Sunteți pe pagina 1din 21

Croatia

FACULTATEA DE MARKET ING

TIMAR Ioana

ALEGEREA TIPULUI DE P ROGRAM TURISTIC INTERNAIONAL 1.1.TITLUL PROGRAMULUI TOURISTIC INTERNAIONA L: 1.2.ARA UNDE SE DESFOARA PROGRAMUL TOURISTIC INTERNIONAL : 1.3.PIAA INT :

DESCRIEREA PROGRAMULU I TURISTIC CROAZIREI GOLFUL KVARNER INSULA KRK KRKA NATIONAL PARK INSULA CRES INSULA RAB INSUL MOLAT INSULA OLIB INSULA LOSINJ ILOVIK ALTE INFORMAI UTILE TOP 10 MOTIVE SA ALEGI O CROAZIERA

ANALIZA DE PRE

Alegerea tipului de program turistic internaional

1.1.Titlul programului touristic internaional : Croaziera in Golful Kvarner si insulele lui( Opatija Krk Rab Zadar Molat (Ilovik) Loinj Cres Opatija) 1.2.ara unde se de sfoara programul touristic internional: Croaia 1.3.Piaa int: Persoanele cu venituri medii si mari, crora le place s c altoreasc i iubesc natura i marea. (10 pasageri)

Croaia este o ar n Europa Central ntre Slovenia, Ungaria, Bosnia i Heregovina, Serbia i Muntenegru. Are ieire la Marea Adriatic. Cu capitala la Zagreb, Croaia, unul dintre membrii fondatori ai Iugoslaviei, i-a obinut independena n anul 1991. Este candidat pentru admitere n Uniunea European. Terenurile pe care azi le cuprinde Croaia au fost parte a Imperiului austro -ungar, pn la aproape de primul rzboi mondial, n 1918, de croai, srbi, i a format un regat Slove nes cunoscut dup 1929 ca Iugoslavia. Dup al doilea rzboi mondial, Iugoslavia a devenit un stat federal independent comunist sub conducerea lui Marshal Tito. Dei Croaia a declarat independena fa de Iugoslavia n 1991, el avut patru ani sporadici, da r nainte de lupta mpotriva armatelor srbe care vor ocup cea mai mare parte au fost luate o parte din terenurile croate. Nume scurt: CROATIA Nume oficial: Republica Croatia Nume scurt local: Hrvatska Nume lung local: Republika Hrvatska Localizare: Sud-Estul Europei, invecinandu-se cu Marea Adriatica, intre Bosnia si Hertegovina si Slovenia. Suprafata: total: 56.542 km patrati Coasta marina: 5.835 km (continentala 1.777 km, insule 4.058 km) Capitala: Zagreb Independenta: 25 Iunie 1991 (fata de Iugoslavia) Constitutie: adoptata la 22 Decembrie 1990 Populatie: 4.784.000 Nationalitati: Croata (78%); Sarba (12%); Bosniaca (1%); altele (9%) (1991) Limbi vorbite: Croata, limbi ale minoritatilor entice Religii: Romano Catolica (77%); Ortodoxa (11%); Musulmana (1%) Divers din punct de vedere geographic; campii line de -a lungul granitei cu Ungaria, munti scunzi si podisuri in vecinatatea Adriaticii si pe insule. Litoral: 5 835 km din care 4 057 pe insule si faleze; Insule:1185 din care 66 locuite, cele mai mari fiind Krk si Cres; Cel mai inalt varf: 1831 m;

- in interior climat continental moderat cu veri calduroase si secetoase si ierni ploioase; - in regiunile muntoase veri racoroase si ierni friguroase; - in regiunile de coasta climat mediteranean cu veri calduroase si secetoase si ierni salbatice, dar ploioase

Temperatura medie: - in ianuarie: in interior 1 pana la 3C; in munti 5 pana la 0C; pe coasta 5- 10C - in august: in interior 20 - 23C; in munti 13-18C; pe coasta 23-26C; : petrol, carbune, bauxita, minereu inferior de fier, calciu, asfalt natural, siliciu, mica, lut, sare, potential hidroenergetic

Pe lista patrimoniului mondial UNE SCO sunt nscrise urmtoarele obiective din Croaia: a) Centrul istoric din Dubrovnik (1979, 1994) b) Centrul istoric i Palatul lui Diocleian din Split (1979) c) Parcul naional Plitvice (1979, 2000) d) Biserica Euphrasius i centrul istoric din Pore (1997) e) Oraul vechi Trogir (1997) f) Catedrala Sf.Iacob din ibenik (2000) Sarbatori nationale din Republica Croaia: 1 ianuarie 6 ianuarie 1 mai 22 iunie 15 august 8 octombrie 1 noiembrie 25 decembrie si 26 Noua ani zi Boboteaza Ziua Muncii Ziua de antifascist Struggle Adormirea Maicii Domnului a Mariei Ziua Independenei Ziua Tuturor Sfinilor Vacante de Craciun

Coasta croat este una dintre cele mai mari i pitoreti din bazinul mediteranean, avnd 1185 de insule, cu un total de peste patru mii de kilometri. Dintre numeroasele insule cinc i sunt mari i sunt uor de recunoscut pe hrile din regiune; Krk (cea mai mare, cu o suprafa total de 410 km2), Cres, Brac, Hvar, Pag i Korcula

Descrierea programului turistic Croazirei

Sambata: OPATIJA INSULA KRK Plecare din portul Opatija la ora 13:00. Dupa pranz se face oprire posibilitate de inot, dupa care drumul continua cu Insula Krk. Este cea mai mare dintre insule. Insula este foarte variata, cu satele sale micute, cu sute de plaje si golfuri ascunse. Noaptea se petrece in orasul Krk. Aici exista posibilitatea explorarii vechiului oras dupa bunul plac. Duminica: INSULA KRK INSULA RAB Dupa innotul de dimineata, micul dejun este servit la bordul vasului, dupa care se pleaca mai departe spre Insula Rab, cunoscuta ca Insula Iubirii. Noaptea se petrece in portul orasului Rab. Micul oras este inconjurat de ziduri medievale, presarat de biserici cu turn in stil roman. Strazile pavate si zidurile vechi te imbie sa vizitezi galeria pictorilor si artistilor care-si expun lucrarile.

Luni: INSULA RAB ZADAR Dupa micul dejun, vasul va pleca mai departe din Portul Rab de -a lungul insulei Pag cu o oprire pentru inot pe mica insula Maun, dupa care continua sa navigheze pana in Zadar unde se va innopta. Aveti posibilitatea de a face un tur al orasului cu ghid in limga engleza. Cu secole in urma, Metropola a Dalmatiei, si astazi centrul regiunii, Zadar este un oras cu o bogata mostenire in monumente foarte importante in lume : Forumul Roman, care dateaza din secolul I, Biserica St. Donatus dateaza dn secolul IX (cea mai faimoasa basilica medievala si simbol al orasului), imensele ziduri ale orasului cu portile reprezentative din secolul al XVI-lea, si numeroase palate, vile si si alte monumente. Marti: ZADAR INSULA MOLAT sau OLIB Dupa micul dejun, se navigheaza spre Insula Molat sau Insula Olib (depinde de spatiul mic lasat de porturile acestor doua micute insule). Insula Molat este situata in partea nordiuca a Arhipelagului Zadar. Pacea, linistea si minimul necesar de infrastructura (4 restaurante, 3 magazine) garanteaza o vacanta departe de turismul traditional al aglomeratelor orase. Insula Olib este locul in care iti poti odini corpul si sufletul. Aici nu sunt masini, doar un tractor sau doua, care le sunt necesare locuitorlilor din Olib. Insula are numeroase plaje frumoase. Cand ajungi la mal nu poti sa nu remarci plaja nisipoasa care se intinde sub picioare. Insula este locuita inca din antichitate. Parohia si biserica dataza inca din 1632. D etine in jur de 20 de codice Glagolitice din secolul XVI si XIX. Miercuri: INSULA MOLAT sau OLIB ILOVIK INSULA LOINJ Dupa micul dejun si inotul de dimineata, se navigheaza spre insula florilor, cunoscuta sub numele de Ilovik, unde se face oprire pe ntru inot. Mai departe se navigheaza spre Insula Mali Losinj, care este cea mai populara insula din Nordul Marii Adriatice. Insula Mali Losinj este una dintre acele locuri ale Europei cu cele mai multe zile insorite pe an. Se poate face o plimbare lunga de-a lungul portului pe plaja nisipoasa Cikat sau o baie in miez de noapte. Se mai poate vizita in apropiere pitorescu oras Veli Losinj (doar la 5 km). Noaptea in Mali Losinj.

Joi: INSULA LOINJ INSULA CRES Dupa innotul de dimineata se navigheaza mai departe spre Insula Cres. Aceata insula este acoperita cu stejari, plaje si paduri de pin, podgorii si plantatii de masline. Cres si Mali Losinj au fost o singura insula, dar un canal construit de romani le -au separat cu cateva secole in urma. Noaptea se petrece in portul orasului medieval Cres. Vineri: INSULA CRES OPATIJA Dupa micul dejun se navigheaza spre Opatija. De -a lungul drumului se poate admira frumoasa priveliste a Rivierei Opatija. Sosirea dupa amiaza tarziu. Pentru ultima noapte petrecerea de ramas bun, unde poti schimba adrese si numere de telefon cu noii tai prieteni care te-au insotit in ultimele zile. De asemenea poti face o scurta plimbare de -a lungul faimoasei Lungo Mare spre satul de pescari Volosko binecunoscuta pentru restaurante le cu specific pescaresc. Sambata: OPATIJA Mic dejun, debarcare de pe vas. Incheierea serviciilor.

Pret in euro/croaziere/ pers/ cazare in cabina dubla cu demipensiune


Date de plecare 18.04 - 25.04.2009 Vas cat. A cabina sub punte 565 Vas cat. B cabina sub punte 495

A 3 a pers in cabina - reducere 10% Supliment pensiune completa : 110 euro/pers/croaziera - cu optiunea a minim 10 persoane pe vas Supliment bauturi: 16 euro/pers: 1 pahar cu vin, 1 bere sau 1 bautura racoritoare 1 copil pana la 10 ani in cabina cu parintii: reducere 30% Supliment de cabina single: 70% din pret/pers + pert/pers Excursie opional la Muntenegru: 70 euro/pers Pretul include: croaziera 8 zile/7 nopti, cazare in cabina dubla cu demipesiune; mic dejun si pranz Pretul nu include: taxele portuare 16 euro/pers/ se platesc la fata locului; transportul pana in/de la portul de im barcare, prosoapele de uz personal in cabina, masa de pranz si orice nu este mentionat ca fiind inclus. NOTA Imbarcarea incepe de la orele 11,00. Plecarile se fac la orele 13.00 Capitanul vasului are drept de decizie asupra traseului , in functie de conditiile de vreme. Numarul minim de pasageri pentru realizarea unei croaziere este 10 persoane. Pasagerii sunt obligati sa respecte regulile de pe vas. (La imbarcare veti primi o lista.) Una din reguli interzice accesul la bord cu bauturi alcoolice. In cabine nu sunt prosoape. Prosoapele pot fi inchiriate (3 -5 euro/sapatamana) sau pasagerii pot veni cu prosoape personale de cabina si de plaja. Pentru turistii care calatoresc cu masina personala: parcare posibila contra cost 10 -13 euro/zi in Opatija si Split. Recomnadare privind bagajul: marime medie; in cabina nu pot fi depozitate bagaje voluminoase. CABINE PE VASE Categoria A: cabine cu dus/toaleta (cu posibilitate de extrabed). Categoria B: cabine cu chiuveta si toalete/dusuri comune)

GOLFUL KVARNER
Datorit poziiei sale privilegiate, n cea mai mare parte n nordul Marii Adriatica, Golful Kvarner este uor accesibil din.Kvarner, are o suprafa de 3300 km 2. Se ntinde de la Riviera Opatija, n nord-vest, la insula Pag, n partea de sud; cuprinznd insule ca Krk, Cres, Rab i Losinj. Situat la 45 longitudine i 14 latitudine aceast zon a Mrii Mediterane se bucur de un climat foarte plcut, cu veri fierbinti si ierni blande. Temperatura medie anuala este de aproximativ 14 C. Pe parcursul lunii august, ceaa mai calduroasa luna, temperatura medie este de 24 C, reducndu-se la cca. 5 C n luna ianuarie. Diferena pe tot parcursul anului este mai mare de 40 C (-6 la 37 C). Intreagul golf Kvarner este protejat de elemente cu adevrat dure, de un lan de muni de la Muntele Ucka, n partea de nord a Gorski Kotar i Velebit n est i sud. Datorit acestor munti inalti si vntului Bura care sufl dintre ei, nopile de var sunt de foarte multe ori placut de revigorante. Bura este la fel de vinovat de neplcutele scderi de temperatur din timpul iernii. Trei vnturilor sunt principal predominante n gol. Vei auzi adesea localnici c spun previziunil despre vremea din zilele urmtoare i perspectivele asociate de pescuit. Bura, aduce frigul iar, dar i de vremea insorita vara. Yugo, bate spre sud -est, cu vant mai cald, dar i cer noros i Maestral. Proximitatea coastei de munte ofera o gama de larg de jocuri de vara, precum i de iarn - uneori n aceeai zi! Specifice poziiei geo-topografice de golf i influena acestuia asupra condiiilor climatice sunt diversele tipuri de flora si fauna. Anumite poiuni de teren sunt chiar potrivite pentru plante subtropicale. Opatija, de exemplu, la poalele muntelui Ucka, se bucur de o poziie protejat. Ca urmare, zona este invadat de verdea, ca nici un alt loc n Europa.n grdini, vei gsi mandarine, kiwi, lmi i alte fructe citrice. Parcurile din Opatija sunt rezultatul unei sute de ani de atenie, crend n unele zone apro ape o atmosfer tropical. Interesant este faptul c emblema insulei Opatija este camelia japonez. n Golful Kvarner se gsete o bogat varietate de pete. De obicei exist o prevalen de albastru de pete (sardine, macrou etc.) Cu toate acestea, poate fi gsit o mare varietate de pete alb de calitate (grouper, merluciu, bas, skate, etc.).

INSULA KRK

Cea mai mare insul din Croaia, aezat n golful Kvarner i este legat din anul 1980 de partea continental prin podul Krk. Insula Krk este un adevrat contrast de frumuseti naturale, existnd pduri dense, dar i un relief dur i arid de dealuri i vi. Cu o altitudine maxim de peste 560m peste nivelul marii (Mount Obzova), Krk are una din cele mai mari din toate insule. Adriatica cunoscute. Insula cu 410 km2 a fost ntotdeauna considerat cea mai mare din Adriatica studii recente arat Cres avnd o difern de 5 km2 mas de teren mai mic. Temperatura medie anuala este de peste 15 C, cca. 7 C, n februarie i 24 C, n luna iulie, cu unele 2500 de ore de la soare. Exact ca pe intreaga zon Kvarner, exist trei predominant vnt: Bura, Yugo i Maestral. Se poate ajunge pe insula cu avionul, pe mare cu barca, cu feriboturi (Senj-Baska), Cres (ValbiskaMerag) i Rab (LoparBaska), sau, desigur, cel mai popular fel, cu maina pe pod. Cu toate acestea, ocazional, atunci cnd vnturile sunt foarte puternice, podul este nchisdin fericire, nu pentru mult mai mult de o zi sau dou. Cum urmele de izolare sunt ndeprtate, nflorirea turismului i a industriei, nu este surprinztor faptul c acest frumos loc este cunoscut sub denumirea de Insula de Aur. PODUL Ar fi greu s nu-l observi - vizibil din intreaga Kvarner, Ucka i Gorski Kotar Krk a crescut cererea pentru acces rutie r, a fost deschis oficial n 1980. Construit din beton armat in doua arcuri de pod are o lungime de 1430 m, care ncorporeaz douzeci conducte care transport ap i ulei.. De la pod, primul ora de pe insul ntlnit Omisalj. Ora vechi, construit pe un mic deal, la bazele unui vechi castel n apropiere se afl n continuare de o bazilica cretin timpurie i 5a 6a-lea oras din Fulfinum.

nvecinat este oraul Njivice, care a fost construit mai trziu, ntr -un mod mai modern, ntr-o vale ntre grdini, cu plantaii de msline i de o mulime de vegetaie. Dei este o statiune turistica moderna, Njivice a pstrat farmecul linistit. Doar la civa kilometri mai departe de a lungul drumului principal este Malinska, unul din cele mai populare destinatii de vacanta de pe Krk din ultima sut de ani. n cadrul unei ample poriuni a golfului, n extrema sud estic a insulei Krk este mic ora - Baska, unul din cele mai vechi si cel mai cunoscut centru turistic de pe insula. Are unul dintre cele mai lungi (1800 m) i mai frumoase plajele de cremene din aceast parte a Adriaticii. n afar de turism, Baska este, de asemenea, cunoscut pentru Bascanska Ploca, o lespede de piatr istoric. Pe partea de est a insulei merit de asemenea vizitate, n special pentru linitea lor i apele clare sunt: Klimno i Silo. n partea centrala a insulei, mai este micul ora Dobrinj, farmecul lui nu rmne cu mult n urm . KRKA NATIONAL PARK Regiunea Sibenik este una dintre cele mai linit ite coluri mediteranee, n cazul n care exist nc spaiu i timp pentru a face descoperiri ntr -un fascinant i variat peisaj. Krka National Park i oraul Sibenik sunt simbolizate de contrastele care se gsesc n Dalmaia central. i acolo este o di versitate i frumusee natural datorit diferitelor parcuri i rezerve, n combinaie cu cele mai bogae i bine conservate patrimonii culturale, din cele mai vechi aezari de pe coast. Este un peisaj care ofer mult linite oricrui vizitator Peisajele carstice din Parcul Naional Krka arat partea carstic croat. Mediile carstice sunt formate prin dizolvare dioxidului de carbon n ap. Peste mii de ani, acest proces a dus la formarea unei serii de caracteristici distinctive geomorfologice. De asemenea n aceste zone sunt foarte dezvoltate n subteran sistemele de drenaj, care face teritoriul ideal pentru cei interesa i de explorare. Aceast zon este bogat n de flora si fauna. n partea forestier se gsesc diverse tipuri de copaci ca: carpen, chiparos, plop, stejar i salcie, i n acelai timp adpostind peste 200 de specii de psri, inclusiv acvila de aur. Rul este acas pentru pstrv i somon . Parcul Naional Krka a fost nfiinat n 1985, 142 km 2 . Parcul urmeaz linia rului Krka, de la izvor (paoalele muntilor de Dinaric) pn la varsare n marea Adriatic. Rul curge printr un culoar de calcar, cobornd de la peste 220m la 50 km.

INSULA CRES
Cres este a doua insula ca marime din Marea Adriatica. Limestone anddolomite domina, crend un contrast intre litoral i peisajul carstic acoperit din cnd n cnd de zpad pe varfuri si intre esul plat; uor nclinat cu stnci abrupte i padurea Mediteranean luxuriant .n centrul insulei, se gsete un lac natural rezervor. Suprafaa lacului este deasupra nivelului mrii, dar fundul este 74m de mai jos.

Insula are o varietate de plantelor. n partea de nord, flora este de obicei sub Mediterannean cu lemn de stejar i castane pdure. n partea de sud, care este protejat de dealuri, sunt paduri perene de conifere. Peste tot exist slbatice plante aromatice, care da mncrii locale gustul su distinctiv, puni i de asemenea mii de plantaii de mslini. Mai mult de nouzeci de specii de psri i au cuibul pe insula. CRES este singura localitate de pe insul, cu statut de ora. Principalul drumul ce trece pe lng insula, i este bine legat de continent n permamen de linii de feribot n Porozine pe Velika i Merag Srednja. De o mie de ani, n acest ora antic, situat la cap tul Golfului Cres se poate naviga intre Kovacine i Krizice. Turismul este, de asemenea, n curs de dezvoltare, pentru c Marina - Cres ofer cele mai multe atracii turistice din ntrgul grup de insule afla t n vestul Golfului Kvarner. Ora autentic medieval are elemente de baz ale sistemului de fortificaii, palate i sacrale reprezentative - de cele mai multe ori datnd din seculele 15 i 16. n primul rnd al zidurilor de aparare, compus din trei porti conservate ale oraului (16 lea), este iluastrat un leu naripat veneian. Att de bine conservate, turn cilindric este situat n partea de nord-vest a oraului. n oraul vechi -core exist, de asemenea, (15 - 16-lea), o cldire care a gzduit o dat un ha mbar care a fost locul unde rezervele de porumb i alte bunuri (15 lea), renovat acum ca un hotel, i primria n a crei incint este pstrat n permanen expoziia de statui de piatr. Apoi, exist Palatul Arsan-Petris, construit in stil floral gotic (locu l de natere al renaisantistului filozof Frane Petric - secolul al 16-lea), un muzeu de locuine, precum i Palatul gotic Rodinis (15the-lea), acum n ruine. Urmele vechi -cretine: bazilica (6-lea) sunt spate la Lovreski. Biseric parohial din St Marija the Snowy a fost ridicat n secolul 15 i a izolat turn cu clopot, n al 16-lea secol. Cres este un oras cu o oferta turistica bine planificat. Specialitile gastronomice, manifestari culturale si diver sele activitati sportive, se adaug la peisajele naturale i atractiile minumentale. Este cunoscut manifestarea "Primirea de convoi de nave vechi", ce a avut loc la nceputul lunii iulie, simboliznd insul care navigheaz n trecut i deschiderea sezonul ui turistic. mprejurimilw fermecatoare ale orasului Cres ofer vizitatorilor o vacant de nalt calitate, activ i diversificat - Apele Valun Kvarner i golfurile pn la coasta Istria sunt ideale pentru navigatie. naltele caliti gastronomice include in ofert: Cres miel i ulei de msline, dar i alte produse tipice insulei (fructe, legume, plante aromatice). De asemenea exist o gam larg de activiti sportive: lance -pescuit, tenis, mini-golf, navigatie, windsurfing, etc.

INSULA RAB
Insula Rab este aezat n golful Kvarner ntre insula Krk n nord-vest i insula Pag n sudest. n insula Rab sunt cteva mici localiti, aezate n mare parte n partea sa sudic. Acest lucru se datoreaz faptului c partea nordic a insulei este strbtut de vntul Bura, n timp ce partea ndreptat spre sud este strbtut de o clim mult mai plcut, n aceast parte ntinzndu-se poate cea mai frumoas pdure de stejari de la Mediteranean.

Pe insula Rab se afl cteva localiti mai mici, sate i aezri. Una dintre acestea se numete precum insula Rab, cunoscut prin cele 4 clopote ale sale care au devenit ntr -un fel sau altul simbolul oraului Rab, avndu -l ca protector pe Sf. Kristofor. Oraul Rab este nfrumuseat de zidurile medievale care l nconjoar, precum i de bazilica gotic Sf. Marija ale crei motive cu referire la femeia din Rab sunt preluate n cel ebrele danteluri de Rab. Marea curat i cristalin, natura sugestiv, precum i ospitalitatea localnicilor din insula Rab sunt caracteristici ale unui sejur deosebit pe care l putei avea pe insula Rab. Rab este insula diversitii i a contrastelor. n nord masivul muntos i mprejurimile golae din cauza burei, n sud plaje cu nisip, cu pietricele sau chiar stnci. Astfel, fiecare va gsi pe Rab un col propriu pentru sine. EVENIMENTE Atracia principal pe insula Rab sunt concursurile cu Viteji care se in n cinstea protectorului oraului Raba Sf. Kristofor a crui relicv este pstrat n Muzeul Municipal de art sacral. La finalul concursului 'Rapske fjere' se face un foc de noapte. CULTUR I DIVERTISMENT Rab este un punct important datorit multelor evenimente culturale, n special, cele de vara. La Serile muzicale particip att muzicieni cunoscui din Croaia ct i din strintate. n plus aceste evenimente sunt foarte cuprinztoare, de la muzica clasic, la muzic pentru tineri.Vara Rab este asemenea unui studio n aer liber pentru numeroi pictorii. Uliele oraului sunt transformate n expoziii de pictur n aer liber, care mprumut o culoare i o atmosfer special oraului. Programele culturale i evenimentele de distracie sunt proiectate s ntrein interesul tuturor vizitatorilor Insulei Rab.. VIAA DE NOAPTE Rab este interesant tot timpul. Plimbrile, plaja, notul sau discuiile pe o teras n timpul zilei. n timp ce noaptea, o plimbare pe mare n Golf St. Euphemia, sub zidurile de-a lungul rivierei. Acesta este de asemenea momentul cnd toate restaurantele de pe insula i din oraul Rab sunt ocupate. Romanticii pot lua o barc pentru o plimbare spre mica Insul a Dragostei vis a vis de portul oraului.Cei dornici de mai multe adrenalin i distracie pot vizita cluburile din ora cu muzic modern sau pot merge pe plaj, unde exist cluburile de pe plaj. GASTRONOMIE Muli turiti se vor considera norocoi pentru c pot s se bucure de o abunden specific oraului Rab. Pmntul fertil i fructule, marea, plin de pete excellent i creveii de prim clas , formeaz baza gastronomic oferit de Rab, caracteriznd sntoasa buctrie Mediteranean. n Rab exist numeroase restaurante de lux, unde este servit petele cel mai proaspt, mpreun cu fructele proaspete, toate nsoite de experiena i tradiia de buctarii efi.

Buctria este att de bogat i valoroas nct gastronomia devine chiar i una dintre suvenirele de peinsulei. Rapska torta, prjitura tradiiona l, inventat i preparat inc de peste 800 ani, este una dintre cele mai apreciate amintiri. Mslinele, smochinele, strugurii i n special mierea organic,sunt delicateile caracteristice Insulei Rab, ale cror gusturi te tenteaz i te mbat. Descoperea buctria din Rab i a secretelor ei, este o ocupaie ce merit osteneala, distracia maxim fiind o recompensa pe msur. PLAJA I SPORTUL Plajele i marea, cu nuante de smarald i albastru, ncnt muli vizitatori ai Rab -ului. Acest lucru este adevrat, chiar dac vorbim despre plajele pietroase, cu pinii lor mndri n a cror umbr turitii se pot odihni, despre plajele de pietri Barbat i Banjol, sau despre plajele de nisip Kampor i Lopar, unde se ntinde pe un kilometrul i o jumtate plaja d e nisip Paradise Beach. Insula Rab ofer o abunden de prilejuri pentru joac au recreere pentru aceia care cut o vacan activ. De la voleiul de plaj, sky nautic,suba diving, gimnastic n ap, surf, plimbari cu banana'plus inc multe alte asftel de sporturi. Rab 18 terenuri de tenis, patru piscine, un centru de wellnes la Hotel Padova, marele centru pentru sport in aer liber, aflat lng Hotel San Marino n Lopar. NAVIGRI, PESCUIT SI SCUFUNDRI Apele de aici din insula Rab ofer fascinante locur i subacvatice. Nu ar trebui s fii surprins de acest lucru, idn moment ce pe insul se afl nu mai mutin de 6 centre de diving, care organizeaz cursuri profesionale de scufundri pentru categorii diferite. Sub mare putei s admirai diversitatea petil or, scoicilor i a coralilor. Obinnd un permis de pescuit, turistul se poate s bucura de plcerea pescuitului. Rab este de asemenea foarte atractiv pentru marinari. Exist dou porturile de ambarcaii pe insul care ofer marinarilor de totul ce le tre buie marinarilor att din punct de vedere al confortului ct i al infrastructurii.

INSUL MOLAT
Molat este o insula situat n nordul arhipelagului Zadar. Vei gsi aici trei sate mici: Molat, Zapuntel i Brgulje. Insula este un loc ideal pentru o va canta linistita, care are frumoase plaje, o mare clar i paduri verzi de pin. Un mod ideal de a explora insula, din exterior este ntr o mica barca. O dat pe zi un feribot vine la Molat de la Zadar. INSULA OLIB Olib este o insul n arhipelagul Zadar , situat doar un pic la est deInsula Silba. Cea mai mare a Olib -ului este situata pe partea de vest a Insulei Olib. Olib este singurul loc de pe insul ce dateaz din vremea romanilor. Insula Olib a fost locuita din vremea romanilor, i menionat pentru prima oar n documentele de la Aloep Island. Cele mai importante cladiri de pe insula Olib sunt: Parohia Bisericii Adormirea Mariei , cu o colecie de antichitati (datand din secolul 17). Olib Insula are 5 biserici. Turnul "Kastel" datnd din secolul 17) construit pentru a se proteja

de pirati. Ruinele Sf.Paval Biserica i mnstirea, abandonate n secolul al 13 -lea. n Insula Olib se produce vin, ulei de msline precum i brnzeturi. Unii considera c brnz brnza de Olib este mai bun dect cea m ai renumit btanz facut pe Insula Pag .... Olib nu are surse de ap, dar are o conducte legate de continent. Aceasta are, de asemenea, o faun bogat: fazani, iepuri, etc .Olib este conectat la continent de feribot la Zadar prin Insulele Silba i Premuda. Cltoria dureaz aproximativ 2 ore.

INSULA LOSINJ

Insula Losinj este o insula de la vestul Golfului Kvarner. Aceasta este una dintre cele mai mici insule din arhipelag, desprit de Insula Cres, de ctre un mic pod. Losinj are o suprafa de aproximativ 75 km 2 lime i 30 km n lungime, n cazul n care aici triesc circa 8 mii de oameni. Partea nord-vestic a Losinj-urului este abrupt i stancoas, ns coasta de est este mu lt mai plat dect n vest i expus vntului Bura. Insula are o clima blanda si bogat vegetatie. Losinj are numeroase golfurile multe sate mici. Cel mai popular printre aceste golfuri este Golful Cikat, care are o frumoas plaj pentru camping, mai mult e vile si hoteluri. Insula Losinj este un mportant centru pentru nave, dar la sfritul secolului 19 devin3 destinaie turistic din cauza locaiei (fiind aproape de Europa Central i de Viena) i condiiilor climatice uoare. Locul central al insulei este Mali Losinj, care este pretins ca fiind cel mai mare ora croat din Insule n fiecare an, Mali Losinj, cel mai mare loc de pe insula Losinj, organizeaz Anul Nou, n Cupa Spearfishing (pescuit subacvatic). Evenimentul include dou concursuri, Cupa de iar n a oraelor i Cupy Naiunilor Europene. Cupa de iarna a fost a avut loc 47 de ori i de 37 ori Cupa European, ambele avnd n comun spearfishermen Losinj rezervaia delfinilor: adaug farmecul Insula Losinj. Aceasta este prima rezervaie pentru delfin din Marea Mediteran, i ofer diferite excursii in care se viziteaz locuri unde se poate vedea delfini, deoarece aceasta este zona n care delfinii (aproximativ 120 dintre ei) sunt de via. Blue Word, organizaie de cercetare i conservare marin, are sediul n Veli Losinj, deruleaz Proiectul Adriatica delfinilor. Aceast organizaie are propriul muzeu i galerie de viaa marin i delfini "Losinj Marine Education Centre", care este vizitat de ctre coli i studeni. Arhipelagul Losinj include pe lang insula Losinj, i un grup de insule mici, Unije, Ilovik i Susak, Aeroportul Mali Losinj ofera servicii de taxi aerian i Panorama Zboruri service - gasi toate info i preul la aeroporturi Pagina: www.airportmalilosinj.hr

ILOVIK
Insulele Ilovik se afl n Croaia, la sudul insulei Losinj, separate prin strmtoarea Ilo vik Geografie Circumferina a insulei este de 15.4 km (9,5 mile), i -l ocupa o suprafata de 5.8 km (1433 de acri). Coasta este accesibil din toate prile avnd mai multe golfuri retrase. Cel mai mare loc de trecere, cu o plaj de nisip este Parine, situat n sud-estul insulei. Sveti Petar i Ilovik sunt separate printr -o strmtoare de 2,5 km (1,6 mile) lungime i 300 m (975 ft) larg. Din Ilovik se poate ajunge ziua cu vaporul la Mali Losinj i de cteva ori pe sptmn un Catamaran la Rijeka i Zadar. Vegetaia Insula este acoperit cu vegetaie mediteranean. Peste tot n ora, vei gsi oleandru n culori diferite, palmieri, i eucalipt. Din cauza abundenei de florle aceast insul a fost numit "The Island of Flowers. Mslinii i str ugurii de vi de vie exist pe insul i sunt cultivate de locuitori pentru uz personal. Pinii se gsesc n ntreaga insul. Istorie Datorit poziiei geografice, portul dintre Ilovik i Sveti Petar a fost folosit pentru a ancorara n siguran din cele mai vechi timpuri. Aceasta, de asemenea, a adus primul val de locuitorii a acestor insule. Cele mai vechi urme de civilizatie sunt de la Ilirian ,un trib Liburni. Vizitatorii pot vedea, de asemenea, dovezi ale civilizatiei antice romane. Rmiele cldirilo r romane, mozaicurile, monedele, un sarcofag de inmormantare, precum i un sit arheologic subacvatic au fost amplasate n acest domeniu. Populaie Populaia insulei a fost intr -un declin constant inc nceputul anilor 1960 n cazul n care unei mari comunite religioase i-a fost acordate paapoarte de ctre guvernul iugoslav. Astfel aproape un sfert din locuitori au plecat rapid n Italia, n condiiile n care acestia au fost acceptai ca refugiai pe motive politice. Doar 100 de oameni continu s tr iasc permanent pe insula Ilovik, n timp ce de trei ori mai muli locuiesc n Statele Unite. Pentru restul locuitorilor principalele ocupaii sunt pescuitul, agricultur i, mai recent, turismului. Oamenii din Ilovik care triec n Statele Unite locuiesc n New York - Long Island Muli alii triesc n New Jersey i Washington. n fiecare var pe insula populaia va avea adesea dublu sau triplu ca dimensiune atunci cnd acestia se ntoarc cu familiile lor pentru v acanta. Oamenii din zona New York -au organizat un club numit Ilovik Social Club. Muzica Muzica de pe insul este un important aspect al vieii. Unul din principalele moduri de divertisment este cantatul la acordeon. De multe ori n timpul serii, i n anumite locuri, i n timpul unor evenimente, cum ar fi in fata bisericii, sau pentru Petrova (Sf. Petru i Pavel) accrdioniis se reunesc pentru a distra populaia.

ZADAR
Zadar este un ora croat situat ntre Rijeka si Split, nu departe de la Sibenik . Este de cteva mii de ani, oraul i a fost capitala Dalmatiei timp de mai multe secole. Peninsula Zadar pstreaz nc reeaua foarte veche ngust i fermectoare de strazi a orasului, precum si un forum roman, datnd din primul secol. Biserica Sf. DONAT dateaz di n secolul al noulea, i aceasta este, cu siguran, cea mai renumit din Zadar. De asemenea, estebine cunoscut pentru atractivele biserici comstruite n stil romantic: Catedrala Sf. Anastasia (al 13-lea secol) i Biserica Sf. Chrysogonus (al 12-lea secol), precum i turnul bisericii Sf. Maria datnd din al 12 lea secol. Orasul este fortificat cu ziduri medievale, distinse i impresionante i porturile - intrrile n ora toate datnd din secolul al saisprezecelea. De-a lungul istoriei, Zadar a fost centrul cheie pentru evenimente culturale din Croaia i Dalmaia: nfinarea primei Universiti croate (1396), primul roman croat (1536) i publicarea primului ziar croat. Celebra expoziie de art i bisericile sacrare precum: St DONAT. Serile muzicale reprezint doar o mic parte a numeroase evenimente culturale, care sunt oferite turirilor. Zadar este una dintre cele mai frumoase orae de pe coast, din Croaia. Are acest aer distinctiv de trecut amestecat cu cel contemporane. Plasate ngrijit pe mica peninsula, cu piatr lustruit pe strzi, oraul este construit cu msur pentru a se potrivi omului. El este un loc vechi, minunat indifferent de anotimput. Arte sacra, arhitectura. obiectelr liturgice sunt att de numeroase, nct vei descoperi ceva nou chiar u dup mai multe vizi te. Resturile Imperiului Roman, cu cel mai mare forum de pe partea de est a Adriaticii, structura oraului, frumosele fortificaiilor medievale, poat fi copleitoare. Restaurante ofer produse proaspete, sntoase, n principal produselor alimentare ecologice local.. i florile de apartament fac ederea de neuitat in orice sezon. Nu trebuie uitat ca toamna aduce o prelungit var, i c iarna climatul mediteranean este prietenos i natura linitit,

Ce pentru a vedea n Zadar: St Donatus "Biserica din al 9-lea secol - unica in Europa Manastirea Sfantul Francis - trezorerie icea mai veche biserica gotica din Dalmatia St Stosija's Cathedral din secolul al 13 -lea este una dintre cele mai frumoase mostre de arhitectura romanic n Croaia, cu etaj de mozaicuri, datnd din secolul al 5 -lea. St Grisogono Biserica al 12-lea secol - face parte din cele mai bune mostre de arhitectura romanic n Croaia Bell Tower of St Mary's Church din 1105 este un exemplu al arhitecturii romanice, ea a fost construit de ctre regele Coleman Bisericile Sf. Petru i Andrew cel Btrn secolele 5 -6 Sf. Simon's , cu racla moastelor sale este cea mai valoroas eantion de oper de art medieval croat aurar The Sea Gate cu un arc roman incorporat Expoziia de art de obiecte de cult aurit n form de relicve, precum i imagini de la biserici din Zadar i n mprejurimi

ALTE INFORMAI UTILE


DOCUMENTE DE CLTORIE Dac stai mai puin de 90 de zile (3 luni), n Croaia, paaportul dumneavoastr va fi de ajuns pentru intrarea in tara. Dar, oamenii de la intrarea n unele ri, pentru Croaia au nevoie de vize. ri ai cror ceteni nu au nevoie de viz pentru a intra Croaia: Argentina Islanda Germania Australia Israel Panama Austria Italia Paraguay Andorra Canada Polonia Belgia Republica Coreea Portugalia Bosnia i Heregovina Costa Rika Romnia Bolivia Japonia El Salvador Bulgaria Letonia San Marino Brazilia Liechtenstein Singapore Brunei Brunei Lituania Unite ale Americii Cpru Luxemburg Slovacia Republica Ceh Macedonia Slovenia Chile Malaezia Spania Danemarca Malta Suedia Estonia Monaco Eleveia Finlanda Ungaria Turcia Frana Mexic Marea Britanie Guatemala Nicaragua Uruguay Grecia Olanda Vatican Honduras Noua Zeeland Venezuela Irlanda Norvegia Dac venii din alte stat de vize pentru Republica Croaia sunt disponibile n ambasade si consulate ale Republicii Croaia. n cazuri extreme viz poate fi eliberat la frontier din Republica Croaia.

ANIMALELE de asemenea, trebuie s dispun de verificare sau document pentru vaccinurile fcute regulat. Cinii i pisicile, nsoite de proprietarul lor, au nevoie de un certificat internaional de nregistrare a unui medic veterinar, declarnd c a trecut cel puin 15 de zile i nu mai mult de ase luni de la ultima lor vaccinare mpotriva rabiei.

TOP 10 MOTIVE SA ALEGI O CROAZIERA


Imagineaza-ti sa fii rasfatat intr-un loc luxos si sa te trezesti in fiecare dimineata cu o alta perspectiva asupra intregii lumi. Asta este exact ceea ce inseamna o croaziera. Nave impresionante iti vor oferii o adevarata vacanta si in acelasi timp multe oferte de restaurante si distractii in aer liber. 1. Alege o croaziera pentru VALOARE. Acelasi pret include cazarea, mancarea, distractia si multe alte servicii. 2. Alege o croaziera pentru ROMANTISM. Plaje private, cina pe un balcon cu vedere spre ocean si servicii de spa pentru doua persoane, sunt doar cateva dintre preocuparile romantice disponibile. 3. Alege o croaziera pentru BUCATARIE. Delectati-va gusturile cu mancaruri ce contin ingrediente exotice, precum si pizza, inghetata sau mancare sanatoasa. 4. Alege o croaziera pentru VARIETATE. Peste 150 de nave diferite, 1800 de porturi si foarte multe locuri de vizitat si lucruri de facut. 5. Alege o croaziera pentru ACTIVITATI. Umpleti zilele cu vizitarea imprejurimilor, practicand diferite sporturi, lecturi culturale, scurt voiaj educational, sau doar sa lenevesti langa piscina si sa te relaxezi. Noaptea, bucura -te de dansuri extravagante, reviste muzicale, ori alege sa petreci o seara minunata privind stelele 6. Alege o croaziera pentru SIMPLITATE. Nu te intoarce din vacanta dorindu -ti alta vacanta. Sa iti planifici o croaziera este foarte simplu: noi ne vom ocu pa de toate detaliile, pentru ca totul sa fie perfect. Odata ce esti pe drum, aproape toate cheltuielile sunt efectuate. 7. Alege o croaziera pentru NOI ORIZONTURI. Adormi intr-una din destinatii si trezeste -te intr-un nou orizont...tu nu trebuie decat sa impachetezi si sa despachetezi hainele o singura data. 8. Alege o croaziera pentru FAMILIE. Familiile iubesc calatoriile. Programele copiilor, meniurile cat si plimbarile cu navele, ii vor face pe copii extrem de fericiti, oferindu -ti si tie putin imp liber. 9. Alege o croaziera pentru RASFAT. Fara sa ia in considerare bugetul tau, toate croazierele ii rasfata pe clienti, oferindu-le servicii de prima clasa. 10. Alege o craoziera pentru SATISFACTIE. Este un adevar bine cunoscut ca aceste croaziere au un procent ridicat de clienti satisfacuti spre deosebire de alte vacante.

Analiza de pre
Denumirea excursiei CROAZIERA IN GOLFUL KVARNER SI INSULELE LUI(Opatija Krk Rab Zadar Molat (Ilovik) Loinj Cres Opatija), nr de persoane 10m perioada 18.04.2009-25.04.2009 Nr. Articole Ctr. calculate 1. 2. 3. Cheltuieli directe de Elemente cheltuieli Cazare Mas Cheltuieli capitan Alte Cheltuieli Taxe portuare Cina cpitan de Valoarea Perturist 565 56,5

Pertotal 565 x 10 = 5650 56,5x10 =565

4.

16 25 662,5 66,25 125,87 854,62 855 855

160 250 6625 662,5 1258,7 8546,2 8550 8550

5. Total cheltuieli directe 6. Comision agenie(10%) 7. TVA (19%) 8. Total costuri 9. Rotunjiri 10.Total pre de vnzare

A 3 a pers in cabina - reducere 10% Supliment pensiune completa : 110 euro/pers/croaziera - cu optiunea a minim 10 persoane pe vas Supliment bauturi: 16 euro/pers: 1 pahar cu vin, 1 bere sau 1 bautura racoritoare 1 copil pana la 10 ani in cabina cu parintii: reducere 30% Supliment de cabina single: 70% din pret/pers + pert/pers Excursie opional la Muntenegru: 70 euro/pers Pretul include: croaziera 8 zile/7 nopti, cazare in cabina dubla cu demipesiune; mic dejun si pranz Pretul nu include: transportul pana in/de la portul de imbarcar e, prosoapele de uz personal in cabina, masa de pranz si orice nu este mentionat ca fiind inclus.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

http://press.croatia.hr http://www.adriatica.net/resorts/resorts_ro.htm http://www.olimp-turism.ro/imagini//croatia/croatia.jpg http://www.island-cres.net/en/cres.htm http://www.ultramarine.ro/ http://www.rit.ro/index.php?pg=sejururi&sk=1&seid=10 http://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C5%A3ia http://www.perfect-tour.ro