paraziti ai plantelor, numit man. Nectarul constituie sursa cea mai importanta cantitativ si cea mai valoroasa calitativ. El este un produs complex de secretie al glandelor nectarifere florale si extraflorale, sub forma unei solutii glucidice de concentratii diferite . Glandele nectarifere extraflorale , pot sa fie localizate pe frunze, pe peioluri , pe stipele, pe bractee sau pe peduncul.Cele florale sunt situate la baza florii , dar pot fi si pe petale , pe sepale sau pe carpele. La glandele nectarifere florale secretia nectarului incepe de obicei odata cu deschiderea florilor si se termina dupa polenizarea lor, cand rezervele situate in vecinatatea ovarului sunt mobilizate pentru formarea semintei si a fructului. n functie de specia si varsta plantei , de umiditatea atmosferica , de intensitatea luminii si a vantului, de precipitatii si de temperatura, concentratia lui poate scadea sub 5% sau poate creste la peste 90%. Albinele prefera nectarul cu concentratii in zaharuri situate in jurul valorii de 40-50%. Pricipalele componente ale nectarului sunt zaharoza, glucoza si fructoza, care se gasesc in cantitati mari, iar alfa-metil glucozidele,maltoza, melibioza, trehaloza, amibioza, rafinoza, melizitoza, in cantitati reduse.n afara de zaharuri in compozitia chimica a nectarului intra si alte substante in cantitati mai mici, uneori infime, cum ar fi acizi grasi, rini, dextrine, diferiti compusi cu fosfor si azot, saruri minerale , proteine, vitamine, enzime, drojdii, substante biologic active, substante aromate. Greutatea specifica a nectarului variaza in limite cuprinse intre 1,02 si 1,35, iar reactia lui poate fi acida , bazica sau neutra, in general avand un pH acid. Mana este acea substanta dulce, limpede si vscoasa, uneori solidificata, ce se afla in anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinile plantelor. Ea poate fi de origine vegetala, cand este secretata direct de frunzele,

mugurii sau alte parti din planta, sau de origine animala , cand este prodsa prin intermediul anumitor insecte. Mana de origine vegetala prezinta importan mai redusa. Aceasta apare primavara pe ramurile de arar, mesteacan, arin, tei salcie, odata cu trecerea plantelor din starea de repaus in cea de activitate, atunci cand excesul de seva se elimina sub forma de picaturi prin niste celule numite stomate acvifere.Acest fenomen poarta numele de gutaie. Mana de origine animala este produsul de excretie a unor insecte care consuma seva plantelor.Acestea utilizeaza proteinele si apa sevei si elimina partea nedigerata, bogata in zaharuri.Pe langa zaharurile de baza ( zaharoza, glucoza, fructoza) in man apar forme noi de zaharuri, nentlnite in sucul celular.Aceste zaharuri sunt rezultatul actiunii fermentilor si secretiilor produse de insecte care participa nu numai la descompunerea zaharurilor din seva ci si la formarea de zaharuri superioare (oligozaharide) , unul dintre acestea fiind melezitoza.Tot sub influenta acestor fermenti se pot forma unele substante zaharoase ce sunt ingerate de albine si de alte insecte consumatoare de mana. Mana mai contine pentozani, gume, mucilagii si alte substante hidrocarbonate complexe de tipul substantelor pectice, precum si o cantitate mare de saruri minerale (pana la 4-5 % din substanta uscata). Fiind un produs de dezasimilatie al insectelor, spre deosebire de nectar, contine o cantitate mai mare de substante azotoase si este sarac in substante aromate specifice nectarului florilor. Prezenta in mana a aminoacizilor noi cum este acidul gamma aminobutiric, se presupune ca este rezultatul metabolismului insectei sau constituie un produs al activitatii simbiontilor ce traiesc in hemolimfa insectei gazda, capabili sa fixeze si sa transforme azotul din aer. Deoarece in mana mai exista unele substante neintalnite in seva plantei gazda, se deduce ca simbiontii joaca un rol important in sinteza vitaminelor, indeosebi a celor din grupa B, care sunt mai rare sau lipsesc complet din sucul celular.

4. Procesul tehnologic de obtinere a mierei


6

Producerea mierii este un proces complex ce incepe odata cu recoltarea sucurilor dulci de catre albinele culegatoare si se incheie in momentul capacirii celulelor in care a fost depozitata. Aparatul bucal al albinei este adaptat pentru supt si lins, el fiind format din mandibule , maxile si labium , ultimele doua segmente formand trompa.Mandibulele sunt doua piese articulate mobil pe obraz, actionate de muschi puternici si servesc la ingerarea granulelor de polen, la roaderea capacelelor , la modelarea solzilor de ceara, la cladirea fagurilor, curatirea stupului si la sustinerea trompei, atat in timpul repausului cat si al activitatii. La baza mandibulelor se deschid doua glande mandibulare ce sunt foarte mici la trantor, bine dezvoltate la albina lucratoare si foarte mari la matca. Secretia acestei glande, impreuna cu cea aglandelor faringiene, foreaza saliva. In momentul aspiratiei solutiilor zaharoase, trompa este indreptata inainte, cu baza ridicata in sus. Materia prima absorbita de trompa , patrunde in esofag si este depozitata in gusa albinei. Gusa reprezinta o dilatatie a esofagului , volumul ei putand ajunge pana la 75 mg, in medie ea transportand 35-45 mg. Albinele culegatoare , dupa ce isi umplu gusa cu materia prima , se intorc in stup , unde sunt intampinate de albinele tinere care nu ies din stupi ci executa doar muncile din interior. Odata cu intrarea in stup, albina culegatoare deschide larg maxilarul superior si scoate picatura de nectar pe partea anterioara a trompei, de unde albina primitoare o ia cu trompa ei. Aceasta operatiune dureaza pana la patru minute , dupa care albina culegatoare zboara din nou la cules. Transformarea nectarului si a manei in miere are la baza un proces fizic si unul biochimic, la care participa toata familia. Eliminarea surplusului de apa din materia prima pana la limita de 17-18 % se realizeaza prin evaporare pe doua cai : prin maturarea acesteia de catre albine sau prin distribuirea ei in cat mai multe celule ale fagurilor. Maturarea mierii de catre albine consta in regurgitarea repetata a unei picaturi de nectar din gusa la extremitatea cavitatii bucale sub indoitura trompei si inghitirea repetata a picaturii. Eliminarea picaturii de nectar si inghitirea insotita

de o miscare ritmica a trompei, se desfasoara in reprize de 10-15 secunde , timp de aproximativ 20 minute, apoi albina depoziteaza mierea in celule. Dupa un asemenea ciclu de maturare urmeaza altele, desavarsind procesul de transformare a nectarului sau manei in miere. In acest timp, nectarul pierde o cantitate apreciabila din continutul sau apos , se satureaza cu enzime produse de glandele salivare ale albinei si au loc procese biochimice , procese ce au inceput inca din momentul recoltarii si transportarii materiei prime. Aceste procese biochimice constau in transformarea zaharozei sub actiunea invertazei in glucoza si fructoza. Astfel prelucrat, materialul recoltat este depozitat sub forma de picaturi mici pe fundul mai multor celule, dupa care albinele, prin miscarea aripilor , creeaza curenti de aer care accelereaza evaporarea apei , astfel ca dupa 2-4 zile continutul in zahar ajunge la 76-80%. Dupa ingrosarea lui este transportat in alte celule, unde se termina procesul de maturare si se transforma in mierea propriu-zisa. Reducerea continutului de apa duce la reducerea spatiului de stocare si la marirea presiunii osmotice a mierii. Osmoza este fenomenul observat atunci cand doua solutii de concentratii diferite sunt separate de o membrana organica sau de un perete semipermeabil. Bacteriile nu pot sa traiasca si nici sa se inmulteasca in miere din cauza presiunii osmotice.Daca bacteriile sunt in stadiul de spori , ele nu sunt afectate de presiunea osmotica datorita grosimii peretelui celular si slabului continut in apa. Astfel, daca o bacterie este introdusa intentionat sau involuntar in miere este literalmente deshidratata si omorata.Presiunea osmotica din miere este unul din factorii de protectie contra atacului microbilor si a perioadei sale mari de conservare. Actiunea enzimelor asupra zaharurilor din miere are loc si dupa ce aceasta a fost depozitata in celulele fagurilor si mai departe, chiar si dupa extragerea ei din faguri. Mierea se matureaza de doua ori mai repede in celulele umplute numai decat cele in cele umplute . In nectar si in special in mana , in afara de zaharoza, se gasesc si alte substante hidrocarbonate mai complexe, asupra carora activitatea enzimatica a

salivei albinelor este foarte slaba , astfel ca acestea raman in produsul finit aproximativ in aceeasi forma. Dupa ce albinele umplu celulele cu miere , le capacesc, forma sub care mierea poate sa se conserve timp indelungat. Mierea recoltata din fagurii cu celule necapacite este de calitate inferioara, deoarece inainte de capacire, procentul de apa este de obicei peste 20 % , iar transformarea zaharozei in glucoza si fructoza este in plin proces de desfasurare. O familie de albine poate sa stranga intr-un sezon melifer, practicand stuparitul pastoral , pana la 150 kg de miere. Pentru a aduna un kg de miere, o albina trebuie sa efectueze 120 000- 150 000 de zboruri de cules, iar pentru a produce aceasta cantitate de miere, albinele unei familii parcurg aproximativ 24 000 km. Compozitia chimica a mierii este in functie de compozitia nectarului/nectarurilor din care ea provine si de anumiti factori externi. Compozitia mierii este mult mai complexa decat cele prezentate mai jos. Literatura de specialitate mentioneaza bogatia in minerale (K, Na, Ca, Mg, Fe, Cu, Mn, Cl, P, S, Si), in acizi (acetic, butiric, citric, formic, gluconic, lactic, malic, oxalic, succinic etc.), in enzyme (diastaza, invertaza, glucozidaza, peroxidaza etc.), in vitamine (B1, B6, C, acid pantotenic, provitamina A, acid nicotinic, piridoxina). Apa Valorile cele mai sczute se situeaz n jur de 14 % si cele mai ridicate in jur de 24-25 % . Valoarea optim este n jur de 17 % , o miere prea uscat este greu de extras si de conditionat iar prea umed risc s fermenteze iar gustul este atenuat. Zaharuri Zaharurile reprezint 95-99 % din substabta uscat a mierii. Cele mai importante sunt : glucoza ( dextroza ) si fructoza ( levuloza ). Continutul mediu de

glucoz este de 31 % iar de fructoz aproximativ 38 %. Ambele sunt monozaharide. Dizaharidele formate prin asocierea a dou monozaharide : maltoz si zaharoz ntr-un procent de 7,3 % respective 1,3 %. Zaharuri superioare : 1,5 % iar n unele tipuri de miere pot atinge valori de pn la 8 %. n afara celor mentionate s-au mai identificat : izomaltoza, turanoza, maltuloza, nigeroza, leucroza, melezioza, kestoza etc. Acizii organici Toate tipurile de miere au o reactie acid ele contin un amestec de acizi organici dintre care unii sunt prezenti n nectar altii n miere. Acidul care predomin este acidul gluconic provenit din glucoz. Au fost pusi n evident si alti acizi : acetic, lactic, malicbutinic, citric, formic etc. Aminoacizi si proteine Substantele azotoase nu reprezint dect o parte infim din mierea pur. Nivelul azotului de miere este n medie de 0,04 % ceea ce transformat n proteine d aproximativ 0,26 %. Este vorba de aminoacizi liberi si de proteine care pot fi de diverse origini. Aceste substabte pot fi prezente n nectar, pot proveni din secretiile albinelor sau pot fi continute n gruncioare de polen. Compozitia chimica a mierii este in functie de compozitia nectarului/nectarurilor din care ea provine si de anumiti factori externi. Compozitia mierii este mult mai complexa decat cele prezentate in tabelul de mai jos. Literatura de specialitate mentioneaza bogatia in minerale (K, Na, Ca, Mg, Fe, Cu, Mn, Cl, P, S, Si), in acizi (acetic, butiric, citric, formic, gluconic, lactic, malic, oxalic, succinic etc.), in enzyme (diastaza, invertaza, glucozidaza, peroxidaza etc.), in vitamine (B1, B6, C, acid pantotenic, provitamina A, acid nicotinic, piridoxina).

10

5. Caracteristicile de calitate ale produsului miere


Caracteristici organoleptice Indiferent de provenienta ei, mierea de albine are anumite proprietati fizice si o anumita structura chimica, care constituie caracteristicile acestui produs. Caracteristicile organoleptice cuprind culoarea , mirosul , gustul , consistenta si puritatea mierii. Culoarea mierii difera de la incolor pana la neagra. La mierea de nectar predomina culoarea galbena, rar se intalneste nuanta maro pana la verde. Mierea stransa la inceputul primaverii are o culoare de un galben viu, pana la portocaliu. Mierea stransa din nectarul de la exteriorul florilor este aproape incolora sau are o nuanta verzuie. Mierea de culoare galbena deschis este specifica celei de salcam, iar cea de culoare inchisa mierii de munte sau de balta. Cu timpul , mierea isi pierde culoarea initiala, de obicei se inchide la culoare , iar timpul cristalizarii se deschide. Intensitatea culorii in timpul pastrarii se datoreaza combinatiilor tanatilor si a altor polifenoli, cu fierul din vasele de pastrare si din instalatiile de prelucrare, concomitent cu intrarea in reactie a zaharurilor reducatoare cu substantele ce contin azot aminic (aminoacizi, polipeptide, proteine). Pastrata in vase de cupru , mierea capata culoare griverzuie, iar in vase de fier, culoare rosie inchis. Nu intotdeauna mierea de culoare deschisa este superioara celei de culoare inchisa, motiv pentru care in cele mai multe Standarde pentru miere sunt cuprinse la calitatea I sorturile de miere de la cele mai deschise culori pana la cele mai inchise. Aprecierea culorii pe pioata mondiala se face cu aparatul Phund de determinat culoarea mierii , sau cu comparatoare de culoare. Scara aparatului Phund are 140 de diviziuni exprimate in milimetri, corespunzatoare nuantelor stabilite pentru miere.(Tabel 1) Sorturile noastre, sub raportul culorii, se incadreaza pe baza scarii Phund, astfel : mierea de salcam, aproape incolora,8-10 ; salcam calitatea I, cel mult 14, calitatea a-II-a, cel mult 18; mierea din floarea-soarelui, 35; mierea de tei, 35-

11

40; de zmeur,60; mierea poliflora calitatea I pana la 40; mierea poliflora calitatea a-II-a, 45-60. Tabel 1 Corespondenta culorilor pe scara Phund Culoarea Incolora Foarte clara Clara Alba Galben pal Galben-crud Galben-pai Galben auriu Galben-chihlimbariu Galben-portocaliu Roscata Maro foarte clar Maro clar Maro Maro inchis Maro foarte inchis Negru Phund (mm) 11 18 27 35 41 46 51 55 62 71 83 92 99 110 119 130 140

Aroma mierii este determinata de continutul in uleiuri eterice si depinde de speciile de la care provine nectarul. Uleiurile volatile sunt secretate de celulele glandulare speciale, intercalate sau asezate in preajma tesutului nectarifer din floare, si cunosc o specificacitate pronuntata pe baya careia se poate aprecia cu multa exactitate provenienta mierii .Unele uleiuri se pierd in timpul incalzirii sau a

12

pastrarii indelungate, mierea veche dobandeste in cele din urma acelasi miros , usor ranced, provenind de la reactiile enzimatice si din fermentarile care continua sa se produca. In cazul fermentarii mierii din cauza microorganismelor care o invadeaza, aroma specifica este inlocuita prin mirosuri neplacute. Mierea imprumuta usor mirosuri straine, astfel ca ambalarea in vase care nu au fost bine spalate sau depozitate in incaperi neaerisite , la un loc cu alte produse care emana miroauri puternice duce la degradarea mierii. Mierea provenita de la albinele hranite cu sirop de zahar sau cea direct falsificata, fiind lipsita de substante organice volatile, nu va avea aroma intalnita la mierea naturala. In general, aroma tuturor sortimentelor de miere este placuta , cea mai accentuata aroma fiind la mierea din faguri sau mierea proaspat extrasa. Dintre sorturile noastre de miere, cea mai pronuntata aroma o are mierea de otetar, tei si faneata de deal, iar cea mai discreta aroma o are cea de salie, castan , rapita. Gustul este dulce, placut, uneori cu nuante mai mult sau mai putin pronuntate in functie de provenienta si compozitia ei, iar cand fermenteaza primeste un gust acrisor. Aceasta nuanta discret acrisoara , racoritoare , sesizabila in special la mierea provenita de la pomii fructiferi si de la salcam se datoreaza imbinarii aromei acesteia cu dulceata zaharurilor din compozitia ei si cu aciditatea data de acizii organici. La sorturile de miere de salcie, salcam, castan, iarba neagra , pe langa gustul dulce , se percepe si o nuanta amaruie destul de pronuntata. Gustul mierii se datoreaza zaharurilor , acidului gluconic, prolinei si taninurilor. Gustul cel mai dulce il are mierea in care predomina fructoza. Mierea provenita de la albinele hranite cu sirop de zahar , sau zahar invertit, mierea falsificata cu glucoza industriala, gelatina , amidon , este mai putin dulce decat mierea din nectar. La falsificarea cu amestecuri de zaharina si glicerina, mierea poate sa fie dulce, insa are reactie alcalina. Consistenta se apreciaza dupa modul de scurgere a mierii de pe o lopatica de lemn. Ea poate fi uniforma, fluida ,vascoasa , cu diferite aspecte de cristalizare. La mierea cristalizata se indica si particularitatile structurale inainte

13

de fluidizare ca : untoasa , cristalizata fin , cristalizata nisipos, cristalizata grosolan. Puritatea se apreciaza prin examinarea probei de miere care a servit la stabilirea culorii , la lumina directa a zilei si se indentifica anumite impuritati : cadavre de albine, de ceruri etc. Mierea posed o serie de caracteristici senzoriale specifice: aspect fr spum, fr corpuri strine vizibile, culoare de la slab incolor pn la galben deschis, galben-auriu , galben-portocaliu, galben-nchis, rubiniu, galben -brun, brun-nchis, miros i gust specifice mierii, cu arom mai puin sau mai mult pronunat, gust dulce, consistena omogen, fluid, vscoas, cristalizat. Tabel 2 Caracteristici fizico- chimice Indicatorul fizico- Miere chimic Monoflora Continutul apa % Densitate 200C, min de la 20 1.417 0.5

Poliflora 20 1.417 0.5 4.0 70-78 5-6 1.5-5 10.9 da

De padure 20 1.417 1.0 5.0 60-70 6 4-12 10.9 -

Cenusa %, min

Aciditate, grade 4.0 max Zahar direct 70-78 reducator % Zaharoza% Substante nezaharoase% 5-6 1.5-4

Indice diastozic, 6.5 min Granule de da polen prezente

14

Tabel 3 Indicatorii microbiologici ai mierii de albine Specif icare Miere normal NTM/g < 300 Numr drojdii/g 2-3 10 - 10 3 Mucegaiuri Absente Absente Microflor patogen Absent Absent

Miere cu conservabilitate < 300 limitat Miere care se scoate > 300 din consum

10 4

Prezente

Prezent

*NTM = numarul total de microorganisme Sursa Tabel 2 , Tabel 3 : Marghitas , L.V : Albinele si produsele lor, Editura Ceres, 2005

15

6. Ambalarea, transportul si depozitarea produsului miere


Ambalarea mierii se face imediat dupa terminarea proceselor tehnologice : filtrare, deshidratare, lichefiere , pasteurizare . Alegerea ambalajului pentru miere depinde de doua categorii de motivatii : una se refera la motivatii de ordin tehnic, cealalta la motivatii de ordin estetic. Astfel, deoarece mierea ataca majoritatea metalelor, vasele pentru miere nu vor fi confectionate din fier sau alte metale decat cositorite sau emailate. Vasele ideale pentru ambalarea mierii sunt cele confectionate din aluminiu, sticla sau alte materiale transparente. Vasele opace , spre deosebire de cele transparente, ascund uneori defectele de prezentare pe care o tehnica mai atenta le-ar fi putut evita. Pe langa ambalajele mentionate mai inainte , mai putem specifica si ambalajele de unica folosinta de doar 20g, ce se servesc la micul-dejun,si mai nou , elevilor din clasele I-IV . Vasele pentru ambalat mierea trebuie sa fie perfect etanse, pentru a se evita n special pierderea aromelor naturale, ptrunderea mirosurilor i umiditatea ambiant, factori care ar putea altera produsul. Depozitarea borcanelor cu miere nu se va face la un loc cu recipientele ce conin substane ce eman mirosuri neplcute (vopsele, carburani, esene, etc.) deoarece mierea prinde uor miros. De asemenea vasul cu miere nu se pune descoperit n apropierea unor substane higroscopice care favorizeaz meninerea umiditii n aer (sarea) aceasta contribuind la o fermentaie accelerat a mierii. Mierea ambalat n borcane de sticl va fi ferit de lumin, care-i depreciaz calitile. Mierea care a cristalizat pentru a fi fluidizat se va trece ntr-un vas care se va pune ntr-o baie de ap fierbinte, n nici un caz pe foc. Nu trebuie nclzit dect acea cantitate care se va folosi o singur dat deoarece mierea nclzit fermenteaz mai uor, depreciindu-se. Mierea supranclzit conduce imediat la creterea procentului de hidroximetilfurfurol care, de asemenea duce la deprecierea calitilor mierii. Mierea se pastreaza in incaperi curate, uscate, fara mirosuri straine, la

16

temperatura de 14 C. Pastrarea mierii la temperaturi mai mari, cuprinse intre 20 C si 25 C determina pierderea aromei si inchiderea la culoare. Transportul mierii se desfoar n condiii de igien, folosindu-se recipientele destinate utilizrii n alimentaie, care garanteaz calitatea produsului i care au fost autorizate de manualul de calitate si de legislatia n vigoare. Continutul recipientelor destinate consumului direct de miere variaz ntre 500 si 1000 de grame. Transportul acestor ambalaje se face in altele mult mai mari si opace, care nu permit patrunderea luminii, pastrandu-si astfel catracteristicile de calitate.

7. Etichetarea si garantarea calitatii produsului miere

17

Potrivit ORDIN nr.522/798/317 din 2003 al ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului, ministrului sntii i preedintelui Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor privind denumirea, descrierea, definirea, caracteristicile i compoziia mierii mentionam : Cerinele privind etichetarea vor fi n concordan cu legislaia n vigoare, avnd urmtoarele meniuni specifice: 1. Singura informaie obligatorie de pe ambalajele, recipientele sau etichetele mierii trebuie s fie vizibil, uor lizibil, s nu permit tergerea i s conin urmtoarele: a) termenul miere ; b) greutatea net, care este exprimat n grame sau kilograme; c)denumirea sau denumirea comercial i adresa sau sediul nregistrat al productorului, al ambalatorului sau al vnztorului. 2. Termenul "miere" are optional : a) o trimitere referitoare la originea ei, fie c este vorba de flori sau de plante, cu meniunea c produsul provine, n principal, din sursa indicat i are caracteristicile organoleptice, fizico-chimice i microscopice corespunztoare; b) o denumire regional, teritorial sau topografic, cu meniunea c produsul provine n totalitate din zona indicat 3. Cnd mierea se gsete n ambalaje sau recipiente cu o greutate net egal sau care depete 10 kg i nu este oferit spre vnzare cu amnuntul, informaia menionat la pct. 1 lit. b) i c) apare numai pe documentele de nsoire. 4. Se menioneaz ara de origine n cazul produselor importate.

18

Mierea de calitate nu trebuie s conin corpuri organice sau neorganice strine de compoziia sa, cum ar fi: mucegaiul, insectele, fragmentele de insecte, puiei sau impuriti, cnd mierea este comercializat ca atare sau utilizat n alt produs pentru consumul uman Mierea nu trebuie s conin substane peste limitele prevzute de legislaia n vigoare, pentru a nu periclita sntatea uman. Coninutul aparent de zahr calculat ca zahr invertit este: la mierea de flori minimum 65%; iar la mierea de man i la amestecurile din miere de flori i miere de man - minimum 60%. Umiditatea: n general - maximum 21%; Coninutul aparent de zaharoz este: n general - maximum 5%; iar la mierea de man i la amestecurile din miere de man i miere de flori, miere de salcm, de levnic i de Banksia menziesii - maximum 10%. Coninutul de substane insolubile n ap este: n general - maximum 0,1%; si la mierea presat - maximum 0,5%. Coninutul de minerale (cenu) este: n general - maximum 0,6%; iar la mierea de man i amestecurile din miere de man i miere de flori - maximum 1%. Aciditatea - maximum 40 - miliechivaleni - acid per 1.000 g. Activitatea diastazic i coninutul de hidroximetilfurfurol (HMF) determinat dup procesare i amestecare sunt:

activitatea diastazic (Scara Schade) este n general de minimum 8 i

de minimum 3 la mierea cu coninut sczut de enzime naturale, de exemplu de chitru, i cu coninut de HMF ce nu depete 15 mg/kg;

coninutul de HMF - maximum - 40 mg/kg. Privind garantia , putem spune ca mierea naturala nu are termen de

valabilitate . Singura problema a mierii, daca este pastrata timp indelungat

19

este zaharisirea, dar acesta este semn ca mierea este naturala .

Se poate

obtine mierea lichida prin introducerea vasului in apa fierbinte. Totusi este recomandat ca dupa zaharisire, mierea sa se consume in starea in care este, pentru a nu-si pierde din proprietati.

20

8. Utilizri
Prin calitile sale nutritive este considerat un aliment de mare valoare n hrana oamenilor de toate vrstele, avnd utilizri largi n dietetic i terapeutic. Mierea este foarte des folosit n alimentaie, n buctrie sau ca medicament, fiind de medicina popular foarte apreciat. De asemenea are importante aplicaii n alimentaia artificial, n alimentaia pre- i post-operatorie, n pediatrie i ginecologie. Valoarea alimentar i dietetic Valoarea alimentar a mierii const n primul rnd n bogia ei n zaharuri (7080%), din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelen. Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple, (glucoz i fructoz), care nu mai necesit o prelucrare special prin digestie, fiind direct asimilate i arse complet, pn la stadiul de bioxid de carbon i ap, elibernd energie n toate etapele de descompunere prin care trec. Un gram de zaharuri din miere elibereaz ca i zahrul de sfecl: 4,1 calorii, dar (spre deosebire de zahr), aceast energie este pus n totalitate la dispoziia organismului, astfel c mierea este un aliment uor asimilat i digerabil. Deosebirea esenial a mierii de albine de zahrul comercial const n coninutul su ridicat n unele substane nezaharoase (microelemente, enzime, acizi organici i vitamine), care i exercit efectul pozitiv att prin aciunea de reglare a unor funcii importante ale organismului, dar i contribuind la conferirea calitilor gustative specifice ("gust de miere"). Att aspectul, culoarea, consistena i gustul fac din miere un aliment mult apreciat, dar mai ales aroma sa specific, datorit coninutului n uleiuri eterice (volatile), parfumul mierii fiind identic cu parfumul florilor din care provine.. Valoarea terapeutic a mierii Mierea de albine nu are doar caliti nutritive ci, n urma studiilor, s-a demonstrat c are i o aciune terapeutic eficient, ce se exercit att asupra afeciunilor

21

digestive, ct i n afeciunile hepato-biliare, cardio-vasculare, respiratorii, afeciuni ale sistemului nervos, ale aparatului urinar, n bolile de nutriie i cele infecioase, n afeciunile sanguine i n cele cutanate. Cu toate calitile sale preioase, mierea are i contraindicaii pentru pacienii care sufer de obezitate, diabet zaharat, tulburri glicoregulatorii, insuficien pancreatic exocrin i pentru pacienii gastrectomizai, ct i n anumite tulburri alergice. Indicaiile apiterapice vor fi fcute numai de ctre medicul specialist, ca la orice medicament, iar tratamentele vor fi aplicate sub directa sa supraveghere, avndu-se n vedere aciunile farmaco-fiziologice generale i specifice ale produsului apiterapic, starea pacientului i evoluia bolii.

22

9. Clasificarea mierii
Mierea este produsul de baz al albinelor, componenta principal constituind-o zaharurile, reprezentate ndeosebi de glucoz i fructoz ce provin din nectarul floral, extrafloral, man i alte surse recoltate de albine i depozitate n faguri. Dupa provenienta, mierea de albine se clasifica in: miere monoflora, si poliflora din nectarul florilor si miere de padure.

Mierea monoflora - care provine integral sau in cea mai mare parte din nectarul unei specii de plante (miere de salcam, tei, floarea soarelui, rapita etc.).

Mierea poliflora - care provine dintr-un amestec de nectar de pe flori de diferite specii sau dintr-un amestec de miere monoflora (faneata de deal, de ses, de balta, pomi fructiferi, salcam- tei, tei- floarea soarelui etc).

Mierea de padure - care provine in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte parti ale plantelor decat florile, in amestec cu nectarul florilor din padure. In functie de modul de prelucrare mierea de albine se clasifica in:

miere de fagure; miere obtinuta prin scurgere libera;


miere obtinuta prin centrifugare.

9.1. Mierea florala Mierea de coriandru - de culoare deschis, asemntoare cu cea de salcie, n primele 2 sptmni de la extracie are un gust neplcut, dar lsat n maturator descoperit, i pierde acest miros ajungnd o miere suav excelent. Mierea de cruin - este laxativ.

23

Mierea de floarea soarelui - in sedimentul ei granulele de polen ajung uneori pn la 100 %. Datorita coninutului mare de glucoz, cristalizarea se declaneaz mult mai repede fa de celelalte sorturi de miere, uneori chiar n faguri, extracia ei trebuind s se fac repede. Mierea de izm este recomandat pentru afeciunile de stomac i intestine. Mierea de iarb neagr este bun pentru anemici, clorotici i n afeciunile sistemului nervos. Mierea de levnic - este recomandat celor epuizai fizic i nervos. Mierea de ment - are aroma mentei i gust dulce, consistena uniform, vscoas, cristalizeaz n granule mrunte, incomplet. Are culoare verzui-brun rocat i se recolteaz n cantiti mari n Delta Dunrii i zonele de inundaie ale acesteia. Conine o cantitate mare de vitamina C i datorit calitilor nutritive i terapeutice, se caut pentru consum. Mierea de pducel - este foarte bun pentru bolnavii de inim. Mierea de pin - mierea de man a pinului este deschis la culoare i consistent, rmnnd transparent i fluid. Mierea de rapi - este de culoare galben-deschis, foarte dulce, are un gust i miros plcut, cu o consisten dens, dizolvndu-se greu n ap. Se cristalizeaz la 10-12 zile de la extracie, chiar n faguri, lund o culoare albicioas i uor glbuie. De aceea recoltarea trebuie fcut rapid, la terminarea nfloririi. Mierea de rozet - face parte din prima categorie, fiind de o calitate excepional - dup gust i arom.

24

Mierea de salcm - din cauza unei cantiti mai mari de fructoz cristalizeaz foarte ncet )la civa ani. Face parte din sortul de miere de calitate superioar, fiind cea mai solicitat pe piaa extern, datorit aromei i gustului plcut pe care l are. Imediat dup recoltare este transparent, dar culoarea va depinde de culoarea fagurilor utilizai la recoltarea ei, putndu-se ntlni nuane de la incolor la galben-pai sau galben deschis. Ca indice colorimetric, mierea de salcm este admis pn la maximum 18 nm pe scara Phund, peste aceast limit, considerndu-se miere de calitatea a II-a. Mierea de salcm are un gust plcut, dulce, este perfect fluid, vscoas, fr semne de cristalizare. Conine n medie 41,73 % fructoz, 34,8 % glucoz i 10 % zaharoz i maltoz. Are un pH = 4,0 i nu cristalizeaz cel puin 1,5-2 ani i niciodat total. Aroma pronunat de flori de salcm, se ntlnete la mierea la care s-a introdus o infuzie de floare de salcm sau cea falsificat. Mierea de salcie - este de culoare galben deschis aurie i are uneori un gust puin amrui, avnd o savoare deosebit, fiind foarte bogat n vitamine (n special B6 i C). Zaharisirea se face cu cristale mrunte. Mierea de tei - este trecut n categoria celor mai bune i celor mai apreciate sorturi de miere, bogat n vitamine (mai ales vitamina B1 (thiamina), i aminoacizi, n sedimentul ei granulele de polen ajungnd pn la 70-80 % , uneori coninnd i o cantitate nsemnat de man. Fiindc aroma mierii de tei este foarte puternic, pentru a-i diminua din gust, se amestec cu alte sorturi de miere sau cu miere poliflor. Culoarea mierii de tei este deschis, btnd uor n galben cteodat chiar cu reflexe verzui. Cristalizarea ei se face spre toamn i are o consisten untoas, cristalele avnd culoarea alb, mierea cptnd un gust i o aparen mai atrgtoare. Are caliti linititoare fiind prescris n afeciunile sistemului nervos i n insomnii.

25

Mierea de trifoi - este considerat cea mai bun ca savoare i prezentare. Este bogat n vitamine (B1, B2, C) culoarea variind n funcie de specia de la care provine (alb la trifoiul alb pitic, galbenroietic la celelalte varieti). Cristalizeaz lent. Mierea de verigariu i cea de salb - este bun pentru stomac i intestine, fiind i laxativ. Mierea de zburtoare - este de culoare deschis, foarte gustoas dar, cristalizeaz repede. 9.2. Mierea extraflorala Provine din nectarul secretat de alte pri ale unor plante (cum ar fi porumbul, secara, mzrichea) sau arbori (mr, prun, nuc, tei, plop, stejar, arar, frasin, mesteacn etc.), unde se afl glande nectarifere asemntoare cu cele in interiorul florilor. n nopile rcoroase ce urmeaz unor zile clduroase, spre diminea, apare aceast secreie extrafloral, pe frunzele anumitor arbori, iar albinele se grbesc s o adune i s-o prelucreze n miere cci, odat cu apariia soarelui i nclzirea atmosferei, partea apoas din aceast exudaie dulce se evaporeaz, iar albinele nu o mai pot lua. Mierea extrafloral are o greutate specific mai mare ca mierea obinuit, iar culoarea sa este puin mai nchis, coninnd zaharuri valoroase ca fructoza i glucoza dar i unele zaharuri inferioare ca dextrina, melezitoza, precum i sruri minerale n proporii ceva mai mari ca la mierea floral. Mierea de man Pentru consumul uman are o valoare deosebit, coninnd mult inhibin (un bactericid foarte puternic) i sruri minerale (de 12,8-20 de ori mai bogat n sruri minerale dect cea floral), calciul i magneziul prezentnd cel mai mare interes terapeutic ntruct organismul uman asimileaz mult mai bine aceste sruri prin alimentaia natural dect prin administrarea sintetic. 26

Secreia manei e condiionat de o serie de factori printre care menionm: 1. 2. Factorii interni: factorii genetici ce se transmit fiecrei specii de insecte productoare de man. Factorii externi: factorii meteorologici, solul, expoziia nsorit, altitudinea etc. 3. Factorii biotici: (prdtori, duntori i parazii). Prdtorii (veveriele, ghionoaiele, ciocnitoarele, piigoii, sticleii, viespile, mutele etc.) decimeaz lachnidele n toate stadiile de existen. Pe lng aceti aprigi dumani, insectele productoare de man au i prietenii lor: furnicile de pdure - care le protejeaz i le stimuleaz secreia de man. Provine din aceeai surs cu cea extrafloral, mana fiind un produs obinut indirect, prin intermediul unor insecte din categoria afidelor, psyllidelor, coccidelor, citadidelor i lachnidelor, care se hrnesc cu sucurile plantelor i elimin apoi zaharurile de care nu mai au nevoie. Albinele culegtoare adun aceste produse ns pierd foarte mult energie la un asemenea cules i sunt mai uzate dect cele care culeg nectar de flori. Pe lng faptul c mierea de man nu este recomandat pentru iernare deoarece provoac intoxicaii grave, degenerescen i necroz, sunt cazuri cnd, chiar pe timpul verii poate provoca multe neajunsuri. Atunci cnd mana conine zaharuri neasimilabile i mai ales n anii secetoi, cnd albinele sunt lipsite de pstur, albinele se pot intoxica datorit consumului sporit de miere de man. Excepie face mierea de man de conifere, care conine procente ridicate de zaharuri digestibile, albinele de munte fiind obinuite s consume o astfel de hran chiar i iarna. Mierea de man conine inhibin, substan cu o puternic aciune bactericid, iar procentul redus de glucoz i bogia n dextrine i substane minerale o in ani de zile n stare lichid. Totui, uneori, mierea de man este att de vscoas, nct nici nu mai poate fi extras din celule dect prin topirea

27

fagurilor n cuptor, deasupra unor grtare, ori prin nmuiere cu ap cald i intercalarea ntre aceti faguri a unor faguri goi gata cldii. Albinele iau din celule aceast miere diluat i o ntind n fagurii goi, dup care acetia se scot i se extrag.

Dup arborii de la care provine, mierea este de mai multe feluri: de stejar, de brad, de molid etc.
Mierea de molid i brad Mierea de molid are culoare verde nchis iar cea de brad - galben aurie. Ambele conin 25,68% melezitoz (datorit urmelor de rin coninute). Este mult cutat de bolnavii de plmni i conine un puternic bactericid, inhibina, produs al unei enzime. Enzima productoare a inhibinei este o glucozooxidaz care n prezena aerului produce din fructoz hidrogen-hiperoxid. Inhibina este cunoscut n medicin pentru efectul ei sterilizator. Cnd timpul este clduros mierea de brad se extrage cu uurin. Pe timpul iernii aceast miere cristalizeaz n faguri i de aceea nu trebuie lsat peste iarn (las i multe reziduuri).

28

10. Preparate pe baza de miere 10.1. Suplimente nutritive pe baza de miere


Miere cu extract de frangula ( crusin ) Acest preparat este un stimulent digetiv si laxativ natural cu efecte calmante n inflamatii intestinale. Este indicat n constipatia cronic. Mod de administrare : cte o lingur de produs seara cu o jumtate de pahar de ap rece. Miere propolizat Este un produs hrnitor, energizat avnd usoare actiune dezinfectant asupra cilor respiratorii si a tubului digestiv, actiuni caracteristice propolisului. Mod de administrare : 3 lingurite naintea meselor principale Melcalcin Supliment dietetic usor asimilat cu actiune stimulatoare asupra proceselor de calcifiere a oaselor n crestere la copil dar si cu actiune adjuvant n vindecarea facturilor. Contine : miere, lptisor de matc, calciu cu gluconic. Mod de administrare : copii 2 lingurite nainte de mas adulti 3 lingurite pe zi Tonic general Contine : extract de polen, extract de propolis standardizat, vitamina C, miere poliflor. Indicatii : imunostimulator. Mod de administrare : 2-3 lingurite/zi naintea meselor principale Spirulin cu miere Recomandat att bonlavilor ct si oamenilor sntosi

29

Indicatii : hepatitei cronice, cirozei hepatice, hipertensiunii arteriale, ritinopatii, profilaxia infectiilor, insuficient renal, anemii. Sirop de tei si miere Contine : extract hidroalcoolic de tei, zahr invertit, acid citric, benzoat de sodiu, miere, ap. Extractul din flori de tei contine : gum, zaharuri, colin, saponine, flavonoide. Mod de administrare : adulti 3 linguri de 2-4 ori/zi copii 1 lingurit de 2-3 ori/zi Indicatii : Datorit continutului mare n zaharuri, are nsusiri emoliente si spasmolitice fiind un calmant n insomnii, stri de nervozitate si surescitare. Polenolecitin Este un supliment nutritiv dietetic. Contine polen, miere si lecitin vegetal. Produsul este granulat cu gust dulce, usor de asimilat. Lecitina vegetal contine fosfolipide vegetale. Indicatii : favorizeaz procesele de crestere si dezvoltare a organismului supliment nutritiv n stri de anemii stri carentiale asociate unor afectiuni cronice sau convalescente surmenaj oboseal scderea randamentului fizic adulti 3 lingurite/zi n cure de 3-4 sptmni. Vi-fort Contine : extract fluid de polen, lptisor de matc, extract moale de propolis, vitamina C, vitamina B 6, calciu gluconic, lecitin vegetal si miere. Actiune : supliment nutritiv tonic general sustintor de eforturi fizice si intelectuale intense stimulent al metabolismului

Mod de administrare : copii 1-2 lingurite la masa de dimineata

30

Mod de administrare : copii 1-2 lingurite/zi adulti 3 lingurite/zi Tonic general : Contine : extract de polen, extract de polen standartizat, vitamina C, miere poliflor Indicatii : - stri de oboseal fizic si intelectual de orice grad - convalescent dup afectiuni cronice - interventii chirurgicale - sporeste rezistenta organismului Mod de administrare : 2-3 lingurite nainte de mesele principale Tonic vitalizant Contine : polen natural, lptisor de matc, extract de propolis standartizat, tinctur de urzic, ulei de ctin, miere poliflor Este cel mai vitalizant din aceast gam de produse Indicatii : anemii lips de calciu si magneziu vertij afectiuni generate de stres

Mod de administrare : 2-3 linguri/zi nainte meselor principale Tonic circulator Contine extracte de propolis standardizat, ulei de lmie, ulei de glbenele, miere poliflor Actiune : creste rezistenta capilar diminuiaz fragilitatea capilarelor bun tonic al circulatiei venoase

Indicatii :

31

afectiuni circulatorii periferice si venoase pentru cei cu predispozitii la varice

Mod de administrare : 2-3 linguri/zi naintea meselor principale Tonic cardiovascular Regleaz circulatia sngelui Contine : extract de propolis, vitamina C, tinctur de pducel, lecitin vegetal, miere poliflor. Indicatii : - in prevenirea si ameliorarea tulburrilor circulatorii care pot aprea la trecerea de la sezonul rece la cald Mod de administrare : se face n cure ndelungate darnu pot nlocui medicamentele specifice bolilor cardiovasculare. Se administreaz cte 2-3 lingurite/zi naintea meselor principale. Tonic gastric Contine extracte propolis standartizat, ulei miere poliflor. Indicatii : gastrite gastro-duodenite stri preulceroase de suntoare, unei de ment,

Mod de administrare : 2-3 lingurite/zi naintea meselor principale Tonic renal Contine : tinctur de coada calului, ulei de ienupr, miere poliflor Indicatii : diuretic Mod de administrare : 2-3 linguri/zi naintea meselor principale Tonic al sistemului nervos : Contine ltisor de matc, polen natural, ulei de flori de portocal, miere poliflor Indicatii :

32

insomnie astenie anxietate surmenaj intelectual iritabilitate

Mod de administrare : 2-3 lingurite/zi

10.2. Produse cosmetice pe baza de miere


Gelfor Gel pentru ngrijirea minilor cu mierea de albine ce asigur o actiune tonic si hidratant. Floramin Demachiant cu miere de albine, cu actiune hrnitoare si emolient

33

11. Concluzie
Mierea este un aliment cu gust dulce si parfumat, cu aspect semifluid, vascos sau cristalizat si culoare specifica, avand un continut mare de zaharuri si substante minerale, vitamine, enzime, acizi organici. Culoarea mierii difera de la incolora pana la neagra. Mierea de la inceputul primaverii are o culoare galbuie, pana la portocaliu, iar cu timpul aceasta se inchide la culoare. In timpul cristalizarii se deschide la culoare. Valoarea alimentara a mierii consta in bogatia ei in zaharuri, ceea ce o face un aliment energetic. Glucoza si fructoza din acest aliment sunt zaharuri simple care numai necesita prelucrare prin digestie, acestea fiind direct asimilate si arse. Diferenta dintre miere si zahar este continutul de substante nezaharoase care au un efect pozitiv in reglarea unor functii ale organismului. Parfumul specific al mierii este identic cu parfumul florilor din care provine. Mierea de albine a intrat n alimentaia omului din timpuri strvechi, avnd o valoare nutritiv superioar. Coninutul su mare n zaharuri invertite (fructoz i glucoz) uor asimilabile de organism, face s fie foarte apreciat n hrana zilnic a copiilor, vrstnicilor i a sportivilor. n acelai timp mierea posed o mare valoare caloric ,1 kg de miere producand aproximativ 3200 calorii . Datorit compoziiei sale chimice, mierea natural conine o serie de substane antibiotice, fermeni i vitamine. Aceste componente i confer o mare valoare terapeutic ceea ce contribuie la vindecarea rnilor, arsurilor , la inlaturarea oboselii, are functie de calmant, combate insomnia, are efect hipotensiv s.a.m.d.

34

Pentru obinerea mierii de calitate un rol important l joac maturarea natural n faguri, maturarea n afara lor fiind lipsit de aroma specific pe care o cpt dup cpcire. Un alt factor deosebit de important este asigurarea familiilor n perioadele de cules cu faguri cldii de calitate, cu precdere din cei n care nu s-a crescut puiet, n acest fel evitndu-se deprecierea culorii mierii. Nu este permis hrnirea familiilor de albine cu cantiti mari de sirop de zahr n ajunul culesurilor, n scopul blocrii cuiburilor, scontnd pe faptul c nectarul adus ulterior va fi depozitat n fagurii pentru recolt. Acest fapt nu face dect s deprecieze mierea prin amestecul cu sirop de zahr, ntruct albinele l vor muta n timpul culesului, din cuib, n magazine. Zaharul trebuie folosit doar n perioada de toamn pentru completarea rezervelor de hran. Nu se recomand livrarea mierii direct de la centrifug, fr o condiionare atent. De asemenea, extragerea mierii trebuie fcut dup fiecare cules pentru a se obine mierea pe sorturi de flor care s satisfac preferinele i cerinele consumatorilor.

35

Bibliografie:
[1] [2] [3] [4] [5] *** www. Mierea-de-albine.ro *** www.wikipedia.org/wiki/miere *** www.apicultura.ro *** www.miereanoastra.ro *** www.google.ro/tehnologie_alimentara

36

Anexa I Elementele minerale din miere ( mg / kg)

Miere de culoare foarte deschisa Elementul Media K Cl S Ca Na P Mg SiO2 Si 205 52 58 49 18 35 19 22 8,9 Minim 100 23 36 23 6 23 11 14 7,2 Maxim 588 75 108 68 35 50 56 36 11,7

Miere de culoare pronuntata Media 1676 113 100 51 76 47 35 36 14 Minim 115 48 56 5 9 27 7 13 5,4 Maxim 4733 201 126 266 400 58 126 72 28,3

37

Fe Mn Cu

2,4 0,3 0,29

1,2 0,17 0,14

4,8 0,44 0,70

9,4 4,09 0,56

0,7 0,52 0,35

35,5 9,53 1,04

Anexa II Continutul mierii in vitamine si rolul lor asupra organismului

Vitamina

Continut la un kg miere

Actiune Asupra sistemului nervos, intretine tonusul digestiv, regleaza metabolismul uric, mentine

Tiamina (B 1)

0,1 mg

hidrocarbonatilor, elimina acidul dantura sanatoasa, are actiune antidureroasa Favorizeaza metabolismul

Riboflavina (B2)

1,5 mg

hidrocarbonatilor, grasimilor si fierului Participa la constitutia si

Acidul pantotenic (B3)

2,0 mg

functia pielii, parului si mucoaselor

38

Participa celulare

la

proceselor de

legate

metabolismul hidrocarbonatilor, Acidul nicotinic (B5) 0,3-1,0 mg regleaza functia pielii , a sistemului imbunatateste sanguina stimuleaza nervos, circulatia si periferica

parenchimul

ficatului Are efect tonic asupra Piridoxina (B6) 2-5 mg sistemului nervos , a pielii si a aparatului digestiv Stimuleaza maturarea Acidul folic 0,1 mg hematiilor osoasa Actioneaza metabolismul Acidul ascorbic 30-50 mg formarea din maduva in tesuturilor

din organism, activeaza protrombinei, mentine structura oaselor, a muschilor, dintilor. Ajuta la coagularea

Vitamina K

urme

sangelui,

participa

la

sinteza protrombinei

39

Anexa III Stiati ca...?


Albinele care se hranesc cu nectarul florilor traiesc mult mai putin dect cele care se hranesc numai cu miere;acestea din urma pot atinge vrsta de 6-7 luni(supravietuiesc iernii) pe cnd celelalte nu traiesc mai mult de 40-45 zile. Albinele percep substante mirositoare si n dilutie de 10-6 , chiar daca acestea sunt n amestec cu alte substante.Si,totusi,din 34 de zaharuri experimentate,doar cea de amar. Cristalizarea(zaharisirea) mierii este un proces natural care depinde de raportul glucoza/zaharoza din compozitia mierii si este favorizata de prezenta polenului; cristalizarea se produce la o temperatura cuprinsa ntre 14-21 grade C. n mierea cristalizata se conserva toate proprietatile nutritive,dietetice si terapeutice ale acesteia. Trntorii,feciorii stupului,pentru a se putea ridica n aer, trebuie sa bata din aripi cu o cadenta pe care analizele aerodinamice si anatomice efectuate asupra corpului lor o dau ca imposibila. Si,totusi,ei se pot deplasa cu viteze si la distante incredibile,iar n timpul zborului de mperechere concureaza agilitatea pestilor n apa.Dar,nefericitii,pentru ca 9 au prezentat interes pentru albina lucratoare;zaharina nu provoaca albinelor senzatia de dulce,iar chinina

40

se hranesc numai cu miere,n luna august sunt alungati din stup,din spirit de economie pentru iarna. Iarna, albinele se strng n ghem pentru a pastra ct mai multa caldura. Si,totusi, n stup sunt cu doar 5 grade C mai mult dect n afara lui,dar, n interiorul ghemului si mai ales atunci cnd matca si reia ouatul, se asigura o temperatura de 35-37oC necesara dezvoltarii puietului,indiferent de temperatura de afara, fie zi, fie noapte.Toata aceasta energie este obtinuta prin consumarea mierii existente n stup(n faguri). Ochiul albinelor percepe un numar mult mai mare de imagini pe secunda dect omul( cam de 15 ori).Timpul are o alta dimensiune pentru albine, iar obiectele n miscare pentru noi, pentru ele sunt tinte fixe, usor de nimerit.

41

42