si a Consiliului Metodic al Departamentului Psihologie si Asisten| Social din 12 noiembrie 2003, reaprobate n sedin|a Catedrei Psihologie, proces-verbal nr. 6 din 26 ianuarie 2011 Teza de master reprezint o activitate prevzut n curriculumul specialit|ii care are menirea de a forma abilit|i de cercetare teoretic si practic de aprofundare ntr-un anumit domeniu al viitoarei specialit|i n scopul realizrii unui studiu consecutiv si finit al unei probleme actuale si importante pentru formarea profesional a studentului. DESIGN-UL GENERAL AL TEZEI DE MASTER Foaia de titlu indic la locul realizrii tezei autorul tema ei conducerea stiin|ific (vezi Anexa 1). Planul tezei de master reflect structura con|inutul de baz n forma unei liste sumare a principalelor probleme reflectate n lucrare, cu men|ionarea paginilor. n conformitate cu acest plan se alctuieste structura tezei care cuprinde: compartimentul introductiv (introducerea) care are caracter teoretic istoriografic metodologic si metodic reflectnd actualitatea studiului problema obiectul scopul cercetrii ipotezele si obiectivele investiga|iei baza conceptual metodele procedeele si tehnicile etapele baza experimental inova|ia stiin|ific importan|a teoretic si valoarea practic termenii-cheie; 2-3 capitole n care se dezvolt con|inutul temei sunt reflectate rezultatele documentrii si investiga|iei teoretice si argumentele autorului prezentate analizele cercetrii n teren si concluziile la fiecare compartiment (n conformitate cu oportunitatea prezentrii materialului capitolele pot fi divizate n subcapitole paragrafe si subparagrafe); un compartiment final (ncheiere sau concluzii i recomandri) n care sunt sintetizate concluziile si expus aportul personal la solu|ionarea problemelor abordate n lucrare propuse recomandri; listele bibliografice reflect literatura consultat n vederea ntocmirii lucrrii fiind aranjate ntr-o anumit consecutivitate: dup caracter n ordine alfabetic si a anului publicrii. CON|INUTUL TEZEI DE MASTER n INTRODUCERE (expus n 5-6 pagini) sunt reflectate urmtoarele aspecte. Actualitatea cercetrii. Subcompartimentul prevede judec|ile autorului asupra oportunit|ii alegerii temei din considerente teoretice si practice care prezint un aport la dezvoltarea domeniului si inclusiv la formarea profesional. Stabileste caracterul actual al cercetrii practice si teoretice reiesind din abordrile problemei n literatura din domeniu si realitatea psihosocial. Indic la raportul dintre problema studiat si problemele din cotidian. Actualitatea cercetrii se prezint ca o aprofundarea n subiectul investiga|iei relevarea tuturor aspectelor teoretice legate de acesta si probarea lor n cadrul unei cercetri experimentale. Problema investigaiei: este formulat ntr-o fraz care reflect coresponden|a dintre studiul efectuat si necesitatea solu|ionrii teoretice si practice a unei situa|ii specifice prin investigarea unui anumit aspect si stabilire a unor solu|ii. Obiectul cercetrii: se refer la aspectul teoretico-practic selectat pentru un studiu mai detaliat care constituie un fenomen sau un proces o categorie sau un concept etc. Scopul cercetrii: reflect elucidarea anumitor particularit|i ale obiectului investiga|iei elaborarea unui program de activitate sau cercetare expunerea unor concluzii relevante studiului. Obiectivele investigaiei: se mpart n teoretice si practice si presupun un plan sumar al efecturii investiga|iei n scopul explicrii problemei alese pentru cercetare studiul aspectelor teoretice precizarea prin analiz teoretic si practic a unor no|iuni elucidarea unor particularit|i identificarea factorilor construirea modelelor elaborarea aparatului de cercetare eviden|ierea unor rezultate specifice etc. 2 Ipotezele cercetrii: modelul ipotetic al investiga|iei formulat n fraze testabile empiric care reflect cunoasterea problemei la nivel teoretic si raportul cu propriile observa|ii. Urmeaz s reflecte anumite rela|ii dintre cauz si efect. Este formulat n tezele care-si pun scopul unei testri empirice a problemei alese pentru cercetare. Baza conceptual a cercetrii: nominalizarea teoriilor abordrilor principiilor conceptelor modelelor si a autorilor lor rezultate din analiza literaturii din domeniu. Metode procedee yi tehnici de cercetare: se mpart n teoretice studiu al surselor bibliografice analize sinteze clasificri; practice experimentale alese n conformitate cu obiectivele; statistice n scopul analizei cantitativ-calitative. Etapele investigaiei: reflect consecutivitatea ac|iunilor autorului tezei n vederea rezolvrii scopului cercetrii. Baza experimental a cercetrii: indicarea si descrierea esantionului supus cercetrii n conformitate cu criteriile care urmeaz a fi supuse probrii experimentale. Este specificat doar n tezele cu caracter de cercetare experimental. Importana lucrrii (n anumite cazuri n funcie de caracterul tezei se specific yi aspectul inovator): contribu|ii personale ale autorului n elucidarea problemei propuse pentru studiu. n cadrul unei teze de an pot fi efectuate analize care vor conduce la anumite precizri compara|ii clasificri dar si la elucidarea unor aspecte problematice prin intermediul cercetrii experimentale. n acest sens sunt relevate dou aspecte: importan|a teoretic a lucrrii: rezultatele unei analize sinteze clasificri ale moytenirii teoretico- conceptuale expunerea propriilor concluzii modele; importan|a practic a lucrrii: precizarea yi descrierea unor aspecte concepte modele rezultat din cercetarea experimental. Termeni-cheie: no|iunile de baz utilizate n conformitate cu problema obiectul scopul si obiectivele lucrrii. No|iunile sunt aduse n ordine alfabetic ilustrnd competen|ele achizi|ionate pe parcursul realizrii lucrrii. Expunerea rezultatelor studiului teoretic si a cercetrii practice se realizeaz n 2-3 capitole care constituie reflectarea convingtoare a activit|ii n vederea realizrii obiectivelor propuse n partea introductiv. Teza cuprinde trei capitole n cazul cnd reflect studiul teoretic practic si experimentul de formare dou cnd ultima activitate nu se prevede n obiectivele lucrrii sau cnd lucrarea nu prevede realizarea unei cercetri experimentale. Volumul fiecrui compartiment este stabilit n conformitate cu volumul lucrrii prezentnd propor|ii relativ egale. n total partea de baz a tezei de master urmeaz s fie expus n 65-75 pagini. CAPITOLELE TEORETICE reflect contribu|iile stiin|ifice ale cercettorilor din domeniu n reflectarea temei enun|ate. Con|inutul textului urmeaz s corespund urmtoarelor cerin|e: s respecte tema aleas con|innd abordri ale problemei de studiu si elemente stiin|ifice inovatorii; s elucideze evolu|ia cercetrilor contribu|ia diferitor autori profunzimea tratrii problemei; s eviden|ieze conceptele de baz care deservesc n|elegerea problemei; s expun convingtor si logic ideile principale realiznd o sintez si expunnd concluzii. Fiecare compartiment urmeaz s con|in n debut ideea principal si obiectivele de baz rezultate din obiectivele lucrrii iar n final concluzii reiesite din activitatea de analiz teoretic. Con|inutul textului trebuie s corespund temei s abordeze ct mai complet si profund problema aleas s demonstreze posedarea aparatului conceptual s fie ntocmit ntr-un limbaj corespunztor si corect. De mare importan| se prezint utilizarea corect a aparatului stiin|ific a totalit|ii materialelor cu caracter informativ-teoretic si practic a notelor anexelor materialului ilustrativ listelor surselor etc. Reflectarea surselor se face prin prezentarea unor citate sau a unor formulri ale autorilor utilizndu-se lista bibliografiei oferit la sfrsitul lucrrii. Citarea este o form scurt a referin|ei care trebuie s permit identificarea publica|iei din care s-a extras citatul sau ideea comentat. Standardul ISO 690 propune 3 modalit|i de prezentare a referin|elor publica|iilor din care sunt extrase citatele. Se recomand dou din acestea, prezentnd variante mai accesibile: a) referin| inserat n text ntre paranteze ptrate; b) referin| adugat textului ca not de subsol. a) Citare inserat n text ntre paranteze ptrate 3 Citarea inserat n text poate fi prezentat prin numrul de ordine al referin|ei respective din lista anexat la sfrsitul lucrrii. Dac sunt citate numai anumite pr|i ale documentului, dup numrul respectiv poate fi dat pagina [1, p.13]. b) Citare adugat textului ca not de subsol sub form de numr/indice, de exemplu: 1 Doise W.; Mugny G. Psihologie sociali dezvoltare cognitiv. Iasi: Ed. Polirom 1998 p. 29. Aceiasi referin| n lista de la sfrsitul lucrrii va fi prezentat pe ct de posibil complet: Atunci cnd se fac trimiteri la aceiasi lucrare, uneori chiar la acelasi pasaj din lucrarea respectiv, pentru a evita reproducerea integrat a referin|ei bibliografice, se foloseste termenul latin IBIDEM (tot acolo, n l. rus ram xe), dar numai n cazul cnd urmtorul citat vine imediat dup prima referin| Utilizarea ct mai larg a surselor denot maturitate stiin|ific si documentare fundamental n tema aleas pentru studiu, din care cauz n fiecare pagin urmeaz s fie redate ct mai multe surse. Textul trebuie s corespund urmtoarelor cerin|e: continuitatea expunerii consecutivitatea logic a ideilor caracterul convingtor al demonstra|iilor. Textul trebuie s corespund urmtoarelor cerin|e: continuitatea expunerii consecutivitatea logic a ideilor caracterul convingtor al demonstra|iilor. CAPITOLELE PRACTICE prezint partea experimental a lucrrii. n condi|iile cnd s-a realizat doar un experiment de cercetare lucrarea se va rezuma doar la un compartiment care reflect aceast activitate efectuarea experimentului formativ sau a unei implicri cu caracter de rezolvare practic a problemei solicit un capitol n plus. Prezentarea cercetrii se realizeaz n cteva compartimente n conformitate cu con|inutul obiectivelor practice. n debutul capitolului ntr-un compartiment aparte sunt expuse principiile metodologice i metodele cercetrii: obiectivul investiga|iei practice; ipotezele de baz; descrierea esantionului; nominalizarea etapelor investiga|iei; specificarea metodelor si tehnicilor folosite: scurta lor descriere; menirea. Obiectivul investiga|iei experimentale reflect problema expus n debutul lucrrii fiind corespondent obiectivului general al cercetrii Ipotezele prezint o detaliere a modelului ipotetic general. Esantionul cercetrii este descris n conformitate cu criteriile calitativ-cantitative solicitate de con|inutul obiectivelor experimentale. n urmtoarele compartimente sunt expuse rezultatele experimentale. Se recomand n scopul men|inerii unei consecutivit|i si expuneri logice a textului urmtoarea structur a compartimentelor: con|inutul ipotezei de lucru; men|ionarea metodei folosite n scopul controlrii ipotezei; descrierea cantitativ a rezultatelor cercetrii; analiza lor calitativ inclusiv prin utilizarea metodelor de calcul matematico-statistic; concluziile cu privire la confirmarea sau infirmarea ipotezei; concluzii generalizate. Prezentarea rezultatelor cercetrii poate fi realizat prin intermediul tabelelor schemelor graficelor diagramelor etc. expuse n text si/sau n anexe. Se recomand includerea n structura capitolelor a formelor grafice de prezentare a materialului relevant pentru o descriere succint si ilustrativ a rezultatelor cercetrii. n anexe pot fi prezentate tabele generale cu date rezultatele largi ale calculului statistic reflectat n text dor n form de coeficien|i textul sau descrierea deplin a unor metode mai pu|in cunoscute n practica cercetrii. n condi|iile cnd teza reflect un experiment formativ n anexe poate fi prezentat descrierea activit|ilor n form de program general si plan al fiecrei n parte anumite stenograme etc. Capitolul se finalizeaz cu un compartiment aparte care reflect concluziile generale rezultate din cercetarea empiric iar n cazul aplicrii unui experiment formativ din implementarea programului dat. n condi|iile prezen|ei unui al treilea capitol sunt expuse detaliat sarcinile experimentului formativ, principiile elaborrii programului, descrierea participan|ilor particularit|ile activit|ilor ipotezele si verificarea lor prin compararea datelor test-retest. Se fac referin|e la experimente similare. 4 n CONCLUZII (4-5 pagini) se con|ine rezumarea succint a ideilor formulate n debutul investiga|iei si a rezultatelor ob|inute: rezumatul principalelor idei expuse n lucrare; demonstra|iile cu privire la caracterul finit al studiului efectuat n conformitate cu obiectul si obiectivele propuse; concluziile teoretice si practice rezultate din cercetare; sugestii si recomandri practice. Lucrarea se finalizeaz cu liste bibliografice. DESIGN-UL TEHNIC AL TEZEI DE MASTER Lucrrile sunt culese la calculator si prezentate n 2 variante: tipar si form electronic. Textul tiprit este imprimat pe hrtie A4 legat n copert. Textul tezei se culege cu utilizarea caracterelor Times New Roman mrimea literelor 12 distan|a dintre rnduri 1,5 intervale. Amplasarea n pagin: cmp stnga 30; dreapta 15; sus 20; jos 20. Fiecare compartiment ncepe dintr-o pagin nou. n text se utilizeaz forme de eviden|iere: a compartimentului caractere ngrosate litere majuscule: de ex. INTRODUCERE; CAPITOLUL I. CERCETRI ALE CON$TIIN|EI DE SINE N PSIHOLOGIA CONTEMPORAN; a subcompartimentelor caractere ngrosate oblice: de ex. I.1. Elaborri teoretice ale problemei schimbrii sociale; a unor pr|i componente caractere ngrosate subliniere: Actualitatea cercetrii; Scopul lucrrii; a unor concepte no|iuni de baz - caractere ngrosate: Media abaterea standard frecvena sunt moduri de condensare a informa|iei folosite n statistic n scopul unei exprimri sintetice a ansamblului de date servindu-se de anumite valori numerice; a cuvintelor preluate dintr-o limb strin caractere oblice: training; feed-back; a unor defini|ii concluzii specificri importante caractere oblice: Astfel n finalul acestei expuneri se poate concluziona despre raportul direct strns ntre consumul de droguri i anxietate. Tabele se prezint n conformitate cu urmtoarele cerin|e: numrul tabelului si un titlu (explica|ie), ex.: Tabelul 1; numrul si titlul tabelului se plaseaz deasupra tabelului; dac tabelul este preluat dintr-o alt lucrare, dup titlul si numrul tabelului se va indica ntre paranteze ptrate sursa acestuia. Figurile se prezint n conformitate cu urmtoarele cerin|e: orice tip de ilustra|ie de tipul grafice, hr|i, fotografii, desene, schi|e etc. poart numele de figur; numerotarea figurilor, n conformitate cu ex. - Figura 1, se plaseaz dedesubtul acestora; dac figura este preluat exact sau dac datele care au fost folosite pentru construirea graficului au fost preluate, trebuie s fie men|ionat sursa datelor. Comport anumite cerin|e prezentarea bibliografiei; utilizate n elaborarea lucrrii. Listele bibliografice urmeaz s ilustreze competen|a teoretic a autorului tezei capacitatea lui de a analiza profund tema propus. Bibliografia trebuie s con|in cel pu|in 50 de surse stiin|ifice. Prezentarea bibliografiei se face n conformitate cu SR ISO 690:1996 Referin|e bibliografice. Con|inut, form si structur. si SM SR ISO 690-2:2005 Referin|e bibliografice. Partea 2: Documente electronice complete sau pr|i de documente. EXEMPLE DE REFERIN|E LA PUBLICA|II TIPRITE CR|I un autor PALII, A. Cultura comunicrii. Chisinu: Epigraf, 1999. 176 p. CEMEHOB, B. B. unnoco]nx: nror rtcxuenern. unnoco]cxax ncnxonornx. Hymnno: Antrepnarnnt, 2000. 64 c. doi autori 5 NICOLESCU, O.; VERBONCU, I. Management. Bucuresti: EDS, 1996. 407 p. trei autori BALAN, V.; CIMPOIES, GH.; BARBROSIE, M. Pomicultura. Chisinu: Museum, 2001. 451 p. AIAuOHOBA, H. H.; FOIAuEBA, T. B.; IHVBKOBA, H. H. Ipaxancxoe npano: yue. nocone nx nyson. M.: Rpncrt, 2002. 542 c. mai mult de trei autori STAN, N. si a. Tratat de legumicultur. Bucuresti: EDS, 2004. 1182 p. fr autori Anuarul statistic al Republicii Moldova 2005. Chisinu: Stiin|a, 2005. 560 p. AUTOREFERAT, TEZ SAVA, P. Productivitatea agrisului n func|ie de soi si distan|a de plantare: autoref. al tezei de doctor n st. agricole. Ch., 2003, 21 p. AV, K. H. Hpoyxrnnnocrt cnypontx nacaxenn xnone n sanncnmocrn or nnornocrn nocaxn: anrope]. ncc. na concx. yueno crenenn xan. c.-x. nayx. M., 1985, 19 c. BHBHKOB, H. B. Moenn n merot onenxn xommepuecxnx anxon n ycnonnxx neonpeenennocrn: ncc. xan. +xon. nayx. M., 2002. 234 c. CONTRIBU|II din reviste ADSCLI|EI, M. Tierea de rentinerire a pomilor de mr. In: Agricultura Moldovei. 1997, nr 9, p. 17-18. din lucrri tiinifice RURAC, M. I. Influen|a lucrrii de baz a solului asupra unor nsusiri fizice. In: Lucrri tiinifice. Univ. Agrar de Stat din Moldova. 2001, vol. 9, p. 95-99. din materialele simpozioanelor TIMUS, A.; GHIZDAVU, I. Mortalitatea natural a larvelor factor de reglare al nivelului popula|ional al speciei Lyonetia clerckella. In: Protecia integrat a plantelor: realizri i probleme: tezele simpoz. int. st., 2-4 oct. 2000. Ch., 2000, p. 209-211. EXEMPLE DE REFERIN|E LA DOCUMENTE ELECTRONICE MONOGRAFII HRNU, S.; OHRIMENKO, S.; CERNEI, G. Tehnologiile informa|ionale si problemele globale ale dezvoltrii societ|ii [online]. Chisinu (MD), 2002. Accesibil pe Internet <URL: http: //www.ase.md./Inside/PersonalPagesRomCom.phtml> CONTRIBU|II DUMITRESCU, D. Evaluarea n biblioteci. In: UniBIB [On-Line]. 2002, Nr.3 [mai 2002] Accesibil pe Internet: <URL: http://www.bcub.ro/articoledr.htm> ROBERTS, K. An analysis of group processes in farmer learning: the Australian experience. In: The journal of agricultural education and extension [online]. 2000, vol.6, no. 4 [citat 4 noiembrie 2005] Disponibil pe Internet: <http://library.wur.nl/ejae/v6n4t.html>. CONFERINTA ELECTRONICA LISTE DE DISCUTII PACS-L (Public Access Computer Systems Forum) [On-line]. Houston (TX) : University of Houston Libraries, June 1989. Accesibil pe Internet : <URL : listserv@uhupvm1.uh.edu> n listele bibliografice se expune pentru nceput literatura editat n limba romn englez francez etc. (cu caractere latine) mai apoi cea prezentat cu caractere chirilice. Se men|ine strict ordinea alfabetic. Mai multe publica|ii ale unui autor pot fi expuse n simpl ordine alfabetic a titlurilor sau sunt prezentate n ordine invers cronologic a anului de editare. n condi|iile prezen|ei unor coautori de la lucrrile individuale la cele scrise n colaborare. Cnd lucrrile unui autor au aprut n acelasi an se respect ordinea alfabetic a titlurilor specificndu-se dup anul edi|iei o alt ordine abc etc. Astfel n referin|ele din text se fac aceleasi nsemnri cu litere pentru ca cititorul lucrrii s n|eleag cert care edi|ie a fost citat. Note yi specificri. 1. Volumul unei teze de master este de 65-75 pagini. 6 2. Tezele trebuie s fie prezentate ntr-o form ngrijit copertate: partea estetic a lucrrii nu este mai pu|in importan| dect con|inutul ei. 3. Cercetarea realizat n cadrul tezei poate constitui subiectul unei comunicri la simpozioane si conferin|e stiin|ifice a unor publica|ii. 4. Termenii de stabilire a temelor tezelor de master: n anul I pn la 1 martie. Anexa 1 MINI$TERUL EDUCA|IEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA LIBER INTERNA|IONAL DIN MOLDOVA FACULTATEA PSIHOLOGIE $I ASISTEN| SOCIAL CATEDRA PSIHOLOGIE Irina COLUN PRACTICAREA ARTELOR MAR|IALE CA MODALITATE DE AUTOCUNOA$TERE $I AUTOAPRECIERE Tez de master Admis pentru sus|inere Conductor tiinific: Svetlana RUSNAC, doctor n psihologie, confereniar universitar ____________________________ Autor: Irina COLUN, specialitatea psihologie ___________________________ Chiyinu-2007