Jocul ielelor de C.

Petrescu
Drama - specie a genului dramatic , in versuri sau in proz cu un coninut grav , serios ,uneori tragic, prezentat intr-o form familiar, fr a exclude elementele comice.Principalacomponent o reprezint conflictul; exprim ntreaga complexitate a vieii reale; coninediferite tipuri de personaje.Tipuri de dram: - D.p.d.v. tematic: social, istoric, de idei, psihologic;- D.p.d.v. al curentului literar: romantic, realist, naturalist, simbolist,expresionist etc.Jocul ielelor (1918) este o dram de idei, o "dram a absolutului". De fapt, C. Petrescudisociaz drama absolut de drama de idei. Dramaturgul consider c aciunea dramei absolutese desfoar exclusiv sub influena unor acte de cunoatere, la nivelul contiinei, iar evoluiadramatic se constituie din irul revelaiilor succesive in contiina personajului principal;imposibilitatea de a gsi certitudini provoac drama.Teatrul de idei nseamn, dup C. Petrescu punerea in dialog dramatic a unor teoriifilosofice de ultim or."Jocul ielelor" prezint trsturile unei drame de idei:- tema - drama autoiluzionrii;- conflictul se declaneaz in contiina personajului principal; se nate dintr-o criz decontiin, din confruntarea lumii ideilor cu cea a realitii degradate moral;- un nou tip de personaj - intelectualul care se raporteaz la absolut ,dar inadaptat insocietateain care triete - aciunea este redus, confruntrile petrecndu-se in planul contiinei;Tema dramei - drama intelectualului, care se raporteaz la absolut i intr astfel inconflict cu sine i cu ceilali.Titlul piesei este o metafor pe care o "descifreaz" chiar dramaturgul: "Jocul ieleloreste jocul ideilor". Metafora sugereaz de fapt, supremaia contiinei (a ideilor) asupraexistenei."Jocul ielelor" inseamn "o dram a iluzionrii". (EIena Zaharia-Filipos)Piesa este structurat n trei acte, alctuite din XII tablouri i din scene. Estestructurat pentru a putea fi reprezentat scenic; dramaturgul intervine doar prin indicaiilescenice (didascalii).In ceea ce privete reperele temporale si spaiale, aciunea dramei se petrece inpreajma izbucnirii primului rzboi mondial, in mai 1914 , la redacia unui ziar bucuretean,"Dreptatea social", organ al partidului socialist.Drama personajului central, Gelu Ruscanu, provine din conflictul dintre concepia sadespre dreptatea absolut i ordinea concret - istoric, ce nu corespunde imaginii teoretice.Vindecat de o iubire euat, Gelu Ruscanu se angajeaz intr-o nou aciune aspiritului, dar acum in plan social, pentru aprarea ideii de dreptate absolut. Personajul se aflin posesia unei scrisori a fostei sale iubite Mria Sineti, din care reiese c ministrul Justiiei acomis o crim pentru a-i nsui averea

btrnei ucise. Ruscanu triete cu sentimentulcomplicitii i, pentru a scpa de acest sentiment apstor, hotrte s publice scrisoarea ce-1 incrimineaz pe ministrul erban Saru-Sineti.Piesa ncepe cu momentul hotrrii lui Gelu de a publica scrisoarea in ziarul"Dreptatea social", dar aceast hotrre este mereu amnat. Amnarea devine astfel un pretextscenic (truc de retoric dramatic) ce va dinamiza aciunea piesei (tot o scrisoare de amor,niciodat publicat, constituie i intriga comediei lui I. L.Caragiale, "O scrisoare pierdut").Pe scen se perind mai multe personaje, care vor s-l conving , fiecare aducndargumentediferite, c o asemenea campanie este periculoas. Prima scen important in acest sens oreprezint ntlnirea dintre Ruscanu i Irena, mtua care 1-a crescut. Femeia invoc imaginealui Grigore Ruscanu, tatl lui Gelu, fa de care are o datorie etic. Afl c Sineti a fcut un gestde generozitate sufleteasc fa de Grigore Ruscanu, pe care 1-a acoperit financiar i moral atuncicnd acesta delapidase o sum important de bani pierdut la cri.In sufletul "pustiit" al eroului are loc o rsturnare a imaginii tatlui; revoltat i "copleit" aretria s-i continue campania mpotriva lui Sineti.O alt confruntare important este aceea dintre Ruscanu i Praida, din actul al treilea, doiprieteni cu concepii filosofice diferite. Pentru Gelu, dreptatea este absolut, dar pentru Praidaaceasta este un factor istoric determinat de circumstanele istorice i social-politice: "Criteriuldreptii e totdeuna o cauz". Aadar in concepia lui Praida, ideea de drepatate trebuie cobortdin sfera abstract a teoriei i aplicat la necesitatea istoric, concret.O scen cheie a piesei este ntlnirea lui Gelu cu Saru-Sineti din actul al III-lea. Ministrul vine in redacia ziarului socialist i-l atac prin surprindere pe Ruscanu, invocnd tocmaimoralitatea pe care redactorul o apr. Astfel, Gelu, care a trit in imoralitate chiar cu soiaministrului nu are acum deloc autoritatea s dea lecii altora. De asemenea, ii atrage atenia cscrisoarea unei femei nevropate, labile emoional nu poate constitui o prob juridic. Replicilesarcastice ale lui Sineti dezvluie abilitatea personajului, care conduce discuia pe terenul logicii.Este surprinztor faptul c Sineti nu folosete drept arm scrisoarea compromitoare a tatluilui Gelu, care afl acum c tatl su s-a sinucis, nu a murit intr-un accident. Nici mcar vizitaMriei Sineti nu schimb hotrrea eroului. Femeia este acum pentru Gelu o strin, precumfemeia necunoscut pe care a iubit-o tatl su i din cauza creia s-a sinucis. Personajul repetdestinul tatlui; retrind in contiin ultimele clipe ale vieii tatlui su Gelu se sinucide.Pentru el sinuciderea este un act lucid de contiin; eroul lui C. Petrescu a crezut c intre omoarte obinuit i sinucidere este chiar distana de la trire la contiin. De fapt, eroul s-asinucis nu pentru c partidul socialist i-a impus ncetarea campaniei mpotriva lui Sineti, cipentru c a descoperit identitatea

tragic intre el i tatl su.Gelu Ruscanu este caracterizat in mod direct in didascalii (indicaiile scenice sunt ample,semn al implicrii nemijlocite a dramaturgului in arta spectacolului): "Gelu e un brbat ca de 27-28 de ani, de o frumusee mai curnd feminin, cu un soi de melancolie in privire..."; ".. .prinssub zodia umbrelor i a contrazicerilor".Personajul se autocaracterizeaz : "Ct luciditate, atta existen i deci, atta dram".Dramaturgul folosete tehnica modern a relativizrii perspectivelor (a oglinzilor paralele),utilizat in caracterizarea indirect . Astfel, pentru Praida i Penciulescu Ruscanu este "omul care vede idei", pentru Sineti este un nsetat de absolut: ".. .judeci pe toata lumea dup mentalitateadumitale..."; "Cine e de vin c iei fumurile dumitale drept realiate". Aadar, Gelu Ruscanu este tipul intelectualului lucid, orgolios, dar inadaptat, care se defineteca atare i prin relaiile cu celelalte personaje. Dei prieten cu Praida, nu mprtete aceeaifilosofie cu el, adic o filosofie pragmatic. Pe Mria Sineti a iubit-o cndva, dar femeia nu arspuns chemrii brbatului i acum a devenit o strin.Un tip uman opus lui Gelu este Sineti, ministrul justiiei. Acesta este inteligent i, in acelaitimp fr scrupule, necrutor, tipul politicianului versat i orgolios. Sineti e un lupttor mai abildect Gelu Ruscanu, tie s atace prin surprindere, s-i domine adversarul. Cei doi se confruntdirect in actul al III-lea, dar rezultatul este nedecis, pentru c orict ar ncerca temutul avocat s ndrepte discuia pe terenul strict al logicii, acesta se lovete de firea fanatic, nsetat deabsolut, pe care tnrul redactor a motenit-o de la tatl su. Personajul are o relaie special cu imaginea tatlui su. Rsturnarea imaginii tatlui ilcopleete, se simte lovit in zona cea pur a fiinei lui. Atunci cnd Gelu afl c tatl su s-asinucis, imaginea printelui renvie in contiina fiului, acum purificat, intens. Cei doi se regsesc definitiv in absolut, prin acelai destin.Jocul ielelor este o dram , prezentnd toate trsturile acestei specii literare: aciuneexterioar redus, conflict interior, personaje care se relev pe baza tririlor interioare.