Sunteți pe pagina 1din 7

1.CLASICISMUL a.

Clasicismul -principalele caracteristici ale arhitecturii neo-clasice europene -clasicismul din Romania, activ in prima jumatate al secolului al XIX-lea, s-a situat departe de optiunea formala clara si de dezbaterea doctrinara; el a avut un caracter aplicativ,programatic, asociindu-se o noua acceptiune a frumosului (simplitatea si rigoarea expresiei clasice) - legata si de desteptarea sentimentului istoricitatii (latinismul Scolii Ardelene si elenismul Academiilor domnesti din Bucuresti si Iasi) - cu noi cerinte functionale. -Tara Romaneasca si Moldova. Bisericile si resedintele ample (palate, case domnesti si boieresti) au constituit domeniul principal de manifestare al clasicismului. In ambele cazuri, are loc o evolutie similara: intr-o prima faza formele clasice au fost aplicate doar la exterior, pentru ca apoi sa aiba loc si transformarea planimetrica. -Transilvania.In general clasicismul in Transilvania recurge la o simplitate si austeritate extreme, utilizand un numar redus de elemente esentiale. kalina -clasicismul a fost considerat in toate tarile Europei stilul revolutiilor burgheze in opozitie cu barocul care a reprezentat conceptiile paturii feudale conducatoare,a statelor absolutiste si a bisericii catolice -clasicismul s-a inspirat din elementele arhitecturii clasice , romane si grecesti -s-a bazat pe ratiune , simplitate , sobrietate in contrast cu barocul ce urmarea realizarea unor efecte tari , a unei emotivitati exagerate , forme cu multe curburi contorsionate , irationale -cerinta mare de constructori instruiti a determinat venirea si stabilirea in tarile romane a unui numar relativ mare de arhitecti , ingineri si constructori straini deprinsi cu formele arhitecturii clasice -clasicismul nu a aparut in tarile romane pe un teren total nepregatit : in Transilvania stilurile renasterii si barocului s-au succedat ca si in celelalte tari europene , in Moldova elemente inspirate din antichitatea clasica se gasesc in plastica decorativa a bisericii Golia din Iasi si la toate bisericile ce urmasera acest model;in Tara Romaneasca stilul brancovenesc preluase o parte din principiile compozitionale si elemente de plastica decorativa caracteristice renasterii si barocului -patrunderea clasicismului reflecta in mod pregnant lupta dintre vechi si nou -De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple fapt premergator gindirii moderne in arhitectura oana Rationalitatea exprimarea prin geometrie, conditie la o ,mare claritate a structurii -simplificarea planurilor, schematism evident al proiectelor -forme si volume primare-elementare-cubul, sfera, prisma; volume simple asamblate(premergator gandirii moderne); - are perspectiva dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale civilizatiilor europene (greaca si romana) -a aparut ca reactie vehementa la baroc,

-O noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata pe niste canoane verificabile -in Romania, reflexiile arh neoclasice n-au fost isotite de o experienta importanta, productia e una pragmatica, cladirile sunt construite, nu studii -clasicismul-burghezia urmarea o expresie simpla,clara -primele manifestari nu ca negare a barocului, ci simplificare lenta, treptata tendinta spre o exprimare austera -moldova influente occidentale indirecte prin Polonia si Rusia provincia unde s-a dezv cel mai mult clasicismul -desteptarea constiintei nationale (clasicism si romantism) 2 expresii complet diferite luate ca stindard al acestei idei continuare kalina Biserici: -la inceput forma planurilor , conceptia spatiala si structurile au fost realizate in spiritul tehnicii traditionale locale , elementele clasice afectand plastica decorativa s-a realizat o sinteza organica si originala intre traditie si inovatie ilustrata de bisericile Sf.Gheorghe de la manastirea Neamt si Sf. Niculae din satul Trifesti Neamt -amandoua bisericile pastreaza in interior succesiunea traditionala ortodoxa -biserica Sf.Gheorghe avea la interior forma bine precizata a unui trilob -boltile naosului si pronaosului erau construite dupa sistemul boltilor moldovenesti de arce piezise dispuse etajat -fatada apuseana cu intrarea , decrosul dreptunghiular in care se inscriau absidele laterale si curbura larga a absidei altarului erau puse in evidenta de ordonante formate din cate patru coloane angajate -cele din fata intrarii si cele laterale erau incoronate cu frontoane triunghiulare -biserica Ruset - Botosani - plan lung compus dintr-un exonartex patrat acoperit cu o calota sferica turtita , un pronaos foarte ingust boltit cilindric si un naos trilobat , cu absidele eliptice, acoperit cu bolti relativ plate -absidele laterale sunt cuprinse in masa de zidarie a unor rezalite dreptunghiulare decorate fiecare cu cate 4 coloane neoionice neangajate si incoronate cu frontoane triunghiulare -clopotnita ridicata deasupra pronaosului cu care face corp comun -este decorata pe fiecare fata cu doua perechi de pilastri ce incadreaza o fereastra , incoronati cu cate un fronton triunghiular -este incoronata cu un acoperis in forma de bulb ridicat pe o baza octogonala -formele clasicismului au fost transpuse si la refacerea unor biserici si clopotnite mai vechi : Vacaresti , Plumbuita si Radu Voda - clopotnite si la biserica Sf. Gheorghe Nou -cele mai importante si reprezentative biserici sunt cele in care principiile clasicismului au fost aplicate cu mai multa stiinta si mai consecvent - la determinarea formelor de plan si a solutiilor spatiale cat si la elaborarea elementelor de plastica arhitecturala si decorativa -doua tipuri net diferentiate : tipul central si tipul longitudinal -bisericile de tip central - se renunta la succesiunea naos - pronaos realizandu-se unificarea spatiului interior intr-o compozitie unitara

-volumul dominant - cilindru cu baza circulara sau usor eliptica , acoperit cu o larga cupola -acestui volum ii sunt alipite doua corpuri secundare : o absida pentru altar la est si un portic sau vestibul la vest -biserica Rotunda (Letcani) - Iasi - prima cladire de acest tip ce ni s-a pastrat -asamblaj de volume primare intersectate -cilindru(naos)+paralelipiped(fronton clasic)+cubulet (clopotnita peste fronton) -decoratie austera(pilastri doar sugerati) -colonada dura la intrare -plan circular cu ziduri groase in masa carora sunt sapate catre interior absidele laterale de traseu curb -in partea dinspre est cilindrul este intrerupt de un lat arc triumfal care se continua cu absida altarului ce este cuprinsa intr-un semicilindru scund alipit cilindrului central -la vest - un mic vestibul precedat de un portic compus din 4 coloane ionice deasupra caruia se afla clopotnita -biserica Teiul-Doamnei - Bucuresti - o compozitie mult mai clara a tipului central -planul - forma usor eliptica , incadrat de 4 nise semicirculare dispuse doua catre rasarit , proscomidia si diaconiconul , si doua catre apus in care se afla scarile ce duc la cafas -edificiul este acoperit cu o cupola care ia nastere direct de pe zidurile cilindrului si se opreste in centru intr-un inel circular pe care se inalta o turla -intrarea dinspre vest este evidentiata de doua perechi de coloane dorice incoronate cu un fronton triunghiular -bisericile de tip longitudinal - cele mai reprezentative : Sf.Spiridon si biserica manastirii Frumoasa -biserica Sf.Spiridon - ilustreaza conceptia arhitecturala bazata pe ideea tratarii unitare a spatiului interior -biserica , compusa simetric in raport cu cele doua axe principale , cuprinde o singura nava incadrata de doua mici anexe : la est altarul incadrat de proscomidie si diaconicon , si la vest , un vestibul cu un mic depozit si o scara ce conduce la cafas -nava este incoronata in mijloc de o larga turla ce se sprijina direct pe peretii exteriori , iar in sens longitudinal de 2 puternice bolti semicilindrice -compozitional , biserica reprezinta o solutie originala rezultata din imbinarea celor doua tipuri structurale -biserica manastirii Frumoasa - plan asemanator cu al bisericii Sf.Spiridon -turn de acces pe soclu viguros(piatra bruta), arc cu boltari si arc superior cu col ionice si clopotnita capiforma, biserica cu fronton palladio fara abs lat, pilastri angajati pe lateral -circul int in holul central, geometrie riguroasa -goluri ordonate, pile de zidarii care avanseaza -sistemul de boltire - 2 travei acoperite fiecare cu cate o cupola -planul reaminteste de formula traditionala a naosului si pronaosului

-fatada apuseana - intrarea este precedata de un inalt portic doric cu fronton triunghiular format din 4 coloane , cele din mijloc fiind legate printr-o arcada in plin cintru -fatadele laterale - decorate cu ajutorul pilastrilor , al coloanelor si al arcadelor -invelitoarea bisericii - are un caracter exotic , dupa modelul ruso-ucrainean -4 turnuri dispuse in fila - 2 deasupra celor doua cupole si 2 seasupra altarului si vestibulului

Arhitectura civila -putem distinge 2 categorii de palate si case boieresti : -prima categorie ce apartine perioadei de inceput - se pastreaza vechea structura a casei boieresti pamantene cu doua caturi -parterul este folosit de obicei pentru dependinte -etajul - contine incaperile de locuit dispuse simetric pe de-o parte si alta a unei largi sali mediane -foisorul traditional cu scara exterioara este inlocuit cu o intrare acoperita - un portic cu parter si etaj format din 2 ordine suprapuse , alipit fatadei si dispus in ax -scara a fost mutata in interior -este pastrat foisorul inchis de pe fatada opusa fiind tratat ca o incapere iesita din linia fatadei -Moldova - Universitatea veche din Iasi - fost palat domnesc , din 1860 universitate -contine un subsol partial , un parter usor inaltat si un etaj -elementul dominant il constituie corpul central iesit din linia fatadei -cuprinde pasajul boltit al intrarii peste care se prelungeste la etaj salonul mare -palatul Cantacuzino-Pascani - Iasi - corpul central se incheie cu o absida cu trei laturi -scara de onoare cu 3 rampe ocupa partea din fund a salii mediane -salonul cel mare de la etaj se prelungeste peste pasajul boltit al intrarii -dupa transformarea in spital salonul a fost transformat in paraclis -la aceste exemple plinurile domina in raportul cu golurile in spiritul traditiei locale -Tara Romaneasca - cladirile au intrarea marcata de un rezalit incoronat de un fronton triunghiular -casa Kretulescu (Muzeul literaturii romane) - Bucuresti - rezalitul care marcheaza intrarea este decorat cu 2 ordine suprapuse de pilastrii clasici -la parter doric scund , la etaj ionic cu piedestal -casa marelui logofat Dinicu Golescu - conceputa in acelasi gen -a doua categorie de locuinte concepute in spiritul clasicismului - palatele domnesti si casele boieresti -construite dupa planuri noi , mai dezvoltate , diferite ca dispozitie si organizare spatiala decat primele -unele cladiri sunt compuse dintr-un volum prismatic compact -incaperile sunt dispuse pe 2 etaje in jurul unui mare hol central

-Moldova - casa marelui vistiernic Alecu Bals - constructie ampla de plan dreptunghiular -camerele si saloanelor ambelor etaje sunt dispuse pe de o parte si alta a unei lungi sali mediane -fatada principala este dominata de un corp central proeminent ce corespunde celor 2 mari saloane -pe fatada coloane angajate, fronton triunghiular, baza opaca, bosaj greu -casa Vasile Ruset (Muzeul de stiinte naturale) - plan de forma patrata -are trei rezalite - 2 laterale si simetrice si unul pe fatada principala -cele laterale corespund saloanelor iar cel central contine un pasaj boltit la parter si marcheaza intrarea -Tara Romaneasca - palatul domnesc al lui Grigore Ghica al 4-lea -cel mai pretios exemplar de arhitectura neoclasica -volumul cladirii - prisma de sectiune dreptunghiulara ce cuprinde 2 etaje -camerele sunt dispuse simetric la parter si la etaj in jurul unui hol central si a unui scurt coridor longitudinal -simetria planurilor este transpusa si pe fatada principala -motivul central este pus in evidenta de un usor decros , in axul careia se gaseste la parter intrarea , marcata la etaj de o larga arcada incadrata de 2 goluri dreptunghiulare si de un altorelief reprezentand o teorie de nimfe -fatadele sunt divizate orizontal in 2 registre : registrul corespunzator parterului , mai scund , cuprinde ferestre dreptunghiulare prinse intr-un parament de bosaje -registrul superior , mai dezvoltat , are ferestre inalte cu partea superioara in semicerc incadrate de arce in plin cintru sprijinite pe imposte -pavilioanele de colt , decorate cu pilastrii corintici si frize cu palmete , sunt incoronate cu frontoane triunghiulare -alte palate au planul in forma de U -in unele cazuri corpul principal este dispus pe latura din fund si este precedat de o curte de onoare - palatul lui Mihai Sturza din Iasi -alt caz - corpul principal este dispus catre strada - palatul administrativ din Iasi si palatul Stirbei (Muzeu de arta populara) - Bucuresti -acestuia din urma i s-au adaugat mai tarziu un turn pe coltul din nord motivul central cu cariatide -Teatrul national din Bucuresti - edificiul cel mai important al Tarii Romanesti -edificiu generos era construit dupa moda teatrului italian -cuprindea un parter spatios , multe randuri de loje , foyer Alexandru Orascu -cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania -cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 1868 -actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta -Biserica Metropolitana de la Iasi -S-a format in germania -Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr disparuse in occident -arhitect Alexandru Orascu - palatul Academiei , vechea universitate din Bucuresti

-intre 1912 -1914 i s-a adaugat , in mod criticabil , un etaj -cuprindea o lunga aripa centrala cu doua etaje incheiata la ambele capete cu pavilioane mai inalte , cu 3 etaje -intrarea principala , dispusa in mijlocul corpului central era marcata de un corp decrosat ce era decorat cu 6 coloane ionice ridicate deasupra unui subasment , incoronate cu un fronton triunghiular decorat cu un amplu basorelief -hotelul Bulevard din Bucuresti -hotelul Carol din Constanta -a terminat marea biserica a Mitropoliei din Iasi -fatada cinematografului Bucuresti -impreuna cu Carol Benis - biserica Domnita Balasa din Bucuresti -Transilvania - clasicismul apare in jurul anului 1800 , la inceput sub forma unui baroc simplificat -acest nou stil , cunoscut si ca empire , il intalnim in mod special la Cluj si Sibiu -s-a renuntat la formele teatrale ale modenaturii barocului -realizarile au a infatisare linistita dar festiva -vocabular decorativ - pilastrii folositi in formele unui ordin colosal , coloane ce apartin ordinelor ionic sau compozit divizand fatadele in travee , ancadramente simple de ferestre cu profile putine , balustrade de piatra ajurate compuse din motive simple sub forma de lant -palatul Teleki - Cluj Napoca - sfarsitul sec 18 -fatade relativ severe , divizate in 2 registre ritmate de 2 siruri neantrerupte de ferestre -ferestrele de la parter sunt incadrate cu pilastri si bosaje mari -cele de la etaj - cu pilastrii gracili corintici -curtea interioara - aripa cu intrarea are etajul degajat de o colonada de stil compozit cu piedestale si balustrada ajurata -una din aripile laterale - suprapunere de arcade robuste , eliptice si scunde -palatul Toldalaghi-Korda - doua ripi cu capetele rasfrante in unghi in jurul unei curti interioare patrate -clasicismul s-a manifestat sub aspectul unei simplitati impresionante -fostul colegiu reformat - Cluj Napoca - doua profile orizontale ce subliniaza separatia intre cele 3 etaje -rame foarte simple ale ferestrelorin mijlocul fatadei principale - un usor decros ce pune in evidenta pasajul boltit al intrarii -decrosul se continua in sus si se prelungeste cu un turnulet deasupra etajului 3 -formele sobre aveau sa fie inlocuite sau imbogatite in unele edificii publice cu elemente apartinand renasterii - Primaria din Cluj -arhitectura de locuinte - casa Zsombory din Cluj -arhitectura religioasa - una din cele mai importante cladiri in stil clasic catedrala romano-catolica din Satu-Mare -cuprinde o nava unica flancata pe de o parte si alta de cate 2 nise inalte si adanci -in mijloc un transept cu bratele rotunjite sub forma unor abside laterale este incoronat cu o monumentala cupola

-fatada principala este precedata de o colonada formata din 6 coloane corintice cu antablament si fronton triunghiular -fatada a fost incadrata ulterior cu 2 turnuri

Evaluare