COMUNICAREA DE MAS

MRFU LAURA, GRUPA 5.2, ANUL I, FACULTATEA DE MANAGEMENT N PRODUCIE I TRANSPORTURI

CUPRINS

I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX.

Rezumatul Definiii Mijloace de comunicare in mas Funciile comunicrii de mas Caracteristicile comunicrii de mas Fora social a comunicrii Liderii de opinie Concluzii Bibliografie

2 2 3 3 5 6 7 8 9

-1-

I.Rezumatul Comunicarea are un impact deosebit asupra aspectelor psihologice, morale, economice, politice, creative, culturale i educaionale ale vieii individului de rnd. Ea exercit o influen att de mare, nct are capacitatea de a sugera individului ce anume trebuie s gndeasc, cum trebuie s se comporte, ce s fac i ce s spun. Comunicarea a devenit o necesitate vital att pentru individ, ct i pentru societate. Comunicarea are un rol important n mbogirea informaiilor i cunotinelor politice i exercit o influen politicoeducativ, formativ de durat. Majoritatea specialitilor consider c comunicarea acioneaz ca un factor cumulativ pe o lung perioad de timp. Efectul cumulativ pe termen lung al comunicrii se realizeaz nu numai prin informarea i actualitatea politic, ci prin totalitatea formelor, rubricilor de la cele economice pn la cele culturale i de divertisment, constituind deci un efect global al aciunii acestora. Acest referat are ca tema comunicarea de masa. In primul capitol, intitulat Definitii, am trecut mai multe defintii ale comunicarii de masa, dar si ale mass-mediei. Scopul acestui capitol este de a evidentia faptul ca mass-media si comunicarea de masa sunt doua lucruri distincte. In cel de-al doilea capitol, intitulat Mijloace de comunicare in masa, am incercat sa evidentiez mai multe mijloace de comunicare, in functie de receptor sau emitator. In cel de-al treilea capitol, Functiile comunicarii de masa am incercat sa va prezint cateva functii ale comunicarii prin mass-media, dar si ale comunicarii in general. In urmatorul capitol, am evidentiat mai multe caracteristici ale comunicarii de masa, dar si ale comunicarii prin intermediul presei sau prin intermediul noilor medii (Internet). In capitolul intitulatFora social a comunicrii am evidentiat impactul comunicarii de masa in societate. Ultimul capitol este dedicat liderilor de opinie. In acest capitol am definit liderii de opinie, am incercat sa evidentiez cateva trasaturi si de asemenea am adus cateva exemple. II.Definiii Dat fiind importana cu care sunt investite, comunicaiile de mas au fost studiate sub numeroase aspecte. Termenul de comunicare n mas desemneaz de obicei o serie de tehnici i reele de transmisie care permit punerea la dispoziia publicului a unui set de mesaje. Este folosit adesea ca sinonim pentru mass-media fiind adesea nlocuit i cu: mijloace de comunicare social, mijloace i tehnici de difuziune colectiv etc. Conform dicionarului de sociologie, coordonat de R. Boudon i F. Besnard, comunicarea de mas este definit ca: ansamblul de modaliti reele de transmisie, echipamente individuale i autonome care permit punerea la dispoziia unui public larg a unei multitudini de mesaje indifferent de form sau scop. Dicionarul de sociologie coordonat de C. Zamfir i L. Vlsceanu definete comunicarea de mas ca proces de emitere a unui mesaj i de transmitere a acestuia ntr-o manier codificat n care acelai emitor dispune de posibilitile de transmitere a mesajului la un numr foarte mare de receptori poteniali. Tot n dicionarul de sociologie coordonat de C. Zamfir i L. Vlsceanu mass-media este definit n urmtorii termeni: seturi de tehnici i metode de transmitere, de ctre furnizori centralizai, a unor mesaje unei audiene largi, eterogene i dispersate geografic. Definiiile citate mai sus ne ajut s nelegem c cele dou expresii comunicare de mas i mass-media nu sunt echivalente, dei confundarea lor a devenit un stereotip cotidian. Astfel, Petru Ilu i Ioan Rotariu neleg prin mass-media un ansamblu de mijloace i tehnici care fac posibil comunicarea n mas, n timp ce aceasta din urm este un proces social complex, proces instituionalizat, organizat i reglementat n cadrul societii.

-2-

Plecnd de la aceste precizri terminologice, vom nelege prin comunicare de mas, la fel ca Ianovitz i Schultz, acele procedee prin care echipe de specialiti se servesc de inveniile tehnice, pres, radio, film pentru a rspndi un coninut simbolic ntr-un public numeros, eterogen i dispersat geografic n scopul formrii unei opinii publice.

III.Mijloace de comunicare n mas Pentru a face un schimb de idei sau pentru a impartasi cunostinte cu persoane aflate departe, e nevoie de mijloacele cu ajutorul carora sa se transmita informatiile la distanta: acestea sunt mijloacele de comunicare in masa sau mass-media. Comunicarea, informarea si mijloacele de comunicare depind unele de altele. Acesti termeni au sensuri diferite in functie de domeniile care au drept scop comunicarea informatiei. Pentru ziarist, informatia este expunerea unor fapte la care a asistat sau pe care le-a putut verifica. Pentru el, o informatie buna trebuie sa fie adevarata, noua, inedita si surprinzatoare. Mijloacele de comunicare sunt diferitele suporturi pe care ziaristii le folosesc ca sa transmita informatia (ziare, radio, televiziune etc.). Pentru inginerul din domeniul telecomunicatiilor, informatia este un semnal transmis unui destinatar prin mijloace tehnice. Inginerul numeste comunicare totalitatea operatiilor de prelucrare, de transmitere si receptionare a mesajului. Pentru cei din domeniul publicitatii, comunicarea are drept scop cucerirea si influentarea consumatorului prin mesaje atragatoare. In functie de clientul care trebuie convins, sunt folosite diferite mijloace de comunicare. Pentru specialistii din stiintele umane, comunicarea este un mijloc folosit de oameni pentru a stabili contacte intre ei, pentru a crea si intretine legaturi intre membrii unui grup. Mass-media extind aceste legaturi la intreaga societate, iar telecomunicatiile sunt un mijloc de coexistenta la distanta. Mijloacele de comunicare in masa au o uriasa forta de influentare a consumatorului de informatie, a publicului. Acest lucru este valabil atat in domeniul comercial, cat si in cel al vietii publice si politice. Mai mult decat atat, se remarca faptul ca tehnicile din domeniul comercial sunt transferate in zona politicului. Un politician este prezentat, "lansat" publicului cu aceleasi tehnici utilizate in lansarea unei marci noi de pasta de dinti sau sapun. IV.Funciile comunicrii de mas Despre functiile comunicarii in masa s-a scris foarte mult si s-au facut diferite clasificari. De aceea, va prezint cateva functii ale comunicarii prin mass-media, ce vor fi regasite in cele mai multe lucrari de specialitate. 1.Funcia de informare. Ziarele, revistele, radioul, televiziunea si Internetul sunt canale care, prin informatiile difuzate satisfac o nevoie fundamentala a omului modern: informarea. Aceste canale de comunicare realizeaza mai mult decat o informare. Ele influenteaza, orienteaza si dirijeaza opinia publica, interesele si motivatiile oamenilor, constiintele chiar dincolo de propria vointa. Mass-media poate realiza chiar distrugerea discernamantului, instalarea unei apatii, poate distruge vointa de a intelege si a actiona. Cercetatorii americani Paul Lazarsfeld si Merton R. K. au denumit aceasta influenta"disfunctia de narcotizare". 2.Funcia de interpretare. In calitate de consumatori de informatii, puteti fi ajutati direct in interpretarea unor evenimente prin productii specifice de tipul editorialului sau al comentariului (vezi rubica "Comentariul zilei" din Adevarul sau "Tableta de politician" din Cronica Romana).
-3-

Editorialul, de autor sau al publicatiei (exemplu: National) exprima punctul de vedere al publicatiei respective. Comentariul zilei exprima punctul de vedere al autorului, al liderului de opinie, care poate fi, in unele situatii, in contradictie cu editorialul. In practica jurnalistica, comentariul zilei si editorialul sunt plasate pe pagini diferite ale ziarului. Daca editorialul reprezinta punctul de vedere al ziarului sau al unui angajat al ziarului, comentariul zilei reprezinta de regula punctul de vedere al unui colaborator sau al unui invitat. Autorul comentariului zilei sau invitatul in studioul de stiri al unei televiziuni care comenteaza un anumit eveniment. In aceasta situatie, ca si in cazul editorialului, conteaza foarte mult inceputul si finalul mesajului. Experimentele psihologice au aratat ca oamenii isi creeaza o imagine pozitiva despre o persoana daca sunt enumerate mai intai calitatile si in final defectele acesteia. Psihologii americani numesc acest fenomen "primacy"-prejudecata perceptiva; acest fenomen se bazeaza pe tendinta noastra de a vedea o ierarhie acolo unde este doar o enumerare. 3. Funcia instructiv-culturalizatoare. Acest lucru se realizeaza prin difuzarea de informatii, cunostinte cultural-stiintifice. Va rog sa observati ca foarte multe cotidiane au pagini speciale dedicate culturii: spre exemplu, cotidianul Adevarul editeaza un supliment literar artistic. Posturile de televiziune au, este drept, foarte putine informatii culturale. In cazul acestei functii instructiv-culturalizatoare se remarca si un efect subliminal, persuasiv i-am putea spune: sunt promovate valori, modele comportamentale ce tin de paradigma culturala a societatii. Prin functia instructiv-culturalizatoare, comunicarea in masa contribuie la stabilitatea societatii. Mass-media reprezinta si un mecanism de validare. Un artist, un cantaret ajunge "la moda" prin mass-media. 4. Funcia de liant. Aceasta functie este consecinta celor anterioare si se refera la faptul ca poate genera un mecanism de solidaritate sociala, in caz de calamitati naturale, de exemplu. Exemple practice: inundatiile din 1999 au generat prin TVR o solidaritate sociala cu cei afectati, ceea ce a dus la strangerea unor mari sume de bani. Indiferent de scandalul aparut ulterior legat de gestionarea banilor, solidaritatea s-a produs in momentele critice ale comunitatii. 5. Funcia de divertisment. Radioul si televiziunea realizeaza numeroase emisiuni de divertisment. Acestea sunt cele mai ieftine mijloace de divertisment, in comparatie cu participarea la concerte si alte spectacole. Exista insa si tendinta de a transforma totul in spectacol, ceea ce are efect contrar functiei de liant, adica crearea unei detasari de problemele grave prezentate. In cazul unor accidente, calamitati unul din criteriile de selectie a evenimentelor, promovate de conducerea redactiilor, este numarul mortilor si prezentarea cat mai "impresionista" a evenimentului: sunt recomandate imagini cu oameni care plang, cu priviri disperate. Va prezint in continuare o clasificare a functiilor comunicarii propusa de cercetatorul american Roman Jakobson: 1. Funcia emotiv consta in evidentierea starii interne a emitatorului. Aceasta functie este extrem de importanta, in special in campaniile electorale. Candidatul trebuie sa stie sa-si exprime foarte bine emotiile in contact cu o realitate de pe teren. 2. Funcia conativ, persuasiv sau retoric. Constructia mesajului este la modul imperativ prin excelenta. Exemplu: Daca doriti sa vina prosperitatea, votati-ne!
-4-

Prin acesta functie se urmareste un anumit raspuns de la receptor. 3. Funcia poetic se refera in special la mesaj. Limbajul poetic pune accentul pe modul cum se spune, cum se vorbeste, spre deosebire de limbajul stiintific, care pune accentul pe "ce se spune". Anumite reclame fac apel la acest tip de mesaj, in special reclamele pentru serviciile turistice. 4. Funcia referenial vizeaza contextul in care are loc transmiterea unui mesaj Sunt autori sociologi care contesta acuratetea acestei functii si propun impartirea acesteia in doua: a) functia propriu-zis referentiala, axata pe continutul comunicarii. b) functia contextuala sau situationala, care tine cont de cadrul in care se desfasoara procesul de comunicare. Exemplu: un mesaj electoral pentru Transilvania trebuie sa tina cont de contextul emotional real care exista acolo, si nu de cel imaginar. 5. Functia metalingvistic. Uneori un mesaj de o anumita natura este spus pe un ton serios, desi sala zambeste si se amuza. In aceasta situatie apare uneori necesitatea de a atrage atentia asupra adevaratului mesaj, care poate fi o ironie. Deci este necesar sa se atraga atentia asupra codului utilizat, fie prin gesturi (zambet in coltul gurii), fie in perifraze explicative (explicatii de genul "glumesc, desigur"). Comicul de situatii se bazeaza din plin pe functia metalingvistica a comunicarii (Benny Hill, comicii Marin Moraru si Nae Lazarescu, etc). In aceasta situatie, rasul telespectatorilor din "off" atrage atentia asupra glumelor. 6. Funcia fatic a comunicrii. Aceasta functie are in vedere caracteristicile canalului de comunicare si controlul bunei functionari a acestuia. Exemple: gesturile, formulele de salut. Aceste functii coexista practic in orice comunicare. Structura verbala a unui mesaj depinde, in primul rand, de functia predominanta. V. Caracteristicile comunicrii de mas Comunicarea de masa prezinta un set de caracteristici, independent de diferentele intre diferite media, intre formele de organizare sociala, intre contextele istorice: a) implica mijloace tehnice si institutionale de producere si difuzare, de unde miza de a exploata comercial inovatiile tehnice, pentru a face posibil ca formele simbolice sa fie produse si difuzate pe scara larga; b) odata patruns in sistemul mass media, orice mesaj cu incarcatura simbolica sau nu trebuie sa se supuna si unei legi a pietei, deci sa raspunda unei nevoi de informare, sa se adreseze unui public, sa vina in intampinarea unei curiozitati; intr-un cuvant, produsul mediatic este in acelasi timp o marfa, el trebuie sa se conformeze legilor care guverneaza orice marfa; deci institutiile mediatice sunt supuse presiunilor pietei; pornind de la aceasta caracteristica, comunicarea mediatica a fost considerata de unii analisti o forma de comert cu idei, cu forme simbolice; c) contextul receptarii este in general separat de contextele receptarii; fluxul mesajelor este unidirectional, iar in acest flux, capacitatea destinatarilor de a interveni, de a contribui la procesul de producere este limitata, aproape de zero. Din moment ce persoanele care primesc mesajele media nu sunt in totalitate parteneri intr-un proces reciproc de schimb
-5-

comunicational, exista autori ce considera ca termenul de comunicare nu este foarte exact, fiind mai potrivit sa se vorbeasca de difuzare, transmitere; d) institutiile mediatice opereaza aproape in exclusivitate in sfera publica, produsele comunicarii de masa fiind disponibile, teoretic, unei pluralitati de destinatari. Caracterul public este dat si de faptul ca media se ocupa de probleme in legatura cu care exista sau poate sa se formeze o opinie publica (D. McQuail, Mass Communication Theory. An Introduction, p. 38). Problemele individuale, personale sunt prezente in mass media. Numai ca ele sunt selectate pornind de la valoarea generala, de la gradul de reprezentativitate. Mass media prefera unicatul, dar cel care exprima, sintetizeaza o stare de spirit, cel care se adreseaza unei preocupari colective. Pe marginea acestui subiect Bernard Voyenne vorbeste de trei caracteristici ale comunicarii sociale prin intermediul presei, care o diferentiaza de toate celelalte forme ale comunicarii: - caracterul instantaneu (sau quasiinstantaneu), deoarece informeaza despre un eveniment aproape in acelasi timp cu desfasurarea lui sau cu un decalaj foarte mic; - permanenta, pentru ca nu cunoaste nici o intrerupere si jaloneaza istoria in continuitatea ei; - caracterul universal, pentru ca este prezenta peste tot si in orice moment. Daca obiectivul presei il constituie schimbul de informatii intre constiinte (comunicarea) -; se poate spune ca si constiinta colectiva se fundamenteaza, edificandu-se din ce in ce mai mult prin presa. Internetul, listele de e-mail, dezbaterile de la radio la care ascultatorii pot suna, World Wide Web, televiziunea prin cablu si hibrizi de tipul cartilor care au incluse CD-uri sau cupoane care ofera posibilitatea de a afla mai multe informatii despre un anume domeniu nu pot fi atat de usor catalogati ca parti ale comunicarii de masa. Unele din caracteristicile noilor medii de comunicare sunt urmatoarele: -amestecarea unor tehnologii de tipul tiparitura si radio care erau diferite anterior. -trecerea de la lipsa de medie la o abundenta a mijloacelor de comunicare. -trecerea de la un continut adresat masei catre un continut realizat pentru grupuri sau indivizi. -trecerea de la media unidirectionale la media interactive. VI. Fora social a comunicrii Comunicarea bombardeaz zilnic sute de milioane de oameni, oferindu-le informaii, opinii, publicitate, cunotine, constituind una dintre cele mai importante dimensiuni ale mediului social contemporan i totodat, una dintre cele mai caracteristice trsturi i surse ale civilizaiei actuale. Unii autori consider c sistemul actual al comunicailor a deturnat civilizaia contemporan. Efectele sociale generale ale comunicrii pot fi considerate urmtoarele: (1) schimbarea relaiilor omului cu lumea nconjurtoare prin crearea unui mediu artificial, a unei ambiane informaionale care formeaz realitatea nemijlocit a omului modern i care mijlocete legturile sale cu mediul social, favoriznd modul su de a gndi i de a percepe lumea; (2) informaia comunicrii de mas tinde s reduc sau s modifice relaiile interpersonale, care constituiau altdat structura principal a comunicrii sociale; (3) tehnologiile electronice de comunicare l pun pe om aproape instantaneu n contact cu evenimente din cele mai ndeprtate zone ale lumii, reducnd astfel spaial i temporal distanele dintre oameni i societi, ntrind interdependenele mondiale i crend astfel, treptat, premisele formrii unei cunotine planetare. Astfel, comunicarea apropie oamenii i naiunile, oferindu-le posibilitatea s se cunoasc mai bine i deci s poat conveui panic n atmosfera unei emulaii sntoase.
-6-

(4) extinderea i multiplicarea efectelor sociale ale evenimentelor deosebite petrecute ntr-o zon a lumii, pn la scar mondial, mass-media fiind cel mai puternic i mai larg iradiant factor productor de efecte multiplictoare; (5) difuzarea n proporii fr precedent, a cunoaterii i culturii n rndurile maselor i pe aceast cale transformarea i mbuntirea continu a cunotinelor individului. Ample cercetri evideniaz c omul modern este ntr-adevr informat, posednd graie comunicrii un volum de cunotine profesionale, politice, culturale de neatins altdat ; (6) propaganda i opinia public devin factori de prim ordin ai influenrii i controlului social, ai practicii sociale. Aa cum constat cei doi raportori ai clubului de la Roma, Alexander King i Bertrand Schneider, mass-media a ajuns unul dintre principalii ageni n formarea opiniei publice i a gndirii indivizilor. Mass-media contribuie la stabilitatea ordinii sociale. Ele aleg, organizeaz, definesc i amplific. Ele sugereaz semnificaii i perspective; ofer soluii, asociaz anumite grupuri, anumite tipuri de valori i comportamente, creeaz anxietate, legitimizeaz sau justific statuquoul i sistemul social. Ele structureaz imaginile despre lume care ne provin i aceste imagini, la rndul lor, pot structura credinele noastre i modurile posibile de a aciona. VII. Liderii de opinie Liderii de opinie sunt persoane influente, informate i care joac un rol mai activ n receptarea i transmiterea mesajelor media. Pentru c Ei se consider experi ntr-un anumit domeniu i adesea sunt solicitai pentru sfaturi n acel domeniu. De aceea, au capacitatea de a modifica atitudinile i comportamentele celor apropiai lor. Credibilitatea lor ine de civa factori (Derville, 1997 apud Petcu, 2002): Ocup o poziie central n grup, ceea ce i permite s aibe multe relaii. Este conformist n raport cu normele, ideile, limbajul, atitudinile grupului; Poziia sa i permite de asemenea s ntrein multe relaii cu exteriorul Este mai expus la mesajele media, dect ceilali membri ai grupului Ceea ce i difereniaz pe liderii de opinie de semenii lor const n personalitatea lor (cine sunt), competena (ce tiu) i poziia social strategic (de la cine tiu) (Severin, Tankard, 2004) n urma unui alt studiu de teren, R. Merton a concluzionat c exist lideri locali i lideri cosmopolii, primii fiind mai degrab interesai de localitatea lor i de mass-media local i mai puin de societatea n ansamblu, iar cei din urm se intereseaz mai puin de localitatea lor (au un minim de contacte cu concitadinii lor) i este mai preocupat de societatea n ansamblu (Petcu, 2002). Cteva critici au fost aduse, una fiind aceea c rolul de lider de opinie sau de simplu spectator pasiv al mass-media, nu se mpart att de tranant cum sugereaz modelul. Astfel, rolurile pot sa schimbe, pentru c nu exist persoane care s fie lideri de opinie n toate domeniile. O alt critic este aceea c nu toi liderii de opinie au aceleai caracteristici, menionate de autori, profilul psihosocial al acestora fiind diferit n funcie de o serie de variabile. Este criticat de asemenea i faptul c modelul este conceptualizat n dou trepte, cnd de fapt, el poate avea mai multe sau mai puine(Severin, Tankard, 2004). Exemple de lideri de opinie: Mircea Badea, Adolf Hitler, Mahatma Gandhi, Tudor Chirila.

-7-

VIII.Concluzii Astazi, putem transmite si primi informatii imediat, oriunde in lume. Datorita acestei rapiditati, verificarea informatiilor devine din ce in ce mai dificila, atat pentru ziaristi, cat si pentru public. Comunicarea este indispensabila, dar trebuie sa comparam si sa privim cu un ochi critic toate informatiile care ne parvin. Comunicarea reprezint o for absolut i omniprezent. Ea s-a impus n lumea ultimelor decenii ca un sistem de putere de influen excepional. Puterea comunicrii nu este numai o impresie, ea este real. Nimeni nu poate nega realitatea unei asemenea puteri afirma Alexander King i Bertrand Schneider. Influennd toate vrstele, toate clasele sociale, comunicarea devine un factor esenial al stabilitii unei societi. Comunicarea nseamn mai mult dect schimbul i transmiterea de informaii; comunicarea creaz i menine societatea, construiete, pune n circulaie, propag o identitate comun (P. Dobrescu).

-8-

IX.Bibliografie Boudon R, Besnard P. - Dicionar de Sociologie, pag. 60 Zamfir C., Vlsceanu L. Dicionar de sociologie, Bucureti, Editura Babel, 1993, pag. 125 Ilu P., Rotariu I. Sociologie Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 1995 http://www.scribd.com/doc/26264090/Comunicarea-demasa?secret_password=&autodown=doc http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=274&idb=

Semntura:

-9-