Sunteți pe pagina 1din 10

Notiunea de incetare a contractului de munca

1
co artin, i. CONSIDERA.TII GENERALE NTRACTITLIJI INDIVIDUAL DE IVIUNCA PRIVIND INCETA.REA. ApprrOLLI. I. Incetarea contractului individual de munca. Crt Non caracteristici tlas ' e si definitii legale aIe contractului individual de intinca Notiune contractul individual de munca a fost reglementat de art. 470 pct. 1 din Codul civil, alaturi de contractul de transport si de cel 1 antrepriza, ca o varietate de locatiune a lucrarilor, anume "aceea arin care persoanele se obliga a pune lucrari1e lor in serviciu1 altorane P Acesta era cunoscut sub denumirea de contract-ul de locatiune a rfluncii, potrivit dispozitiilor art. 1413 alin. 2 din Codul cwil. Contractul individual de munca a fost reglementat pentru prima data, in mod distinct, in art. 37 din Legea contractelor de m-unca din arjul 1929, ca acea "conventiune prin care una din parti denumita saiariat se obliga sa presteze munca sau servicille sale pentru un timp deterrainat sau pentru o lucrare determinata, unei parti denumite patron, care Ja randul sau se obliga sa remunereze pe cel dintai." literatura juridica a timp-uluil, s-a aratat ca "in aceasta defmitie intra nu numai ceea ce doctrina numeste location opera_rum, adica locatiunea de servicii in care salariatul isi tocmeste munca sa si in care este platit cu unitatea de timp, dar si ceea ce doctrina numeste locati0n. operas, adica locatia de lucrari in care lucratoml se tocmeste sa faca o lucrare determinata, iar plata sa se faca in raport cu hicrarea sau cu bucata." mai tarziu, art. 12 din Codul muncii din anul 1950 definea contractul inclividual de munca ca fiind intelegerea scrisa potrivit careia o parte, an.gajatul, se obliga a presta munca unei alte parti, aceluia care angajeaza, in schimbul unei remuneratii. Articolul 64 al Codului muncii din anul 1972 prevedea t "contractul de munca se incheie in scris si va cuprinde obligatia persoanei incadrate in munca de a-si indeplini sarcinile ce-i revin, cu respectarea ordinii si a disciplinei, a 1egior, indatorirea unitatii de a asigura conditii corespunzatoare pentru buna desfasurare a activitatii, de a o remunera in raport cu munca prestata si de a-i acorda celelalte drepturi ce i se cuvin, precum si alte clauze stabilite de parti." Art. 10 din Codul muncii actual defineste contractul individual de munca ca fiind acel contract in temeiul caruia o persoana fizica, G. Tasca, Politica sociala a Rotnaniei. ( Legislatia muncitoreasca, Bucuresti ), 1940, p. 181

2
de"riunnita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si su b atiMj itatea unui angaiator, persoana fizica sau juridica, in schimbul .r-ernuneratii denumite salariu. une:vand in vedere definitjji pe care legislatia le-a consacrat cantractului individual de m-unca, in diversele sale etape de evolutie, cl ctrina romaneasca a dat mai multe opinii in legatura c-u acesta. Astfel, contractul individual de munca a fost definit ca intelegerea n scris, intre o persoana fizica, pe de o parte, si, de regula, cheiata i irunitate, pe de alta parte, prin care prima se obliga a presta munca P revazuta in contract -

indeplinind atributiile ce-i revin, cu r espectarea disciplinei si a legalitatii, in cadrul unitatii, care, corelativ s e obliga sa-i asigure persoanei incadrate - conditii corespunzatoare P entru buna desfasurare a activitatii, deplina protectie si securitate a uncii si sa o retribuie in raport cu munca prestata, potrivit legii clauzelor contractului.2 potrivit altei opinii3, contractul individual de munca este intelegerea lancheiata in scris prin care o parte - salariatul - se obliga la prestarea, cu contin.uitate, in timp a unei munci in folosul si sub subordonarea ceicilalte parti - angajatorul persoana juridica sau persoan.a fizica, iar acesta este obligat, la randul sau, sa-i plateasca salariul si sa-i sigure conditii adecvate de munca. aIn literatura juridica4 a fost propusa definitia conform careia contractul individual de munca este acea conventie in temeiul careia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze o anumita activitate pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana juridica sau persoana fizica, care, la randul sau, se obliga sa plateasca rernu.neratia, denumita salariu si sa asigure conditii adecvate desfasuraril activitatii, mentinerii securitatii si sanatatii in munca. In doctrina juridica franceza, contractul individual de munca este considerat acea conventie prin care o persoana se angajeaza sa pun.a activitatea sa la dispozitia altuia in subordonarea caruia se plaseaza, in schimbul unei remuneratii.5 In doctrina juridica germana, contractul de munca este definit ca acel contract de schimb reciproc, de drept privat, prin care an.gajatorul se obliga la plata unui salariu, lar angaj atul, sub conducerea angajatorului, la prestarea unei munci, de regula, dependenta.6 2 S.Ghimpu, I.T.Stefanescu, S.Beligradeanu, G.Mohanu, Dreptul muncii, Tratat, vol. 1, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1978, p. 166 3 I.T.Stefanescu, Tratat de dreptul Editura Wolters Kluwer, Bucuresti, 2007, p. 193 4 A. Ticlea, Tratat de dreptul munczi, editia a III a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009 5 Denis Gatumel, Le droit du travail en France, Edition Francis Lefevre, Paris, 1998, Jean Pelissier, Alain Supiot, Antome Jeammaud, Droit du travail, 23 edition, Dalloz, Paris, 2006, p. 315 6 Gunter Schaub, Uhich Koch, R. Linck, H. Vogelsang, Arbeitsrechts Handbuch 12 Auflage, Verlag CH Beck, Munchen, 2007, p. 197 2

3
definitiile date contractului individual de munca, rezulta ca se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: prestarea munci acesta salariat, plata salariului de catre angajator si raporturile del aet wordonare dintre angajator si salariat. sti3intre aCeSte elernente, relatia de subordonare dintre angaiator si sajariat imprima contractului individual de munca nota de ecificitate fata de alte tipuri de contracte. sPsubordonarea salariatului fata de angaiatorul sau se caracterizeaza prestarea muncii sub autoritatea celui care angajeaza, acesta puterea de a da ordine si directive salariatului, de a controla epiin.irea sarcinilor de serviciu si de a sanctiona abaterile de la muncii. Angaiatorul dispune de anumite prerogative esentiale, precum: rerogativa organizatorica, prerogativa normativa si prerogativa 13.jsc1piinara care configureaza autontatea acestuia fata de care sariatul este subordonat.7 subordonarea salariatului fata de angajatoru1 sau este 0nsiderata8 justificata, tinand searna ca unitatea in care salariatul isi deesfasoara activitatea apartine angajatorului, ca acesta utilizeaza miiioacele de munca ale angajator-ului, iar, fara o organizare disciplina a muncii corespunzatoare, nu este posibila o activitate eficienta.

2. Notiune si caracteristici ale incetarii contractului individual de munca 7A.Athanasiu, M. Volonciu, L Dima, O. Cazan, Codul muncii. Comentarii pe articole, Vol. 1, Articolele 1 107, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2007, p. 49 - 50 8 A.Ticlea, op. cit., p. 332 incetarea contractului individual de munca este o institutie juridica care a cunoscut o evolutie legislativa continua, in fu-nctie de conceptia legiuitorului fata de natura juridica a acestui tip de contract. Incetarea contractului individual de munca reprezin.ta desfiintarea, pentru viitor, a raporturilor juridice de munca stabilite intre angajator si salariat, in cazurile si conditiile expres prevazute de lege. Institutia juridica relativa la incetarea contractului individual de munca este reglementata in conexiune cu principul fundamental privind libertatea muncii. Libertatea muncii este un principiu constitutional reglementat de art. 41 alin. 1 din Constitutia Romaniei si preluat de art. 3 din Codul muncii. Potrivit acestui articol din Codul muncii "orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa o presteze. Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca

4
sa sa nu. munceasca intr-un anurnit loc de munca ori i rn ntr-o anuita ,fesie, oricare ar fl aceasta." acelasi sens, Declaratia universala a drepturilor omuuin l art. 23 pct: ca: "orice persoana are dreptul la muncallal Pr: a alegere a Profesiel si a felului la conditii echitabile si nte aisfacatoare de prestare a acestei munci." sconform art. pct. 1 din Pactul international cu privire la centurile econoemice, sociale si culturale, dreptul la munca cuprinde deprttil pe care are orice persoana de a-si castiga existenta printr-o ,urica liber aleasa sau acceptata." nj carta Drepturilor Fundamentale a Uniumi Europene 9 proclarna in art. 15 alin- 1 ca aorice persoana are dreptul la munca si dreptul de a xercita o ocupatie aleasa sau acceptata in mod liber." e In sens larg, dreptul la munca include libertatea alegerii profesiei, a ocupatiei, a locului de munca, protectia sociala a m-uncii, salarizarea rfluncii, stabilitatea in munca, dreptul la negocieri colective si jridividuaie-curtea Constitutionala a retinut loca cea mai importanta garantie Dentru exercitarea dreptului la munca o constituie stabilirea limitativa ns rin lege a. cazurilor in care si a motivelor pentru care incetarea rraporturilor de munca poate avea loc din initiativa si din vointa unilaterala a a_ngajatorului. Acceptand existenta dreptului la munca, nu poate fi acceptata existenta obligatiei de a munci. Reglementarea incetarii contractului individual de munca constituie o consecinta a libertatii muncii, in sensul ca orice persoana este libera sa decida continuarea prestarii unei anumite activitati sau, curnpotriva, sa puna capat unui raport juridic de munca, fara sa suporte consecinte nefavorabile. De asemenea, stabilirea stricta a cazurilor si a procedurilor de incetare a raporturilor juridice de munca reprezinta garantia in munca a salariatului si a interzicerii discrimin.arii in cadrul relatiilor de munca, prin faptui ca legiuitorul a instituit reguli generale pentru toate categoriile de salariati. Intre dreptul muncii si dreptul civil exista corelatia data de faptul ca acesta din urma are calitatea de a fi "dreptul comun", adica dreptul muncii se intregeste cu dreptul civil, potrivit principiului consacrat de art. 295 alin. 1 C.muncii, atunci cand legislatia muncii nu cupri-nde reglementari proprii si numai daca dispozitiiie legislatiei civile nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca.11-

9 Potrivit Jurnalului OfciaI al Uniunii Europene nr. C 303/1 din 14.12.2007 l Decizia nr. 383/2005, publicata in M.Of. al Romaniei, Partea I nr. 792 dm 31 august 2005 Gh. Mohanu, Aplicarea normelor de drept comun in raporturile de munca, in Revlsta romana de drept nr. 11/1968, p. 26 - 36 4

5
COT1 tractul individual de munca este una dintre institutisile cireptului muncii in caz-u 1 careia isi gasesc aplicarea norme ale dreptului comun, alaturi de norme juridice specifice raporturile CICC de munca. "LiriAcest contract este o manifestare de vointa a doua persoane, angajator si salariat, in scopul stabilirii de drepturi si obligatii r-cciproce si corelative ce alcatuiesc continutui raportului juridic de entinca-w Av.and natura juridica a unei conventii, contractul individual d.e munca este circumscris conditiilor generale de validitate, prevazute de art. 948 C-civ, respectiv: capacitatea partilor de a contracta consierntarnantulva1abiI al partii ce se obliga, obiect determinat cauza licita. Acesta este un contract consensual, oneros si sinalagmatic, p ' care salariatul se obliga sa presteze o anumita munca, iar angajatorul sa plateasca aceasta munca. prestatiile reciproce si corelative pe care le presupune contractul individual de munca sunt posibil de executat numai in timp, iar, in cazul neexecutarii sau al executarii necoresp-unzatoare de catre o parte a obligatiei ce-i revine, sanctiunea va rezilierea ce are ca efect desfacerea contra.ctului numai pentru viitor si nu rezolutiunea care desfiinteaza contractul cu efect retroactiv. prin incheierea contractului individual de munca, partile isi asuma o obhgatie de a fa_ce constand in prestarea muncii si plata ei, ce trebuie executata in natura. Din a_ceste trasaturi juridice generale ale contractului mdividual de rnunca deriva anumite efecte si in planul incetarii raporturilor juridice de munca. Astfel, fiind rezultatul manifestarii de vointa al partilor, contractul individual de munca poate inceta prin simplul acord de vointa al acestora in sens contrar, dupa cum rezulta din art. 55 lit b C.muncii. Neindeplinirea obligatiilor asumate de salariat, prin incheierea contractului individual de munca, atrage posibilitatea angajatorului de a-1 concedia pe salariat, in virtutea caracterului sinalagmatic al contr actului. Fiind un contract cu executare succesiva, incetarea contractului individual de munca produce efecte numai pentru viitor, la fel ca si in dreptul comun. Incetarea contractului individual de munca este dominata de principiul legalitatii; modurile si cazurile in care poate interveni, procedura, efectele si controlul incetarii acestui contract, precum si raspunderea partilor sunt reglementate prin lege. Reglementarea expresa a conditiilor de fond, de forma si de procedura in care poate interveni incetarea contactului individual de munca constituie o particularitate in raport cu alte con-tracte, avand 5

en reglementate prin lege. h, sunt expres exista o deosebire majora in ceea ce priveste modalitatile de mcetare care, in privinta contractului dm dreptul munc tern Intre contractul individual de munca si alte tipuri de contracte e masurii dispuse de catre angajator. vedere importann ta sociala deosebita a relatiilor de 1 ecesitatea protejar dreptului fu.ndarnental a1 cetatennor 1 muunca si n -codui muncii a prevazut expres si li itativ situatiialem in ne:"al e arigajatorul poate proceda la concedierea salariatilor si a in.sts e- oceduri stricte n acest scop, pentru evitarea unor potenitu llet Pbruzurj im ipotriva salariatilor si in scopul asigurarii stabilitaatii :cestora in rnunca. Decizia de concediere trebuie sa cuprinda, in mod obligatoriu ,urnite elemente prevazute de lege, in functie de care sa fie posibil. o`ntrolul jurisdictional asupra r-nasurii dispuse de catre an.gajator. Tinand searna de motivul de concediere, legiuitorul a prev ut obiigattatea parcurgerii unor proceduri prealabile incet si can tractului individual de munca iniciei. , in scopul garantarii legalitatii si Astfel, Prin OUG nr. 79/ 2008 sa stabilit ca directorii generali/directorii regiilor autonome, societatilor comerciale si corapaniilor nationale la care statu1 sau o unitate administrativ - teritoriala este actionar unic sau majoritar, precum si a filialelor acestora, isi desfasoara activitatea in baza unui contract de mandat, iar contractele individuale de munca ale administratorilor/directorilor societatilor comerciale au incetat de drept. Potrivit art. 2 alin. 2 din OUG nr. 79/ 2008, contractul de mandat este acordul de vointa incheiat intre operatorul economic, reprezentat de consiliul de administratie, si directorul operatorului econornic care are ca obiect indeplinirea unor obiective si criterii de performanta aprobate de catre actionari, in cazul societatilor/companillor nationale si societatilor comerciale la care statui sau o unitate administrativ - teritoriala este actionar unic sau majoritar, respectiv de catre conducerea ministerelor, autoritatilor publice centrale sau locale in subordinea, coordonarea sau autoritatea carora se afla, in cazul regiilor autonome. Pleca.nd de la definitia contractului de mandat in acceptinnea ordonantei de urgenta, rezulta o deosebire fundamentala a acestui tip de contract fata de contractul individual de munca, ce con.sta in. posi .bilitatea de revocare unilaterala a mandatului de catre operatorul econornic reprezentat de consiliul de administratie/adunarea genera1a, fara ca acesta sa fie obligat sa isi motiveze hotararea sau sa urmeze o procedura predeterminata prin lege. In situatia contractului individual de munca, cazurile de incetare sunt strict determinate de lege, ele putand interveni cu respectarea unei proceduri riguroase, supuse controlului judecatoresc. 6

7
ltior rertite dc fortnn smi de procedttra, preen Ttli rt CaZNA ,ndrrr13 celti CfCt tonnien_ irinnise de CodtxI refenteiare isx tineetarea. &:;;Inforitridice dr munca sunit jtnitificate de in-xportanta pe eare retorilint71 hs, cIc njnca 1 r- 141.1 in so(ietate si de rolul 1or inansanriblx1,1 fwilitifcaor 54ocinie, cArymnijr,ri. Incetarea contractului individtzalde rrytmea. jegislatia rornaneasca. 1. Scurt istoric i,?egiernentarileinitaJc referitoare Ia relatiile sociale de munea. Panit tara noastra /a sfarsjtul secolului al XIX - lea si inceputul. s accoludui al XX - lea, ca urrnare a dezvoltarii industriale, a aparitiei si fo;osiril muncii salariate. Aparitia si extinderea muncii salariate au determinat adoptarea unci iegis/atii corespunzatoare, diversificarea si arnploarea relatiilor sociale de munca au condus la perfectionarea continua a acestei icgislatil- 13 co.ntractul individual de munca a avut natura juridica a

conventiei civile reglementate de a_rt. 1470 pct. 1 din Codul civil, fiind cunoscut sub denumirea de contractul de locatiune a muncii, potrivit disP ozitiilor art. 1413 alin 2 din Codul sub im.periul Codului civil, rezilierea contractului individual de inunca de catre angajator a reprezentat o facultate pentru acesta chiar in absenta unui motiv legitim. Cu timpul, jurisprudenta a inceput sa admita actiuni introduse de salariatii care puteau face dova.da relei-credinte manifestate de patron in incetarea relatiilor juridice de munca. Legea meseriilor din 5 martie 1902 si Legea din 22 februarie 1905 recanosc dreptul de reziliere imediata, fara preaviz si fara desPagubiri, in urmatoarele cazuri: a_). da.ca lucratorul nu indeplineste conditiile contractului ; b). da.ca lucratorul este atins de o boala contagioasa ; c). da.ca lucratorul a lovit sau insultat grav pe patron sau pe orice al ca.sei ; d). da_ca_ lucratorul a savarsit vreun furt, abuz de incredere escrocherie ; Actelor de indiscipline le erau asimilate si unele imprSra neimputa_bile salariatului, tot astfel cum, de multe 01 necorespunderea profesionala era asimilata celei disciplinare. 13A.Tic1ea, Dreptul securitatii sociale, p. 29

8
ltior rertite dc fortnn smi de procedttra, preen Ttli rt CaZNA ,ndrrr13 celti CfCt tonnien_ irinnise de CodtxI refenteiare isx tineetarea. &:;;Inforitridice dr munca sunit jtnitificate de in-xportanta pe eare retorilint71 hs, cIc njnca 1 r- 141.1 in so(ietate si de rolul 1or inansanriblx1,1 fwilitifcaor 54ocinie, cArymnijr,ri. Incetarea contractului individtzalde rrytmea. jegislatia rornaneasca. 1. Scurt istoric i,?egiernentarileinitaJc referitoare Ia relatiile sociale de munea. Panit tara noastra /a sfarsjtul secolului al XIX - lea si inceputul. s accoludui al XX - lea, ca urrnare a dezvoltarii industriale, a aparitiei si fo;osiril muncii salariate. Aparitia si extinderea muncii salariate au determinat adoptarea unci iegis/atii corespunzatoare, diversificarea si arnploarea relatiilor sociale de munca au condus la perfectionarea continua a acestei icgislatil- 13 co.ntractul individual de munca a avut natura juridica a conventiei civile reglementate de a_rt. 1470 pct. 1 din Codul civil, fiind cunoscut sub denumirea de contractul de locatiune a muncii, potrivit disP ozitiilor art. 1413 alin 2 din Codul sub im.periul Codului civil, rezilierea contractului individual de inunca de catre angajator a reprezentat o facultate pentru acesta chiar in absenta unui motiv legitim. Cu timpul, jurisprudenta a inceput sa admita actiuni introduse de salariatii care puteau face dova.da relei-credinte manifestate de patron in incetarea relatiilor juridice de munca. Legea meseriilor din 5 martie 1902 si Legea din 22 februarie 1905 recanosc dreptul de reziliere imediata, fara preaviz si fara desPagubiri, in urmatoarele cazuri: a_). da.ca lucratorul nu indeplineste conditiile contractului ; b). da.ca lucratorul este atins de o boala contagioasa ; c). da.ca lucratorul a lovit sau insultat grav pe patron sau pe orice al ca.sei ; d). da_ca_ lucratorul a savarsit vreun furt, abuz de incredere escrocherie ; Actelor de indiscipline le erau asimilate si unele imprSra neimputa_bile salariatului, tot astfel cum, de multe 01 necorespunderea profesionala era asimilata celei disciplinare. 13A.Tic1ea, Dreptul securitatii sociale, p. 29

9
0<inta cu Legea contractelor de munca din 1929 a. fost reglernentat, in moci chstinct, contractul de T-nunca si a fost introdusa de cuIpa gravan, preluata din legislatia francen rveizandu-se, art_ 79 alin. 3 ca ain caz de culpa grava parteat dintre parti, fata cie cealalta, den-untarea contractului fara pret entjz este ingaduita- In asernenea caz, insa, partea denuntatoare ane raspunzatoare civilmente, daca jurisclictia profesionala nu (re-oanstata legitimitatea denuntarii." Jn interpretarea Legti contra.ctelor de munca din 1929, doctrina rornaneasca a inceput sa nuanteze notiunea de culpa grava, raportandeo nu numai la urmarilc concrete ale faptei, ci si la nivelul de prega.tirc al salariatului, la functia ocupata de acesta etc. Astfel, se aprecia ca acelasi comportarnent al salariatului poate atrage sau desfaCCrea contractului de munca in functie de treapta pe care se situeaza in ierarhie, de gra.d-ul de responsabilitate etc., considerandu-se ca aceeasi fapta poate fi considerata ca flind savarsita cu culpa grava, daca autorul ei este un director, sau antrenand numai culpa usoara, daca este savarsita de un simplu lucrator." Codul muncii adoptat prin Legea nr. 3/1950 reglementeaza., in art 18, modalitatile de incetare ale contractului de m-un.ca, dupa cum. urrneaza : prin acordul prilor, b) la expirarea_ termenului fixat sau la terminarea lucrrii pen.tru care a. fost incheiat; c) la cererea_ uneia dintre pri, in cazurile in care lege permite. Potrivit art. 19 din Legea nr. 3 / 1950, angajatul putea cere pentru motive justificate desfacerea contractului de munca incheiat pe o dura.ta nedeterminat, iar angajatorul era obligat sa rezolve cererea respectiva in termen de 14 zile de la primirea ei. Art 20 din acelasi act normativ stabileste incetarea contractului de munca la cererea angaja_torului, in cazul cnd: a) unitatea respectiva se lichideaz complet sau parial; b) i reduce activitatea; c) inceteaz activitatea pe un termen mai mare de o lun.a; d) angajatul nu corespunde funciunii ce i s-a incredin.at, ang-ajatul nu indeplinete in mod sistematic obligaiumle ce-i revin din contractul de munca sau regularnentul de ordin.e interioar, angajatul este condarnnat pentru o fapta pedepsita de lege penal dac aceasta fapta este in legatura cu munca sa i i face necorespunztor muncii sale, g) a_ngajatul se afia arestat mai mult de doua 1-uni; h) angajatul lipsete de la lucru mai mult de trei luni din cauza pierderil capacitil sale de munca, 14E Cristoforeanu, Teoria generala a contractului de munca, Bucuresti, editura Curierul Judiciar, 1937, p. 288 9 el"

10
s) 4trigtspit4i lipme*te de la lucru mai rriult de trei luni clupa expirarea citniceditiltu prevazuf. de art.. 90 din cauza pierderii capacita%ii sale de Julien,in tirma unei sarcint sau na4teri; in Ititictiunea ocupato de angajat este reintegrat prin. justitrie 45 aliiratitul care a detinut anterior functiunea

respectiva. pc rernarcat faptul ca legiuitorul nu prevede expres caz-urilein care salarsattil poate solicita incetarca contractului de rnunca, facand refersre doar la cxistenta unor "motive justificaten pe care trebuie sa se intertwine cererea de inceta_re a raporturilor juridice de rn-unca. hi ceca cc' ii priveste pc a.ngajator, legiuitorul a stabilit limitativ inotivele pentru care poatc interveni incetarea contractului de munca sainriatului. Cazurile prevazute de art. 20 din Legea nr. 3/1950 se refera la motive care tin de persoana salariatului ( lit. d, e, 1, g, h, ) Si la motive care nu tin de persoana. salariatului ( lit. a, b, j ). Codul munch i din 1950 a reglementat, in art. 21, procedura incetarii contractului de munca. Astfcl, desfacerea contractului de munca pentru cazurile prevazute de art. 20 se face: a) de catre Comisia pentru soiutionarea litigiilor de munca pentru cazurile prevazute la literele d, e, f, Sig; b) de catre acela care angajeaza pentru celelalte cazuri, anuntand ibIi scris pe angajat. Concediatul poate sa atace aceasta masura in fata Comisiei pentru solutionarea litigiilor de munca, c) de catre organele administrative ierarhice pentru toate cazurile atunci cand Sc refera la angajatii care ocupa functii de raspundere; d) de catre instanta judecatoreasca, pentru toate cazurile atunci ctind se refera la angajatii din sectorul particular. Art. 21 din Codul munch i prevedea ca desfacerea contractului de munca a salariatilor care sunt membri al Comitetelor Organizatiilor Sindicale, se face de catre organele aratate in alineatele precedente, Cu avizul favorabil Comitetelor Sindicale din care fac parte. Codul munch i din 1950 stabileste ca desfacerea contractului de munca poate interveni pentru indisciplina, in caz de incalcari sistematice ale normelor de disciplina on pentru abatere grava, dintre cele pen tru care, in mod expres, legea prevede posibilitatea sanctionarii cu desfacerea disciplinara a contractului de munca. Doctrina nu a agreat aceasta formula de reglementare Si a cautat sa delimiteze perimetrul notiunii de "incalcari sistematice", jar, pe de alta parte, sa solution.eze problema acelor abateri grave cu privire la care, deal masura desfacerii contractului de munca s-ar justifica, aceasta nu poate fi aplicata deoarece incalcarea in discutie nu se numara printre cele aratate expres in lege.15 IS S. Ghimpts, Uncle aspecte teoretice si practice ale desfacerii contractului de munca in haw art. 20 lit. e din Codul muncii, in R.R.D nr. 4/1969, p. 106 10

11
113 tatre jilinernic Il art.I t. I1C( +/ t'Zill111(1<st Ihstitacte: t-ei_eill iti 4Ht 111201nItii1 inttltst tz cie virtoviihn snlitt hitoli inuntsii begesi /1 ()70 pt nitir tulatittat at diziwi)htin 1.) rog,at nret. 1t. c (i Cothsi tinit int tinun reftemeutm tntvt conditionn cirtsfacerrn diNetplinit zl Cr+Iti ;4( ie 11 ,vink savarsirii t/Ulei singol c- ileidemio tir t. etil eit epi posibilitatii pIicnrii iweNtri stmet tont 111 dezvoitilren (le trnitit.-t tim 19;)k.) 4.X.X Tost claborate o serie prectini: 1/1970, Legea nr. 12/ 197 (1(.. Legea nr. 59/1)68 privind det jfl(1(it flveRlemenint. comisiilor cir idek 41c l,tcompeicntv figura infiintarea si rezolvarea ;intlinitor ht

organizaiilor socinliste cincti obtectill lor 4,1.Ve.t o vnoM'e cel 5000 lei sau era neev:ilttnbil hin, pt ecturn: litigiile ciintre angajai sociulste tit incheierea i executarea contr:lettilui (I(% Ititilica; b) litigiile privind pret I;i I ; citi.. re.ct .tozre 1: cirepturi tu ltszttunx cxx desfacerea contractului skitt tgettitc;,:tsuren tit in in care jiU se contesta temeinicin iIc;;;Iiit;tic nee z(ot- tuis-ktri, Potrivit art. 14 clin lege, ittl intrzt itt c()titpetcittct (1( judecat.a. cornisiilor prevzute 3, contest;iitie impotrivn desfacerii contractului de rnunen, precum i oriceiit itt lerntura cu desfacerea contractului sini reintegt trenvi titinca. Comisille de judeentzt ettit nicat tiitc (i in fostelor intreprinderi de stat, mcnibrii cooperntoll s..tu membrii celoralte organizaii obteti, alesi .lit ncesie (rganisine, si functiotum: a) in intreprinderi, organizaii cconomic(%, instituii i celeialte organizaii socialiste ric stat, pc1n comitticle direcie respectiv, organele dc conchicere acest(rm, b) In organizaii coopeni( Iste oumizaii obtet: pe ling organele de conducere ale ncestora; c) pe 1ng comitetele exectitive :lic cousilinot poputlarc municipale oreneti, ale sectoarcior municipiultti 13tictinkti i ale comunelor. Legea nr. 1/1970 a regiciiicii(;tt orguiliz:Iren Si disciplina niunci stabilind, in art. 13, sancii-tiniic tsj1iiiii pentru intlenrea vinovie de ctre indiktent de ftnicia ee o ocupau -obligapilor lor de munen, inciusiv :1 tiornidoi d( comport.nre, clu cum urmeaza : a). mustrare; b). avertisment; gesi or, 59/ 1 t)(18, 1 ciRea nr, 11-earer ck Itttetitl 11 1 tt`InI1i itiertnic4% 41111, ctii+inkLX anif 1+k ki^ tnik tlei trnIANt-t14 /Irtit+i1441/1i, littitti4n1+Ilk 1 11t th'+1:+ k:xrAini ingt (11.4intittleten ilti 4ttc %1 art t t 1111,C01 t"--tp t idta Cti t't t We' at 411. prio ( I ii cir 11111Ocn pi nittid 1NC% 'Aort,zijk'li

12 13 14 234

7rntil "1"1". Mt* t 11 I I:" dr lit (lgtin 4 ,t)ttilmicarii n angajatorului a ,-.4*- wiened(' 71)14:)( n (a( iff rot/sta,-re deoebilt. (I` I 1 j ij I I I I It- ( it 1 ( )1 i%ii If C I (' 9 in care, potrivit art_ 74 Sp til I l I 1 lit. ci (.: mil OCII o rn l( ii, itlifyil;i1(11111 are bligatia counicarii 111111' arittaili ;1 (*emir( -) ( 4 '1111 ' ( I "-I c, (*(4 I s Virnie sa contina obligatoriu i 'Ii Satirtattiror Wc111.1 Tint Ii 111 111( " ' 1( ani tZit fit I i n111 ( )1(!zt, 1)1 Ir.' i a i()Ill)ille in unitate Siterrnenul in carerit in corlditiiie all (111 ( '''''n( II, ill sit t tatiaPainucentabrle de re e drnupnt ca sak a vacanactujui inclividukIl (lc imaicii si a eon-minicar,' (et izi I exista reglementata obligatia tern tt, (h. iiit ,. III l env toate ; t acestea, inki lit 1 (.131.)()zoni(t.,0:::,rE)leIt:tal.ptiOvrettlarleilOarrtd.e6m4 uainicnas . 3 C_rticii, angajatori 11 . : 1 re 0 I )1 igil i in ( ()Iniiiiicarii in scris cfiliti"i de munco (tit !.;s-ill a lio salariatului a :ci in( In ilor de munca dispombile, in locti tia existentei mw "II lilt"- in): 1111.1 vaeante, Si a termenului de oPsittta iilune. 0biigatiamomentul incet ii de drept a angajatorilliii s wish. in ntractului individu i 1 dc ill i illeil al SalariatUilli care corespunde cti ei ramanerram'"-'"definitive a 11 0 Lir; i; .11 idecatoresti de reintegrare a da.tanei concediate nelegal s;_tit pen! rti motive neintemeiate. P Sc pune problein;) datei cot icrute a incetarii de drept a tractului individual do 111MICLI. ca t i rmare a reintegrarii fostului c :lariat prin hotarare judecatoreasea, respectiv daca raportul juridic sal Inunca inceteaza la data r:inianerii definitive a hotararii i dedecatoresti de reintegrare, durn.t eum stipuleaza art. 56 lit. f rtimuncii sau la data expirarii termenului legal de 3 zile lucratoare in ' care saa 1 riatul are drept de optiune in legatura cu locul de munca oferit de angajator, clupa cum prevede art. 64 aim. 4 C.muncii. Dispozitnle art.. 64 C.muncli sunt lacunare in ceea ce priveste moment' incetarn. raporturflor de munca in baza art. 56 lit. I anitincii, in conditnle term.enului dc 3 zile lucratoare in care salanatul poate opta pentru noul Ioc de munca propus de angajator. prevederile art. 64 aim. 4 C.muncii sunt exprese atunci cand arata ca angajatorul.poate disp-une concedierea in temeiul art. 61 lit. c Si d C.muncii la expirarea ternienului de 3 zile, daca salariatul nu isi manifesto consimtamantul in acceptarea locului de munca propus, sail dupa notificarea agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca, in conditiile in care angajatorul nu dispune de locuri de munca vacan te. Nu exista referiri similare in ceea cc priveste incetarea de drept a contractului individual de munca, in baza art. 56 lit. f C.muncii, desi acest caz este reglementat alaturi de cele doua temeiuri de con.cediere art. 61 lit. c at d C.muncii pentru care legiuitorul a prevazut expres tata de la care se poate dispune conccdierea. Avand in vedere natura juridica a incetarii de drept a contractului Idividual de munca, consideram ca., in cazul prevazut de art 56 ht. f 'nil