Sunteți pe pagina 1din 30

Prof. univ. dr. ing.

Ghiu Dumitru





Geodezie
III














Tehnoredactare
Apostol Sorin, Bajan Paula, Banica Carmen, Presara Felicia
Sarbu Elena, Bor Constantin, Staicu Oana, Bujoranu Sterica, Stan vasilica, Boros Lungu
Carmen, Ferdinand Nihaela, Tofan Gabriel, Lefter Bogdan



Modelul de prelucrare este un
instrument al gndirii umane i, de
aceea, nu va putea descrie dect
ntr-o anumit msur, modelul
extrem de complex al realitii
{I. M. Tienstra)

Prelucrarea observatiilor efectuate n retelele geodezice constituie una din activittile
finale, dup care rezultatele sunt reprezentate grafic sau numeric si utilizate de diversi beneficiari.
Prelucrarea n sine nu va mbuntti precizia realizat prin procesele de msurare. Dar, prelucrarea
nengrijit, insuficient de adecvat realittii pe care intentioneaz s o descrie, poate micsora aceast
precizie sau poate oferi n cazuri extreme, rezultate deformate n raport cu realitatea. (Ghiu, 1983)
Concordanta deplin ntre rezultatele prelucrrii si modelul real este un deziderat practic
imposibil de ndeplinit deoarece descrierile au si vor avea ntotdeauna un numr oarecare de
ipoteze, care influenteaz mai mult sau mai putin diferentierea fat de realitate. Se poate afirma c
n prezent prelucrarea observatiilor geodezice este efectuat sub forma unui proces iterativ, n
fiecare etap fiind realizate progrese care determin baza unor modele de calcul perfectionate pentru
etapa urmtoare.

CAPITOLUL VI
PRELUCRAREA MSURTORILOR EFECTUATE
N REELELE PLANIMETRICE DE NDESIRE
CU METODA OBSERVAIILOR INDIRECTE

Studentii specializrii de cadastru din Universitatea Dunrea de Jos din Galati au
prevzute n planul de nvtmnt disciplina Prelucrarea msurtorilor geodezice (curs si lucrri
practice), n cadrul careia s-a acordat un important volum de ore prelucrrii msurtorilor efectuate
n retelele de ndesire de nivelment geometric. Din acest motiv, n acest manual, acest subiect nu va
mai fi reluat, fiind abordat doar prelucrarea msurtorilor efectuate n reelele geodezice
planimetrice de ndesire.



6.1. Determinarea elementelor provizorii
Asa cum s-a tratat pe larg n Ghiu, 2003 si, de asemenea n cap. 4 al prezentului manual,
metoda observatiilor indirecte are ca fundament legtura care se realizeaz ntre msurtorile
efectuate n reteaua geodezic, notate
0
m si parametrii auxiliari, notati principial cu x. Deoarece
mrimea parametrilor poate fi foarte mare, este necesar determinarea, n prealabil, a unor mrimi
provizorii ale acestora, notate

x .
Prin prelucrare se vor obtine corectii att pentru msurtori, notate v, ct si pentru
necunoscute, notate dx, similar cu relatiile (4.29) si respectiv (4.35):
v m m
0
+ = ; (6.1)
dx x x + =

; (6.2)
Determinarea parametrilor auxiliari se realizeaz diferit, n functie de tipul de retea
geodezic. n cadrul retelelor planimetrice, parametrii auxiliari sunt reprezentati de coordonatele
provizorii

x ,

y ale punctelor noi din reteaua geodezic, precum si de unghiurile de orientare ale
statiilor notate

z .
6.1.1. Prelucrarea preliminar a msurtorilor geodezice. Obiectivele principale ale
prelucrrii preliminare constau n determinarea elementelor necesare construirii modelului
functional-stochastic al prelucrrii propriu-zise, precum si n centrarea si reducerea observatiilor
geodezice la o suprafat de referint unitar.
Asa cum este cunoscut din cap. 4, realizarea retelelor geodezice de ndesire se bazeaz pe
principiul ierarhic. Conform acestui principiu se poate emite ipoteza c n reteaua geodezic de
ndesire exist un numr oarecare (egal sau mai mare cu cel necesar si suficient) de puncte cu
coordonate cunoscute, determinate n retelele geodezice mai vechi.
Pentru centrarea si reducerea observatiilor geodezice la suprafata de referint este necesar
determinarea unor coordonate de lucru, numite coordonate preliminarii, pentru a le deosebi de
coordonatele provizorii, cu care se opereaz efectiv n prelucrarea propriu-zis. Calculul
coordonatelor preliminarii se efectuez cu un numr restrns de cifre, dependent de aproximaia de
calcul acceptat si de lungimea laturilor retelei planimetrice. n acest scop se vor parcurge anumite
etape de calcul care se vor repeta si la determinarea coordonatelor provizorii.
6.1.1.1. Calculul distanelor D i al orientrilor ntre punctele vechi din reeaua
geodezic. Prima etap de calcule este constituit de calculul distantelor D si al orientrilor ntre
punctele vechi din retea, care pot fi denumite elemente iniiale de baz. De reamintit c mrimea
acestora nu se va modifica prin prelucrare. Considernd, pentru exemplificare, doar dou puncte
vechi A si B (Fig. 6.1.) se poate scrie:
AB
AB
AB
x
y
arctg

= ; (6.3)
2
AB
2
AB AB
y x D + = , (6.4)
unde:
A B AB
x x x = ;
A B AB
y y y = . (6.5)







Fig. 6.1. Orientarea si distanta D ntre dou puncte vechi.
Deoarece elementele initiale, calculate cu relatiile de mai sus, intervin n foarte multe
calcule ulterioare, este necesar o precizie deosebit n calculul acestora si un control corespunztor.
Acest principiu, de verificare permanent a calculelor, este specific prelucrrilor riguroase
efectuate n geodezie.
n cazul examinat, controlul este realizat prin utilizarea urmtoarelor relatii:
2
AB
2
AB AB AB AB AB AB
y x sin / y cos / x D + = = = . (6.6)
Calculele se ordoneaz ca n Tabelul 6.1. n care sunt obtinute att rezultatele D si ct si
controalele aferente.
6.1.1.2. Orientarea staiilor cu coordonate cunoscute. Se presupune c din punctul vechi P
(Fig. 6.2.) au fost vizate punctele vechi A, B, C precum si punctul nou 1.

Fig. 6.2. Orientarea statiei P, cu coordonate cunoscute.
n Fig. 6.2. au fost desenate si unele mrimi care se vor cunoaste abia dup terminarea
prelucrrii:

PA
valoarea compensat a msurtorii
0
PA
;

P
z unghiul de orientare al statiei P.
n aceast etap preliminar a calculelor se cunosc:
orientarea
PA
, determinat asa cum s-a tratat n 6.1.1.1.;
directia msurat
0
PA
.
Not
Pentru a nu se ncrca desenul, nu s-au trecut mrimile cunoscute din statia P ctre celelalte
puncte geodezice vechi B, C, care au ns semnificatii similare cu cele mentionate mai sus.
Dac se determin diferente de forma:
; z
0
PJ PJ
J
P
= J = A, B, C, (6.7)
se obtin trei valori apropiate ca mrime
A
P
z ,
B
P
z ,
C
P
z pentru unghiul de orientare a statiei P, care
difer ns ntre ele:
C
P
B
P
A
P
z z z . (6.8)
Diferentele mentionate au dou surse:
erorile de msurare care intervin n directiile
0
PA
,
0
PB
,
0
PC
din relatia (6.7):
erorile de determinare a coordonatelor punctelor geodezice vechi, care sunt neglijate n
concepia ierarhic.
A orienta o statie P, cu coordonate cunoscute, nseamn a determina media ponderat a
valorilor obtinute cu (6.7):
PC PB PA
PC
C
P PB
B
P PA
A
P
P
D D D
D z D z D z
z
+ +
+ +
= , (6.9)
unde cu
PJ
D (J = A, B, C) s-au notat valorile aproximative (exprimate n kilometri) ale distantelor
calculate din coordonatele punctelor vechi.
Calculele la proiectul de an pentru orientarea statiilor cu coordonate cunoscute se pot
ordona ca n Tabelul 6.2.
6.1.1.3. Vize orientate preliminar. Unghiul preliminar de orientare a statiei P, notat
P
z , se
poate utiliza pentru determinarea vizelor orientate preliminar, cu relatii de urmtoarea form:
0
1 P P 1 P
z + = , (6.10)
unde
0
1 P
reprezint directia msurat din statia P ctre punctul geodezic nou 1.
Desigur, dup orientarea preliminar a statiilor vechi A, B, C, din retea se obtin valorile
preliminare ale unghiurilor de orientare ale acestor statii
A
z ,
B
z ,
C
z si, n continuare, vizele
orientate preliminar spre punctul 1 notate,
1 A
,
1 B
,
1 C
. Asemntor se va proceda cnd reteaua
geodezic de ndesire contine mai multe puncte vechi D, E, F, si, desigur, mai multe puncte noi
2, 3, 4, .
Rezultatele obtinute la proiectul de an pot fi concentrate ca n Tabelul 6.3.
6.1.1.4. Coordonate (preliminarii) ale punctelor noi. n reteaua geodezic de ndesire
considerat, exist ntotdeauna posibilitti de determinare a coordonatelor punctelor noi prin metoda
intersectiei simple nainte (asa cum s-a expus n 4.4.2.2.).
n interiorul fiecrei intersectii se utilizeaz controlul pentru determinarea celei de a doua
coordonate, cum ar fi de exemplu:
1
1 B B B
1 A A A
x
, x , x
, x , x

)
`

;
1
y (valori duble, congruente). (6.11)
Cele dou posibilitti de determinare a coordonatei
1
y trebuie s furnizeze mrimi
congruente, deoarece dou drepte orientate se intersecteaz n plan ntr-un punct.
Desigur dac se determin coordonatele preliminarii ale aceluiasi punct geodezic 1 din alt
pereche de puncte vechi (de exemplu din B si C) se vor obtine, dup aceeasi schem de calcul
(6.11) alte valori
1
x si respectiv
1
y (cu controlul aferent: valori duble, congruente). Acestea difer
de perechea de coordonate
1
x ,
1
y determinat anterior, datorit influentelor erorilor de msurare.
Acestea intervin n unghiurile preliminare de orientare a statiilor vechi
A
z ,
B
z ,
C
z ,
D
z si ca urmare
si n vizele orientate preliminar:
1 A
,
1 B
,
1 C
,
1 D
.
n ipoteza unor calcule corecte, cele dou serii de coordonate preliminarii obtinute:
1 1
x x ;
1 1
y y , (6.12)
difer cu maximum 1-2 dm. Media aritmetic a valorilor corespondente poate fi acceptat ca
rezultat final.
Calculul coordonatelor preliminarii ale punctului 1, din cadrul proiectului de an, pot fi
prezentate ca n Tabelul 6.4., iar coordonatele preliminarii medii ca n Tabelul 6.5.
Not
ntr-o retea geodezic de mai mari dimensiuni, unde intervin mai multe puncte noi 1, 2, 3,
se va utiliza urmtoarea modalitate de determinare a coordonatelor preliminarii:
se determin, pentru nceput, punctele noi care au legturi mai multe (minimum dou)
la punctele vechi A, B, C, ;
n cazul respectrii controalelor mentionate anterior, punctul nou considerat va putea fi
folosit, n continuare, la determinarea celorlalte puncte noi din retea, ndeplinind un rol
asemntor cu cel al punctelor vechi.
6.1.1.5. Coreciile de centrare i de reducere sunt generate de imperfectiunile n
realizarea semnalizrii punctelor geodezice, precum si de influentele ulterioare ale factorilor
atmosferici (.). Ca urmare, cele trei puncte caracteristice ale unui semnal geodezic: C centrul
bornei, I centrul pilastrului, S partea vizat a piramidei de semnalizare nu se afl pe aceeasi
vertical.
Coreciile de centrare sunt generate de faptul ca I C si se determin cu relatia:
D
M l
c
cc cc
) sin( +
=

, unde M este msurtoarea efectiv fcut din I.
Coreciile de reducere sunt generate de faptul ca S C si se determin cu relatia:
D
M l
r
cc cc
) sin(
1 1

+
= .
Dac se are n vedere viza P P
1
, corectiile de centrare se calculeaz cu elementele din
foaia de centrare a statiei P si se aplic msurtorilor din aceast statie. Corectia de reducere se
aplic msurtorii P
1
P, dar determinarea acestora se realizeaz cu ajutorul foii de centrare din
punctul geodezic P.
Not
Distantele necesare la calculul corectiilor de centrare si reducere se deduc, n aceast etap,
din coordonatele preliminarii (ale punctelor noi) respectiv din coordonatele punctelor vechi, dup
metoda prezentat n 6.1.1.1.
La proiectul de an care se va rezolva n anul III, studentii primesc ca date initiale direcii
centrate i reduse la planul de proiectie n punctul de statie. De aceea n manualul prezent nu se va
intra n detaliile de calcul aferente, care ar necesita un spatiu editorial prea mare (cititorul interesat
este ndrumat ctre manualul scris de Ghiu, 1983, pg. 376).
6.1.1.6. Corecia de reducere la planul de proiecie (sau de reducere la coard)
notat
ij
pentru directia msurat din punctul geodezic P
i
ctre un alt punct geodezic P
j
.
Determinarea acestei categorii de corectii este explicat n cadrul cursului de Cartografie
matematic. n calcule se vor folosi fie coordonatele punctelor vechi, fie coordonatele preliminarii
ale punctelor noi, n functie de situatia concret.
6.1.2. Coordonatele provizorii

x ,

y ale punctelor noi se determin conform


urmtorului algoritm:
directiile msurate n statie sunt corectate cu corectiile de centrare c si de reducere r,
asa cum s-a prezentat n 6.1.1.5., precum si cu corectiile de reducere la planul de
proiectie
ij
. Pentru simplificarea notatiilor, directia msurat, centrat si redus la
planul de proiectie din punctul de statie P
i
ctre un alt punct geodezic P
j
din retea se va
nota n continuare cu
0
ij
;
cu aceste directii
0
ij
se determin alte vize orientate (6.1.1.3.) prin utilizarea acelorasi
unghiuri de orientare z (6.1.1.2.);
coordonatele provizorii

x ,

y ale punctelor noi se calculeaz analog ca n 6.1.1.4.,


folosind ns noile vize orientate. n ipoteza unor calcule efectuate corect, controalele
mentionate n 6.1.1.4. sunt mai bine ndeplinite.
6.1.3. Alte elemente provizorii. Din coordonatele provizorii

x ,

y ale punctelor
geodezice noi din retea si (dup caz) din coordonatele x, y ale punctelor geodezice vechi se
calculeaz (dup indicatiile din 6.1.1.1.):
distantele provizorii

D ;
orientrile provizorii

.
Recapitulnd, elementele provizorii necesare n prelucrarea propriu-zis sunt: coordonatele
provizorii ale punctelor geodezice noi

x ,

y , distantele si orientrile provizorii notate D*


respectiv * (ntre punctele geodezice noi sau ntre un punct geodezic nou si un punct geodezic
vechi).
Orientrile si distantele provizorii ntre punctele geodezice vechi A, B, C, D si punctul
geodezic nou 1, la proiectul de an, se pot prezenta ca n Tabelul 6.6.

6.2. Sisteme echivalente de ecuaii ale coreciilor
Forma general a modelului functional-stochastic care st la baza prelucrrii observatiilor
efectuate n retelelele geodezice prin metoda observatiilor indirecte a fost prezentat n 4.1.1.. n
continuare se va examina n detaliu aplicarea acestor principii n cazul retelelelor planimetrice,
tinnd seam de particularittile acestora.
Dou sisteme de ecuatii ale corectiilor se numesc echivalente dac le corespund unul si
acelasi sistem de ecuatii normale si, prin urmare, conduc la obtinerea acelorasi valori pentru
necunoscutele pe care le contin.
Se vor examina mai jos trei situatii ntlnite foarte des la prelucrarea msurtorilor
efectuate n retelele planimetrice geodezice, cunoscute si sub denumirea de reguli ale lui Schreiber
care vor aduce importante simplificri de calcul.
6.2.1. Situaia 1 de echivalen. Se consider urmtorul sistem de ecuatii ale corectiilor:
1 1 u 1 2 1 1 1
v l dx u ... dx b dx a dz = + + + + + pondere p
1
;
2 2 u 2 2 2 1 2
v l dx u ... dx b dx a dz = + + + + + pondere p
2
; (6.13)

n n u n 2 n 1 n
v l dx u ... dx b dx a dz = + + + + + pondere p
n
.
Se observ c necunoscuta dz are coeficientul 1 n toate ecuatiile. Sistemul (6.13) poate fi
nlocuit printr-un sistem echivalent (6.14), care are un numr de n+1 ecuaii, ns din care lipsete
necunoscuta dz:

1 1 u 1 2 1 1 1
v l dx u ... dx b dx a = + + + + pondere p
1
;
2 2 u 2 2 2 1 2
v l dx u ... dx b dx a = + + + + pondere p
2
;
(6.14)
n n u n 2 n 1 n
v l dx u ... dx b dx a = + + + + pondere p
n
;
] v p [ ] pl [ dx ] pu [ ... dx ] pb [ dx ] pa [
u 2 1
= + + + + pondere
] p [
1
p
1 n
=
+
.
Ultima ecuatie a sistemului (6.14) este denumit ecuaie sum. Pentru demonstrarea
echivalentei urmrite, se formeaz sistemul de ecuatii normale corespunztor sistemului (6.13):
0 ] [ ] [ ... ] [ ] [ ] [
2 1
= pl dx pu dx pb dx pa dz p
u
;
0 ] pal [ dx ] pau [ ... dx ] pab [ dx ] paa [ dz ] pa [
u 2 1
= + + + + + ;
(6.15)
0 ] pbl [ dx ] pbu [ ... dx ] pbb [ dx ] pab [ dz ] pb [
u 2 1
= + + + + + ;
0 ] pul [ dx ] puu [ ... dx ] pbu [ dx ] pau [ dz ] pu [
u 2 1
= + + + + + .
Se deduce necunoscuta dz din prima ecuatie normal:
] p [
] pl [
dx
] p [
] pu [
... dx
] p [
] pb [
dx
] p [
] pa [
dz
u 2 1
+ + + + = (6.16)
si se introduce n celelalte ecuatii. n acest fel se obtine:
; 0
] [
] ][ [
] [
] [
] ][ [
] [ ...
] [
] ][ [
] [
] [
] ][ [
] [
; 0
] [
] ][ [
] [
] [
] ][ [
] [ ...
] [
] ][ [
] [
] [
] ][ [
] [
2 1
2 1
=
)
`

+
)
`

+ +
)
`

+
)
`

=
)
`

+
)
`

+ +
)
`

+
)
`

p
pl pb
pbl dx
p
pu pb
pbu dx
p
pb pb
pbb dx
p
pb pa
pab
p
pl pa
pnl dx
p
pu pa
pau dx
p
pb pa
pab dx
p
pa pa
paa
u
u
(6.17)

. 0
] [
] ][ [
] [
] [
] ][ [
] [ ...
] [
] ][ [
] [
] [
] ][ [
] [
2 1
=
)
`

+
)
`

+ +
)
`

+
)
`

p
pl pa
pul dx
p
pa pa
puu dx
p
pb pb
pbb dx
p
pu pa
pau
u

Formnd direct ecuatiile normale ale sistemului (6.14), vor rezulta aceleasi ecuatii
(6.17), ceea ce demonstreaz echivalenta cutat.
6.2.2. Situaia 2 de echivalen. Fie un sistem de k ecuatii ale corectiilor, cu aceiasi
coeficienti ai necunoscutelor x, ns cu termenii liberi diferiti. Ecuatiile au ponderi diferite.
1 1 u 2 1
v l udx ... bdx adx = + + + + pondere p
1
;
2 2 u 2 1
v l udx ... bdx adx = + + + + pondere p
2
;
(6.18)
k k u 2 1
v l udx ... bdx adx = + + + + pondere p
k
.
Acest sistem este echivalent cu urmtoarea ecuatie:
v
] p [
] pl [
udx ... bdx adx
u 2 1
= + + + + pondere ] p [ , (6.19)
n care termenul liber este media ponderat a termenilor liberi din sistemul (6.18) iar ponderea sa
este egal cu suma ponderilor ecuatiilor (6.18).
ntr-adevr, sistemului (6.18) i corespunde urmtorul sistem de ecuatii normale:
0 ] lp [ a dx ] p [ au ... dx ] p [ ab dx ] p [ aa
u 2 1
= + + + + ;
0 ] lp [ b dx ] p [ bu ... dx ] p [ bb dx ] p [ ab
u 2 1
= + + + + ; (6.20)
0 ] lp [ u dx ] p [ uu ... dx ] p [ bu dx ] p [ au
u 2 1
= + + + + .
Ecuatiei (6.19) i corespunde acelasi sistem de ecuatii normale.
Observaie. Este de observat c aceast demonstratie este posibil numai n situatia n care
numrul total al ecuaiilor de corecii rmne mai mare ca numrul necunoscutelor. Aceasta
presupune c situatia examinat se ntlneste ntr-un cadru mai general, ntr-o prelucrare n care
intervin mult mai multe ecuatii dect cele avute n vedere. O formulare mai exact a cestei reguli ar
fi: un sistem particular de ecuatii de corectii de forma (6.18), care este parte component a unui
sistem mult mai mare, poate fi nlocuit de ecuatia (6.19.) nainte de trecerea la sistemul de ecuatii
normale corespondent deoarece contribuia acestora este aceeai.
6.2.3. Situaia 3 de echivalen. Ecuatia
v l udx ... bdx adx
u 2 1
= + + + + pondere p (6.21)
poate fi adus la ponderea egal cu 1, dac ntreaga ecuaie este multiplicat cu p . Demonstratia
acestei situatii este cunoscut de la cursul Prelucrarea msurtorilor geodezice. O alt posibil
demonstratie este dat de aplicarea acelorasi rationamente ca la celelalte situatii de echivalent,
expuse anterior, prin acceptarea ipotezei mentionate n observaie.
n geodezie intervine si cazul particular n care o ecuatie de corectie de ponderea p, cum ar
fi de exemplu ecuatia (6.21) se mparte cu o anumit constant k. Evident, ponderea noii ecuatii se
modific n mod corespunztor:
v
k
l
dx
k
u
... dx
k
b
dx
k
a
u 2 1
= + + + + ; pondere
2
k p p = . (6.22)
Demonstratia este imediat: dac ecuatia (6.22) se nmulteste cu k k
2
= se obtine ecuatia
(6.21), cu ponderea p.

6.3. Variaia orientrii * n funcie de variaiile coordonatelor plane

x ,

y
6.3.1. Cazul general. Coordonatele provizorii ale punctelor noi ( )

i i i
y , x P , ( )

j j j
y , x P din
Fig. 6.3., aflate n legtur direct si reciproc ntr-o retea de triangulatie, vor primi prin
compensare anumite corectii:
. dy y y ; dy y y
; dx x x ; dx x x
j j j i i i
j j j i i i
+ = + =
+ = + =


(6.23)

Fig. 6.3. Variatiile orientrii
*
ij
si distantei
*
ij
D
n functie de variatiile coordonatelor plane

x ,

y .
Ca urmare, orientarea provizorie

ij
va primi o modificare
ij
d care este functie de
corectiile dx si dy ale punctelor considerate:
ij ij ij
d + =

. (6.24)
n sistemul de axe adoptat rezult:

=
ij
ij
i j
i j
ij
x
y
x x
y y
tg . (6.25)
Dac se diferentiaz n ambii termeni ai ecuatiei de mai sus se obtine:
2
ij
i j ij i j ij
ij
2
ij
) x (
) dx dx ( y ) dy dy ( x
cos
d

. (6.26)
Tinnd seama de formulele (6.6) si introducnd notatiile:

=
ij
ij cc
2
ij
ij cc
ij
D
sin
) D (
y
a ; (6.27)

=
ij
ij cc
2
ij
ij cc
ij
D
cos
) D (
y
b , (6.28)
se obtine din relatia (6.26):
i ij i ij j ij j ij
cc
ij
dy b dx a dy b dx a d + = . (6.29)
Coeficientii a
ij
si b
ij
se numesc coeficieni de direcie, deoarece prin intermediul lor se
exprim variatia orientrii pe unitatea de lungime considerat (coeficientul a pe axa x si coeficientul
b pe axa y).
Observaii.
1. Din motive practice, n triangulatia de stat (cu lungimi D* mari) se consider de obicei
variatia pe decimetru, iar D, x si y se exprim n kilometri, astfel nct formulele
pentru astfel de situaii sunt (n cazul gradatiei centezimale) urmtoarele:
2
km
ij
ij
) D (
km ) y (
6620 , 63 a

= ;
2
km
ij
ij
) D (
km ) x (
6620 , 63 b

= . (6.30)
n asemenea situatii, corectiile dx si dy rezultate din compensare vor fi exprimate n
decimetri.
2. Analog, pentru reele de mici dimensiuni (cu laturi de 1, 4 km), ca n cazul
proiectului de an, se poate opera cu coeficienti de directie de 100 de ori mai mici dect
cei din relatia (6.30) si, ca urmare, coreciile dx i dy vor fi exprimate n milimetri:

=
km
ij
ij
D
a
sin
636620 , 0 ;

=
km
ij
ij
D
b
cos
636620 , 0 ; (6.31)
Formulele (6.31) sunt recomandabile pentru rezolvarea temei proiectului de an. Calculele
si controalele aferente se pot prezenta ca n Tabelul 6.7..
3. Controlul calculelor coeficientilor de directie este dat de:

=
ij ij ij
tg b / a sau

=
ij ij ij
ctg a / b . (6.32)
4. Din relatiile (6.26) si (6.27) rezult:
ji ij
a a = ;
ji ij
b b = . (6.33)
5. Deoarece
g
ji ji
200 + =

, vom avea:
ji ij
d d = (6.34)
6.3.2. Cazuri particulare
6.3.2.1. Intersecia nainte. Se consider c punctul P
i
este punct vechi, cu
coordonate cunoscute, asfel nct dx
i
= dy
i
= 0 si, ca urmare, expresia (6.29) devine:
j ij j ij
cc
ij
dy b dx a d + = . (6.35)
Este bine s se retin si o regul practic pentru deducerea semnelor coeficienilor
necunoscutelor dx
j
si dy
j
n cazul intersectiei nainte: la orientarea

ij
se adaug 100
g
si semnele
acestor coeficienti vor fi identice cu semnele pe care le au axele de coordonate n cadranul obtinut.
6.2.3.2. Intersecia napoi. Se consider c punctul P
j
este vechi, cu coordonate
cunoscute, astfel nct dx
j
= dy
j
= 0 si, ca urmare, expresia (6.29) devine:
i ij i ij
cc
ij
dy b dx a d = . (6.36)
Aceasta este relatia specific intersectiei napoi, cnd d este calculat n punctul nou P
i
.
Se poate retine si aici o regul practic pentru deducerea semnelor coeficienilor
necunoscutelor
i
dx si
i
dy : din orientarea

ij
se scade 100
g
si semnele acestor coeficienti vor fi
identice cu semnele pe care le au axele de coordonate n cadranul obtinut.
6.2.3.3. Ambele puncte sunt noi. Putem s privim acum cazul general, examinat
initial (formula (6.29)), ca o nsumare a celor dou cazuri particulare de mai sus. Se vor putea astfel
aplica, pe rnd, cele dou reguli practice privind stabilirea semnelor coeficientilor necunoscutelor.
6.2.3.4. Ambele puncte sunt vechi. Avem evident d = 0.

6.3. Variaia distanei

D n funcie de variaiile coordonatelor plane

x ,

y
Revenind la Fig. 6.3. se poate scrie:
2
i j
2
i j
2
ij
2
ij
2
ij
) y y ( ) x x ( ) y ( ) x ( ) D (

+ = + = . (6.37)
Prin diferentiere se obtine:
) dy dy ( y 2 ) dx dx ( x 2 dD D 2
i j ij i j ij ij ij
+ =

(6.38)
Dac se folosesc relatiile (6.6), adaptate corespunztor situatiei analizate:

=
ij ij ij
D / x cos ;

=
ij ij ij
D / y sin , (6.39)
relatia (6.38) se scrie mai simplu:
i ij i ij j ij j ij ij
dy sin dx cos dy sin dx cos dD

+ = . (6.40)
n acest mod se determin cantitatea dD
ij
cu care se modific prin prelucrare distanta
provizorie

D n raport de modificrile coordonatelor provizorii (dx


i
, dy
i
, dx
j
, dy
j
) ale celor dou
puncte considerate.
Observaii
1. Coeficientii necunoscutelor dx
i
, dy
i
, dx
j
, dy
j
din relatia (6.40) au valori subunitare
(egale cu valorile functiilor trigonometrice sinus si cosinus) astfel nct nu mai sunt
necesare operatii suplimentare de omogenizare (asa cum s-a procedat cu ecuatia
(6.29)).
2. Pentru a se pstra legtura dintre ecuatiile de corectii pentru directii si respectiv pentru
distantele msurate, toate mrimile metrice (dx, dy,

x ,

y ,

D , dD) care intervin n


aceste ecuatii se vor exprima n aceeasi unitate de msur (n cazul proiectului de an
n milimetri).
3. n mod evident,
dD
ij
dD
ji
, (6.41)
deoarece distanta dintre dou puncte este unic. Prin urmare, ecuatia (6.40) se poate scrie fie n
punctul de statie P
i
, fie n punctul vizat P
j
, cu modificrile de indici corespunztoare. Astfel, de
exemplu, ecuatia corespondent pentru o distant msurat n punctul vechi A ctre punctul nou 1
are forma:
1 1 A 1 1 A 1 A
dy sin dx cos dD

+ = . (6.42)
Aceast ecuatie este identic cu ecuatia scris n punctul nou 1 ctre punctul vechi A:
1 1 A 1 1 A 1 A
dy sin dx cos dD

= . (6.43)
Deoarece
g
1 A A 1
200 =

rezult ecuatia corespondent formulei (6.41): dD
A1
dD
1A
.
4. Deoarece coordonatele punctelor vechi nu se modific prin prelucrare (principiul
ierarhic),
dD
BC
= 0. (6.44)
De aceea, n retelele geodezice de ndesire nu se msoar distane ntre punctele vechi.
6.4. Forme ale ecuaiilor coreciilor
6.4.1. Direcii centrate i reduse la planul de proiecie. Din punctul de statie P s-au vizat
punctele de triangulatie 1, 2, , n (Fig. 6.4), rezultnd
0
pj
directii centrate si reduse la planul de
proiectie. Acestea urmeaz a fi corectate n procesul de prelucrare:
Pj
0
pj Pj
v + = ; (j = 1, 2, , n). (6.45)
Se presupun cunoscute, de asemenea, orientrile provizorii

pj
. Diferentele de forma (6.7.),
n care se presupune cunoscut o valoare provizorie

P
z a unghiului de orientare:
P P P
dz z z + =

, (6.46)
conduc la urmtorul sistem de ecuatii ale corectiilor:
Pj Pj Pj P
v l d dz = + + ; (j = 1, 2, , n) (6.47)
unde s-au notat:

=
P
0
Pj Pj Pj
z ) ( l ; (j = 1, 2, , n). (6.48)

Fig. 6.4. Determinarea unghiului de orientare provizoriu.
Pentru determinarea valorii provizorii a unghiului de orientare se pot folosi diverse
procedee. Este util din punct de vedere practic s se convin c suma termenilor liberi ai ecuaiilor
coreciilor, scrise pentru o staie oarecare, s fie zero:
0 ] l [
s
= . (6.49)
Pe baza acestei conventii rezult prin nsumarea relatiilor (6.48):

=

=
n
1 j
0
Pj Pj P
) (
n
1
z . (6.50)
Observatii
1. Unghiul de orientare provizoriu se obtine ca medie aritmetic simpl a unghiurilor de
orientare obtinute pentru toate direciile msurate n staie.
2. Termenii liberi ai ecuatiilor corectiilor se obtin ca diferente ntre unghiurile de orientare
individuale si unghiul de orientare provizoriu [v. relatiile (6.48)].
3. n toate ecuatiile corectiilor, necunoscuta dz are coeficientul ( 1) [v. sistemul (6.47)].
4. n functie de caracterul variatiei orientrii d, se pot ntlni urmtoarele tipuri de
ecuatii ale corectiilor n cazul compensrii directiilor msurate:
pentru o directie msurat n punctul vechi A ctre punctul vechi B:
AB AB A
v dz = + l ; (6.51)
pentru o directie msurat n punctul A ctre punctul nou j:
Aj Aj j Aj j Aj A
v dy b dx a dz = + + + l ; (6.52)
pentru o directie msurat n punctul nou j catre punctul vechi B:
jB jB j jB j jB j
v l dy b dx a dz = + ; (6.53)
pentru o directie msurat n punctul nou k ctre punctul nou j:
kj kj k kj k kj j kj j kj k
v l dy b dx a dy b dx a dz = + + + . (6.54)
5. Asa cum s-a studiat la cursul Prelucrarea msurtorilor geodezice, numrul ecuatiilor
de corectie este egal cu numrul msurtorilor geodezice. Pentru o ordonare
convenabil a calculelor, ecuaiile coreciilor se scriu pe staii (de regula se ncepe cu
statiile din punctele vechi si n final cu cele din punctele noi). Se ncepe cu directia de
referint (R) asa cum s-a procedat si n 5.9.1.3., continundu-se n sens orar cu toate
msurtorile din statie (spre puncte geodezice vechi sau noi).
6.4.2. Distane msurate i reduse la planul de proiecie. Ecuatia de corectie aferent
acestui tip de msurtori este dedus din egalitatea:
ij ij
D
ij
0
ij
dD D v D + = +

, (6.55)
n care
D
ij
v reprezint corectia aferent distantei
0
ij
D msurate si redus la planul de proiectie.
Indicele superior D la corectia
D
ij
v separ aceast corectie de
ij
v care reprezint corectia pentru
directia msurat din punctul geodezic P
i
spre punctul geodezic P
j
.
n functie de forma pe care o are dD
ij
(6.3.) se pot ntlni urmtoarele tipuri de ecuatii ale
corectiilor n cazul msurrii distantelor:
distanta msurat ntre punctul geodezic vechi A si punctul geodezic nou 1:
D
A A A
D
A
l dy dx v
1 1 1 1 1 1
sin cos + + =

, (6.56)
unde:
0
1 1 1 A A
D
A
D D l =

. (6.57)
Reamintim: D* sunt distante provizorii calculate din coordonate provizorii iar D
0
sunt
distante msurate.
Asa cum s-a mentionat deja n 6.3., dac ecuatia aferent acestui gen de msurtori se scrie
din punctul geodezic 1 ctre punctul geodezic vechi A, rezult:
D
A A A
D
A
l dy dx v
1 1 1 1 1 1
sin cos + =

. (6.58)
Deoarece
g
1 A A 1
200 =

si
D
A
D
A
l l
1 1
rezult evident
D
1 A
D
A 1
v v .
Not
Potrivit principiului continut de observaia 5 de mai sus, pentru o distant msurat se scrie
o singur ecuatie de corectie (de forma (6.56) sau (6.58));
pentru distanta msurat ntre punctele geodezice noi 2 si 3 se alege una dintre
urmtoarele posibiliti:
D D
l dy dx dy dx v
23 2 23 2 23 3 23 3 23 23
sin cos sin cos + + =

; (6.59)
0
23 23 23
D D l
D
=

; (6.60)
D D
l dy dx dy dx v
32 3 32 3 32 2 32 2 32 32
sin cos sin cos + + =

; (6.61)
0
32 23 32
D D l
D
=

; (6.62)
deoarece n retelele geodezice de ndesire nu se msoar distante ntre punctele
geodezice vechi, nu exist corectii de forma
D
SJ
v (S, J = A, B, ).

6.5. Intersecia multipl nainte
Din mai multe puncte vechi din reteaua de triangulatie se efectueaz observatii azimutale
ctre un punct nou, precum si ctre alte puncte vechi din retea (pentru orientarea ct mai bun a
statiilor); punctul nou nu este stationabil. Asemenea situatii intervin n special la ndesirea retelelor
de triangulatie cu puncte greu stationabile (biserici, turnuri cu diverse destinatii s.a.), care sunt ns
deosebit de utile n ridicrile topografice ulterioare, deoarece sunt usor vizibile, chiar de la distante
mari.
Se cere prelucrarea prin metoda celor mai mici ptrate a msurtorilor efectuate.
Se accept ca n punctele geodezice vechi A, B, C, , F (Fig. 6.5.) au fost efectuate
observatii azimutale de aceeasi precizie. Se consider cunoscute coordonatele provizorii ale
punctului nou P si, prin urmare, si orientrile provizorii, precum si coeficientii de directie a si b.
6.5.1. Ecuaiile iniiale ale coreciilor. Sistemul ecuatiilor corectiilor, scris n fiecare din
punctele vechi, va cuprinde mai multe ecuatii de tipul (6.51) si doar o singur ecuatie de tipul
(6.52). Astfel, pentru statia A rezult:
P AP P AP A AP
A AF
A AC
A AB
dy b dx a dz v
dz v
dz v
dz v
+ + =
=
=
=
. ;
; ;
; ;
; ;
A AP
A AF
A AC
A AB
p l
p l
p l
p l
+
+
+
+
(6.63)

Fig. 6.5. Intersectia multipl nainte.

6.5.2. Transformarea ecuaiilor coreciilor cu regulile de echivalen Schreiber.
Sistemul de ecuatii de corectie (6.63) se ncadreaz n situaia 1 de echivalen (6.2.1.) deoarece
necunoscuta dz
A
are coeficientul 1 n toate ecuatiile sistemului. Asa cum s-a demonstrat n 6.2.1.
acest sistem se poate nlocui cu un sistem de ecuatii ale corectiilor din care lipseste necunoscuta
dz
A
, dar intervine o ecuatie n plus, denumit ecuaia sum. Aceast regul general aplicat n
cazul de fat aduce simplificri remarcabile:
n viitorul sistem de ecuatii ale corectiilor nu mai intervin ecuatiile specifice pentru
AB
v ,
AC
v , ,
AF
v deoarece acestea nu mai contin necunoscute;
ecuatia sum se scrie deosebit de usor deoarece se vor avea n vedere doar coeficientii
ultimei ecuatii din sistemul (6.63). n plus, termenul liber aferent ar avea forma
A A
l p ] [
si devine zero deoarece 0 ] [ = l , ca n orice alt staie S.
Aceste rationamente, ne conduc la urmtorul sistem de doar dou ecuatii echivalente ale
corectiilor, n care intervin doar dou necunoscute:
=
=
A
AP
v
v

A
p
P AP
P AP
dx a
dx a
+
+
A
p
P AB
P AB
dy b
dy b
AP
l +
A
A
p ;
p ;
.
p n
1
A A
=
(6.64)
unde cu n
A
s-a notat numrul total de directii msurate n statia A (n exemplul considerat n
A
= 4).
Pentru calculele ulterioare este util ca ultima ecuatie din sistemul (6.64) s fie mprtit cu
p
A
. Ca urmare (6.2.3.), ponderea ecuatiei se va modifica cu
2
A
p , rezultnd:
P AP P AP AP
AP P AP P AP AP
dy b dx a v
l dy b dx a v
+ =
+ + =
A
A
p ;
p ;
.
n
p
A
A
=
(6.65)
Sistemul de ecuatii (6.65) ndeplineste conditiile situaiei 2 de echivalen (6.2.2.) deoarece
necunoscutele pe care le contine au aceiasi coeficienti n ambele ecuatii. Acest sistem poate fi
nlocuit printr-o singur ecuatie, care are termenul liber
AP
l si ponderea
AP
p , care se pot calcula cu
regulile stabilite n 6.2.2.:
; p ; l dy b dx a v
AP AP P AP P AP AP
+ + = (6.66)
;
1
AP
A
A
AP
l
n
n
l

= (6.67)
. p
n
1 n
p
A
A
A
AP

= (6.68)

Prin urmare, aplicnd corespunzator regulile de echivalen Schreiber, n fiecare statie A,
B, C, , F se obtine o micsorare semnificativ a numrului de ecuatii. Indiferent de numrul de
ecuatii initiale de forma (6.63) se obtine n final doar o singur ecuaie transformat pentru fiecare
staie, de forma (6.66) care se poate scrie cu usurint. Si numrul de necunoscute s-a micsorat foarte
mult, ecuatiile finale avnd n structura lor doar necunoscutele de poziie dx
P
, dy
P
ale punctului
geodezic nou P. Necunoscutele de orientare ale statiilor vechi dz
A
, dz
B
, dz
C
, , dz
F
care au fost
eliminate n aceast etap de calcule se vor determina ulterior cu ecuatii de forma (6.72).
6.5.3. Calculul mrimilor compensate. n exemplul avut n vedere, din ecuatiile
transformate ale corectiilor de forma (6.66), se obtin dou ecuatii normale cu dou necunoscute:
. 0 ] [ ] [ ] [
; 0 ] [ ] [ ] [
= + +
= + +
pbl dy pbb dx pab
pal dy pab dx paa
P P
P P
(6.69)
Asa cum se cunoaste de la cursul Prelucrarea msurtorilor geodezice sistemul (6.69) se
rezolv comod cu metoda Gauss a eliminrilor succesive, ntr-o schem de calcul care include
controale specifice, inclusiv pentru calculul solutiilor dx
P
, dy
P
.
Pentru evaluarea preciziei obtinute la metoda intersectiei multiple nainte, la schema
mentionat se adaug dou coloane suplimentare care vor servi la calculul coeficientilor de pondere
P P
x x
Q ,
P P
y y
Q ,
P P
y x
Q .
Pentru determinarea necunoscutelor de orientare a statiilor A, B, C, , F se utilizeaz
prima dintre ecuatiile:
[pav] = [pbv] = = [puv] = 0, (6.70)
cunoscute de la cursul de Prelucrarea msurtorilor geodezice (conditiile de trecere de la sistemul
ecuatiilor de corectie la sistemul ecuatiilor normale).
Aplicnd prima conditie din (6.70) la sistemul (6.61) si avnd n vedere c necunoscuta dz
A

are coeficientul 1 n toate ecuatiile, iar ponderile acestora sunt egale cu
A
p , rezult o alt conditie
si anume:
0 ] [ 0 ] [ = =
A A A
v v p (6.71)
valabil n oricare dintre statiile A, B, C, , F.
Prin utilizarea conditiei (6.71) la sistemul (6.61) rezult:
P
A
AP
P
A
AP
A
dy
n
b
dx
n
a
dz + = . (6.72)
Analog se determin si celelalte necunoscute dz
B
, dz
C
, , dz
F
.
Corectiile v cu care urmeaz s se determine direciile compensate se calculeaz din
ecuatiile initiale ale corectiilor, de forma (6.61).
Analog cu (4.29) se poate scrie:
v
0
+ = . (6.73)
De asemenea, analog cu (4.35) se deduc valorile compensate ale necunoscutelor care
intervin la intersectia multipl nainte:
S S S
P P P
P P P
dz z z
; dy y y
; dx x x
+ =
+ =
+ =

). F ,..., C , B , A S ( =
(6.74)
6.5.4. Estimarea preciziei. Matricea invers a sistemului ecuatiilor normale
1
N , care are
forma general din Tabelul 4.1., are un aspect foarte simplu n cazul intersectiei multiple nainte:
(

= =

P P P P
P P P P
y y y x
y x x x
xx
1
Q Q
Q Q
Q N . (6.75)
Coeficientii de pondere din matricea (6.75) se obtin odat cu rezolvarea sistemului
ecuatiilor normale si sunt folositi la evaluarea preciziei.
Formulele de calcul au fost prezentate n 4.4.1.1.:
abaterea standard a unitii de pondere s
0
:
u n
] pvv [
s
0

= , (4.59)
unde:
mrimea [pvv] se determin prin calcul direct, utiliznd corectiile v calculate din sisteme
de ecuatii de forma (6.61) iar ponderile p sunt cunoscute. Deoarece aceast mrime are
un rol important n evaluarea preciziei, este indicat s se utilizeze si formula de control
cunoscut de la cursul Prelucrarea msurtorilor geodezice:
[pvv] = [pll] + [pal]x
P
+ [pbl]y
P
; (6.76)
Abaterile standard ale coordonatelor precum i abaterile standard totale:
P P P
x x 0 x
Q s s = ; (4.55)
P P P
y y 0 y
Q s s = ; (4.56)
P P P P P P P
y y x x 0
2
y
2
x t
Q Q s s s s + = + = ; (4.57)

Elementele elipsei erorilor:
P 2 0 P 1 0 P
s b ; s a = = ; (4.63)
2
y x
2
y y x x
y y x x
P 2 , P 1
P P P P P P
P P P P
Q 4 ) Q Q (
2
1
2
Q Q
+
+
= ; (4.64)
P P P P
P P
y y x x
y x
P
Q Q
Q 2
arctg
2
1

= . (4.65)
Abaterea standard a unei msurtori
0
u :
p
s
s
0
0
=

. (6.77)
6.5.5. Controlul prelucrrii. Exactitatea prelucrrii este dat de verificarea urmtoarei
ecuatii, pentru oricare dintre directiile msurate:
ij i
coord
ij
z Q + =
.
, (6.78)
n care
. coord
ij
Q se calculeaz din coordonatele compensate (6.74),
i
z din aceleasi relatii iar
ij
din
formulele (6.73).
Un exemplu numeric complet privind prelucrarea msurtorilor geodezice efectuate pentru
intersectia multipl nainte, util pentru rezolvarea temei proiectului de an III, este prezentat n
Tabelele 6.8. 6.15.

6.6. Intersecia multipl napoi

ntr-un punct nou din reteaua de triangulatie se efectueaz observatii azimutale ctre mai
multe puncte vechi din retea, care nu pot fi stationate. Se cere prelucrarea prin metoda celor mai
mici ptrate a msurtorilor efectuate.
Asemenea situatii sunt, n general, evitate n triangulatia de stat, deoarece posibilittile de
orientare a statiei sunt mai limitate dect la intersectia multipl nainte; orientarea statiei se va
realiza numai prin utilizarea punctelor cu care exist legtur direct. Metoda intersectiei multiple
napoi este folosit pe cale larg n retelele de triangulatie utilizate la trasarea unor constructii
masive.
Se consider c din punctul nou P (Fig. 6.6.) au fost msurate (cu aceeasi precizie) directii
ctre puncte vechi A, B, , F, care din diverse motive nu pot fi stationate.

Fig. 6.6. Intersectia multipl napoi.
Sistemul de ecuatii ale corectiilor, scris pentru punctul P, va fi
. ;
... ... ...
;
;
P PF PF P PF P PF P
P PB PB P PB P PB P
P PA PA P PA P PA P
p v l dy b dx a dz
p v l dy b dx a dz
p v l dy b dx a dz
= +
= +
= +
(6.79)
Referitor la sistemul de ecuatii de corectii de mai sus se pot face urmtoarele observatii:
calculul elementelor provizorii

P
x ,

P
y ,

PI
D ,

PI
0 (I = A, B, , F) a fost tratat n 6.1. si
poate fi adaptat cu usurint la situatia intersectiei multiple napoi;
coeficientii de directie
PI
a ,
PI
b (I = A, B, , F) se determin ca n 6.3.. Calculele la
proiectul de an se pot prezenta ca n Tabelul 6.7.;
termenii liberi
PI
l (I = A, B, , F) se determin cu relatiile (6.47) astfel nct se
respect conventia (6.49), ca n oricare alt punct de statie;
analog cu constatrile din 6.5.2., si n sistemul (6.78) necunoscuta dz are coeficientii
1 n toate ecuatiile, care la rndul lor sunt caracterizate de aceeasi pondere
P
p . n
aceste conditii se respect conditia (6.71).
Utiliznd conditiile 0 ] l [ ] v [
P P
= = , se poate elimina necunoscuta
P
dz nainte de formarea ecuatiilor
normale :
[ ] [ ]
. dy
n
b
dx
n
a
dz
P
P
P
P
P
P
P
= (6.80)
Dac se noteaz:
PI
P
P
PI
a
n
a
A =
] [
;
PI
P
P
PI
b
n
b
B =
] [
; I = A, B, , F, (6.81)
rezult urmtorul sistem de ecuaii transformate ale ecuaiilor coreciilor, n care intervin noi
coeficienti de directie denumiti coeficieni de direcie transformai:
. v l dy B dx A
... ... ...
; v l dy B dx A
; v l dy B dx A
PF PF P PF P PF
PB PB P PB P PB
PA PA P PA P PA
= + +
= + +
= + +
(6.82)
La calculul coeficientilor de directie transformati
PI
A ,
PI
B se vor folosi si posibilittile de
control, derivate din proprietatea cunoscut a mediei aritmetice:
0 ] B [ ] A [
P P
= = . (6.83)
Sistemul de ecuatii normale obtinut din sistemul ecuatiilor transformate ale corectiilor
(6.81) are forma:
. 0 ] Bl [ dy ] BB [ dx ] AB [
; 0 ] Al [ dy ] AB [ dx ] AA [
P P
P P
= + +
= + +
(6.84)
Din acest stadiu, calculele decurg analog ceea ce s-a mentionat la intersectia multipl
nainte, desigur cu adaptrile corespunztoare:
calculul mrimilor compensate, ca n 6.5.3.;
estimarea preciziei, ca n 6.5.4..
Observatie
La calculul abaterii standard a unittii de pondere
0
s cu relatia (4.59) n cazul reelelor
geodezice de ndesire, defectul de rang d = 0. Numitorul fractiei de sub radical trebuie s rmn
pozitiv. Deoarece la intersecia multipl napoi numrul de necunoscute u = 3, rezult o conditie
care trebuie respectat de numrul de msurtori:
3 n > . (6.85)
n situatia intersectiei simple napoi (utilizat n topografie) se admite n = 3 (numrul de
msurtori strict necesare si suficiente efectuate n punctul nou P n aceast situatie).
Un exemplu numeric complet privind prelucrarea msurtorilor geodezice efectuate pentru
intersectia multipl napoi, util pentru rezolvarea temei proiectului de an III, este prezentat n
Tabelele 6.17-6.23.

6.7. Intersecia multipl combinat
Asa cum rezult si din denumire, n cadrul intersectiei multiple combinate se realizeaz o
unificare a principiilor de determinare expuse n cadrul interseciilor multiple nainte i, respectiv,
napoi. Ilustrativ situatia este prezentat de Fig. 6.7 n care se urmreste, n continuare, determinarea
coordonatelor aceluiasi punct P, de aceast dat prin metoda intersectiei multiple combinate.

Fig. 6.7. Intersectia multipl combinat.
Calculele preliminarii, determinarea mrimilor provizorii

P
x ,

P
y ,

SP
0 ,

SP
D precum si
coeficientii de directie
SP
a ,
SP
b (S = A, B, C, , F) se adapteaz cu usurint, n functie de regulile
stabilite n acest capitol.
Numrul ecuatiilor initiale ale corectiilor este egal cu numrul directiilor msurate, att n
punctele vechi A, B, , F ct si n punctul nou P. Se observ c se pot aplica cunostintele
anterioare expuse n 6.5. si 6.6..
Forma ecuatiilor initiale ale corectiilor, scrise n punctele vechi, este analog cu (6.63).
Dup aplicarea succesiv a regulilor de echivalen Schreiber, rezult n fiecare punct
vechi o singur ecuatie transformat de forma (6.66).
n punctul nou P se pot scrie ecuatiile initiale ale corectiilor de forma (6.78) si dup
aplicarea unei singure transformri se obtin ecuatiile transformate ale corectiilor de
forma (6.82).
Din ecuatiile transformate ale corectiilor, rezultate n punctele vechi A, B, , F si n
punctul nou P se poate forma sistemul ecuatiilor normale specific (2 ecuatii cu 2
necunoscute:
P
dx ,
P
dy ). Acelasi sistem se poate obtine din nsumarea sistemelor de
ecuatii normale (6.69) si respectiv (6.84). Din acest stadiu, calculele decurg analog cu
ceea ce s-a mentionat n 6.5., desigur cu adaptrile corespunztoare:
calculul mrimilor compensate, ca n 6.5.3.;
estimarea preciziei, ca n 6.5.4.
Un exemplu numeric complet privind prelucrarea msurtorilor goedezice efectuate ntr-o
intersectie multipl combinat, util pentru rezolvarea temei proiectului de an III, este prezentat
n Tabelele 6.24-6.30.
n Tabelul 6.31 se prezint rezultatele centralizate obtinute la cele trei aplicatii.
Concluzii
Cele trei metode de prelucrare a msurtorilor geodezice prezentate n acest capitol:
intersectia multipl nainte, intersectia multipl napoi si intersectia multipl combinat
furnizeaz rezultate finale diferite, asa cum este prezentat n Tabelul 6.31. Aceast
afirmatie se refer att la mrimile compensate (coordonatele punctului nou P) ct si la
estimatorii de precizie. Rezultatele obtinute la intersectia multipl combinat se
bazeaz pe un volum mai mare de msurtori si de aceea prezint cel mai mare grad de
ncredere.
Cazul general al prelucrrii msurtorilor geodezice efectuate n retelele planimetrice
prin metoda observatiilor indirecte este reprezentat de o situatie mai complex dect
cea avut n vedere n acest capitol si anume o retea geodezic format dintr-un numr
mai mare de puncte vechi precum si dintr-un numr mult mai mare de puncte noi.
Astfel de retele geodezice rezult n cazul n care suprafata acoperit este mult mai
mare n comparatie cu cea avut n vedere la proiectul de an. n asemenea retele
geodezice se msoar nu numai directii orizontale ci si distante, precum si alte mrimi
mentionate n 4.2. si 4.3.. Se vor aplica principiile de calcul expuse n acest capitol,
desigur cu multe adaptri corespunztoare (Ghiu, 1983, pg. 394-408). O asemenea
retea este denumit n lumea de specialitate grup de puncte.


Lucrarea nr. 13
Determinarea coordonatelor planimetrice (x,y),
ale punctelor geodezice noi n reelele geodezice de ndesire
prin intersecii multiple riguroase
Scurte explicaii
Coordontele punctelor geodezice vechi A, B, C, D precum si coordonatele punctului nou 1
se vor determina prin interpolare grafic de pe harta (didactic) la scara 1 :25 000 pe care s-a
efectuat Lucrarea nr. 9. n acest scop studentii au primit indicatii privind stabilirea
coordonatelor geodezice B, L a originii ( coltul sud-vest al hrtii) pentru fiecare proiect.
Coordonatele geodezice B, L vor fi transformate n coordonate x, y ale Proieciei
stereografice 1970 prin utilizarea unui program de calcul care va fi pus la dispozitie de
titularul de disciplin
Programul mentionat determin si direciile orizontale dintre punctele geodezice, care vor fi
considerate msurtori efectuate n reeaua geodezic, precum si precizia obtinut la
compensrile n statie.
Lucarea va cuprinde calcule complete pentru urmtoarele procedee:
intersectia multipl nainte;
intersectia multipl napoi;
intersectia multipl combinat.







TEMA PROIECT A STUDENTULUI BORS CONSTANTIN

COORDONATE ELIPSOIDICE SI STEREOGRAFICE 1970

PCT BG BM BS LG LM LS XS YS

A 45 5 48.00 26 5 14.00 400202.13 585563.74
B 45 5 47.00 26 6 45.00 400198.52 587553.45
C 45 8 1.00 26 7 30.00 404347.97 588479.18
D 45 7 22.00 26 5 10.00 403102.13 585437.03




DIRECTII MSURATE CENTRATE SI REDUSE N STATII
PS PV DIRECTIA :

A C 39.253990
A 1 47.545204
A B 100.352138
A D 397.456994
S = +/- 4.6

PS PV DIRECTIA :

B D 26.475007
B 1 27.222438
B C 80.546860
B A 366.688788
S = +/- 5.3

PS PV DIRECTIA :

C 1 0.099591
C A 4.089554
C D 40.326721
C B 379.046006
S = +/- 5.9


PS PV DIRECTIA :

D C 124.667047
D 1 208.779489
D B 209.314491
D A 246.632848
S = +/- 0.8

PS PV DIRECTIA :

1 A 31.003924
1 D 143.062747
1 C 218.723377
1 B 344.344721
S = +/- 3.4
Schita retelei de triangulatie zona Dealu Mare
Sc. 1:25000






Tabelul nr. 13.1. Calculul orientrilor si distantelor din coordonatele punctelor vechi


A B
A B
AB
x x
y y
arctg

= ;
2 2 2 2
) ( ) (
A B A B AB AB AB
y y x x y x D + = + = ;
AB
AB
AB
AB
AB
y x
D
sin cos

= .
Coordonate
puncte vechi
De la S
la V
x
[m]
y
[m]
tg 0
AB
0
AB

sin 0
AB
cos 0
AB
SV
SV
SV
x
D
cos

=

SV
SV
SV
y
D
sin

=

2 2
SV SV SV
y x D + =
A 400202.1300 585563.7400 0.9999984 1989.7133
B 400198.5200 587553.4500
-551.1662049

1989.7133
A -3.6100 1989.7100 100.1155040
-0.0018143

1989.7133
A 400202.1300 585563.7400 0.5752291 5068.3113
C 404347.9700 588479.1800
0.7032206
5068.3113
A 4145.8400 2915.4400 39.0174173
0.8179924

5068.3113
A 400202.1300 585563.7400 -0.0436515 2902.7669
D 403102.1300 585437.0300
-0.0436931
2902.7669
A 2900.0000 -126.7100 397.2201787
0.9990468

2902.7669
B 400198.5200 587553.4500 0.2177440 4251.4599
C 404347.9700 588479.1800
0.2230970
4251.4599
A 4149.4500 925.7300 13.9739592
0.9760059

4251.4599
B 400198.5200 587553.4500 -0.5890276 3593.0745
D 403102.1300 585437.0300
-0.7288927
3593.0745
A 2903.6100 -2116.4200 359.9021859
0.8081129

3593.0745
C 404347.9700 588479.1800 -0.9254057 3287.3688
D 403102.1300 585437.0300
2.4418465
3287.3688
A -1245.8400 -3042.1500 275.2551299
-0.3789779
3287.3688










Tabelul nr. 13.2. Orientarea statiilor vechi

Punctul
de
statie
S
Punctul
vizat
V
Directii
msurate
o
SV

Orientarea
0
SV

Unghiul de
orientare preliminar
o
SV SV
V
S
z =
Distanta
D
SV
[km]

Unghiul de
orientare preliminar
mediu
'
S
z

B 100.352138 100.1155040 399.7633660 2.0
C 39.253990 39.0174173 399.7634273 5.1
A
D 397.456994 397.2201787 399.7631847 2.9
399.7633260
A 366.688788 300.1155040 333.4267160 2.0
C 80.54686 13.9739592 333.4270992 4.3
B
D 26.475007 359.9021859 333.4271789 3.6
333.4269981
A 4.089554 239.0174173 234.9278633 5.1
B 379.046006 213.9739592 234.9279532 4.3
C
D 40.326721 475.2551299 234.9284089 3.3
234.9280751
A 246.632848 197.2201787 350.5873307 2.9
B 209.314491 159.9021859 350.5876949 3.6
D
C 124.667047 75.2551299 350.5880829 3.3
350.5877029


Tabelul nr. 13.3. Vize orientate preliminar spre punctul nou.

Statia
S
Punctul
vizat
V
Unghiul de
orientare
preliminar mediu
z'
s

Directia msurat
spre punctul nou
u
0
S1
Viza orientat
preliminar
S
o
S
z +
1


A 1 399.7633260 47.545204 47.3085300
B 1 333.4269981 27.222438 360.6494361
C 1 234.9280751 0.099591 235.0276661
D 1 350.5877029 208.779489 159.3671919


o
A A A
z
1
'
1
+ =









Tabelul nr. 13.4. Calculul coordonatelor preliminare ale punctului nou.

Orientarea 0
S1
Punctul
S
tg 0
S1
x'
[m]
y'
[m]
47.3085300
A
0.9188283
586683.9589
1
360.6494361
B -0.7110704
401421.3119
586683.9589
235.0276661
C
0.6133987
586683.9525
1
159.3671919
D -0.74184068
401421.2806
586683.9525

1 1
1 1
A B
A A B B B A
tg tg
tg x tg x y y
x



+
= ;


1 1 1 1
) ( ) (
B B B A A A
tg x x y tg x x y y + = + = .



Tabelul nr. 13.5. Coordonatele provizorii ale punctului nou
n Proiectia Stereografic 1970.

Punctul nou
x
*
[m]
y
*
[m]
(1) 401421.2962 586683.9557

2
x x
x
*
1
+
= ;
2
*
1
y y
y
+
= .














Tabelul nr. 13.6. Calculul orientrilor si distantelor provizorii ntre punctele vechi si punctul nou.

Coordonate sin 0
*
S1

De la punctul
S la punctul
nou 1
x
[m]
y
[m]
0
*
S1
cos 0
*
S1

*
*
cos
SV
SV
SV
x
D

=

*
*
sin
Sv
SV
SV
y
D

=

2
*
2
* *
SV SV
Sv
y x D + =
A 400202.1300 585563.7400 0.6765928 1655.6719
1 401421.2962 586683.9557 1655.6719
A 1219.1662 1120.2157
47.3088463
0.7363574
1655.6719
B 400198.5200 587553.4500 -0.5795081 1500.4007
1 401421.2962 586683.9557 1500.4007
A 1222.7762 -869.4943
360.6489411
0.8149665
1500.4007
C 404347.9700 588479.1800 -0.5228704 3433.4021
1 401421.2962 586683.9557 3433.4021
A -2926.6738 -1795.2243
235.0277672
-0.8524122
3433.4021
D 403102.1300 585437.0300 0.5958024 2092.8511
1 401421.2962 586683.9557 2092.8511
A -1680.8338 1246.9257
159.3668304
-0.8031311
2092.8511

S-ar putea să vă placă și