ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

RECENZIE
Capitalism contra capitalism

Michel Albert

BUCURESTI 2009

Introducere
Obiectivul principal al acestei carti este acela de a demonstra ca,pe langa modelul economic neoamerican,mai exista si altele care pot fi deopotriva mai eficiente din punct de vedere economic si mai echitabile din punct de vedere social Victoria capitalismului a plasat intr-o lumina cu totul noua istoria economica a lumii,impartind intregul nostru trecut in doua mari perioade, transformand complet geografia : inainte de aparitia capitalismului o lume a penuriei cand tarile semanau cu ceea ce in zilele noastre poarta numele de Lumea a Treia si capitalismul unde este prezentata libera stabilire a preturilor pe piata si libera proprietate asupra mijloacelor de productie. Sistemul capitalist s-a diferentiat in doua mari modele ce se infrunta: modelul anglosaxon si modelul germano-nipon. Michael Albert a ales 10 probleme specifice tarilor capitaliste pentru a infatisa modul diferit de abordare a acestora de catre reprezentantele acelor doua modele capitaliste: imigratia, saracia, securitatea sociala, ierarhia salariilor, fiscalitatea, reglementarea, banca, puterea intr-o intreprindere, educatia si formarea profesionala, asigurarile. Desi in evaluarea celor 10 probleme specifice tarilor capotaliste a reiesit ca existau doua modele total distincte ale capitalismului, acest lucru nu este in totalitate adevarat, deoarece in unele dintre aceste probleme o tara poate apartine unui model iar in alte probleme celuilalt model.

I AMERICA IS BACK
Dupa razboiul din Golf, gloria Americii era atat de mare inact nu inceta sa straluceasca pretutindeni in lume, chiar si la Pekin numele lui Reagan fiindu-le familiar chinezilor obisnuiti. Aceasta victorie a curentului de gandire reagania nu era altceva decat triumful unui contrasens, Europa supraestimand puterea economica a Uniunii Sovietice, gresind din nou in ceea ce priveste America. Cei 10 ani inaintea alegerii lui Ronald Reagan nu oferisera Americii decat un interminabil sir de esecuri pe plan international iar pe tot cuprinsul planetei, influenta americana parea a da inapoi in avantajul expansionismul sovietic. Visul american fusese inlocuit cu raul american care afecta institutiile de pe urma careia avocatii profitau din plin , absentismul politic transformandu-se in dezgust. In discursul lui viguros si simplificator, Ronald Reagan afirma ca dorinta lui cea mai mare este sa readuca America in prim-planul scenei internationale.Viitorul presedinte al Americii voia in 1980 sa retrezeasca la viata energia americana , sa inlature sindromul Vietnamului si sa faca sa renasca mitul pionierilor. Reagan a intarit puterea federala, oferind Americii un adevarat proiect prioritar pe termen lung: apararea. In aceasta perioada aparitia stagflatiei a venit sa demonstreze ca somajul si inflatia pot coexista in perfecta contractie cu ceea ce se predase in universitati pana atunci. Pentru a completa reformele de pana acum , administratia Reagan hotaraste

fara nici un fel de remuscari sa reduca cheltuielile sociale si sa sporeasca simtitor bugetul social. Relansarea Reaganiana de la jumatatea anilor 80 ii va fascina pe multi detinatori ai puterii pe intreaga planeta dar nu se putea spune ca este un miracol economic comparabil cu acela cu care se mandrea RFG, Japonia ori Coreea de Sud datorita privilegiilor pe care Reagan le-a gasit de-a gata cand s-a instalat la Casa Alba(stocul de capital,resursele naturale,privilegiul monetar,hegemonia culturala). Problema care se pune, de fapt, este daca, sub Reagan, americanii au profitat sau nu si in ce masura, de mostenirea lor; daca, altfel spus, au continuat sa o fructifice. La 10 ani de la revenirea la gloria trecuta multe lampinioane au inceput sa se stinga in America, in spatele decorului si a orbitoarelor sunlights , ascunzandu-se acum o cu totul alta realitate.

II- AMERICA BACKWARDS. AMERICA IN REGRES

Acest regres este pus in evidenta prin problemele aparute in ultima perioada in America:o uzura din punct de vedere fizic(murdarie,rugina,gunoaie) si o uzura din punct de vedere moral(America se afla pe primul loc in ceea ce priveste criminalitatea si consumul de droguri, inchidere tuturor centrelor de tratare a toxicomanilor,cat despre teribilii golden boys ai perioadei Reagans acestia se aflau cu totii in faliment sau la inchisoare). In acea societate americana isi face aparitia o noua notiune sub pana jurnalistilor,sociologilor si a specialistilor in afaceri penale aceea de dualism . Acest dualism duce la aparitia tensiunilor sociale,americanii bogati plangandu-se de insecuritatea crescanda din marile orase si de degradarea mediului provocata de numarul saracilor. Din aceste motive SUA era vazuta ca o Lume a Treia plina de oameni bogati,in care notiunea de justitie era considerate subversiva si de-a dreptul indecenta , singurul ei inlocuitor acceptabil fiind lupta impotriva saraciei cu armele caritatii. Fascinatia exercitata de bursa ,economia speculative si profiturile miraculoase ce marcasera anii 80 au lucrat toate in defavoarea industriei , caricature bursiera a capitalismului sfarsind prin a se intoarce impotriva capitalismului insusi. Industria Americana se afla in regres.In 1992 America se vede nevoita sa imprumute in fiecare an aproximatix 150miliarde de dolari(3% din PIB) de la japonezi si germani din cauza datoriilor ei fata de strainatate( 1100 miliarde de dolari).

III CELALALT CAPITALISM

Sistemul capitalist nu este unul si indivizibil exista mai multe modele ale economiei de piata ce pot coexista,iar sistemul American este de departe a fi cel mai bun dintre ele. Modelul renan se intindea din nordul Europei pana in Elvetia si se inrudea partial cu Japonia.Cu toate ca avea mai putine defecte decat cel anglo-saxon acesta nu se bucura de o faima comparabila aceleia a modelului neoamerican. In ambele modele bunurile neoamericane sunt aceleasi dar bunurile comerciale ocupa un loc mult mai important in cadrul modelului noamerican decat in modelului renan.

Spre deosebie de modelul neoamerican,unde bursa era principalul factor,in modelul renan friile capitalismului se afla in mainile bancilor soarta lor fiind jucata la bursa. Activitatea bancilor germane nu era ingradita de nici un fel de reglementare: acorda credite clasice si primea depuneri,administra trezoreriile,intretineau retelele de influente economice,financiare,industriale. Modelul renan avea puternice tendinte perfectioniste, rata de sindicalizare a populatiei active a Germaniei atingand nivelul anilor 60 adica 42% fata de 10% in Franta.

IV SUPERIORITATEA ECONOMICA A MODELULUI RENAN

La 19 octobrie 1987 un crash bursier zguduie pe neasteptate pietele financiare iar Japonia si Germania devin cei doi gigantic economici ai lumii care concureaza direct vechea dominatie americana. Marca germana si yenul japonez sublimeaza putin cate putin pozitiile dolarului , iar Germania avea posibilitatea datorita puterii sale monetare de a mentine ratele relative scazute ale dobanzilor. Performantele economiilor renne se aflau de cativa ani pe paginile intai ale ziarelor, forta acestor economii bazandu-se pe o capacitate industriala iesita din comun sip e o agresivitate comerciala dintre cele mai scumpe. Una dintre numeroasele caracteristici de baza ale modelului renan era tendinta dominanta a familiilor de a face economii, astfel germanii si japonezii isi puteau permite sa-si finanteze propriile investitii si sa acorde imprumuturi cu dobanzi avantajoase.

V SUPERIORITATEA SOCIALA A MODELULUI RENAN

In ceea ce privea socialul existau trei criterii de comparative: Gradul de securitate pe care fiecare model in parte il oferea cetatenilor lui , modelul renan aflandu-se inaintea modelului neoamerican, germanii beneficind de un regim al pensiilor avantajos iar Japonia dispunand de gratuitatea ingrijirilor medicale . Reducerea inegalitatii sociale si a modului de a corecta discriminarile frapante. In SUA nu existau institutii de nivel insarcinate cu ceea ce purta numele de lupta impotriva saraciei deoarece aceasta misiune revenea fiecarei municipalitati si fiecarui stat in parte, saracia fiind o chestiune exclusive morala si de caritate, ideologie intalnita si la Doamna Thatcher. In tarile rename inegalitatea era mai bine acceptata pentru ca se intemeia pe criterii assimilate de catre masa de salarii: vechimea si calificarea. Deschiderea adica posibilitatea mai mia sau mai mare pe care fiecare cetatean in parte o avea de a sui pe diferite trepte socio-economice.

VI RECULUL MODELULUI RENAN

Chiar in momentul in care modelul renan se impusese, acesta reuseste sa cada prada farmecelor celui neoamerican, acesta devenind atat de puternic incat chiar si tarile ce intrupau modelul renan se bucura de reusitele lui si cedeaza farmecelor Americii cazand victime iluziilor acestora. Caracteristica de baza a modelului renan- egalitatea incepe sa piarda tot mai mult teren aparand o noua clasa a bogatilor care erau dispusi sa sacrifice totul pe consumul luxului iar societatea japoneza se desparte in doua : proprietarii si ceilalti. Regresia spiritului civic face ca salariatii sa manifeste tendinta de a abuza de generozitatea sistemului social, absenteismul inregistrand adevarate recorduri in intreprinderi atingand nivelul de 20%,scaderea demografica imputieaza sperantele un viitor iar individualismul determina familiile sa-si limiteze numarul de copii. Cresterea tot mai insemnata a puterii pietelor finaciare intrenationale in tarile rename determina o pierdere a interdependentei autoritatilor monetare nationale si a puterii publice. Fenomenul de globalizarea finaciara(rezultat din inovatie, internationalizare si dereglementare) a izbit lumea cu o forta fara precedent modelul neoamerican construindusi astfel un cal troian chiar in inima modelului renan.

VII CUM AJUNGE SA SE IMPUNA TOCMAI CEL MAI PUTIN PERFORMANT

In ciuda tuturor esecurilor ,datoriilor, slabiciunilor industriale si inegalitatilor lui capitalismul American contiuna sa fie un adevrat star mediatic, un capitalism al visului rozbombon, al banului usor castigat, al averilor constituite de pe o zi pe alta fapt care determina sa se faca tot mai auzita intrebarea pe la Zurich si Frankfurt daca nu a venit momentul de a da o raita pe la cazinoul economiei-spectacol. Ceea ce caracteriza modelulu neoamerican era un profit cat mai mare imediat, o maximizare a interesului individual. Succesul psihologic al capitalismului neoamerican nu era chiar atat de paradoxal pe cat parea la prima vedere, el provocand anumite efecte care nu erau intotdeauna percepute asa cum se cuvine. Exista insa o exceptie la noua tendinta conform careia triumfa modelul cel mai putin performant acesta prinind marile companii precum : American Express, Coca-Cola, Colgate, IBM sau McDonalds care reprezentau insasi expresia modelului neoamerican. Privite mai de aproape se putea observa ca marile companii americane erau atipice in raport cu modelul neoamerican din cel putin doua puncte esentiale : -pe de o parte aceste intreprinderi s-au dezvoltat pe baza inovatiei tehnologiei comerciale , in concluzie ele neincetand nici o clipa sa gandeasca pe termen lung. -pe de alta parte , pentru a se putea dezvolta pe toate continentele aceste intreprinderi au fost nevoite sa recruteze personal in nenumarate tari, sa-l formeze in spiritual unei conceptii de marketing coerente ceea ce a facut ca multinationalele sa puna in aplicare propriile lor politici de relatii umane, sa asigure personalului lor o pregatire continua si sa-i graranteze o cariera autentica . Acest lucru a facut ca marile multinationale americane sa se inspire din modelul renan decat din cel neoamerican iar din aceste motive indifferent daca sunt de origine

americana sau europeana , marile multinationale prezinta imaginea unui soi de sinteza optimala ce depaseste atat riscurile de protectionism renan, cat si pericolele de acumulare financiara neoamericana.

VIII CONCLUZII
Dei capitalismul a nvins n competiia cu sistemul colectivist (comunist), lumea spre care ne ndreptm nu asigur supremaia democraiilor liberale n mod automat. n plus, competiia ntre tipuri de capitalism are o pronunat dimensiune geopolitic. De aceea, cum va fi gestionat relaia transatlantic conteaz enorm n ecuaia geopoliticii globale. n raporturile lui cu statul, capitalismul a parcurs, exact n dou secole, ntre 1791 i 1991, trei faze distincte: Prima faz a fost aceea a capitalismului mpotriva statului. Din aceast perspectiv, data-cheie este, pentru Frana, anul 1791, cnd a fost adoptat faimoasa lege Le Chapelior, cea mai important lege n materie de economie a ntregii Revoluii Franceze: ea suprim corporaiile, interzice sindicatele i pune bazele-mpotriva vechii tutele a statului monarhiclibertii comerului i industriei. Cea de-a doua faz a capitalismului, faza capitalismului supravegheat de stat ncepe n 1891. Toate reformele ncearc s vizeze acelai obiectiv: acela de a corecta excesele pieei i de a tempera violenele capitalismului. In toata aceasta priaoda capitalismul nu a incetat sa evouleze , el a facut-o oarecum batand in retragere sub formidabiula presiune morala si politica a inamicului sau : ideologia comunista , care isi arogase monopolul asupra sperantei si viitorului. Capitalismul a fost atat de dur atatcat pe fatza si atat de insidios contestat, incat trece in ochii tuturor drept un dusman al speciei umane.A-l condamna inca o data ar insemna a juca un rol lipsit de risc si de glorie.A-l apara ,in schimb, cauza inseamna a pleda in fatza unor judecatori care au in buzunar sentinta capitala.(Le Capitalisme, Que sais-je? 1962) Cea de-a treia faza a capitalismului: farza capitalismul ia locul statului ideile de baza ale acestei noi ideologii sunt cunoscute putand fi rezumate in putinele cuvinte :piata buna, stat rau, protectie sociala considerate pana in acel moment drept un criteriu al progresului unei societati este denuntata ca o incurajare a lenei. Acum trebuie ca statul sa fie reduce la un domeniu minim de competenta si in locul lui sa fie lasate sa actioneze cat mai liber fortele pietei.

BIBLIOGRAFIE

Michael Albert , Capitalism contra capitalism , Editura Humanitas, Bucuresti, 1994

Franois Perroux , Que Sais Je ? La capitalisme , Editions Presses Universitaires de

France ,1962