Sunteți pe pagina 1din 57

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

CURS DE CONSILIERE EDUCATIONALA SI A CARIEREI SINTEZA ANUL III SEMESTRUL II Lect. Univ. Drd. Monica Delicia Avramescu ATENTIE: evaluarea la examen se va face doar pe baza ACESTEI SINTEZE DE CURS.
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE IN CONSILIEREA EDUCATIONALA Consilierea este un proces n care un profesionist stabileste o relaie bazat pe ncredere cu o persoan care are nevoie de sprijin. Aceast relaie asigur exprimarea ideilor si sentimentelor n legtur cu o problem si ofer sprijin n clarificarea sensurilor fundamentale, n identificarea unor pattern-uri valorice pe baza crora se pot formula soluii. Prin procesul de consiliere se poate ajunge la o nelegere mai profund a gndurilor, a tririlor emoionale care asigur sansele unui nivel optim de dezvoltare a resurselor personale. Consilierea asigur asistena individului n explorarea si nelegerea propriei identiti, l sprijin n dezvoltarea unor strategii de rezolvare a problemelor si luare a deciziei. n consiliere s-au conturat patru direcii de abordare a problemelor cu care se poate confrunta individul pe parcursul evoluiei sale: - intervenia n situaii de criz - intervenia ameliorativ - prevenia - intervenia formativ si de dezvoltare . Consilierea individual este o interaciune personal ntre consilier si client, n cadrul creia consilierul asist clientul n rezolvarea problemelor mentale, emoionale sau sociale. Exista doua forme de consiliere importante: consilierea individuala si cea de grup.Consilierea individual se desfsoar n sedine care ofer clientului maxim confidenialitate ceea ce permite explorarea ideilor, sentimentelor sau atitudinilor problematice. Consilierul si persoana consiliat formeaz mpreun o echip. Consilierea de grup presupune o relaionare a consilierului cu un grup ai cror membri au o problem comun. Procesul de consiliere valorific experiena si cunostinele fiecrei persoane asistate. La nivelul grupului se stabileste o reea social prin care sunt dezvoltate, pentru fiecare individ n parte, metodele si planurile de clarificare a situaiei existente, ajungndu-se la individualizarea problemei. Acest tip de interaciune contribuie nu numai la dezvoltarea individului dar si a grupului ca ntreg. n consilierea de grup se cristalizeaz un sentiment de comunitate avnd la baz nevoia de afiliere, apartenen, se clarific dorine, nevoi si opiuni, iar autorealizarea pozitiv a fiecrui membru este raportat la dinamica grupului. Obiectivele consilierii de grup vizeaz crearea unui mediu care s dezvolte participanilor capacitatea de a obine informaii si abiliti, de a-si forma atitudini constructive.

Scopurile consilierii au n vedere: - sprijinirea persoanei consiliate n dezvoltarea propriei individualiti - asistarea n procesul de autocunoastere, sprijin n procesul de cutareformare a identitii - dezvoltarea unei imagini de sine pozitive si autoacceptare - dezvoltarea abilitilor sociale, de interaciune cu ceilali - formarea abilitilor de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor -sprijinirea n formularea de scopuri specifice si msurabile care pot fi observate din punct de vedere comportamental Deoarece consilierea educaional este un proces complex, acest proces se va derula urmnd anumite etape si tehnici specifice n funcie de problema si personalitatea celui consiliat. 1. Etapa iniial n consiliere presupune stabilirea unei relaii efective ntre consilier si elev. Stabilirea acestei relaii este absolut necesar pentru a se produce schimbri pozitive. Numai acceptarea si ncrederea oferit de o astfel de relaie asigur acest lucru. Formularea scopurilor mpreun privind schimbri comportamentale, dezvoltarea abilitilor de luare a deciziei si eliminarea gndurilor negative este de asemenea un pas care trebuie realizat. n aceast etap este foarte important ca elevul s primeasc semnale c este acceptat asa cum este el, cu problemele pe care le are. Acest lucru este indispensabil pentru continuarea procesului de consiliere. Tot n aceast etap sumarizarea are un rol deosebit: mpreun se evideniaz elementele eseniale, rmn n centrul ateniei aspectele principale putndu-se ntrezri de acum anumite opiuni. 2. Etapa secundar n consiliere va progresa cu asistarea copilului pentru a-si dezvolta interesele sociale, de cooperare si comunicare cu ceilali. Se va pune accent pe ajutorul oferit copilului s se cunoasc si s se autoevalueze. Se va asigura atmosfera cald si empatia, fr s fie excluse interpretrile si confruntarea constructiv. n aceast etap se va putea utiliza ca tehnic de lucru informarea, acest lucru nsemnnd c foarte multe informaii vor fi dirijate de la consilier spre copil. Totodat utilizarea sugestiei poate fi de un real folos pentru elev. Se pot sugera eventuale opiuni care se vor aduga la cele deja identificate de copil si chiar modaliti, ci care pot fi luate n discuie. Tehnica adresrii ntrebrilor este util deoarece poate ajuta mult n modul de a vedea lucrurile si de a scoate n eviden anumite aspecte care altfel ar putea rmne n umbr . 3. Etapa final a consilierii va pune accentul pe dirijarea ateniei copilului spre acte si comportamente constructive. Vor fi nvate proceduri specifice, dezvoltate planuri de aciune ncepnd cu cele mai simple si pn la cele mai complexe n vederea adoptrii unui nou comportament. n aceast etap confruntarea va asigura sprijin acordat copiilor pentru asumarea propriei responsabiliti. ncurajarea este una din cele mai bune mijloace de a ajuta copilul s-si realizeze nevoile si s-si asimileze noi comportamente. Aria de consiliere educaional se desfsoar pe 3 compartimente: Consilierea elevilor n probleme legate de: autocunoastere, imaginea de sine, adaptare si integrare social, reusita scolar, crize de dezvoltare, situaii de criz, rezolvarea si depsirea unui conflict, nsusirea de tehnici de nvare eficiente, orientare a carierei. Consultaii cu profesorii n probleme legate de: cunoasterea elevilor, nelegerea problemelor elevilor, sprijin n dezvoltarea lor, asigurarea echilibrului ntre cerinele scolare si posibilitile

elevilor, n identificarea cauzelor inadaptrii scolare, optimizarea relaiei scoal-elev Consultaii cu prinii n probleme legate de : cunoastere a copiilor lor, nelegerea nevoilor si a comportamentului lor, identificarea factorilor de risc n integrarea familial, scolar, social, ameliorarea relaiei cu propriii copii, sprijinirea scolii n educaia copilului. Consilierea educaional este realizat de ctre specialisti formai n domeniul psihologiei, psihopedagogiei, pedagogiei sau sociologiei care si desfsoar activitatea la Centrul Judeean de Asisten Psihopedagogic si n Cabinetele scolare de asisten psihopedagogic. CAPITOLUL 2 PRINCIPII SI METODE DE CONSILIERE 2.1. PREGATIREA CONSILIERULUI Consilierea este un proces complex care nu poate fi realizat intuitiv sau dup simul comun. Consilierea ncorporeaz informaii si metode din mai multe discipline psihologice. Pregtirea consilierului presupune asadar asimilarea unor repere teoretice si aplicative din mai multe domenii domenii: psihologia dezvoltrii psihologia comportamentului psihologia personalitii psihologia sntii psihologia social teorii si tehnici de consiliere autocunoastere Consilierea implic dezvoltarea unor atitudini si abiliti fundamentale, fr de care procesul de consiliere nu poate duce la efectele conturate de nsesi obiectivele consilierii. 2.2. ATITUDINILE CONSILIERULUI Procesul de consiliere presupune o relaie special ntre consilier si elevi/tineri, relaie bazat pe responsabilitate, confidenialitate, ncredere si respect. Consilierul are obligaia de a proteja interesele elevului/elevilor. Orice proces de consiliere trebuie s nceap prin asumarea de ctre consilier a responsabilitii respectrii unui sistem de valori si coduri stabilite de asociaiile de specialitate. Sistemul de valori al consilierului se fundamenteaz pe filozofia psihologiei umaniste si a nvmntului centrat pe elev. Filozofia relaiei dintre consilier si cei consiliati se bazeaz pe dou asumpii fundamentale: 1.Toate persoanele sunt speciale si valoroase pentru c sunt unice. Consilier faciliteaz constientizarea de ctre elevi a conceptului de unicitate si de valoare necondiionat ale oricrei persoane. 2. Fiecare persoan este responsabil pentru propriile decizii. Persoanele si manifest unicitatea si valoarea prin deciziile pe care le iau. Unul din obiectivele consilierii este acela de ai nva pe elevi s ia decizii responsabile si s-si asume consecinele aciunilor lor. Consilieri au obligaia de a respecta confidenialitatea informaiilor primite n timpul orelor de consiliere. Dezvluirea informaiilor trebuie fcut numai cu acordul explicit al celor consiliati. Atitudinile fundamentale ale consilierului, n absena crora procesul de consiliere nu si atinge scopul formativ, sau chiar mai mult, poate avea consecine contrare, sunt redate n tabelul de mai jos.

Atitudinile consilierului Acceptarea necondiionat Empatia Congruena Colaborarea Gndirea pozitiv Responsabilitatea Respectul a. Acceptarea necondiionat Acceptarea este atitudinea care are la baz urmtoarele principii: fiina uman este valoroas si pozitiv prin esena sa, are capacitatea sau potenialul de a face alegeri responsabile, are dreptul s ia decizii asupra vieii personale si de a-si asuma propria via. Acceptarea este atitudinea de recunoastere a demnitii si valorii personale ale elevilor, cu punctele lor tari sau slabe, caliti sau defecte, atitudini pozitive sau negative, interese constructive sau sterile, gnduri, triri sau comportamente, fr a critica, judeca, controla si mai ales fr a condiiona aprecierea - Te voi aprecia, dac . Acceptarea necondiionat este premisa fundamental a procesului de dezvoltare personal si de optimizare a funcionrii persoanei. Valorizarea elevilor nu trebuie s fie condiionat de grupul social de apartenen, de ras, sex, religie, nivelul performanelor scolare, valori si atitudini personale, comportamente. Acceptarea necondiionat nu este echivalent cu aprobarea oricrei atitudini sau a oricrui comportament, cu neutralitatea sau ignorarea, cu simpatia si tolerana. Acceptarea unei persoane nu presupune nici aprobarea nici dezaprobarea a ceea ce spune sau simte persoana. Ea este acceptarea modului n care persoana simte sau crede n mod diferit de ceilali. Nu este indicat utilizarea evalurilor de genul: nu ar trebui s simi asa, bieii nu trebuie s plng, fetele nu se poart niciodat asa. Riscul aprobrii sau dezaprobrii este c elevul si percepe valoarea numai prin interpretrile si evalurile pe care le face consilierul n situaia de aprobare sau de dezaprobare a comportamentelor sale. Acceptarea nu nseamn s ai o atitudine de neutralitate sau indiferen fa de modul n care gndeste sau mai ales simte o persoan. Nu este nici o problem, las, nu te mai necji sunt forme verbale de minimalizare sau ignorare a tensiunilor elevului. Aceast atitudine are ca efect invalidarea modului n care fiecare persoan percepe diferit un eveniment sau o situaie. Acceptarea este o atitudine pozitiv, de nelegere a persoanei si nu una neutr. Neutralitatea duce la perceperea de ctre elev a indiferenei din partea consilierului. O alt interpretare eronat a acceptrii este simpatia. Simpatia este diferit de acceptare prin implicarea emoional mai intens din partea profesorului fa de un anumit elev. Simpatia poate conduce si la atitudini discriminative fa de ceilali elevi. Ea este mai degrab consecina sentimentelor pe care le simte consilierul fa de un elev (Apreciez elevii care au valori personale pe care eu le apreciez) si mai puin focalizarea pe sentimentele elevilor. Simpatia exprim o atitudine de prtinire. n consiliere conteaz mai puin percepiile si sentimentele celui care consiliaz, ct sentimentele celor consiliai. Tolerana este o alt dificultate n dezvoltarea acceptrii necondiionate A fi tolerant nseamn a accepta diferenele individuale. Tolerana nu trebuie s se manifeste doar la nivel

general si declarativ - sunt tolerant fa de o persoan cu o alt apartenen religioas, dar nu o neleg si nu o respect, sunt tolerant fa de bolnavii de SIDA, dar nu vreau s am de a face cu ei, sunt tolerant fa de persoanele cu o alt orientare sexual, dar eu cred totusi c ei sunt niste oameni bolnavi. Obstacole n dezvoltarea acceptrii necondiionate: lipsa informaiilor despre personalitatea copilului si adolescentului; probleme emoionale personale ale profesorului consilier; proiectarea propriilor valori, convingeri sau triri asupra elevilor; prejudeci sau informaii eronate, incomplete despre un subiect; confuzia dintre acceptare si aprobare, simpatie sau neutralitate; pierderea respectului fa de elevi; pierderea respectului fa de sine; identificarea elevului cu propriul copil, cu propria persoan sau cu alte persoane din viaa consilierului. Non-acceptarea nseamn: A da sfaturi, soluii: De ce nu faci asa A evalua, a nvinovi: Aici gresesti cu siguran A interpreta, a analiza: Ceea ce ai tu nevoie este A eticheta Esti prost pentru c ai fcut A comanda, a fi directiv: Trebuie s A fi de acord, a luda: Ai dreptate 100%. A moraliza: Trebuia s faci asta si asta A pune ntrebri de genul De ce ai fcut ? A simpatiza, a acorda suportul la modul general: Totul va fi bine A amenina, a avertiza: Dac se mai ntmpl s. A evita: Hai s uitm asta A condiiona: Te voi aprecia numai dac vei lua note mari. b. Empatia Empatia este abilitatea de a te transpune n locul unei alte persoane. Empatia nu este echivalent cu identificarea cu o alt persoan, situaie n care se preia modul ei de gndire, de relaionare atitudinal, emoional si comportamental. Empatia este abilitatea de a nelege modul n care gndeste, simte si se comport o alt persoan. Empatia este atitudinea de a fi cu persoana si nu ca persoana cealalt. Un indicator al empatiei este sentimentul celui consiliat c este neles si acceptat. Empatia nu trebuie confundat cu mila sau compasiunea fa de o alt persoan n dificultate. Nimnui nu i face plcere s fie comptimit, chiar dac sentimentul este sincer. Empatia nseamn a fi alturi de persoan, atitudine care faciliteaz exprimarea emoiilor, convingerilor, valorilor si mbunteste comunicarea dintre consilier si elev. Empatia se dezvolt prin nsusirea abilitilor de comunicare verbal si nonverbal, urmrind cteva sugestii: utilizarea foarte rar a ntrebrilor nchise care mpiedic comunicarea: ex. De ce ai fcut ?; utilizarea ntrebrilor deschise care faciliteaz comunicarea: Ai putea s-mi spui mai multe despre acel eveniment?;

ascultarea interlocutorul sau interlocutorilor; evitarea moralizrii interlocutorul: Nu este bine ce ai fcut; evitarea ntreruperilor n timpul conversaiei: Prerea mea este c; etichetarea este o barier n dezvoltarea unei relaii empatice, distorsioneaz nelegerea: Esti cam neserios/distrat/superficial.; evitarea feed-back-urilor negative: Rezultatul tu este nesatisfctor; utilizarea sugestiilor constructive: Data viitoare va fi mai bine dac vei face; evitarea criticii sarcastice: Esti ridicol.. Modaliti de mbuntire a comunicrii empatice: oferirea de rspunsuri scurte, clare si acurate; acordarea unui timp de gndire nainte de a da un rspuns; focalizarea pe mesajele transmise de elevi; utilizarea unei tonaliti potrivite a vocii; un ton plictisit sau dimpotriv, prea intens, comunic mesajul c este neimportant pentru tine sau iritant; evitarea n rspuns a cliseelor de genul Multora li se ntmpl s aib dificultatea asta.; prin aceast exprimare comunicm de fapt elevilor c preocuparea lor pentru problem nu este att de important; empatia nu este simpatie; ntr-o relaie de simpatie ne place persoana si avem tendina de a o favoriza, de a-i acorda o atenie sporit. c. Congruena Congruena se refer la concordana dintre comportamentul consilierului si convingerile, emoiile si valorile sale personale. Cu alte cuvinte, congruena defineste autenticitatea comportamentului persoanei. Este indicat s nu exprimm convingeri si idei n care nu credem cu adevrat. Decalajul dintre ceea ce simt sau gndesc se va transpune n maniera fals de exprimare sau de comportament, usor sesizabil de ceilali. Congruena este generat de acordul dintre convingere, trirea emoional si exprimarea verbal si nonverbal. Lipsa de autenticitate duce la pierderea relaiei de ncredere cu cei consiliati. d. Colaborarea Colaborarea este abilitatea consilierului de a implica persoana sau grupul de persoane (clasa de elevi) n deciziile de dezvoltare personal. Relaia este de respect si parteneriat, si nu de transmitere de informaii de la expert la novice. Rolul consilierului este s-l ajute pe elev s gseasc cele mai relevante informaii pentru ca acesta s poat lua decizii responsabile. Consilierul, de altfel ca si psihologul scolar, nu trebuie s se erijeze n persoane competente care ofer soluii de rezolvare pentru problemele elevilor. El este un catalizator si facilitator al procesului de dezvoltare personal a copilului si adolescentului, abilitnd astfel elevul s gseasc soluii proprii la problemele cu care se confrunt. e. Gndirea pozitiv Filosofia consilierii este definirea omului ca fiin pozitiv care poate fi ajutat s-si mbunteasc aspectele sale mai puin dezvoltate. Activitile de consiliere educaional trebuie s fie focalizate pe dezvoltarea imaginii si respectului de sine ale elevului, a responsabilitii personale. Dac viziunea noastr general asupra lumii nu are nota pozitiv dat de ncrederea n noi nsine si n oameni, nu este indicat s ne implicm n activitile de consiliere.

f. Responsabilitatea O atitudine de baz a consilierului este responsabilitatea ca efort conjugat si asumat pentru dezvoltare personal permanent. Teoretic, consilierul nu se poate implica n procesul consilierii dac nu si asum responsabilitatea atitudinilor si aciunilor sale. Responsabilitatea se traduce prin respectarea principiilor fundamentale ale consilierii, prin prevenirea utilizrii gresite a cunostinelor si metodelor de consiliere, prin evitarea oricrei aciuni care interfereaz cu starea de bine a celor consiliai. 2. 3. ABILITATILE CONSILIERULUI Pe tot parcursul procesului de consiliere sunt absolut necesare anumite abiliti fundamentale (capaciti) care permit desfsurarea cu succes a activitilor si duc la efectele pozitive scontate. Abilitile necesare consilierului pentru desfsurarea activitilor de consiliere sunt prezentate n tabelul de mai jos. Abilitile de baz n consiliere ascultarea activ observarea adresarea ntrebrilor oferirea de feed-back furnizarea de informaii parafrazarea sumarizarea reflectarea a. Ascultarea activ Ascultarea activ este abilitatea de baz n consiliere ce ofer suportul unei bune comunicri ntre consilier si elevi. Ascultarea activ este cea care ncurajeaz elevii s vorbeasc deschis si liber. Prin ascultare activ se comunic respect pentru ceea ce gndeste sau simte interlocutorul si se transmite mesajul nonverbal c este neles. Factori care susin procesul de ascultare activ: comunicarea nonverbal (tonul si intensitatea vocii, mimica, gestica) s fie adecvat coninutului si strii afective a interlocutorului; contact vizual cu interlocutorul, fr ns a-l fixa cu privirea; asigurai-v c ai neles corect ceea ce v-a comunicat interlocutorul prin formule de genul Ceea ce vrei tu s mi spui este c ; ascultai interlocutorul fr a fi preocupat de rspunsurile pe care dorii s le dai; putei apela la afirmaii de genul hmm, da, neleg; nu vorbii continuu, dai interlocutorului ocazia s vorbeasc si s pun ntrebri; ascultarea s fie autentic consilierul s fie sincer interesat de problema/subiectul abordat; ascultarea s nu fie evaluativ nu facei judeci de valoare n funcie de propriile atitudini si convingeri, n termeni de bine sau ru, acceptabil sau neacceptabil, potrivit sau nepotrivit, interesant sau neinteresant; nu filtrai informaiile n funcie de interesele si convingerile dvs. personale; nu utilizai etichete din dorina de a integra interlocutorul ntr-o categorie; ascultarea s nu se centreze numai pe mesajul verbal - cele mai multe informaii le

obinem din mesajele non-verbale pe care le transmite persoana: reacii vegetative (paloarea sau roseaa feei), tonul vocii, gestica etc. Deprinderi care trebuie evitate n procesul de ascultare activ: a fi neatent, a nu urmri ceea ce spune elevul; ascultarea de suprafa, superficial, cnd profesorul consilier pare doar c urmreste conversaia, fr s fie ns atent la ceea ce se spune; a asculta fr a nelege mesajul si a nu cere precizri suplimentare; a repeta n minte care va fi urmtoarea ntrebare; a ntrerupe elevul n mijlocul frazei; a asculta din conversaie doar ceea ce asteapt profesorul consilier s aud; a se simi ameninat, jignit pentru faptul c elevii au valori diferite de cele ale profesorului; a reaciona la subiectele care contravin opiniei proprii a profesorului. b. Observarea Abilitile de observare ii permit consilieruluio nelegere mai real a mesajului transmis, a strii afective a interlocutorului sau. Observarea are doi indicatori importani: comportamentul nonverbal (mimic, gestic, voce, modificri vegetative) si comportamentul verbal (coninutul mesajelor). Observarea discrepanei dintre cele dou componente ofer de multe ori informaii suplimentare despre persoana/situaia n cauz. Dificultile n procesul de observare apar atunci cnd se trece de la simpla observare a unor comportamente la interpretri personale ale acestora cu scopul de a face inferene asupra personalitii elevilor. Efectul acestei abordri gresite este pierderea relaiei de ncredere cu elevii si a autenticitii ei. Obiectivul sedintelor de consiliere nu este o ncercare din partea consilierului de a ncadra si eticheta elevii n categorii, ci de a le oferi cadrul n care ei s se cunoasc mai bine, s se dezvolte personal, s se respecte pe sine si s i respecte pe ceilali, s nvee s ia decizii responsabile. c. Adresarea ntrebrilor Interogarea este o metod invaziv si, ca urmare, trebuie utilizat cu precauie n cadrul sedintelor de consiliere. Consilierul adreseaz ntrebri elevului sau elevilor pentru a-i ajuta pe acestia n clarificarea sentimentelor, convingerilor, atitudinilor si valorilor personale. ntrebrile pot fi: ntrebri nchise, justificative, ipotetice si ntrebri deschise. ntrebrile nchise sunt acele ntrebri care genereaz rspunsuri n termeni de da sau nu. Aceste ntrebri duc de cele mai multe ori la ntreruperea comunicrii. Exist ns si circumstane n care putem utiliza aceste ntrebri pentru clarificarea unei informaii concrete. Avantajul major al acestor ntrebri este de a focaliza discuia si de a obine informaii exacte despre un anumit aspect. De exemplu: Locuiesti cu familia? sau Care este jucria ta preferat?. ntrebrile justificative (de ce) sunt ntrebri inutile n consiliere, pentru c ndeamn interlocutorul s identifice cauze sau motive si nu acesta este scopul consilierii. Acest tip de ntrebri sunt asociate cu sentimentul de vin. ntrebarea De ce ai fcut asa sau de ce ai luat decizia X? este asociat n mintea unui elev cu De ce ai fcut un lucru asa de prostesc?. ntrebrile de ce? i fac pe cei interogai s fie defensivi si s nu mai comunice; n situaiile n care suntem ntrebai de ce am reacionat asa ne simim obligai s gsim explicaii logice sau scuze pentru comportamentul nostru. n loc de a folosi ntrebarea de ce? se recomand

folosirea ntrebrilor deschise de genul Ai putea s-mi descrii situaia X ?. De cele mai multe ori e mult mai greu s afli de ce ai fcut un anumit lucru dect s rspunzi la ntrebarea Ce s-a ntmplat?. Aceast ntrebare se focalizeaz pe comportamentul prezent si permite elevului si consilierului s analizeze ceea ce se ntmpl n momentul de fa. ntrebrile ipotetice sunt utile pentru vizualizarea consecinelor pozitive sau negative ale unor aciuni si pentru luarea n considerare a unor alternative diferite de aciune (ex. n planificarea vieii si a carierei). ntrebri de genul Cum ai vrea s fii peste 5 ani?, Dac ai fi o floare, ce ai fi?, Dac clasa ta ar fi un instrument muzical, care ar fi acela? sunt utile n abordarea de nceput a unor teme ca stima de sine, conflictul, luarea deciziilor. Ele asigur elevilor o stare de confort prin abordarea ipotetic a problemei si nu prin focalizri specifice sau individuale. ntrebrile deschise sunt acele ntrebri care comunic interlocutorului c este ascultat si consilierul este interesat de informaiile pe care le aude. Aceste ntrebri l ajut pe interlocutor s-si exprime atitudinile, valorile, sentimentele si opiunile asupra unei probleme abordate. Prin urmare, este indicat s se utilizeze n cea mai mare msur ntrebrile deschise. ntrebrile deschise faciliteaz procesul de comunicare prin invitaia de a descriere situaia: Ai putea smi spui mai multe despre ?, Poi s descrii situaia X ?. Sugestii pentru folosirea corect a ntrebrilor adresate celor consiliati: Folosii ntrebri care nu conin fraze lungi. Folosii cuvintele pe care le prefer elevul. Nu repetai ntrebrile pe care copiii nu le-au neles pentru c pot induce sentimentul c au fcut o greseal; reformulai ntrebarea. Nu reacionai la fiecare rspuns cu o nou ntrebare. d. Oferirea de feed-back Oferirea unui feed-back eficient este o abilitate care susine comunicarea dintre profesor si elev. Recomandri pentru oferirea de feed-back eficient: - Feed-back-ul se va focaliza pe aspectele pozitive; el trebuie s fie constructiv si nu distructiv. Scopul este de a-l susine si ajuta pe elev si nu de a-l evalua sau judeca. - Feed-back-ul trebuie s fie specific si concret, focalizat pe un comportament specific si nu pe unul general. Exprimrile vagi sau referirile indirecte la comportamentul n general sau la persoan nu l ajut pe elev. - Feed-back-ul trebuie s fie descriptiv, si nu evaluativ sau critic. Se recomand evitarea cuvintelor bun sau ru si a cuvintelor care deriv din ele pentru c nu spun nimic de comportamentul specific pe care trebuie s si-l dezvolte. Feed-back-ul trebuie oferit pentru acele comportamente si atitudini care pot fi schimbate. - Feed-back-ul trebuie s ofere alternative comportamentale; dac se ofer feed-back pentru acele aspecte care nu pot fi schimbate, consecina imediat va fi o stare de conflict si tensiune emoional trite de elev. - Feed-back-ul trebuie oferit imediat pentru ntrirea comportamentului si nu dup o perioad de timp. - Feed-back-ul trebuie s se adrese comportamentului persoanei si nu persoanei n general. e. Furnizarea de informaii Consilier identific pe parcursul sedintelor de consiliere care sunt cunostinele, atitudinile

si abilitile pe care le au elevii. n funcie de acurateea informaiilor dobndite, consilierul ofer informaii noi, corecte adolescentului (de exemplu, informaii despre droguri, boli cu transmitere sexual). Informaiile trebuie transmise ntr-o manier care duce la nelegerea acestora. Atunci cnd se constat lacune informaionale este important pentru consilier s nu ofere un feed-back negativ elevilor n legtur cu aceste omisiuni sau distorsiuni, s nu critice persoana care le-a exprimat. Acest comportament ar duce automat la blocarea comunicrii si astfel consilierul nu mai are posibilitatea de a ncuraja atitudinea de curiozitate si nevoia de cunoastere din partea elevilor. Nu procesul de evaluare a cunostinelor este important n consiliere. Important este mai ales cadrul si maniera interactiv de a furniza informaiile necesare, astfel incat elevul s poat lua decizii responsabile legat de propria-i viata. Recomandri cu privire la furnizarea informaiilor de catre consilier: limbaj comun cu cel al elevului. informaii care sunt corecte. Explorai mpreun alternativele unei teme, fr a le oferi ca fiind singurele soluii pentru acea problem; elevul trebuie invatat s caute singur informaii si s le evalueze critic. Analizai si modificai mpreun cu elevii informaiile incorecte pe care acestia le dein, oferind argumente pe care le neleg si le accept. Oferii informaii suficiente pentru decizii responsabile. f. Parafrazarea Parafrazarea este abilitatea de reformulare a ceea ce ni se pare esenial n mesaj. Are ca obiectiv clarificarea aspectelor legate de subiectul sau tema n discuie. Parafrazarea se realizeaz prin utilizarea unor fraze care comunic elevilor c mesajul a fost neles: Ceea ce spui tu se refer la , Cu alte cuvinte . Parafrazarea permite totodat si consilierului s si clarifice dac a neles corect mesajul transmis de elevi. Este important ca el s nu utilizeze alte cuvinte sau informaii, pe care elevii nu le-au transmis n mesaj, pentru a nu da o interpretare personal a mesajului si pentru a nu influena direcia comunicrii. Recomandri pentru utilizarea parafrazrii de catre consilier: Evitai s definii problemele n locul elevilor. Nu judecai si nu minimalizai ceea ce v comunic elevii. Nu utilizai sarcasmul sau ironia n feed-back-ul pe care l oferii. Nu evaluai sau interpretai ceea ce au spus elevii. Fii sinceri si nu pretindei c ai neles ceva, dac de fapt nu ai neles sau nu suntei sigur c ceea ce ai neles este ceea ce vroiau elevii s v comunice. Utilizai si comportamentul nonverbal pentru a comunica acceptarea. g. Sumarizarea Sumarizarea este o modalitate de a concentra ntr-o manier organizat cele mai importante aspecte ale discursului interlocutorului. Scopurile sumarizrii sunt de a recapitula coninutul unui discurs sau de ncheiere a discuiei. Sumarizarea se utilizeaz si pentru stabilirea prioritilor si alternativelor de abordare a unei teme sau subiect sau pentru clarificarea perspectivelor elevilor asupra alternativelor de abordare a acelui subiect. Sumarizarea este util

si ca form de deschidere a unei noi etape a discuiei pe tema stabilit, reamintind astfel concluziile etapelor anterioare. Sumarizarea se realizeaz mpreun cu elevii si se clarific n aceast faz subiectele care necesit o abordare ulterioar si cele care au fost deja identificate si clarificate. h. Reflectarea Reflectarea este exprimarea nelegerii de ctre consilier att a coninutului informaional ct si a strii emoionale transmise de elev. Uneori este mai relevant reflectarea emoiilor dect a coninutului. Reflectarea d elevului sentimentul c este ascultat si c ceea ce exprim sau trieste este important. Scopul fundamental al reflectrii este mai ales cel de validare a tririlor emoionale ale elevilor. Scopurile reflectrii: s verifice nelegerea celor relatate de interlocutor; s i comunice interlocutorului nelegerea si acceptarea necondiionat; s stabileasc o relaie bazat pe ncredere. 2.4. PROIECTAREA ACTIVITILOR DE CONSILIERE Pentru dezvoltarea competenelor necesare consilierii, specialistul trebuie s cunoasc reperele proiectrii unor activiti de consiliere. Proiectarea este o metod de formulare mai exact si mai eficient a problemei care necesit a fi abordat n cadrul sedintelor de consiliere, ct si a abilitilor, atitudinilor sau cunostinelor ce urmeaz a fi dezvoltate la elevi. Proiectarea este baza planului de intervenie si se realizeaz pe o problem a clasei identificat de consilier si elevi, pentru care exist motivaia de diminuare, mbuntire sau dezvoltare din partea elevilor. De exemplu, se poate proiecta un modul de activiti care s vizeze abilitile de comunicare si rezolvare de conflicte pentru un grup de elevi. Activitile de consiliere educaional nu implic consilierea unui singur copil sau adolescent. Consilierea educaional se realizeaz ntotdeauna n grup. Etapele proiectrii 1. Definirea problemei. Presupune identificarea tipului de problema cu care se confrunta cel consiliat. Exemple de probleme: abiliti sociale sczute, strategii de nvare insuficient dezvoltate, dificulti de comunicare n situaii de conflict, stil de via nesntos. 2. Descrierea problemelor se realizeaz prin descrierea comportamental, cognitiv si emoional. Descrierea problemei se va baza pe caracteristici comportamentale, cognitive si emoionale mai prevalente si cu o frecven mai mare n grupul analizat. 3. Identificarea posibililor factori de formare si dezvoltare a problemei. De cele mai multe ori problemele au mai multe surse de formare - rareori un singur factor declanseaz un comportament neadecvat (de exemplu, n cazul fumatului la adolesceni pot interveni: reclama, presiunea grupului, nencrederea n sine, aderena la normele de grup etc.). Identificarea cauzelor care au condus la dezvoltarea unei probleme este un pas indispensabil n eliminarea ei. Factorii de formare a problemei trebuie s fie identificai de grupul care se confrunt cu acea problema si nu s i se impun un punct de vedere din afar asupra cauzelor problemei. 4. Identificarea factorilor de meninere si de activare a problemei. Factorii de meninere a problemei (exces/deficit comportamental) mpiedic formarea unor atitudini adecvate sau abiliti eficiente. De exemplu, utilizarea etichetelor si a criticii n comunicarea dintre elevi reduc posibilitatea de autocunoastere, ncredere n sine si exprimare asertiv.

5. Planul de intervenie este etapa cea mai important n proiectarea si desfsurarea procesului de consiliere. Planul cuprinde totalitatea modalitilor de realizare a obiectivelor de intervenie. Intervenia la sedinta de consiliere este numai de grup si se focalizeaz pe dezvoltarea unor abiliti comune unui grup de elevi. Etapele formulrii planului de intervenie sunt: a) formularea obiectivului de lung durat exemple: formarea unei stime de sine pozitive, dezvoltarea abilitilor de management al stresului, dezvoltarea abilitilor de pregtire pentru examene; b) formularea obiectivelor specifice se realizeaz n funcie de natura problemei si obiectivul de lung durat; obiectivele specifice trebuie formulate n funcie de componentele comportamentale, cognitive sau emoionale ale descrierii problemei; c) strategiile de intervenie sunt formulate pentru fiecare obiectiv specific n parte si sunt realizate prin mai multe activiti specifice. 6. Evaluarea interveniei vizeaz modificarea cunostinelor, atitudinilor si abilitilor. Se realizeaz prin: chestionare de cunostine, atitudini si abiliti, grile de observare comportamental (completat si realizat de profesor), grile de autoevaluare comportamental sau alte modaliti de evaluare (ex. realizarea de ctre elevi a unor activiti de voluntariat). 2.5. METODE DE LUCRU IN CONSILIERE Activitile de consiliere nu se preteaz la metodele de predare tradiionale. Activitile trebuie astfel realizate nct s i ajute pe elevi s neleag c o bun parte din responsabilitatea orelor de consiliere, respectiv a atingerii obiectivelor acelor ore, le aparine. Formarea unui sistem de valori, convingeri si atitudini sntoase nu poate fi realizat prin prelegeri. Clasica piramid a nvrii active ilustreaz cu claritate tipurile de metode care se impun a fi utilizate pentru activitile de consiliere. PIRAMIDA INVATARII ACTIVE 20% din ceea ce citim 30% din ceea ce auzim 40% din ceea ce vedem 50% din ceea ce spunem 60% din ceea ce facem 90% din ceea ce vedem, auzim, spunem si punem n practic NVM SI REACTUALIZM Metodele interactive de grup, de tipul nvare prin cooperare, nvare prin descoperire, problematizare, dezbatere, jocurile de rol sunt cele mai eficiente pentru atingerea obiectivelor activitilor de consiliere. Interaciunea consilier-elev si mai ales elevi-elevi reprezint principiul fundamental al oricrei metode de lucru n consiliere. Elevii trebuie s fie deprinsi s respecte regulile de comunicare si munc n grup. Reguli de comunicare si interaciune optima in consiliere: Fiecare opinie trebuie ascultat Nimeni nu este ntrerupt Toate ntrebrile au rostul lor Nimeni nu este ridiculizat Fiecare are dreptul s nu participe activ Nimeni nu este criticat si moralizat Fiecare are dreptul s fie ascultat Nimeni nu este blamat Nimeni nu este obligat s-si exprime punctul de vedere Nimeni nu este judecat si etichetat Nimeni nu monopolizeaz discuia

Consilierul, la rndul su, trebuie s fie sensibil la formele sale de comunicare si s le evite pe cele ineficiente (vezi tabelul de mai jos). Ci de comunicare neadecvate n consiliere (de evitat) VERBALE NON-VERBALE A da sfaturi A face moral A culpabiliza A comptimi A utiliza ntrebarea DE CE? A divaga de la subiect A fi sarcastic A fi ironic A avea o atitudine autoritar, de superioritate A nu privi interlocutorul n ochi A zmbi sarcastic sau batjocoritor A te ncrunta A csca n faa elevilor A folosi un ton ridicat A vorbi prea repede sau prea ncet A te uita frecvent la ceas A te uita pe geam, pe perei A gesticula exagerat Metodele si tehnicile de lucru cele mai eficace pentru activitile de consiliere sunt redate n tabelul de mai jos. Trebuie s reinem c nici o metod nu este perfect si infailibil. Important este adaptarea metodei sau tehnicii utilizate la obiectivele pe care le urmrim. Dac obiectivele activitii sunt neclare si confuze atunci nici metodele utilizate nu vor avea efectul dorit. Metode si tehnici de lucru eficiente n consiliere Brainstorming Dezbaterea n grupuri si perechi Problematizarea Jocul de rol Activiti structurate Activiti ludice de relaxare Exerciii de nvare Vizionare de filme si comentarea lor Punere n situaie Reflexia Argumentarea

Comentarea unor texte si imagini Completarea de fise de lucru si scale de autoevaluare Realizarea de colaje, postere, afise, desene Imaginarea de situaii Evaluarea unor situaii problematice Elaborarea de proiecte Elaborare de portofolii Studiu de caz Prelegerea Metode de facilitare a interaciunii si comunicrii dintre elevi Exerciiile facilitatoare, numite si exerciii de nclzire sunt utilizate n general la nceputul oricrei sedinte de consiliere. Aceste exerciii se folosesc n scopul realizrii unei atmosfere relaxante si dezinhibate, care s faciliteze abordarea unor teme mai complexe. Totodat ele ajut la spargerea barierelor n relaionarea interpersonal si n comunicare. Exemple de astfel de exercitii: Jocul cu portocala: toi elevii se aseaz n cerc. Se trece pentru nceput portocala sau mingea din mn n mn; ulterior portocala se trece de la elev la elev, prinznd-o cu ajutorul gtului. Simbolul: fiecare elev si scrie prenumele pe o bucat de hrtie si un semn caracteristic pentru el (un desen reprezentativ), si prinde hrtia n piept cu un ac de gmlie. Fiecare elev se prezint clasei, explicnd semnificaia simbolului ales. Ionel a spus s : un elev voluntar d comenzi celorlali elevi. Ei trebuie s rspund numai dac elevul conductor spune Ionel a spus s . ntre comenzile obisnuite (Ionel a spus s stai ntr-un picior!) voluntarul va spune si una sau dou comenzi neobisnuite, neacceptabile (Ionel a spus s-i dai o palm colegului.). Ghicirea unui cuvnt: un elev se gndeste la un cuvnt, iar colegii lui trebuie s-l identifice prin ntrebri nchise si deschise. Picasso: un voluntar deseneaz o figur abstract pe tabl. Fiecare elev trebuie s spun care este semnificaia figurii pentru el. ncrederea: fiecare elev si alege o pereche; una dintre persoane conduce perechea si cealalt se las condus timp de cteva minute prin clas. Persoana condus este legat la ochi cu o esarf. Dup o perioad de timp rolurile se schimb. Cutremurul: se d elevilor o problem la radio s-a anunat c va fi un cutremur puternic peste 10 minute. Fiecare persoan trebuie s si aleag maxim 5 lucruri de valoare pentru el/ea. Fiecare elev si prezint lista cu lucrurile alese. Oglinda: elevii formeaz perechi; n pereche unul dintre elevi se misc n timp ce cellalt are rolul de oglind, trebuie s fac exact ce face perechea lui. Bomboane: fiecare elev este rugat s ia bomboane dintr-un bol; dup ce elevii s-au servit cu bomboane fiecare trebuie s spun attea lucruri pozitive despre sine cte bomboane a luat. Surpriza: elevii sunt asezai ntr-un cerc si li se spune c ntr-o cutie este un lucru deosebit si special. Fiecare elev este invitat s vad acel lucru secret astfel nct el s se reflecte n oglinda care este asezat n cutie. Elevilor li se spune s nu spun colegilor care este lucrul special pe care l-au vzut n cutia magic.

Pantomima: se scriu pe cte o hrtie 4 roluri. Elevii sunt mprii n 6 grupe si li se ofer o hrtie cu un rol. Ei vor trebui s ncerce s exprime rolul prin limbajul nonverbal (fr cuvinte) pentru ca celelalte grupe s poat identifica despre ce rol este vorba. Rolurile trebuie s fie amuzante si complexe - de exemplu, Nu am ap cald de trei zile!. Zodiile: elevii sunt rugai s stea ntr-un cerc si s se aseze n ordinea lunii si zilei de nastere fr s comunice verbal, utiliznd numai limbajul nonverbal. Desenul: unui elev voluntar i se ofer o imagine cu o figur geometric. Ceilali elevi nu au vzut figura. Sarcina elevului voluntar este s descrie numai verbal figura, n timp ce ceilali elevi ncearc s o reproduc pe hrtia lor (ex. desenai n partea de sus a foii un ptrat; n colul din jos din partea dreapt desenai un dreptunghi etc.). Ceilali elevi nu au voie s pun ntrebri, doar s ncerce s redea prin desen ct mai exact figura descris. n final figurile desenate se compar cu figura iniial. Bariere n comunicare posibil blocaje in realizarea unei bune consilieri Respectarea eticii relaiilor familiale ar permite consolidarea competenelor parentale si ar asigura unitatea aciunilor educative. Nu putem aborda probleme de etic familial, dac nu analizm structurile de gndire distorsionat a adulilor, care se manifest n relaiile prini copii ca niste bariere de comunicare, pe care prinii deseori nici nu le observ. Literatura de specialitate si studiile empirice ne-au permis s evideniem urmtoarele bariere n comunicare: 1. Exagerare sau diminuare. Adulii exagereaz sau, dimpotriv, diminueaz importana unor fapte, lucruri, caliti ale copiilor. Deseori, prinii exagereaz greselile propriilor copii si realizrile, succesele altora. Tendina de a exagera este proprie, n special, mamelor, iar taii sunt deseori tentai s diminueze lucrurile. Aceast stare de lucruri se poate explica prin particularitile sferei afectiv-volitive si prin modelul comportamental achiziionat de fiecare dintre ei n propria lor familie. 2. Supergeneralizarea este tendina de a observa si de a evidenia o singur trstur negativ, ca una reprezentativ pentru ntreaga activitate a copilului, presupunndu-se in continuare eventualele domenii de insucces ale acestuia. 3. Gndirea de tipul totul sau nimic. Deseori prinii vd lucrurile doar n alb sau negru. Cnd copiii nu reusesc s-si ating scopurile integral, prinii snt tentai s califice aceasta drept un esec total. 4. Negarea pozitivului nseamn respingerea experienelor infantile pozitive, insistndu-se asupra faptului c ele nu conteaz, nu sunt serioase. Astfel se menine o convingere negativ vizavi de valoarea aciunilor copilului, fapt care contribuie la apariia frustrrilor si a nencrederii n forele proprii. 5. Desconsiderarea viziunii infantile reprezint tendina prinilor de a ignora sau a desconsidera opinia copilului. Acest tip de gndire distorsionat se observ mai frecvent n familiile unde predomin stilul autoritar n relaiile interpersonale. 6. Saltul direct spre concluzii presupune formularea unor interpretri negative pripite, chiar dac nu exist fapte sigure care ar susine convingtor concluzia respectiv. Aceast barier n comunicare se manifest si ca o eroare prin presupunere. De exemplu, uneori prinii, n baza unei presupuneri arbitrare, consider c evenimentele vor lua o anumit ntorstur negativ si triesc anticipat convingerea, precum c aceast predicie ar fi un fapt cert deja. Aceast situaie submineaz nelegerea reciproc dintre membrii familiei si creeaz nervozitate, tensiune si stri frustrante. 7. Filtrul mintal presupune selectarea unui singur detaliu, care deseori poate fi negativ, si insistarea exclusiv asupra acestuia, fapt care diminueaz reflectarea obiectiv si de

ansamblu a realitii. Cercetrile demonstreaz un lucru curios: prinii nu au elaborate anumite criterii de selectare a acestor detalii de conduit infantil, ele depinznd de cele mai multe ori de dispoziia prinilor, de influena altor persoane sau de poziia copilului ntre frai si n familie. 8. Raionamentul afectiv (emoional) presupune faptul c emoiile negative reflect n mod sigur lucrurile asa cum sunt: Dac simt asa, nseamn c este adevrat. 9. Afirmaiile categorice reprezint ncercarea prinilor de a se automotiva cu trebuie si nu trebuie sau de a motiva copiii n direcia respectiv, ca si cum ar organiza pedeapsa nainte ca acestia s fi ntreprins ceva. Cunoasterea si constientizarea structurilor de gndire distorsionat, privind comunicarea si exercitarea rolurilor parentale, reprezint un pas cert, real si eficient al adulilor n direcia dirijrii relaiilor prini copii si a profilaxiei conflictelor familiale. n acest scop le putem propune prinilor un joc intelectual, numit floarea conflictelor familiale, unde fiecare petal reprezint o structur de gndire distorsionat. nelegerea si constientizarea fiecrei structuri de acest tip presupune smulgerea, anularea petalei respective. Cum ar trebui sa comunicm? Priceperea de a comunica este deosebit de important pentru soluionarea problemelor de orice tip si este una dintre cele mai preioase deprinderi pe care omul le obine n via. Comunicarea poate fi definit ca o transmitere de informaie sau ca un schimb de informaie. Dar succesul oricrei comunicri este determinat, n primul rnd, de nelegerea reciproc. Dezacordurile si conflictele se amplific si se complic din cauza incapacitii noastre de a vedea lumea cu mintea si inima altor oameni. Dac nu exist nelegere reciproc, nu exist nici ncredere. Dar, dac posedm arta comunicrii, i putem nelege mai usor pe ali oameni, iar lor le este mai usor s ne neleag. De remarcat c adevrata comunicare presupune nu numai schimb de cuvinte, idei si informaii, dar si de sentimente, emoii, triri. Deci, ct de pricepui suntem n soluionarea problemelor si conflictelor aprute? Dorim s prevenim chiar de la nceput apariia lor? Varsta dezvoltrii intensive este adesea considerat furtunoas, din cauza conflictelor si ciocnirilor frecvente dintre prini si copii. Muli adolesceni consider c prinii lor snt prea severi" sau demodai", c ei ncearc s le dirijeze viaa, i ddcesc prea mult. Unii adolesceni cred c prinii sunt prea insisteni, alii consider c sunt lsai de ei n voia sorii. Este absolut firesc ca prinii s-si apere copiii pan ei vor deveni suficient de maturi ca s se descurce singuri. Dar copiii sunt prea grbii s devin independeni si s realizeze multe dintre cele pentru care nc nu sunt pregtii, dup prerea prinilor. Astfel, pot aprea conflictele ntre prini si copii. Si atunci copiii se simt ofensai pe nedrept, li se pare c nu sunt iubii. Dar prinii, de cele mai multe ori, nici nu bnuiesc c i-au ofensat, n alte cazuri prinii si iubesc copiii foarte mult, dar nu stiu cum s-si manifeste aceast dragoste sau sunt atat de ocupai, ncat nu au timp pentru ei. S examinm cteva metode de comunicare menite s faciliteze construirea relaiilor dintre oameni. 1. Transmiterea informaiei Comunicarea const n transmiterea informaiei (mesajului), atunci cnd ne expunem

gndurile, si receptarea informaiei, atunci cnd ascultm interlocutorul. Exist dou metode de transmitere a informaiei - mesaj-tu si mesaj-eu. Mesajele-tu conin revolta, amrciunea, aprarea, acuzarea; ele sunt orientate mpotriva altui om, n funcie de problema sau situaia concret. Cand se primesc mesaje-tu, comunicarea se ntrerupe si cearta poate ncepe usor. Dac oamenii simt primejdia atacului, de obicei, se apr, fie negand vina lor, fie discutand aprins. Primind un mesaj-tu de tipul: Din vina ta (voastr)" sau Nu poi s ai ncredere n tine (voi)", omul neag nvinuirea: Eu nu sunt de vin" sau Poi avea ncredere n mine". Omul poate reaciona prin propriul mesaj-tu: Nu este vina mea, tu esti de vin!" sau Eu nu port nici o vin, nu poi avea ncredere n tine!". Cum s transmitem mesaje-eu? Exist trei pasi consecutivi pentru transmiterea mesajului-eu. Nu ntotdeauna este necesar s folosim toate trei componente, dar este util s le cunoastem. Pasul ntai. La nceput descriem situaia sau comportamentul care a generat probleme. Vorbii concis si numai despre situaia sau comportamentul concret. Evitai nvinuirile si ntrebuinarea prenumelor de persoana a ll-a. Pasul al doilea. Descriem ce simim n situaia respectiv sau ca urmare a comportamentului respectiv. Pasul al treilea. Explicm de ce avem asemenea sentimente. Succesul nu poate fi garantat, dar conversand n modul recomandat, cu siguran, vei obine mai mult dect acceptnd forma a doua de conversaie. Are o deosebit importan si momentul transmiterii informaiei. Cum folosim noi limbajul mimicii si al gesturilor? S te ncordezi, s te ntorci cu spatele, s rotesti privirile, s ari cu degetul sau s ari pumnul - sunt exemple dintr-un limbaj foarte expresiv si neles de toi. Important este s nelegem cum influeneaz el asupra comunicrii noastre. Dar cum folosim tonul? Dac mesajul-eu, bine intenionat, este exprimat pe un ton acuzator, atunci, cu siguran, el va rmane fr rspuns. Mesajul-eu este mai bine s fie transmis cu voce linistit; aceasta acioneaz calmant asupra interlocutorului si ajut la clarificarea gandurilor. Uneori le transmitem celorlalti un mesaj-eu, iar ei ne rspund printr-un mesaj-tu. Noi cdem n capcan si ncepe obisnuitul schimb de replici, jonglarea cu mesaje-tu. Oricat de suprai am fi, trebuie s operm numai cu mesaje-eu. Priceperea de a asculta va facilita soluionarea problemei. 2. Receptarea informaiei Uneori adolescenii ignoreaz vorbele prinilor sau le dau de neles, n cadrul discuiei, c ei ascult din obligaie si nu au nevoie de moral. De fapt, majoritatea dintre noi posed de minune aceast art"; nu prezint nici o dificultate s-i dm de neles interlocutorului c vorbele lui nu merit nici o atenie. Si dimpotriv, atunci cnd ascultm interlocutorul cu atenie, i comunicm c el are dreptul s-si exprime sentimentele. Aceasta nu nseamn c trebuie s simulm c suntem de acord cu el; putem considera, de exemplu, c punctul de vedere al celorlalti este gresit. Dar, considernd c noi avem dreptul la propriile sentimente si la propria opinie, trebuie s fim de acord c si ceilalti au dreptul la propria opinie si la propriile sentimente. Dac vom avea fa de ceilalti o atitudine de nelegere si respect, relaiile noastre cu ei vor fi mai bune.

Asadar, ce nseamn s-i asculi cu atenie interlocutorul? Pasul ntai - ascultare pasiv: nu vorbim, nu ntrerupem, stm linistii, privim n ochii celorlalti si-i ascultm. Ascultarea pasiv nseamn o simpl manifestare de atenie. Pasul al doilea - ascultare activ. Afirmri prin cltinarea capului de tipul - Da" sau Chiar?". Astfel vom ncuraja partenerii de dialog, artand c i ascultm cu atenie. Folosind expresii simple de tipul Interesant!" sau N-as fi crezut niciodat!", ntrebri scurte de tipul Ce ai n vedere?", Si ce s-a ntamplat mai departe?", facilitm nelegerea reciproc. Pasul al treilea se numeste ascultare reflectat sau oglindit: reflectm tot ce ni se spune, ca o oglind.Aceasta nseamn c noi reflectm sentimentele expuse prin cuvinte. Perfecionarea deprinderilor de a comunica nu este un lucru usor, se cer eforturi, concentrare si respect fa de interlocutor. Dar, ameliorand relaiile, ne ameliorm viaa, precum si viaa altor oameni. Noi nvm arta comunicrii nu numai n discuiile cu prinii, dar si cu diferii oameni, n diverse situaii. Practicand si fiind persevereni, ne vom perfeciona deprinderile de comunicare si ele vor deveni treptat parte fireasc a vieii noastre. 3. Dificultile de nelegere Pubertatea marcheaz ncheierea copilriei propriu-zise si nceputul adolescenei, de aceea n tabloul ei psihologic ntalnim mbinri curioase ale unor particulariti ce in de mica scolaritate cu acelea ce caracterizeaz perioada adolescentin. Puberul este nc un copil, dar un copil care din cnd n cnd tinde s-si depseasc perioada copilriei si care, mai mult dect n oricare dintre perioadele precedente, prelungeste aceast copilrie spre viitor." (R Osterrieth) Desi activitatea dominant rmne tot nvtura, atitudinea lui fa de aceasta se modific, devenind mai constient, ampl, difereniat. Viaa familial si scolar a puberului este completat de viaa lui social, manifestat prin intermediul implementrii sale n grupul de similitudine (de egali) si a contactului mai direct cu lumea adulilor. Puberul are nevoie de independen, de relaii n grup, el nsuseste deprinderile de comunicare pe baza normelor de conduit moral-etic. Desi ncepe a se detasa de familie, puberul mai simte acut nevoia de afeciune, ocrotire si atenie din partea prinilor. Particularitatea nou a acestei varste o constituie tendina spre maturitate, formarea constiinei morale, nceputul autoaprecierii si autodeterminrii. Considerm drept particularitate deosebit a puberului nevoia de mplinire, care se manifest n asteptarea unui lucru ce pan acum nu a avut loc. Puberul asteapt s creasc mai repede mare, s devin cineva, s devin o personalitate. Aceasta genereaz nencrederea, insatisfacia, oscilaiile ntre impulsivitate si contradicia intern. Cu toate acestea, puberul dispune de un instrument psihic, deosebit de important, care l va ajuta s-si satisfac necesitatea de mplinire - eu"-l propriu, ce a devenit un factor raional, deoarece i ofer copilului for de a-si stpni emoiile si aciunile. Dezvoltarea accentuat a gandirii si a tuturor proceselor psihice cognitive l fac pe puber mai inteligent, evideniindu-i tendina de a comenta si interpreta cele observate, de a crea ceva nou n raport cu propriile triri si experiena de via. La varsta aceasta capt un coninut nou si relaiile dintre sexe, fiind legate de maturizarea sexual. La prima vedere relaiile dintre biei si fete rmn nc reci, de ignorare reciproc, ns o analiz mai detaliat a conduitei puberilor demonstreaz apariia interesului fa de sexul opus, ceea ce se manifest printr-o grij deosebit pentru exteriorul su, inuta vestimentar, maniere etc.

Toate particularitile enumerate denot importana pe care l are respectul din partea adulilor fa de personalitatea puberului, nelegerea si stimularea autocunoasterii si autodeterminrii lui. Adolescena reprezint o perioad deosebit n viaa omului, cu o dinamic excepional n timp, n procesul creia apar formaiuni noi ca: interesele si idealurile morale, convingerile si concepia despre lume, constiina de sine; se constituie autodeterminarea profesional si social.. Un rol deosebit i revine familiei n cadrul socializrii secundare, care are loc la vrsta adolescenei. Ea reprezint condiia definitivrii procesului de formare a identitii. Erick Erickson (1988) a caracterizat adolescena ca o perioad critic n ndelungatul proces de formare a identitii. Dificultatea pe care o ntmpin adolescenii atunci cnd ncearc s pun bazele identitii personale este desemnat prin noiunea de criz de identitate, finalizarea acesteia manifestndu-se prin atingerea identitii sau printr-o stare de confunzie a rolului. Criza de identitate, caracterizat ca o cutare de ctre adolescent a rspunsului la ntrebarea Cine snt eu?, surprinde momente dificile inunivoce, dihotomice: capacitatea de rezolvare autonom a situaiilor de via sau luarea de decizii necorespunztoare; proiectarea reusit de perspective sau adoptarea de planuri ulterior abandonate; autoaprecierea adecvat a potenialului individual sau incapacitatea de evaluare corect a valorii personale. Este etapa n care adolescentul se autodefineste ca elev, fiu sau fiic, prieten sau om, si stabileste cadrul de aptitudini si potenialul de dezvoltare ulterioar. Conceptul de identitate, precum si nsusi fenomenul, nu poate fi observat cu usurin, cu att mai mult comportnd influenele mediului, n primul rnd al celui familial. Dup cum menioneaz P. Ilu identitatea se prezint ca un subsistem uman responsabil de orientarea aciunilor noastre complexe si de evaluarea integralitii persoanei n lume n general si n cea social, n special (2001, p. 36). Geneza acestui subsistem se orienteaz pe trei coordonate principale: 1. de la biologic-inconstient la reflexiv-intenional; 2. de la comportamente ce stau sub incidena direct si imediat a recompensei si pedepsei la morala autonom bazat pe principii axiologice; 3. de la feedbackul relaiilor interpersonale la factori macrosociali n ultimul timp tot mai mult de natur globalplanetar care au determinaii profunde asupra gndurilor si conduitelor noastre cotidiene si prin urmare asupra proceselor de identificare si de reconstrucie a sinelui (P. Ilu, p. 37). Astfel se formeaz o ntreag gam de opinii despre sine care vin din autoobservri si din receptri ale informaiei livrate din afar. Nu toi adolescenii ating cu succes un sens al identitii. n opinia lui Erickson, cei care esueaz n rezolvarea situaiilor dihotomice, parcurg acest stadiu de dezvoltare a personalitii ineficient, meninnd o stare predominant de confuzie a rolului sau de confuzie a identitii. Conceptul de sine este neclar, persoana nu cunoaste pe deplin locul si rostul ce si-l doreste n prezent si pentru viitor. Desi se constat o posibil rezolvare ulterioar a strii de confuzie de identitate, se accentueaz dificultatea acestei sarcini pentru persoan. Adolescentul care prseste respectivul stadiu cu un sens predominant al confuziei rolului va fi mai puin eficient, ineficiena manifestndu-se n ntrebri asupra autodefinirii. n concluzie, adolescena este o rscruce, dar ea nu desparte drumurile, ci le uneste (J.E.Marcia, 1966). Adolescenii, n mod normal, se caracterizeaz prin detasarea treptat de prini si atasarea la

grupul de prieteni, de semeni. Pentru a-si dezvolta sentimentul responsabilitii, a se simi siguri, a judeca corect, acestia au nevoie de independen. Concomitent, ei manifest atasament fa de prini, de la care nva arta comunicrii interpersonale si a rezolvrii situaiei de apartenen, autonomia. Anume prinii le pot oferi susinere n formarea identitii, pe msur ce acestia se adapteaz social n afara familiei. Independena, autonomia si identitatea se manifest indisolubil de atasamentul de familie. n cazul carenelor familiale (afective, educaionale, materiale sau de alt natur), adolescenii se detaseaz emoional de familie, devenind vulnerabili. S-a constatat n nenumrate cercetri c cei care snt mai apropiai de familiile lor dau dovad de mai mult ncredere n sine, de capacitatea de rezolvri autonome, de solitudine creativ, de rnd cu abiliti sociale de comunicare si interrelaionare eficient. Revenind la problema n discuie efectele lipsei unuia sau a ambilor prini la procesul de formare a identitii n adolescen menionm rolul distinct al mamei si tatlui, rol definit sociocultural n coresponden cu trebuinele umane. nelepciunea popular zice c, la nceput, Dumnezeu n-a putut fi ntotdeauna peste tot, si atunci a creat mama. Mama si femeia urmeaz s posede cele mai diverse caliti, precum altruismul, cldura, nelegerea, de rnd cu cele conferite de etapa contemporan activismul, angajarea social. n viaa adolescentului, mama este sursa experienelor de comunicare, modelul relaionrii interpersonale, sprijinul n formarea aptitudinii de a menine autonomie n concordan cu o doz sntoas de conformism social; ofer suport afectiv, desi rolul ei n organizarea existenei materiale a copilului nu poate fi neglijat. Dezvoltarea social a adolescentului beneficiaz mult de un tat accesibil, atent si de ndejde, care-i insufl un sentiment de ncredere si siguran. Importana tatlui se manifest n suport fizic si financiar, completat de sentimentul de grij si afectivitate. n familiile n care tatl este prezent si responsabil, copiii se simt mai siguri si mai veseli, au mai puine conflicte cu adulii si semenii. Taii cu un potenial educaional relevant fixeaz limite rezonabile si insist asupra respectrii lor, ncurajeaz stabilitatea emoional si moral, n momente dificile ofer trie si statornicie familiei. Ei ndrum copiii s studieze materii mai grele si le cultiv primele abiliti tehnice. De la tat adolescentul nva s fie sensibil la nevoile altora, s fie tandru cu sexul opus. Drept concluzie se impune urmtoarea afirmaie: adolescenii vor parcurge favorabil etapa crizei de identitate, depsind confuzia de rol, ntr-o familie fericit, cu doi prini implicai n educaie. Din pcate, etapa contemporan este marcat de fenomenul neangajrii n educaie a unuia sau chiar a

ambilor prini, cauzat si manifestat n mod diferit, dar, n mare parte, condiionat de migraia de munc. Desigur, muli adolesceni se adapteaz cu succes situaiei, moment care nicidecum nu ilustreaz invulnerabilitatea lor. Ei snt puternici, dar nu invulnerabili. Lipsa prinilor le provoac stri emoionale dificile, ndeprtarea si refugiul n relaia cu prietenii, profesorii, preocupri pentru anumite domenii. Alii se apropie mult de printele rmas, pe care l trateaz drept egal sau confident. ns nu toi adolescenii se adapteaz la lipsa prinilor. Observaia denot predominana unor reacii emoionale diferite la fete si biei. Fetele, de regul, si interiorizeaz reaciile, devenind triste, extrem de grijulii (inclusiv fa de membrii familiei), tentate s caute atenie si susinere afectiv din partea altor oameni. innd cont de perioada adolescenei si interesele pentru viaa sexual, aceste stri pot fi cauza unor relaii sexuale precoce. Bieii se manifest mai deschis si devin agresivi, furiosi si neasculttori emoii care pot condiiona comportament delincvent. Se remarc rolul relaiilor cu prinii. n majoritatea cazurilor se nregistreaza un stil educaional defectuos: matern predominant hipertutel si patern absen sau caren educaional. Consecinele distorsiunilor de structur si de funcionalitate ale familiei se rsfrng si asupra condiiei psihice a adolescenilor, care are, de rnd cu famlia, un rol hotrtor pentru comportament si determinarea devianei comportamentale. RELAIILE DINTRE ADOLESCENI SI PRINI. Un set de recomandri ale consilieruluiorientat spre optimizarea relaiilor adolesceniprini 1. Intercomunicarea va fi mai eficient dac adultul va ocupa poziia alturi de adolescent". 2. Relaiile de colaborare trebuie s predomine n familie, deoarece ele nlesnesc formarea sistemului de reprezentri si comportamentul sociocentric al prinilor si al adolescenilor. E necesar s aplicm consecvent n activitatea si viaa familiei formulele de tipul: Noi facem", Noi decidem", Noi dorim", Noi asteptm", Noi realizm", Noi credem", Noi tindem", Noi continum", Noi ambii nu avem dreptate", Noi planificm" etc. 3. n intensificarea autocontrolului si combaterea ferm a emoiilor si sentimentelor astenice cu caracter distructiv (n primul rnd, eliminarea sau transformarea celor mai periculoase emoii: invidia, rzbunarea si gelozia) s-au dovedit a fi eficiente urmtoarele remedii: a) afirmaiile pozitive (autosugestiile) de tipul: Eu snt bun, calm, obiectiv", Eu m respect, fiindc nu doresc s fac nimnui nici un ru", Eu vreau ca toi s fie fericii", Eu snt mrinimos", Eu snt atent", Eu snt n stare s fac multe lucruri bune", Consider rzbunarea drept act impulsiv, negndit si nu rspund la el", Nu snt gelos(-oas), deoarece prietenul meu este generos, nelept si confirm aceasta numai prin fapte frumoase" etc.; b) dezvoltarea capacitii de control si autocontrol prin nsusirea exerciiului stop-aciune", ce const n stoparea mintal" a lanului de evenimente, aciuni n corelaie cu sine, estimarea lor minuioas prin intermediul autochestionrii (adic ne punem singuri un sir de ntrebri) de tipul: Ce faci?", Cum faci?", De ce?", Faci bine?", Esti satisfcut?", Cum reacioneaz cei din jurul tu?", Nu i-e rusine pentru vorbele sau faptele tale?", "Cum ar proceda o alt persoan n locul tu?", Ce simte partenerul? etc.;

c) formarea capacitii de a te privi de la o parte, cu ochi strini", n scopul autodeterminrii n aciuni si comportament. 4. nsusirea cilor psihofiziologice de canalizare a strii de tensionare afectiv prin intermediul culturii fizice (antrenamentului fizic): alergri usoare, plimbri, jocuri n grup sau n perechi: ping-pong, fotbal, volei etc. Este necesar s stim c miscarea, activitatea fizic nu numai c este fundamentul sntii somatice, ci si contribuie la relaxarea emoional. Sub influena exerciiilor fizice si miscrii active se produce n creier o anumit cantitate de substan ce acioneaz asupra tonusului vital, fcndu-ne calmi, vioi, energici, rezisteni, si, prin urmare, canalizndu-ne iritarea. Totodat, trebuie s reinem c iritarea nu poate fi depsit doar prin intermediul autoreglrii fiziologice, cum cred acei care si concentreaz forele asupra perfecionrii fizice. 5. Cultivarea sentimentului de empatie, orientat spre formarea unui climat familial cordial, binevoitor si stabil. 6. Studierea literaturii de specialitate pentru acumularea cunostinelor respective. 7. Organizarea raional si interesant a vieii de familie, ce include urmtoarele exigene (foarte concis): stima si ajutorul reciproc; repartizarea obligaiunilor (innd cont de starea sntii, vrst, gen, ocupaii, interese si aspiraii ale membrilor familiei); organizarea srbtorilor, cltoriilor cu familia (n snul naturii, la teatru, expoziii etc.). relaxarea emoional prin intermediul exteriorizrii emoiilor si sentimentelor stenice (zmbet, bucurie, umor, veselie etc.) n baza procedeelor cunoscute: glume, bancuri, scamatorii (uneori), diminuri sau exagerri intenionate; formarea atitudinii pozitive fa de via. 8. Diferenierea situaiei de conflict, ce const n necoordonarea sau necoincidena intereselor, de conflictul propriu-zis, care conine reprosuri, ofense, ceart etc. 9. Cunoasterea si constientizarea structurii si mecanismului de declansare a conflictelor. 10. De reinut c iniiatorul concilierii este persoana care posed brbie si curaj si acela la care sistemul reprezentri sociocentrice deja funcioneaz, exteriorizndu-se ntr-un comportament sociocentric, constructiv, socio-afectiv. 11. Dezvai-v s cutai" vinovatul n situaiile dificile, de intercomunicare si n alte aciuni si evenimente familiale. 12. Concilierea poate avea loc pe dou ci: a) direct - presupune o discuie deschis, sincer; b) indirect - prin utilizarea diverselor pretexte (ntrebri cu caracter practic, invitaie). 13. De reinut c egalitatea n familie este ntotdeauna relativ, deoarece omul este o fiin biopsihosocial, cu particulariti respective, care-i centreaz funciile si activitatea. Cminul familial si colaborarea adevrat se poate realiza numai datorit eforturilor tuturor membrilor familiei. 14. Evitarea diferitelor structuri de gndire distorsionat, privitoare la exercitarea rolului de printe de tipul: totul sau nimic", cnd lucrurile sunt vzute n categoria alb-negru". Dac scopul aciunii nu este atins n totalitate, exist tendina de a considera aciunea unui esec total. 15. Evitarea generalizrilor exagerate: tendina de a vedea un singur eveniment negativ ca fiind reprezentativ pentru ntreg comportamentul individului. 16. Accentuarea elementelor pozitive, evitnd subestimarea individului si a

comportamentului acestuia. 17. Evitarea salturilor" directe spre concluzii, evitarea interpretrilor negative, chiar dac nu exist fapte sigure care s susin convingtor o anumit concluzie sau decizie. 18. Evitarea etichetrii si etichetrii eronate, care este o form extrem de generalizri exagerate. n locul explicaiei propriei erori se ataseaz o etichet negativa de tipul: Snt un ratat", Snt un fricos", Snt un nvins" etc. 19. Este necesar ca si prinii, si adolescenii s reina: comportamentul este orientat spre un scop, este motivat si trebuie s fie neles n contextul su social; apartenena la grupurile sociale este o necesitate a individului, att a adolescenilor, ct si a prinilor, care trebuie s fie respectat; adolescenii si dezvolt un plan al vieii care ghideaz deciziile lor comportamentale si care deseori nu corespunde cu viziunea prinilor. 20. De reinut: comportamentul negativ si conflictele pot fi manipulate mai eficient discutnd problema, ceea ce presupune familiarizarea adolescenilor si prinilor cu un ansamblu de cunostine ce vizeaz cultura intercomunicrii. Analiza relaiilor adolesceni-prini au permis depistarea a trei aspecte importante ce trebuie reinute: a) att prinii, ct si adolescenii nu posed cultura discuiei si nu delimiteaz hotarul dintre discuie si ceart; b) fiecare parte se consider nevinovat n declansarea conflictului; c) la baza conflictelor familiale se observ unul si acelasi mecanism, pe care l-am numit generalizarea si reactualizarea trecutului, care nu este constientizat la timp de ambele pri. Primul aspect ne oblig s difereniem discuia de ceart. Discuia este un schimb reciproc constructiv de informaii, impresii, opinii, aprecieri critice, propuneri orientate spre realizarea unui scop. Deci, discuia vizeaz procedeele de atingere a unui scop comun pentru prini si adolesceni, constituind un detaliu al intercomunicrii. Este o modalitate eficient de a influena gndurile, atitudinile si conduita partenerilor. Cearta constituie o ciocnire a scopurilor, intereselor, valorilor si calitilor unor persoane. Discuia evit aprecierile negative, pe cnd cearta presupune acuzarea, desconsiderarea si chiar njosirea persoanei. Cultivarea abilitilor si deprinderilor de comunicare ncepe n familie. Analiza unor discuii nregistrate ne demonstreaz c schimbul reciproc de opinii si convingeri se desfsoar ntr-o form amabil, chiar si n cazul prezenei controverselor. Cearta denot o contestare a motivelor, scopurilor, valorilor partenerului, n situaiile tensionate, nsoite de izbucniri ale emoiilor egocentrice, oamenii si concentreaz atenia asupra lor, uitnd de partener. Nici prinii si nici adolescenii, n astfel de situaii, nu fac excepii. n situaiile conflictuale ambele pri se gndesc numai la sine, in cont doar de propriile dificulti, nu iau n seam starea si emoiile partenerului. Adulii (pedagogii si prinii) trebuie s in minte c forma, stilul si coninutul raporturilor familiale determin formarea unor trsturi de caracter la copii. Cercetrile efectuate, sinteza observaiilor permite s menionm c att prinii, ct si adolescenii percep acut necesitatea de a cunoaste arta comunicrii, de a se antrena n dialoguri si discuii. Ambele pri neleg c:

- capacitatea de a se menine n limitele discuiei nu poate substitui structura complex a culturii comunicrii si c adevrata art psihologic a intercomunicrii presupune susinerea partenerului n vederea respectrii acestor limite; - spiritul de observaie, atenia, reinerea si tactul reprezint calitile umane ce determin eficiena si controlul comunicrii, constituind si baza psihoprofilaxiei conflictelor; - este necesar de constientizat mecanismul conflictului n scopul dirijrii lui (evitrii, soluionrii si transformrii caracterului distructiv al acestuia n unul constructiv); - simetria relaiilor interpersonale diminueaz simitor capacitatea partenerilor de a asculta, de a se auzi si de a se nelege reciproc; - procedeul cedrilor se bazeaz pe un sistem de imagini monocentrice si nu duce la rezultate stabile, fiindc partea care cedeaz consider c a fcut totul pentru a evita conflictul si nu nva a nelege partenerul, iar partea care se foloseste de cedare se obisnuieste a ine cont numai de emoiile si sentimentele proprii; - relaiile afective, mecanismul si scenariul situaiilor conflictuale se repet si se consolideaz pe parcursul anilor. Asadar, prinii si adolescenii obin rezultate pozitive n cultura comunicrii numai dac neleg si constientizeaz necesitatea de a refuza elementele, mecanismul si scenariul conflictelor, de a cunoaste si a practica un nou Asadar, prinii si adolescenii obin rezultate pozitive n cultura comunicrii numai dac neleg si constientizeaz necesitatea de a refuza elementele, mecanismul si scenariul conflictelor, de a cunoaste si a practica un nou stil de comunicare, bazat pe stim reciproc si empatie. CAPITOLUL 3 CONSILIEREA SI ORIENTAREA PROFESIONAL Opiunea unui tnr pentru o anumit carier, realizata fr nici un sprijin extern, este un proces dificil, adesea asociat cu alegeri gresite, ezitri, abandon, amnare, toate acestea cu un serios impact asupra viitorului su profesional. Muli dintre noi avem cunostine sau prieteni care au renunat la o anumit facultate si au nceput alta, pe motiv c nu este ceea ce si doresc. Acesta este cazul fericit. Cazul nefericit este atunci cnd persoana (tanarul) rmne n acea facultate (la insistenele prinilor sau pur si simplu din comoditate, din obisnuinta) si se pregteste pentru o meserie pe care nu o doreste sau poate chiar o urste. Fiecare ne alegem viitoarea meserie n funcie de anumite criterii. Astfel exista in general mai multe tipuri de alegeri din partea tinerilor: -social orientate: prestigiu, succes, poziie - altruiste: sprijinirea familiei, a categoriiilor defavorizate - egoiste: confortul personal, cstigul material, munc usoar si fr responsabiliti - frustrante: alegerea unui traseu profesional opus dorinei celor cu care intrm n conflict - conformiste: acceptarea soluiei gsite de altcineva si plierea aspiraiilor n nacest sens - narcisiste: motivate prin plcerea n sine, riscul pe care l implic, satisfacia furnizat. Cum n Romnia cele mai multe scoli nu au consilieri profesionali, consilierea tinerilor cu privire la carier revine familiei. Ponderea influenei prinilor asupra copiilor n alegerea unei cariere este, de multe ori, decisiv. Modelele comportamentale ce in de munc si sunt vehiculate n familie (de apreciere sau, dimpotriv, de depreciere a anumitor profesii) vor fi preluate si de copii, contribuind treptat la conturarea alegerilor. Din motive lesne de neles, muli prini si

supraapreciaz copii (lucru bun pn la un anumit punct) si le impun trasee educaionale si filiere profesionale la care acestia nu ader cu convingere sau pentru realizarea crora vor face fa cu greu, n mod penibil, cu esecuri repetate sau rezultate mediocre, fapt ce se va rsfrnge si asupra satisfaciei sau reusitei lor n munc. Prinii transfer adesea copiilor nemulumirile lor profesionale, stereotipurile cu privire la munc (grea, bnoas, sigur, de prestigiu, etc) sau propriile aspiraii nerealizate, faptul avnd efecte nefavorabile n alegerea si realizarea carierei acestora. Ponderea n care copiii in seama de dorina prinilor cu privire la filiera scolar de urmat si profesia viitoare scade pe msur ce acestia sunt inclusi n niveluri mai nalte de scolarizare (liceu, facultate). Toi cei abia iesii de pe bncile liceului si-au pus, la un moment dat ntrebri cu privire la care profesie ar fi cea mai potrivit pentru ei. n general, criteriile pe care le au n vedere prinii n influenarea alegerii scolarprofesionale a copiilor se refer la: - sigurana si viitorul profesiei pe piaa forei de munc - durata studiilor pentru a atinge un astfel de obiectiv (timp n care tnrul este dependent material de familie) - costurile financiare (taxe ale educaiei) - avantajele materiale neasteptate - poziia social conferit de profesiei - potenialele riscuri ale muncii Categoriile de argumente folosite de familie sunt, cel mai adesea, diferite de cele ale specialistilor n consilierea si orientarea profesional, acestea fiind de natur economic, afectiv, de conservare a tradiiilor, de poziie social. Iat ce sfaturi le d Mihai Jigu (Consilierea Carierei), prinilor n vederea sprijinirii tinerilor/copiilor lor: - tnrul trebuie tratat cu seriozitate si respect, ascultat si ncurajat s-si asume responsabiliti; - prinii trebuie s se asigure c vor s-l sprijine n a lua o decizie bun si nu s-si impun punctul de vedere sau profesia lor ca model, pentru a-si compensa propriile nereusite sau pentru a-si realiza propriile aspiraii; - s stea de vorb cu copii pe tema carierei, s le asculte cu rbdare temerile, ezitrile, punctul de vedere; - s stea de vorb cu profesorii; - s se informeze, mpreun cu copii, despre ofertele de educare/angajare; - s le pun la dispoziie si s-i ncurajeze s citeasc ziare si reviste de specialitate pe piaa muncii, care conin anunuri de angajare si prezentri de companii; - s le atrag atenia supra coninutului unui anumit anun care nu este serios (cum ar fi cele care conin promisiuni exagerate si aluzii transparente la alte activiti sau obligaii); - la nceput, lista opiunilor profesionale ale tinerilor este mai larg; ei trebuie ajutai treptat s-si contureze interesele cu privire la carier, prin luarea n considerare a tot mai multe criterii, condiii sau restricii impuse de ralitate si astfel, s se focalizeze pe un numr mai mic de alternative; - nu trebuie inoculate, n mintea tinerilor, idei preconcepute si stereotipuri cu privire la

anumite profesii; - tinerii trebuie prevenii c este o realitate a pieei muncii schimbarea profesiei, a locului de munc, concedierea si somajul, nvtarea continu sau reorientarea profesional; - pentru c unii tineri au tendina de a se limita la niveluri de studii mai reduse sau prsesc un anumit tip de educaie nainte de ncheierea oficial a duratei acestuia si fr a se nscrie la o alt form de educaie, ei trebuie avertizai asupra faptului c gama ofertei de locuri de munc si salarizarea sunt n legtur direct cu nivelul de studii finalizate; - este extrem de util cultivarea permanent a ncrederii n sine, n forele proprii, n capacitatea de a realiza ceva, fr a exagera si fr a valoriza la modul absolut; - tinerii trebuie ajutai s nu se descurajeze dac, dup ce au mers la mai muli angajatori, si dup luni de ctare, nu si-au gsit nc un loc de munc. Cautarea unui loc de munc poate fi foarte frustrant, de aceea se recomand apelarea la ajutorul unor specialisti n recrutare; - tinerii nu trebuie mpiedicai, ci dimpotriv, s se angajeze pentru o lun sau dou pe perioada verii; - tinerii trebuie informai asupra drepturilor ce le revin odat angajai, salarii, carte de munc, concedii de odihn si medicale, asigurri, protecia muncii. n majoritatea siuaiilor, familia este asadar reperul major n conturarea opiunilor pentru o anumit carier a tinerilor si de aceea parintii nu trebuie sa uite locul pe care-l ocupa in viata copiilor lor. Relatia dintre disciplinele scolare si alegerea profesiei Exist o stns legtur ntre disciplinele scolare si profesia pe care un tnr o urmeaz sau o va alege pentru viitor. Spre exemplu, dac un elev are rezultate bune la: - limba romn/limbi strine, acesta ar putea deveni: profesor de limba romn sau de limbi strine, cercettor n lingvistic, bibliotecar, lucrtor n publicitate, nvtor, educator, ghid, translator, actor, diplomat, jurnalist, critic de art, corector, editor etc. - matematic: profesor de matematic, economist-contabil, informatician-programator, inginer n diferite domenii, funcionar bancar, tehnician n construcii, agent comercial, arhitect, pilot, statician, astronom. - fizic, chimie, bilogie: profesor sau cercettor n unul din aceste domenii, fizician, chimist, biolog, biochimist, biofizician, tehnician agricol, inginer, farmacist, medic, stomatolog, agronom, geolog, horticultor, cosmetician. - istorie: profesor sau cercettor n acest domeniu, ghid turistic, muzeograf, arheolog, diplomat, scriitor. - informatic: profesor, contabil, informatician-programator, astronom, statician, cartograf, economist, inginer, lucrtor n domeniul finaciar-bancar, specialist n telecomunicaii, arhitect, controlor de trafic aerian. - educaie fizic: profesor de sport, antrenor, fizioterapeut, ofier n armat, poliist, pompier, comentator sportiv, atlet, fotbalist etc. Acest modalitate de punere n relaie a materiilor scolare cu ulterioarele dezvoltri profesionale este posibil n msura n care tnrul alege s continue pe domeniul ales. Desigur, rezultatele bune la aceste domenii nu pot mpiedica un elev s aleag un alt domeniu profesional. Performanele scolare bune la anumite materii duc, cu o posibilitate mai mare, ctre anumite profesii si faciliteaz realizrile n carier sau, altfel spus, exercitarea unor profesii presupune

anumite aptitudini. CAPITOLUL 4 CONSILIEREA CARIEREI 1.DIFERENTIERI TERMINOLOGICE OCUPATIA este activitatea utila, aducatoare de venit (in bani sau natura), pe care o desfasoara o persoana in mod obisnuit, intr-o unitate economico-sociala si care constituie pentru aceasta sursa de existenta. Ocupatia este, deci, proprie persoanelor active, care practica o activitate recunoscuta de societate ca utila pentru sine si semenii sai. Ocupatia unei persoane poate fi exprimata prin: functia sau meseria exercitata de aceasta. FUNCTIA este activitatea desfasurata de o persoana intr-o ierarhie functionala de conducere sau executie. In clasificarea de fata, functiile sunt cuprinse in grupele majore de la 1 la 5. MESERIA este complexul de cunostinte obtinute prin scolarizare si prin practica, necesare pentru executarea anumitor operatii de transformare si prelucrare a obiectelor muncii, sau pentru prestarea anumitor servicii. Meseriile sunt clasificate in grupele majore de la 6 la 8. Pentru definirea corecta a notiunii de ocupatie si evitarea confuziei, este necesar sa se defineasca si notiunea de PROFESIE , care, in unele cazuri, poate fi si ocupatie, iar in altele nu. Deci, PROFESIA este specialitatea (calificarea) obtinuta prin studii, iar ocupatia este specialitatea (calificarea) exercitata efectiv la locul de munca. De exemplu: SPECIFICATIE PROFESIE OCUPATIE Profesia corespunde cu ocupatia 1. Inginer metalurg 1. Inginer metalurg 2. Invatator 2. Invatator 3. Strungar 3. Strungar 4. Conducator auto 4. Conducator auto 1. Jurist 1. Senator Profesia difera de ocupatie 2. Inginer chimist 2. Referent de specialitate 3. Medic 3. Director 4. Inginer agronom 4. Sef ferma agricola 5. Economist 5. Secretar de stat 2. CONSILIEREA IN CARIERA.ALEGEREA CARIEREI : ETAPE SI MECANISME ALE DECIZIEI Consilierea carierei este in primul rand o relatie pe care o stabileste tanarul cu o persoana pregatita sa-l sprijine in elaborarea planurilor de viitor. Privita din alt unghi de vedere, consilierea carierei este un exercitiu activ de comunicare, cu rolul de a mobiliza eficient resursele de care dispune un tanar, in scopul atingerii obiectivelor pe care si le-ai propus. Consilierul isi asuma rolul de facilitator, consultant, coordonator, furnizor de informatii si persoana de legatura intre tanar si piata de munca. Consilierul de cariera te ajuta sa-ti explorezi interesele si aptitudinile si sa iei hotarari educationale importante care iti vor influenta deciziile de cariera din viitor. El te ajuta sa-ti raportezi aptitudinile la informatiile despre cariera. Iti explica procedurile, scopurile si strategiile implicate in consiliere, inainte de a stabili o relatie cu tine.

Cu sprijinul sau se va putea ca tanarul sa-si dezvolte un sistem coerent de scopuri de viata, sa-si intareasca comportamentul intentional. Daca vei sti sa-ti stabilesti obiectivele de viitor, vei sti si care sunt propriile tale capacitati. Vei fi capabil sa pui in actiune mai multe modele de comportament pentru o situatie data si vei putea sa abordezi problemele de viata mult mai elaborat. Unul dintre cele mai importante obiective ale consilierii este luarea deciziei. Un sprijin si o strategie aparte trebuie gandite atunci cnd elevii/tinerii au dificulti n alegerea unei cariere sau in punerea n aplicare a unui plan personal de via. O asemenea strategie din partea consilierului presupune : - asigurarea c este necesar o decizie - explicarea procesului lurii deciziei - clarificarea valorilor si motivaiilor relevante pentru a susine o anumita decizie - identificarea, producerea de alternative de alegere - identificarea variantelor adecvate si convenabile celui consiliat - evidenierea implicaiilor alegerii unei anumite alternative (costuri, dezavantaje, beneficii, investiii personale, educative, financiare, de timp etc) - reanalizarea concordantei alegerii cu sistemul personal de valori, motivaii, deprinderi si aptitudini, scopuri si circumstane concrete de via - luarea deciziei si formularea unui plan de aciune care s asigure ndeplinirea acesteia. In ultimii ani, in consiliere, se contureaza tot mai mult tendinta de a-l investi pe cel consiliat cu un rol din ce n ce mai semnificativ n deciziile care l privesc, de a-i oferi instrumentele care-l fac mai activ n dezvoltarea propriei sale cariere. n acest sens, in relatia cu tanarul/adolescentul pe care il consiliem va trebui s : - ii artm cum se poate informa, ce si unde s caute informaii (dar cutarea efectiv o realizeaz singur) - ii exemplificm care sunt punctele tari si slabe ale cuiva (dar identificarea acestora la propria-i persoan o face personal) - ii artm cum se ntocmeste un CV si o scrisoare de intenie (dar el ntocmeste singur aceste documente) - ii demonstrm concret cum se identific un loc de munc vacant (cutarea o realizeaz chiar el) - ii simulm diferite situaii premergtoare angajrii (cand va fi singur) - ii amintim care sunt comportamentele dezirabile la locul de munc (dar el va decide, n final, ce atitudine va adopta) - ii enumerm prioritile posibile ale angajatorului (dar el va decide dac ale sale sunt mai importante acum si aici). Majoritatea tinerilor, cnd sunt n faa unei ntrebri referitoare la ce le-ar plcea s fac, se rezum la lucruri cotidiene, la aspecte relativ nesemnificative ale vieii lor. Rspunsurile se limiteaz, cel mai adesea, la fapte de natur material sau la anumite dorine care sunt relativ la ndemna (procurarea unei masini, case, a unor obiecte n locuin). Situaia este cu totul alta dac aceleasi persoane sunt invitate s rspund la aceeasi intrebare, de data aceasta fr a ine cont de restriciile n care se afla n prezent, presupunnd c ar avea suficiente mijloace (materiale si financiare) pentru a-si permite orice (de exemplu, o mostenire, sume mari de bani, peste cheltuielile cotidiene, cstigate la loto), nu ar avea obligaii de serviciu sau si-ar putea permite s le ignore, ar avea ndeajuns timp liber pe care s l poat utiliza numai pentru sine etc. n acest ultim caz ies la iveal cele mai puternice si mai ascunse aspiraii, vise sau preferine personale

Alegerea carierei presupune in fapt : - o schimbare dinamic, permanent - o anumit stadialitate - accidente, esecuri, reveniri, sansa - trasee diferite ale carierei - aspiraii, preferine, idealuri Pattern-urile privind cariera sunt dinamice si influenate de realitatea socio-economic si cultural in care fiecare se integreaza\la un moment si timp date. Situaia socio-economic prezent face astfel s creasc decalajul ntre alegerea si aspiraia profesional a unui tanar. n acelasi context, pe masur ce libertatea de alegere se restrnge, sporeste si ponderea acceptrii anumitor compromisuri cu privire la dezvoltarea carierei. Cu toate c se recunoaste existena a diferite stiluri decizionale, de o manier mai general, procesul lurii deciziei parcurge urmtoarele etape : - identificarea problemei prin: - culegerea de informaii - sistematizarea datelor - analizarea alternativelor: - elaborarea unor alternative - analizarea implicaiilor, consecinelor - selectarea si aplicarea unei soluii: - identificarea soluiei maximal favorabile - aplicarea soluiei n practic Principalele categorii de probleme care fac dificil luarea unei decizii sau chiar fac imposibil o hotrre cu privire la carier sunt urmtoarele : - lipsa de informaii, date insuficiente, nerelevante sau analiza superficial a informaiilor complexe - lipsa de ncredere n sine, ezitarea sistematic, amnarea - lipsa capacitii de ntelegere a sinelui si fenomenelor specifice pieei muncii - excesiva dependen de alte persoane - conflicte interne - indisciplina n aplicarea planului - anxietatea alegerii - finaliti nerealiste, excesiv de ndeprtate si care implic extrem de multe costuri - imaturitatea psihologic pentru a opera alegeri - lipsa capacitii de a corobora datele si a gasi alternativa (Herr, Cramer, 1974) Capacitatea redus sau chiar incapacitatea de a lua o decizie cu privire la propria carier este o realitate des ntlnit n practica muncii de consiliere. Indecizia este cel mai adesea consecina unei stri de inadaptare social, att personal, ct si social. Dup Forner, exist urmtoarele categorii de structuri cauzale ale indeciziei cu privire la alegerea carierei : - indecizia cauzata de nedezvoltre: momentul lurii deciziei este prea timpuriu fa de maturitatea necesar pentru alegerea carierei - indecizia generalizat/global: incapacitatea de a lua decizii, n ciuda atingerii maturitii - anxietatea decizional: o stare emoional cu o polaritate negativ legat de conjuncturi ce implic alegeri - indecizia determinata de lipsa de informaii - indecizia cauzata de necunoasterea metodei de a lua o decizie raional, motivat - indecizia determinata de obstacolele/cauzele externe, neimputabile individului

- indecizia cauzata de anticiprea pesimista a consecinelor unei opiuni sau capaciti personale de a o pune n practic - indecizia determinata de o slaba motivaie pentru munc (interne sau extern stimulat). Cunoasterea acestor realiti este important pentru consilier din punct de vedere practic; el trebuie, astfel, s dezvolte strategii personalizate de combatere a indeciziei (prin educarea la cel consiliat a capacitii de a alege, de a decide, de a se informa). Un aspect practic important in consiliere este si cel al maturitii pentru alegerea carierei. Problema este semnificativ pentru c are implicaii asupra justificrii si stabilitii alegerii profesionale, a adeziunii interne la aceasta si la mobilizarea psihologic personal pentru a o ndeplini. Pn la un anumit punct, se poate gsi o relaie ntre maturizarea personal pentru alegerea carierei si vrsta cronologic. Componentele cognitive si atitudinale sunt cele care dau notele difereniatoare ntre vrsta si maturitatea alegerilor raionale cu privire la viitoarea cariera. Mediul social si educativ constituie sursa principal a influenelor care duc la maturizarea capacitii de a lua decizii. n acest fel pot fi identificate si variabile suplimentare care intra n procesul maturizrii pentru alegerea carierei: tipul filierei de educaie si formare, genul, mediul particular de via, existena sau nu a unor programe curriculare de consiliere, presiunea mediului familial, experienele personale de contact cu lumea muncii etc. Actul alegerii scolar-profesionale poate induce la tanar anumite stri de conflict, care rezid in : - distana ntre aspiratiile si resursele individuale - oferta de formare mai redus ori inexistent a instituiilor educative - oferta redus a pieei forei de munc sau chiar inexistent - situaiile de discriminare (datorit genului, vrstei, originii etnice, anumitor handicapuri, religiei, ceteniei, orientrii sexuale) - tipul de formare furnizat de scoala si cerinele angajatorilor. ETAPELE PLANIFICARII CARIEREI 6. CARIERA Re-evaluare 5. PIATA DE MUNCA Oferte de munca si acceptarea lor Succes n munca 4. CONTACTE PENTRU ANGAJARE Cautarea locului de munca CV si scrisori de intentie Interviuri

3. LUAREA DECIZIEI Obiective de cariera Obiective personale Servicii prestate pentru colectivitate nvatare continua 2. CERCETARI CU PRIVIRE LA PROFESIE Cautare de informatii Interviu de documentare Practica si voluntariat Experienta practica Tendintele profesiei 1. AUTOCUNOASTERE Personalitate si atitudini Aptitudini si realizari Cunoastere si stil de nvatare Valori Interese Spirit ntreprinzator Foarte importante in cariera, cel putin in primele etape sunt CV si scrisorile. A. REDACTAREA CV SECTIUNILE IMPORTANTE ALE UNUI CV Nume, adresa, telefon, e-mail, adresa web Nici o alta informatie nu este ceruta. Daca ti vei schimba adresa noteaza pna cnd este valabila cea curenta (Ex. pna la 15 iulie 2002). Daca nu poti raspunde la telefon n timpul orelor de serviciu, scrie si un numar de telefon unde ti pot fi lasate mesaje. Daca incluzi si o adresa de pagina WEB personala, asigura-te ca formatul este unul profesional. Situl tau poate sa includa un CV, exemple ale activitatii profesionale, fotografii etc. Daca nu esti cetatean romn, noteaza si cetatenia. Obiectivul de cariera/ obiectivul pentru pozitia solicitata

Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi angajatorului o idee despre ce ai de gnd sa faci. Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul personal pentru postul vizat este esential. "Obiectivul de cariera" se ntinde pe o perioada mai mare de timp, in timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi pe care ii vei face in organizatie (de ex. sa ajungi cercetator in domeniul Bioingineriei Umane este un obiectiv de cariera, in timp ce acceparea pozitiei de Tehnician de laborator este un obiectiv pentru postul dorit). Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul "ce poti sa faci pentru un angajator" si nu "ce poate angajatorul sa faca pentru tine". Evita expresiile ca "...unde imi voi putea folosi cunostintele si aptitudinile pentru a-mi largi nivelul de expertiza in...". Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum (ex. Programator sau Asistent Social), sau dupa aria in care vei lucra (ex. Comunicare, Relatii Publice etc.) Pregateste-ti mai multe versiuni de CV-uri in care sa-ti descrii aptitudinile relationat strict la cerintele locului de munca spre care aspiri. Sumarul calificarilor Aceasta sectiune este, surprinzator, eliminata de marea majoritate a celor care isi redacteaza un CV. Ea este poate CEA MAI IMPORTANTA COMPONENTA a CV-ului. Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calificarilor tale tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive pe care le pui la dispozitie. Evita redactarea cronologica a valorilor pe care le oferi. Doar scrie-le.Poti sa incluzi cateva cuvinte cheie. Acestea vor putea fi usor folosite n bazele de date ale angajatorilor, pentru a te gasi mai trziu. Aceasta este cea mai grea sectiune pe care o ai de scris in CV-ul tau. Nu ncerca sa o scrii pana cand n-ai scris restul CV-ului. Ai nevoie sa vezi si sa intelegi informatia scrisa inainte de a o rezuma.Poti sa incluzi 3-7 subpuncte, folosind substantive si adjective (nu verbe de actiune). Mergi pe urmele experientei tale de munca, a celei din pozitia de voluntar si/sau pe baza unor activitati extracurriculare in termeni de durata, scop, obiective atinse etc. Daca nu ai experienta relevanta, accentueaza aptitudinile pe care le-ai dezvoltat in termenii relatiilor interpersonale, organizationale etc. Prima fraza se rezuma la experienta pe care o ai tinand seama de obiectivul declarat (ex. un an experienta in design grafic). A doua fraza descrie cunostintele tale relationat la numeroasele componente si aspecte ale postului spre care aspiri (ex. bugetare, scrierea rapoartelor, planificare etc.). A treia fraza descrie numeroasele aptitudini pe care le ai pentru a indeplini efectiv cerintele locului de munca (ex.capacitatea de a rezolva probleme, capacitatile de comunicare, managementul timpului etc.). A patra fraza se refera la baza academica pe care o ai. Ea completeaza experienta practica acumulata (ex. design, evaluarea resurselor, marketing etc.) A cincea fraza enumera caracteristicile si atitudinile tale personale, asa cum sunt ele cerute de locul de munca solicitat (de incredere, abilitatea de a lucra sub presiune, creativitate etc.) Sumarul aptitudinilor (n locul obiectivului pentru pozitia solicitata si a sumarului calificarilor) Aceasta sectiune este esentiala in cazul CV-urilor care omit obiectivul pentru pozitia

solicitata si a sumarului calificarilor. Ea va fi inserata imediat dupa sectiunea "Nume si Adresa". Are in componenta 3-6 subpuncte care subliniaza cele mai relevante puncte forte pe care le detii pentru locul de munca solicitat. Descrie avantajele tale competitive - valorile pe care le oferi. Mergi pe urmele experientei tale de munca, a celei din pozitia de voluntar si/sau pe baza unr activitati extracurriculare in termeni de durata, scop, obiective atinse etc. Daca nu ai experienta relevanta, accentueaza aptitudinile pe care le-ai dezvoltat in termenii relatiilor interpersonale, organizationale etc. Mentioneaza formele de educatie/training formale sau profesionale. Poate fi folositor sa mentionezi si cunoasterea altor limbi (engleza, franceza, germana etc.). Enumera principalele arii in care posezi abilitati (ex. utilizarea calculatorului, instrumentare stiintifica etc.). Enumera si caracteristicile tale personale care sunt cerute de pozitia pe care o soliciti (ex. entuziasm, flexibilitate, atentie la detalii etc.). Educatia - Studentii in anii terminali vor scrie in CV daca sunt studenti in sistem de stat sau privat, diploma pe care urmeaza sa o obtina, disciplina pe care isi focalizeaza interesele, universitatea, anul inceperii facultatii, diversele titluri obtinute sau spre care aspira (ex. student ASE, finante banci, Bucuresti, 1 Oct.1999 - pana in prezent).Nu este necesar sa treci in CV scoala primara si gimnaziul absolvit, decat daca au fost institutii prestigioase. - Mentioneaza liceul absolvit, diploma obtinuta, data si, daca doresti, poti scrie si specializarea obtinuta (ex. Bucuresti, Diploma Bacalaureat, Liceul "Ion Neculce", 1999). Numele diplomelor obtinute nu se abreviaza. Toate etapele educationale vor fi scrise in ordine inversa absolvirii lor (cea mai recenta prima). -Cursuri Relevante. O sub-sectiune este cea a cursurilor care au relevanta in raport cu locul de munca dorit. Alege 6-10 cursuri care au legatura cu obiectivul declarat. Daca unul dintre cursuri nu aduce, prin titlul lui, informatii relevante cu privire la legatura cu obiectivul declarat, explica separat de ce a fost introdus in lista. Lista va trebui "aranjata" in ordinea prioritatilor. In orice caz, evita enumerarea haotica. Poate avea aspect tabelar pentru o mai buna citire. -Proiecte. In aceasta sub-sectiune pot fi scrise proiectele relevante, rapoartele, tezele etc. pe care le-ai pregatit (cu ghilimele). Daca titlul este suficient de expresiv, va fi scris fara a fi date explicatii suplimentare. Experienta IT&C Vor fi mentionate atat cunostintele teoretice, cat si cele practice. Poate fi realizat un tabel cu sectiunile: Hardware, Operating Systems, Software, Limbaje de programare. Experienta profesionala CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru sublinierea experientei profesionale. Incearca acest format pentru inceput. Daca nu poti sa subliniezi punctele tale forte nca de pe prima pagina, incearca un CV cronologic modificat. Daca nici acesta nu ajuta, incearca CV-ul functional. Cercetare stiintifica, certificare Prezinta o lista a calificarilor, tinand cont de obiectivul postului. Daca adaugi si date, ordinea va

fi cea invers cronologica. Premii, burse Mentioneaza numele premiului, numele institutiei care ti-a acordat premiul si data. Mentioneaza premiile importante, atat cele obtinute in facultate, cat si cele obtinute in liceu. Ordinea lor va fi invers cronologica. Explica ce inseamna acel premiu daca cititorul nu poate intelege importanta. Afilieri profesionale Vor fi listate numai cel care au relevanta pentru pozitia solicitata. Articole publicate Vor fi mentionate numai articolele aparute in revistele care ar trebui sa prezinte interes pentru angajator. Mentioneaza ce anume a fost publicat si ce a fost trimis spre publicare. Mentioneaza documentele pe care le-ai prezentat din pozitia de invitat special sau vorbitor invitat in cadrul diverselor cnferinte, seminarii etc. Daca lista este foarte lunga, mentioneaza numai materialele relevante pentru postul solicitat. Limbi straine Mentioneaza in primul rand limbile in care poti vorbi fluent si in care poti sa iti desfasori activitatea (altele decat limba romana). Mentioneaza daca poti sa vorbesti si/sau sa scrii in limba respectiva. Activitati/ interese Activitatile desfasurate ca voluntar pot fi incluse in mai multe moduri, in functie de mesajul pe care vrei sa-l transmiti. Poti sa incluzi activitatile de voluntariat in aceasta sectiune daca vrei sa demonstrezi modul de petrecere a timpului liber. Daca vrei sa subliniezi chiar activitatile in cauza, poti sa creezi o sectiune separata numita "Activitati voluntare". Aici vei putea sa mentionezi si organizatiile sub umbrela carora iti desfasori activitatea de voluntar, contributiile pe care le aduci etc. Incepe fiecare punct din lista ta cu un verb. Poti sa incluzi activitatea de voluntariat si in cadrul sectiunii care descrie experienta de munca daca activitatile prestate iti pot crea avantaje (ex. Assistant Manager - volunteer). Organizarea activitatilor va fi facuta in ordine invers cronologica. La finalul acestei sectiuni poti sa incluzi interesele tale (ex. educatie fizica, hobby-uri, sporturi sau activitati relaxante). In general, angajatorii vor sa stie cum iti petreci timpul liber (ex. in activitati independente/de echipa). Daca ai dubii asupra acestei sectiuni poti sa renunti la ea. Referinte/ mapa personala Nota: "referinte la cerere" indica caracterul optional al acestora. Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita prezentei respectivei persoane. Fara nume de referinta in CV va trebui sa te "vinzi" singur in fata angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau referintele nu vor fi deranjate cu telefoane inutile. Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce va spune in cazul in care va fi contactat telefonic de angajator. Iti va mentiona punctele puternice sau pe cele slabe? Daca un angajator cere o mapa personala (ex. grafic design, proiectare) va trebui sa o prezinti. Ca sa o prezinti, trebuie sa o ai. Realizarea unei mape personale ia ceva timp, asa ca trebuie pregatita continuu.

Atentie: Poti sa omiti informatii personale ca: varsta, nationalitate sau starea civila. Daca aplici pentru o slujba in care acestea conteaza, atunci adauga-le la inceputul CV-ului. Nu scrie "Curriculum Vitae" sau "Resume" la inceputul CV-ului tau. Nici data la care ti-ai scris CV-ul. Asigura-te ca numele tau este scris in partea de sus a fiecarei pagini. Include numarul paginilor pe toate paginile cu exceptia primei, de preferat in partea de sus a paginii. Foloseste un dictionar pentru intelegerea clara a aptitudinilor/abilitatilor cerute de locul de munca si a contributiilor pe care le poti aduce tu in cadrul companiei. Verifica prima forma pentru acuratete. Vezi daca nu ai omis ceva. Verifica ultima forma pentru graseli chiar inainte de a o tipari. Pastreaza toate notitele pe care le-ai folosit la realizarea CV-ului. Un CV trebuie pastrat la zi. De aceea va fi nevoie sa-l completezi din timp in timp. B. REDACTAREA SCRISORILOR Scrierea efectiva a scrisorilor este un aspect esential al cautarii unui loc de munca. Sa scrii bine ia mult timp si presupune o munca grea. Trebuie compuse documente ce reflecta personalitatea celui care o scrie. Nu trebuiesc copiate de la alte persoane. Scrisorile vor fi trimise de mana numai cand acest lucru este cerut de catre angajator. Informarea prealabila In activitatile de planificare a carierei si de cautare a unui post se va intra in contact cu foarte multi oameni (sute). Acestia se grupeaza in doua categorii: 1. de pre-contact - cu care nu s-a comunicat inca (verbal sau scris) 2. de post-contact - persoane cu care ai intrat deja in contact. Pentru categoria de pre-contact trebuie sa se obtina numele si functia persoanei careia i se va scrie. Asigura-te ca nu exista greseli in scrierea numelui si a functiei. Telefoneaza la organizatie pentru a verifica daca datele pe care le ai sunt corecte. Acorda atentie la formula de adresare (Doamna sau Domnisoara). Scrisoarea va fi mai bine receptata daca este adresata unei persoane si nu unei functii din organizatie. Pentru categoria de post-contact trebuie sa obtii cartea de vizita sau sa transcrii datele persoanelor cu care intri in contact (nume, functie, adresa, telefon, fax, e-mail, telefon mobil etc.), inca din timpul primei discutii. Noteaza-ti orice informatie pe care o obtii cu privire la postul liber sau organizatie. Iti vor fi de un real folos in redactarea ulterioara a scrisorilor. Scopul, forma si continutul scrisorii Trebuie sa te decizi cu privire la scopul scrisorii, forma de prezentare a informatiilor si informatiile propriu-zise. Punctele esentiale ale scrisorii trebuie sa fie la obiect, in linia scopului scrisorii. Cerceteaza prima forma a scrisorii de mai multe ori. Evita frazele care incep cu Eu. Folosirea repetata a sintagmei Eu, monotonia frazei, scrisul incoerent, plictisitor, scade nivelul de atingere a obiectivului scrisorii. Paragrafele vor trebui sa se limiteze la 4-5 propozitii, iar propozitiile nu trebuie sa fie mai mari de doua randuri. Prima propozitie a paragrafului are rolul de a introduce subiectul care va fi dezvoltat in restul paragrafului. Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in masa. Pastreaza o copie a scrisorii. Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa. Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va fi cel de seriozitate si

profesionalism. Tiparirea scrisorii trebuie sa fie de calitate. Va avea aceeasi forma ca si CV-ul (aceeasi hartie si grafica). Dispozitia in pagina, marginile, forma grafica finala sunt foarte importante. Verifica claritatea, tonul abordat, acuratetea. Verifica scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica. Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia. TIPURI DE SCRISORI 1. SCRISORILE DE INTENTIE Scrisoare de intentie acompaniaza CV-ul in momentul in care il trimiti unui posibil angajator. Ea are rolul de a te prezenta ca pe un candidat capabil. Scrisorile de intentie sunt de doua tipuri: 1. Cover letters sunt acele scrisori care se trimit pentru o pozitie precisa, in urma unui anunt al organizatiei angajatoare. Numai 20% dintre posturile valabile la un moment dat sunt anuntate (este ceea ce numim piata de munca vizibila). Vor exista, deci, foarte multi competitori in incercarea de obtinere a posturilor anuntate. In fapt, 90% dintre persoanele care cauta un loc de munca se orienteaza numai catre acest sector de 20%, al posturilor anuntate. Nu limita aria de trimitere a scrisorilor numai catre posturile anuntate. Postul pe care il doresti este posibil sa nu fie anuntat in presa (sau in alte surse). 2. Broadcast letters sunt scrisorile care se trimit catre locuri de munca neanuntate. Ele informeaza managerii asupra potentialului tau, cu scopul unei eventuale abordari ulterioare. Dar, unde sunt aceste posturi care nu sunt anuntate? Ele pot fi aflate foarte usor vorbind cu oamenii. Localizeaza-le prin consultarea cataloagelor, ziarelor, periodicelor, organizatiilor profesionale si a Internet-ului. Cauta oportunitati in mediul de afaceri, in industrie, servicii sociale, educatie, guvern etc. Multi oameni doresc sa te ajute daca pot, asa ca trebuie doar sa ceri asistenta lor. Intreaba care este numele si adresa angajatorului. Mergi personal sa vezi aceste potentiale locuri de munca (direct sau prin telefon pentru stabilirea unui interviu). Daca nici o alta metoda nu-ti este accesibila, a treia metoda pe care o poti aplica este sa trimiti o scurta scrisoare prin care sa ceri o scurta intalnire. Similaritati si diferente intre scrisorile de tip "cover" si "broadcast" Cele doua tipuri de scrisori au similaritati si trebuie sa includa urmatoarele elemente: accentul va cadea pe punctele forte cerute de post astfel incat angajatorul sa faca o conexiune usoara cu cerintele organizatiei sale. Punctele forte vor fi elaborate pornind de la calificarile prezente. Exemplele ce contin numere, cifre conduc la cresterea increderii in acuratetea scrisorii. Prin scrisoare te vei diferentia net fata de ceilalti competitori. Motiveaza-l pe angajator, fa-l sa-si doreasca sa se intalneasca cu tine. Linia generala trebuie sa fie pozitiva, sa pastreze caracteristici de confidentialitate, dar nu trebuie sa treci limita spre egoism. Faptele trebuie lasate sa vorbeasca despre ele. Scrisoarea tip "cover" este adresata si trimisa unei persoane sau departament specificat intr-un anunt. Daca nu este specificat nici un nume, incearca sa-l obtii din alte surse, pentru a personaliza trimiterea. In primul paragraf trebuie trecut titlul postului din anunt. Trebuie mentionate beneficiile pe care le poti aduce si care este interesul tau fata de organizatie si postul solicitat. Dupa ce crezi ca angajatorul a primit scrisoarea, telefoneaza pentru a restarni interesul asupra ta si pentru a stabili data unui interviu. Scrisoarea tip "broadcast" este adresata si trimisa sefului de departament unde doresti sa lucrezi. Daca organizatia este mica, trimite-o direct presedintelui sau directorului executiv. In primul paragraf, pe baza cercetarilor facute, mentioneaza exact pozitia de care esti interesat, ceea ce poti sa oferi, ceea ce ei au nevoie si de ce ar apela la tine. Mentioneaza si numele

persoanelor (cu permisiunea lor) de la care ai luat informatiile. Scrisorile trebuie sa aiba la baza activitatile pe care le poti presta pentru angajator. O pagina este maximum admis pentru acest tip de scrisoare. Manifesta-ti entuziasmul, chiar daca este numai aparent. Trebuie sa trezesti si sa pastrezi interesul cititorului, de la inceputul si pana la sfarsitul scrisorii. Evita fraze de genul asa cum puteti vedea. Cititorul s-ar putea sa nu fie in stare sa vada punctul pe care doresti sa-l accentuezi. Calitatea scrisorii tale va determina prima impresie a angajatorului. Inainte de a incepe sa scrii, analizeaza inca o data cerintele locului de munca si competentele pe care le ai. Realizeaza o comparatie obiectiva intre cerinte si competente. Care sunt punctele tari pe care le ai? Cerceteaza organizatia angajatoare si vei descoperi ce avantaje competitive va trebui sa le prezinti. Personalizeaza informatiile privitoare la dorinta si motivatia ta de a obtine acel post. Chiar, de ce vrei sa lucrezi acolo? Scrisoarea va contine numai informatiile relevante, particularizate prin experienta ta de angajat sau voluntar, educatie, obiective atinse, atribute personale cerute de post. Scrisoarea are rolul de a pune in lumina calitatile tale cele mai importante, CV-ul fiind mult mai cuprinzator. Tehnica redactarii Pentru inceput scrie ideile, una sub alta, asa cum iti vin in minte. Dupa aceasta etapa, analizeaza materialul, grupeaza ideile pe teme si scrie propozitiile care vor incorpora temele in paragrafe. Accentueaza contributiile pe care le poti aduce organizatiei. Pune accentul pe achizitiile de pana acum si pe modul in care le poti transfera asupra noului loc de munca. Din cercetarea noului loc de munca sau din anunt selecteaza cuvintele care se refera la cerinte (este ceruta, trebuie sa aiba, foarte necesar, cunoscator al). Acorda atentie punctarii fiecareia dintre aceste cerinte. Ele sunt, de fapt, avantajele tale competitive. Foloseste verbe de actiune. Nu este indicat sa reproduci ce este scris in CV. Evita folosirea cuvintelor negative si a sintagmelor cu conotatii negative. Evita sintagmele de altfel, oricum ar fi etc. deoarece au conotatii negative. Pune accentul pe calificarile pe care le ai pentru noua pozitie, chiar daca printre ele se afla unele care nu exista in mod real. Intr-o scrisoare tip broadcast, alegerea modalitatii de frazare a obiectivului personal pentru noul post trebuie realizata foarte prudent. Daca este prea limitat s-ar putea sa nu fie considerat indeajuns pentru postul respectiv, iar daca este prea larg poate fi perceput ca fiind nefocalizat, indecis, specific unei cautari a unui post oarecare. Cand se trimit scrisori pe piata ascunsa de munca, nu trebuie trimise sute de scrisori pentru simplul motiv ca nu se va putea face o cercetare obiectiva a organizatiilor. Rata de raspuns nu justifica timpul si costurile. Va trebui sa te concentrezi initial asupra a 15-20 de organizatii. Apoi vei trece la urmatorul grup de 15-20. Multe organizatii folosesc tehnici de scanare a CV-ului in propriile baze de date. Sugereaza contextual, neexplicit, cuvintele cheie care te pot scoate in fata, in cazul unei cautari in baza de date. 2. SCRISORILE DE MULTUMIRE Trimite scrisori de multumire oricarei persoane care te-a ajutat. Exprima-ti aprecierile si informeaza-le cu privire la stadiul activitatilor tale. Obtine sprijinul lor. Multumeste fiecarei persoane cu care ai sustinut un interviu. Mentioneaza 1-2 aspecte din care ai avut de invatat. Promptitudinea scrisorilor este un element esential. Mentioneaza in scris aprecierile tale pentru informatiile pe care le-ai primit. Multumeste persoanelor care ti-au dat referinte. 3. SCRISOAREA DE MULTUMIRE POST-INTERVIU Foloseste aceasta scrisoare, cea mai neglijata dintre toate tipurile de scrisori, sa informezi un posibil angajator cu privire la interesul tau pentru postul oferit. Rezuma punctele tale puternice si exprima-ti dorinta de a fi inclus in urmatorul set de interviuri. Promptitudinea

(max.24 ore) cu care trimiti scrisoarea dupa interviu este foarte importanta. Poti sa mentionezi si alte informatii pe care ai uitat sa le transmiti la interviu. Reaminteste intervievatorului calificarile tale pentru pozitia pe care o doresti si ce beneficii va obtine compania daca te angajeaza. Exprima-ti aprecierile pentru timpul si disponibilitatea pe care ti-a aratat-o. 4. SCRISOAREA CA URMARE A RESPINGERII CANDIDATURII Dupa ce primesti un "ne pare rau, dar...", scrie inca o scrisoare. Vei demonstra atitudinea pozitiva fata de organizatia care te-a respins. Sugereaza ca esti interesat de un post similar celui pentru care ai fost intervievat. Mentioneaza ca esti interesat si de un posibil alt post care se elibereaza in cadrul companiei. Se mai pot scrie scrisori pentru scoaterea CV-ului tau din baza de date a candidatilor, pentru refuzarea unei oferte de munca, de acceptare a unui loc de munca etc. In principiu, orice aspect nou aparut poate fi un bun motiv pentru o scrisoare. Atentie, insa, sa nu abuzezi de aceasta metoda. Efectul va fi invers celui scontat de tine. 3. TEORII ALE DEZVOLTARII CARIEREI Teoriile carierei ajut la clarificarea procesului de orientare si ofer ndrumri pentru practicieni. Una dintre cele mai cunoscute teorii, cea a lui Holland a avut o influen major asupra elaborrii de chestionare si alte materiale de sprijin pentru activitile de consiliere. Dezvoltarea ca si component a consilierii si orientrii carierei este ilustrat prin teoria cu privire la durata si spaiul de via aparinnd lui Super. Aceast teorie robust si cuprinztoare ofer un cadru excelent pentru elaborarea programelor de intervenie n carier. Procesul de dezvoltare a carierei poate fi considerat si proces de nvare. Acesta este documentat cu ajutorul teoriei nvrii sociale a lui Krumboltz. Aspectul actual al procesului de luarea a deciziei a fost, de asemenea, subiect al teoriei dezvoltrii. Un model compensatoriu este explicat prin referire la modelul asteptrilor elaborat de Vroom. TEORIA LUI SUPER DURATA DE VIA SI SPAIUL DE VIA. Desi aceast teorie reprezint rezultatul a 60 de ani de cercetri si reflecii si de feedback de la practicieni, Super nu consider c teoria lui este comprehensiv, ci doar o teorie segmental, care se mai poate nc dezvolta. Dup prerea lui, teoria duratei vieii si spaiului de via este de fapt un set de teorii reunite n mod larg, care se ocup de aspectele specifice ale dezvoltrii carierei si formeaz cadrul unei nelegeri mai bune a procesului de dezvoltare a carierei si a consilierii. Aceast teorie este construit n jurul a 14 afirmaii care pot fi grupate n jurul unor componente cheie mai ample ale procesului de dezvoltare a carierei. Fundamental n aceast teorie este ideea concepiei de sine. Aceasta este semnificaia subiectiv acordat calitilor, intereselor, valorilor si alegerilor, precum si modului n care ele sunt integrate n temele de via. Aceast semnificaie subiectiv poate fi diferit fa de msurtorile obiective prin care se identific o persoan. Potrivirea dintre perspectivele subiective si obiective ne ofer o idee despre realismul si acurateea auto-evalurii. Concepia de sine este definitorie pentru toate rolurile din via, din aceasta fcnd parte si concepia despre carier. Totalitatea conceptelor despre sine ofer imaginea despre sine. Super si-a ntemeiat afirmaiile pe observaia potrivit careia sfera de caliti, caracteristici personale si alte trsturi necesare pentru cele mai multe ocupaii este limitat. Nu exist foarte multe ocupaii care s aib nevoie de o deprindere, calitate sau cunostine att de specifice, nct

s-i exclud pe cei mai muli oameni. Pe de alt parte, sfera calitilor si a caracteristicilor celor mai multe persoane este att de ampl, nct fiecare persoan ndeplineste cerinele necesare pentru a avea succes n multe ocupaii. Evident, persoana care va ndeplini cel mai bine cerinele necesare pentru munca respectiv va avea, probabil, cele mai bune performane. Pe de alt parte, persoana care posed mai puine trsturi ideale pentru munca respectiv va avea performane mai puin strlucite, dar att timp ct persoana depseste minimul cerut, performana va rmne satisfctoare. n toate ocupaiile, modelul de caliti si deprinderi pentru respectiva ocupaie este supus schimbrii. Acelasi lucru se ntmpl si cu persoanele. Sub influena procesului de nvare din momentul exercitrii unei profesii, persoana poate s-si lrgeasc si s-si mbunteasc deprinderile, ba chiar s-si dezvolte o alt concepie de sine. Fiecare stadiu de dezvoltare se caracterizeaz prin anumite activiti specifice si este legat, ntr-o anumit msur, de vrst. Conceptul stadiului de via este susinut de muli autori si cercetri stiinifice, desi pot exista anumite discrepane referitore la vrst si stadii. Dup prerea lui Super, se pot identifica urmtoarele stadii: Stadiul de crestere (de la 4 la 10 ani) care include patru sarcini de dezvoltare majore: apariia preocuprii pentru viitor (preocuparea pentru carier), cresterea controlului personal asupra propriei viei (controlul), convingerea c trebuie s fie obinute rezultate n scoal si la munc (convingerea) si dobndirea unor deprinderi si atitudini de munc competent (competena). Stadiul de explorare (de la 14 la 24 de ani) presupune constientizarea faptului c ocupaia este unul din aspectele eseniale ale vieii: tnrul adolescent si va exprima opiunile de carier. Acestea sunt, adesea, nerealiste si temporare. Prin furirea unor visuri si prin testarea n condiii nepericuloase (activiti la scoal, jocuri pe roluri cu colegii de generaie etc.), adolescentul si va dezvolta o mai bun nelegere a propriei persoane si a lumii nconjurtoare (cristalizarea identitii). Aceasta va conduce la restrngerea cercului de opiuni si va ajuta adolescenii s devin mai realisti (specificarea alegerii). Dup partea iniial a acestui stadiu, adolescentul mai mare sau deja tnrul adult, n funcie de situaia individual si de cariera educaional, va ncerca s exercite o ocupaie si deci, s fac o alegere ocupaional. Stadiul de stabilizare (de la 24 la 44 de ani) este legat de ntlnirea cu adevrata experien de munc. Tnrul adult trebuie s-si asigure locul ntr-o organizaie, prin adaptarea la regulile acesteia si prin performane satisfctoare. Faza de mijloc a acestui stadiu implic si consolidarea poziiei prin acumularea de eficien si dexteritate. A treia sarcin este avansarea la noi niveluri de responsabilitate. Aceast ultim sarcin nu este mereu evident si realizat ntotdeauna de muli lucrtori. Stadiul de meninere (de la 45 la 65 de ani) este stadiul preocuprii pentru efectuarea n mod satisfctor a muncii, meninerea n funcie prin revizuiri, schimbri si introducerea de inovaii pentru a se evita rutina sau pentru a se descoperi noi provocri. Este si stadiul problemelor (crizei) de la mijlocul vieii ( chiar mi doresc s fac acest lucru urmtorii 20 de ani?) Dezangajarea (peste vrsta de 65 de ani) implic acea parte a vieii caracterizat prin desprirea de ocupaie si pensionare. Aceasta va conduce la o nou structur si stil de via. Oamenii pot fi ajutai n dezvoltarea carierei dac li se acord sprijin n dezvoltarea abilitilor de a explora si de a alege si n a-si identifica interesele si n a-si descoperi

punctele forte si pe cele slabe si construi o imagine de sine pozitiv. Aceasta nseamn c n programele de orientare scolar, elevii trebuie s aib posibilitatea de a se auto-explora, n asa fel nct s-si descopere propriile preferine, capaciti etc. Trebuie, de asemenea, s exploreze mediul pieei muncii, nu numai s dobndeasc cunostine mai bune despre aceasta, ci s si testeze ceea ce se potriveste cu profilul lor. Si, n sfrsit, se pune problema pregtirii pentru luarea deciziei. Importana acestei teorii pentru practica orientrii este extrem de mare. Aceasta ofer un cadru pentru intervenia n cariera unor persoane precum si pentru activiti de educaie n vederea alegerii carierei n mediul scolar sau n afara acestuia. Consilierea individual este construit n jurul a ceea ce Super numeste Evaluarea si Consilierea Dezvoltrii Carierei (C-DAC). Acest program reprezint un model intrinsec de potrivire, dar adaug o nou dimensiune legat de proeminena acestor roluri, de valori, de maturitatea si adaptabilitatea carierei si de conceptul ocupaional despre sine. Desi abordarea C-DAC precum si modelul Holland sunt construite n jurul mai multor teste si chestionare elaborate de Super si echipa acestuia, aplicabilitatea acestora este mai puin rigid. ntregul sprijin acordat nu este foarte mult legat de test. Informaiile eseniale necesare pentru activitile de consiliere pot fi adunate n moduri diferite. Pot fi folosite metode ca observaia, interviul, dar se poate apela si la testele standardizate etc. Cele mai importante n cadrul acestei teorii sunt conceptele utilizate pentru a nuana ideea de potrivire (proeminena rolurilor de via, identitatea vocaional, maturitatea, conceptul vocaional despre sine) si pentru constientizarea faptului c aceast corelare este un proces continuu, repetat ori de cte ori elevul trebuie s ia o decizie n legtur cu cariera sa. Aceasta sprijin noiunea unei consilieri ciclice si a unui proces evolutiv. De asemenea, pentru practica orientrii scolare, n aceast teorie este foarte important recunoasterea importanei mediului si a unor indicaii asupra modului n care poate fi neles rolul acestuia. TEORIA NVRII SOCIALE A LUI KRUMBOLTZ. Teoria lui Krumboltz (Mitchell & Krumboltz, 1996) se bazeaz pe teoria nvrii sociale a lui Albert Bandura (1977) si subliniaz teoria consolidrii. Krumboltz identific patru factori care influeneaz luarea deciziei cu privire la carier: Zestrea genetic si calitile speciale. Anumii factori biologici mostenii, cum ar fi rasa, sexul, aspectul fizic pot avea o aciune restrictiv asupra evoluiei carierei. Ali factori influenai cel puin parial de mostenire, inclusiv anumite caliti speciale cum ar fi cele muzicale sau n domeniul artelor plastice, coordonarea fizic, pot fixa de asemenea anumite limite. Condiiile si evenimentele de mediu. Factorul mediu include toate influenele care se afl n afara controlului individului, dar care pot influena ambiana n care exist individul. Anumite influene pot fi de origine uman (de ex., condiiile de pregtire, legislaia muncii, situaia economic etc.), altele se pot datora unor fore naturale (condiii climaterice, existena resurselor naturale etc.). Experienele de nvare. Toate experienele anterioare de nvare influeneaz procesul curent de nvare al individului. Krumboltz, desi recunoaste complexitatea procesului de nvare, identific numai dou tipuri de nvare: experienele de

nvare instrumentale (situaii n care individul acioneaz asupra mediului pentru a produce anumite rezultate) si experienele de nvare asociative (situaii n care individul nva prin reacie la stimuli, prin observarea unor modele sau prin mbinarea a dou evenimente). Calitile de abordare a sarcinii. Acestea sunt calitile pe care le manifest individul atunci cnd se angajeaz ntr-o sarcin nou (de exemplu, deprinderile de munc, standardele de performan, calitile perceptive etc.). Individul se confrunt n mod constant cu experiene de nvare; reacia individului va conduce la consecine care vor fi urmate, fiecare din ele, de recompense sau pedepse, iar acestea, la rndul lor, vor influena individul. Interaciunea dintre stimulii primii (experiena de nvare) si reaciile la consecinele produse va modela individul ca pe o persoan unic. Modelarea acioneaz prin trei tipuri de consecine: (1) generalizarea auto-observrii (este declararea deschis sau disimulat a propriilor performane n legtur cu standardele nvrii) (2) dezvoltarea calitilor de abordare a sarcinii (eforturi ale persoanei de a proiecta n viitor generalizrile auto-observaiei pentru a face previziuni asupra viitorului) (3) acionarea (acestea reprezint implementarea unor comportamente cum ar fi: cutarea sau schimbarea unui loc de munc). Comportamentul prezent produce anumite consecine care afecteaz comportamentul viitor. Pe scurt, aceast teorie se bazeaz pe ideea c persoana intr ntr-un anumit mediu (lumea) cu o anumit zestre genetic. n timp ce creste, ea se va confrunta cu diverse evenimente (sociale, economice, culturale etc.). Astfel, persoana va nva din aceste confruntri si va aplica (aciona) ceea ce a nvat la noile evenimente si confruntri. Aceasta va conduce la feedbackul de la alte persoane (uneori persoane care pot fi considerate drept roluri-model) si va crea o imagine asupra succesului sau esecului propriilor aciuni. Totalitatea acestor reacii va influena noile alegeri ale individului ori de cte ori acesta va trebuie s opteze si va ajuta la cresterea probabilitii efecturii unor alegeri care s evite pe viitor esecurile. Acest proces de nvare este un proces continuu, care dureaz toat viaa, deoarece att individul, ct si mediul se schimb n mod constant. Din aceast teorie aflm c evoluia carierei este un proces de nvare care dureaz toat viaa. Individul ncepe cu un potenial de crestere iniial, dar acest potenial este modelat de mediu si de interaciunea dintre mediu si individ. Confruntarea dintre aceste dou elemente conduce procesul de nvare. Pentru consilieri si alte persoane implicate n sprijinirea procesului de evoluie a carierei n cadrul sistemului scolar, este important: s neleag c procesul de orientare ncepe de la vrsta scolar mic si continu pe tot parcursul scolaritii. s creeze toate oportunitile posibile pentru ca elevii s-si confrunte potenialul cu mediul. Asadar este esenial s se creeze situaii n care elevii s-si testeze convingerile, asteptrile, calitile, abilitile, valorile n legtur cu aspecte care pot fi importante pentru deciziile si

evoluia carierei lor viitoare. Aici pot fi incluse vizite la ntreprinderi, perioade de internat, proiecte scolare etc. - o confruntare cu modelele de roluri care pot oferi feedback elevilor. Se pot include si prezentri la clas fcute de personaliti respectate, interviuri etc. MODELUL ASTEPTRILOR ELABORAT DE VROOM Teoriile anterioare se ocupau de procesul de dezvoltare si de alegere a unei cariere. Desi luarea deciziei reprezinta un aspect important in acest proces, totusi cele mai multe dintre aceste teorii acord puin atenie modului n care indivizii iau decizii. Exist un mare numr de teorii care insa se ocup n amnunt de modul n care se iau deciziile. Unele dintre acestea sunt oarecum descriptive, n timp ce altele sunt mai degrab prescriptive. Un exemplu bine cunoscut este asa-numitul model al asteptrilor elaborat de Vroom (1964). n conformitate cu acest model, indivizii ncearc s ia deciziile n asa fel nct s ajung la rezultatele cele mai dorite si s evite rezultatele indezirabile. De fapt, ei ncearc s obin cea mai nalt compensaie. Tocmai de acea modelul mai este numit si modelul compensatoriu. Cnd un individ trebuie s ia o decizie, este de asteptat s se gndeasc la mai multe rezultate care pot fi importante. Pentru fiecare dintre acestea, individul face o evaluare, stabilind ct de dezirabile sunt. Dezirabilitatea unui rezultat se numeste valen. Pe lng valen, individul va estima, pe baza experienei dobndite, dar si a stereotipurilor referitoare la ocupaii, n ce msur alternativele (ocupaiile) dintre care trebuie s aleag l pot ajuta s-si ating rezultatul. Aceasta se numeste probabilitatea sau instrumentalitatea alternativei (ocupaiei) de a asigura setul de rezultate dorite. n final, individul multiplic (constient sau inconstient) pentru fiecare rezultat valena rezultatului cu probabilitatea alternativei si nsumeaz aceste produse pentru toate rezultatele posibile. Suma se numeste dezirabilitatea alternativei. n principiu, persoana va trebui s aleag alternativa cu cea mai mare dezirabilitate. Cu toate acestea, cele mai multe persoane stiu foarte bine c nu toate alternativele (ocupaiile) le sunt deschise. O persoan cu caliti foarte slabe la matematic stie foarte bine c nu va putea niciodat s devin inginer. Toate persoanele au convingeri foarte clare cu privire la posibilitatea de realizare a alternativelor (ocupaiilor). Aceast convingere se numeste asteptare si poate fi exprimat ca un fel de sans. Dac sperana este nmulit cu dezirabilitatea alternativei, se face o estimare a forei sau presiunii de a alege aceast alternativ. n principiu, persoana ar trebui s aleag alternativa cu cea mai mare for, pentru c aceasta va duce la cel mai nalt nivel de compensaie (satisfacie) si este o alternativ realizabil. Modelul compensatoriu (Vroom, 1964) este, fr ndoial, o modalitate interesant de abordare pentru a-i ajuta pe elevi s neleag cum s fac o alegere. Dar, acesta este nc si mai interesant pentru c i poate sprijini pe tineri s-si dezvolte o mai bun nelegere a speranelor,

convingerilor, valorilor, intereselor lor. Evident, prin analiza rezultatelor pe care le doreste o persoan, se realizeaz un anumit cadru ce i permite elevului s-si dezvolte o nelegere mai bun a ceea ce vrea cu adevrat si a importanei fiecrui rezultat pentru el. Reflectnd asupra convingerii realismului unei anumite opiuni (sansa de a ptrunde n acea ocupaie) elevul poate s-si dezvolte o viziune mai matur asupra posibilelor alternative. n mod deosebit, aceasta se leag de explorarea ocupaiilor si a rezultatelor la care se poate ajunge n profesie. Din cele mai multe teorii, practicianul poate deduce indicaii asupra modului n care s elaboreze orientarea profesional n practic sau cum s justifice anumite intervenii fcute. Concluzii privind teoriile de mai sus: Holland clarific modul n care funcioneaz ideea de potrivire si importana profilului intereselor elevului Super arat clar c orientarea carierei este un proces de evoluie care dureaz ntreaga via, urmnd un maxi-ciclu, dar n care reapar mini-cicluri ori de cte ori trebuie s se ia o decizie. El ofer o explicaie cu privire la modul n care evoluia este rezultatul unei interaciuni ntre indivizi, luarea deciziei si mediu. Se explic, de asemenea, modul n care profilul evoluiei carierei (maturitatea carierei) joac un rol cheie n dezvoltare. Krumboltz explic modul n care se ajunge la decizii printr-un proces de nvare care dureaz ntreaga via. El subliniaz, de asemenea, relaia reciproc dintre individ si mediu. Aceast teorie ne ofer indicaii cu privire la un posibil rol al situaiilor de nvare si asupra rolului modelelor n procesul de luare a deciziei. Vroom ofer un model descriptiv care permite nelegerea modului n care o persoan ajunge la o decizie legat de carier prin maximizarea beneficiilor unei decizi. Desi pot exista anumite dubii cu privire la aplicabilitatea acestei teorii, mesajul este clar: n multe cazuri individul ncearc s aleag opiunea cea mai potrivit pentru sine. Cele mai multe dintre acest teorii au fost aplicate prin elaborarea unui mare numr de teste, inventare, programe de intervenie, programe de intervenii computerizate etc., care sunt disponibile n comer. Problema principal cu toate aceste materiale este costul utilizrii lor si dubiile cu privire la aplicabilitatea lor n alte culturi. Importana teoriilor nu const n aceste materiale, ci n posibilitatea de a le utiliza ca linii directoare sau cadru pentru o mai bun nelegere a procesului de dezvoltare a carierei sau ca baz pentru crearea de programe pentru dezvoltarea carierei. CAPITOLUL 5 TIPUL DE PERSONALITATE SI CARIERA Prima lucrare modern despre teoria carierei ntitulat Alege-i cariera, de Frank Parsons a aprut n 1909. Modelul potrivirii, bazat pe nelegerea propriei persoane, a necesitilor locului de munc si a alegerii bazate pe un proces de raionament real este n continuare reperul care se afl la baza multor teorii, precum si a practicii de orientare a carierei. n mod deosebit, modelele de educaie n vederea dezvoltrii unei cariere, folosite n multe ri, se bazeaz, n mare msur, pe ideea acestei potriviri. Teoria lui Holland (1997), despre care am amintit in capitolul precedent, este un exemplu de teorie trstur - factor. Aceasta se bazeaz pe mai multe afirmaii: 1. Personalitatea individului este factorul primar n alegerea profesiei. 2. Profilul intereselor reflect personalitatea. 3. Indivizii dezvolt preri stereotipe cu privire la ocupaii (de ex., considerm c un contabil este punctual, relativ introvertit, nesociabil etc.). Aceste opinii ne modeleaz prerea despre ocupaii si joac un rol fundamental n alegerea ocupaiei.

4. Orice persoan si caut o ocupaie care s fie congruent cu personalitatea sa si care s-i permit s-si exercite atitudinile si s-si valorifice calitile. O bun potrivire duce la succes si satisfacie. Dup prerea autorului, personalitatea este rezultatul interaciunii dintre caracteristicile mostenite, care sunt eseniale pentru dezvoltarea intereselor specifice si activitile la care este expus un individ. Holland recunoaste c interaciunea conduce n ultim instan la formarea personalitii. Autorul susine c foarte multe persoane pot fi clasificate n sase tipuri pure: realist, investigator, artist, sociabil, ntreprinztor si convenional. Oamenii realisti reacioneaz fa de mediu ntr-un mod obiectiv, concret, manipulativ din punct de vedere fizic. Evit sarcinile care necesit caliti intelectuale, artistice sau sociale (nu sunt potrivii ca lideri). Sunt materialisti, masculini, nesociabili si stabili emoional. Prefer profesiile tehnice, agricole sau mestesugresti cu activiti care implic lucrul cu masinile, o activitate fizic (de exemplu, sport) etc. Persoanele investigative reacioneaz fa de mediu folosind inteligena, manipulnd idei, cuvinte si simboluri. Evit situaiile sociale, sunt nesociabile, masculine, insistente si introvertite. Prefer sarcinile stiinifice, teoretice (de exemplu, cititul, algebra, colecionarea de obiecte) si activiti creatoare cum ar fi sculptura, pictura, muzica. Prefer s lucreze ntr-un mediu academic sau stiinific. Persoanele artistice fac fa mediului folosind forme si produse ale artei. Se bazeaz pe impresii subiective, sunt nesociabile, feminine, supuse, sensibile, impulsive si introspective. Prefer profesiile muzicale, artistice dramatice si nu le plac activitile masculine si rolurile care implic munc fizic. Persoanele sociabile prefer s intre n contact cu alii. Acestea caut interaciunea social n mediul educaional, terapeutic si religios. Se consider persoane sociabile, vesele, cu simul rspunderii, care obin succese si adora s se afirme. Persoanele ntreprinztoare au spirit de aventur, sunt dominante si impulsive. Sunt persuasive, vorbree, extraverte, ncreztoare, agresive si exhibiioniste. Prefer ocupaii din domeniul vnzrilor si al managementului, unde pot s-i domine pe alii. Au nevoie de putere si de recunoasterea calitilor de ctre cei din jur. Persoanele convenionale au nevoie de aprobarea celor din jur. Creeaz o impresie bun deoarece sunt ordonate, sociabile, corecte, dar sunt lipsite de originalitate. Prefer ocupaii de tip funcionari cu activiti stabile si bine definite n domeniul afacerilor. Acord o importan deosebit chestiunilor economice si se consider masculine, dominante, rigide si stabile. Au mai mult caliti matematice dect verbale. Holland susine, de asemenea, c exist sase medii de munc analoage cu tipurile pure de personalitate descrise mai sus. Asa cum s-a artat deja, indivizii si selecteaz mediul de munc congruent cu tipul lor de personalitate. n interveniile de consiliere este important asadar ajutarea clientului n a-si alege un mediu de munc care s se potriveasc cel mai bine cu tipul su de personalitate. Tipurile de personalitate pot fi structurate n funcie de un model consecvent. Acest model este numit modelul hexagonal. Modelul hexagonal pentru interpretarea relaiilor intra- si inter-clase Sursa: Holland, J. L. (1994). Self-Directed Search: Technical Manual. Odessa:

Psychological Assessement Resources. Intervenia se ntemeiaz pe msurtorile referitoare la tipul de personalitate obinute prin utilizarea unui inventar de interese. Unui individ i pot corespunde unul, dou sau toate cele sase tipuri de personalitate. Profilul obinut prin ierarhizarea tipurilor pentru o persoan, dat de scorurile msurtorilor se numeste subtip si red codul ntreg pentru toate tipurile. n mod curent, totusi, n evaluare si intervenie sunt folosite cele mai importante trei litere ale codului de tip. Codul de trei litere, cunoscut, n general, sub numele de codul Holland, permite nelegerea personalitii individului. Pentru a nelege codul, Holland defineste patru indicatori sau semne de diagnostic. Congruena: acest indicator reflect gradul de potrivire dintre personalitatea individului si mediul su de munc. Cel mai nalt nivel de congruen va fi dac respectivul cod de trei litere al personalitii este acelasi, n privina coninutului si al succesiunii, cu codul de trei litere al mediului de munc n care respectivul individ doreste s intre. Indicatorii cu congruen nalt au drept rezultat o alegere stabil a profesiei, rezultate bune n aceasta si un grad nalt de satisfacie. Consecvena: aceasta este msura coerenei interne a punctajelor obinute de o persoan. Consecvena se calculeaz prin examinarea poziiei primelor dou litere ale codului lui Holland de pe hexagon (vezi mai sus). Cu ct este mai apropiat poziia pe hexagon, cu att codul este mai consecvent. Subtipurile cu coduri adiacente sunt consecvente (de ex., convenional si ntreprinztor). Se consider a fi tipuri inconsecvente cele care sunt situate fa n fa unul cu cellalt (de exemplu, realist si sociabil). Claritatea scopurilor unui individ si percepia lui despre sine, care sunt definitorii pentru decizia n alegerea carierei, sunt direct proporionale cu tipul Holland. Un tip consecvent va avea scopuri mai clare si o percepie despre sine mai limpede dect un tip inconsecvent. Pentru tipul consecvent, alegerea carierei va fi mult mai usoar. Diferenierea: aceasta msoar cristalizarea intereselor si a profilului individului. Diferenierea este definit astfel: punctajul cel mai mare minus punctajul cel mai mic al celor trei punctaje reprezentate de codul de trei litere. Diferenierea cea mai mare (punctaj mare) se constat atunci cnd se gseste un grad nalt de conturare a caracteristicilor unui anumit tip, iar o difereniere sczut se va constata n cazul unui profil plat, cu punctaje relativ identice la toate trei tipurile. Un tip difereniat va avea scopuri mult mai clare si o percepie despre sine mai bine cristalizat dect tipul nedifereniat. Alegerea carierei va fi mai usoar pentru tipul difereniat dect pentru cel nedifereniat si aceste alegeri vor fi mai stabile. Identitatea: reflect claritatea scopurilor, intereselor si talentelor unei persoane. Este legat de difereniere si de consecven. RELAIILE TIPOLOGICE Relaiile ntre tipurile de personalitate se presupune c sunt invers proporionale cu distanele ntre tipurile artate n figur. Cu ct este mai mic distana ntre oricare dou tipuri, cu att

mai mare este similaritatea lor sau asemnarea psihologica. De exemplu, realistul si investigativul sunt prinse amndou n figur; deci ele se aseamn una cu alta. n contrast, investigativul si ntreprinztorul sunt departe una de alta; deci sunt foarte diferite. Investigativul si socialul sunt la un grad intermediar de asemnare. Modelul hexagonal serveste trei scopuri n teorie, inclusiv in cea a consilierii, definind: 1. gradul de consisten n pattern-ul personalitii unei persoane. Folosind profilul unei persoane, cele mai nalte dou scoruri ale scalei pot fi etichetate ca avnd unul din trei nivele de consisten. Pattern-urile profilului compuse din tipurile adiacente ale hexagonului sunt cele mai consistente (ex. realist, investigativ, investigativ-artistic etc); pattern-urile profilului compuse din tipurile opuse ale hexagonului sunt cel mai puin consistente (realist-social, investigativntreprinztor, artistic-conventional) si pattern-urile profilului compus din oricare alt tip din hexagon formeaz un nivel intermediar de consisten (realist-artistic, investigativ-social, artistic-ntreprinztor) 2. consistena unui mediu n acelasi fel. n acest caz, procentajul tipurilor (oameni reali) n fiecare din cele 6 categorii e folosit pentru a forma un profil al mediului 3. grade de congruen ntre persoan si mediu. Cea mai congruent situaie pentru o persoan social va fi ntr-un mediu social. Cea mai incongruent situaie pentru o persoan social va fi ntr-un mediu realist. Prin folosirea hexagonului, cteva grade intermediare de congruen pot fi definite. Modelul hexagonal furnizeaz asadar un calcul pentru teorie, un model abstract si legtura ideilor principale si asa teoria poate fi aplicat pentru probleme practice si teoretice. Astfel, hexagonul poate fi folosit n conjuncie cu formulrile pentru tipuri si medii pentru a defini grade de consisten si congruen si pentru a prezice rezultate-satisfacie-asteptare. CONSECINE N PRACTICA ORIENTRII SI A ALEGERII CARIEREI n acest model practica orientrii se bazeaz, n esen, pe administrarea unui inventar al intereselor (de exemplu, Cercetarea autodirecionat a lui Holland, Chestionarul de interese profesionale al lui Strong sau cel pentru definirea codului Holland). Acest cod reprezint elementul esenial al explorrii posibilitilor ocupaionale si de carier. Consilierul sau tanarul trebuie s aib, mai nti, o imagine clar a semnificaiei codului. Totodat, trebuie stabilit n ce msur acest cod este difereniat sau consecvent si dac reflect scopurile si interesele exprimate. Dac nu, este necesar s se iniieze o procedur de autoexplorare. Dac da, tanarul ar trebui ssi caute ocupaia care se potriveste cel mai bine cu profilul su. Acest lucru se poate face utilizndu-se Lista de Ocupaii (o list de ocupaii, n care fiecare este caracterizat prin Codul Holland; lista a fost elaborat de experi care au evaluat toate ocupaiile). TIPURILE PSIHOLOGICE SI MEDIILE DE MUNC Tipurile sunt presupuse a reprezenta efecte obisnuite ale cresterii pn la un nivel intelectual particular. Fiecare tip este descris n termenii unui model teoretic creat cu cteva obiective n principal:

a. s schieze numai scheletul simplu al experimentelor ce duc la o categorie particular a persoanei b. s arate cum un experiment al persoanei conduce la o dispoziie special, cum acea dispoziie duce la o categorie larg a comportamentului uman, si c. s prevad modele teoretice ce vor fi corespunztoare deopotriv evidenelor vechi si noi asupra tipurilor. TIPUL REALIST. Ereditatea si experienele speciale ale persoanei realiste conduc la o preferin pentru activiti ce determin manipularea explicit, ordonat sau sistematic a obiectelor, uneltelor, masinilor si animalelor si spre o aversiune fa de activiti educaionale sau terapeutice. Aceste tendine de comportare conduc n consecin la achiziionarea competenelor manuale, mecanice, agricole, electrice si tehnice si la un deficit n competenele sociale si educaionale. Dezvoltarea unui model realist al activitilor, competenelor si intereselor creeaz o persoan care este predispus s manifeste urmtoarele caracteristici: Preferine vocaionale si nevocaionale Prefer ocupaii sau situaii realiste (ex. electrician sau mecanic) n care se poate angaja n activiti preferate si se evit activiti cerute de ocupaii sau situaii sociale. Se poate, de asemenea, asocia cu oameni avnd convingeri, interese si valori similare si evit oameni cu convingeri, interese si valori neasemnatoare. Are nivel limitat de interese. Obiective si valori de via Posed valori tradiionale. Prefer s munceasc n cadrul unor restricii instituionale. Crede n libertate (independena sau sansa liber). Se aliniaz fiind ambiios si auto-controlat ca valori importante si critic energic, fiind ierttor. n general, valorile constituie lucruri sau caracteristici personale tangibile. Posed un sistem foarte nchis de convingeri si valori (fr deschidere n asi schimba prerile si comportamentul) si are un domeniu limitat de interese. Autoconvingere Se percepe ca avnd abiliti mecanice, tehnice si atletice. Se bucur lucrnd cu mini, unelte, echipament electronic. Se percepe ca avnd abilitate n relaii umane si crede c anumite obligaii sociale (ex. nvarea) pot fi frustrante. si aduce aminte de neplcerea si aportul minim la obligaiile scolare. Are auto-estimare relativ joas, dar are ncredere n deprinderile lui/ei realiste Stil de rezolvare a problemelor Foloseste convingeri, competene si valori realiste ca s rezolve probleme la munc si n alte mprejurri. Prefer soluii sau strategii concrete, practice si structurate ca opuse la activiti clericale, scolare sau imaginative. Deoarece persoana realist posed aceste preferine, convingeri, competene, autopercepii si valori, el/ea este apt sa fie: conformist dogmatic veritabil pragmatic inflexibil materialist natural

normal persistent practic realist rezervat robust retras n sine neperspicace TIPUL INVESTIGATIV. Ereditatea si experienele speciale ale persoanei investigative conduc la o preferin pentru activiti ce determin investigaie observaional, simbolic, sistematic si creativ a fenomenelor fizice, biologice si culturale si la o aversiune fa de activiti struitoare, sociale si repetitive. Aceste tendine comportamentale duc spre o achiziionare de competene stiinifice si matematice si spre un deficit n competene de elocven. Aceast dezvoltare a unui model investigativ de activiti, competene si interese creeaz o persoan care este predispus s manifeste urmtoarele caracteristici: Preferinte vocaionale si nevocaionale Prefer ocupaii sau situaii investigative (ex. biolog sau tehnician medical) n care poate s se angajeze n activiti si competene preferate si s evite activiti cerute de ocupaii si situaii de ntreprindere. Poate, de asemenea, s gseasc oameni cu convingeri si valori similare si s evite oameni cu preri si valori neasemntoare. Obiective si valori n via Valori stiinifice sau activiti si realizri scolare. Valori autodeterminate (independen), precum trsturi personale, fiind intelectual, logic si ambiios, dar ine alte obiective si valori de via ca fiind fr importan: securitate, familie; e voios, avnd prietenii adevrate. Posed un sistem deschis de convingeri. Are obiective si valori liberale si este deschis fa de noi idei si experiene. Are o serie larg de interese. Autoconvingeri Se percepe ca avnd abilitate stiinific si de cercetare, precum talentul matematic. Se vede ca analitic, curios, scolastic si avnd interese largi. Se bucur citind sau gndind asupra soluiilor la probleme. Crede ca insistena altora asupra unui curs al aciunii va putea fi frustrant. Se vede ca receptiv si avnd o serie larg de interese. Are auto-estimare moderat spre nalt Stil de rezolvare a problemelor Foloseste convingeri, competene si valori de investigare ca s soluioneze probleme la locul de munc si n alte locuri. Caut probleme interesante. Se ncrede n gndire, informaie de instruire, analize pline de grij, date obiective si practici relatate scolastic. Plteste fr atenie la sentimente personale sau mediul social. Deoarece persoana investigativ posed aceste convingeri, preferine, competene, percepii de sine si valori, el/ea este apt s fie: analitic prudent complex critic curios independent intelectual

introspectiv pesimist precis radical raional rezervat retras modest TIPUL ARTISTIC. Ereditatea si experienele speciale ale persoanei artistice conduc la o preferin pentru activiti ambigue, libere si nesistematice ce determin manipularea materialelor fizice, verbale si umane n crearea de forme sau produse de art si la o aversiune fa de activiti explicite, sistematice si ordonate. Aceste tendine de comportare duc la o achiziionare de competene artistice (ex. limba, art, muzic, scris) si la un deficit n competene clericale sau sistem de afaceri. Aceasta dezvoltare a unui model artistic de activiti, competene si interese creeaz o persoan care este predispus s prezinte urmtoarele caracteristici: 1.Preferinte vocaionale si nevocaionale Prefer ocupaii sau situaii artistice (ex. scriitor sau decorator interior) n care poate s se angajeze n activiti si competene preferate si s evite activiti necesitate de ocupaii si situaii convenionale. Poate de asemenea s se asocieze cu oameni avnd convingeri si valori similare si s evite persoane cu preri si valori nesimilare. 2.Obiective si valori de via Valori de experien si realizare artistic. Valori de auto-expresie si egalitate pentru toate precum caracteristici personale astfel ca fiind imaginative si curioase, dar nefiind obediente, logice sau responsabile. Are cel mai deschis sistem de convingeri dintre tipuri. Foarte deschis la sentimente si idei si fa de ceilali. Are obiective si valori liberale. 3.Autoconvingeri Se percepe ca expresiv, deschis, original, intuitiv, liberal, nonconformist, introspectiv, independent, dezordonat, avnd abilitate artistic si muzical si abilitate de acionare, scriere si vorbire. Se bucur de angajarea n activiti ce folosesc aceste abiliti si trsturi, dar poate deveni frustrat cu activiti precum inerea evidenelor complete si precise. 4.Stil de rezolvare a problemelor Foloseste convingeri, competene si valori artistice ca s rezolve problemele la lucru sau n alte locuri. Percepe probleme n context artistic, asa ca talente si caracteristici personale artistice (ex. intuiie, expresivitate, originalitate) care domin n procesul de soluionare a problemei. Deoarece persoana artistic posed aceste convingeri, preferine, competene, auto-percepii si valori, el/ea este apt s fie: complicat dezordonat emotiv expresiv idealist imaginativ nepractic

impulsiv independent introspectiv intuitiv nonconformist deschis original sensibil TIPUL SOCIAL. Ereditatea si experienele speciale ale persoanei sociale conduc la o preferin pentru activiti ce determin manipularea altora ca s se informeze, antreneze, dezvolte, vindece sau lumineze si o aversiune fa de activiti explicite, ordonate si sistematice cuprinznd materiale, unelte sau masini. Aceste tendine de comportament duc la o achiziionare de competene n relaii umane (ex. interpersonale sau educaionale) si la un deficit n competene manuale si tehnice. Aceast dezvoltare a unui model social de activiti, competene si interese creeaz o persoan care este predispus s manifeste urmtoarele caracteristici: 1.Preferine vocaionale si nevocaionale Prefer ocupaii si situaii sociale (ex. profesor sau consilier) n care poate s se angajeze n activiti preferate si s evite activiti cerute de ocupaii si situaii realiste. Poate s se asocieze cu persoane avnd convingeri si valori similare. 2.Obiective si valori de via Valori de activiti si probleme sociale si etice. Doreste s i serveasc pe alii n contextul sprijinului medical, serviciului instituional sau interaciunilor reciproce. Crede n egalitate pentru toi si n oportunitatea existenei ajutorului dezinteresat si a iertrii, dar critic fiind logice si intelectuale sau avnd o via excitant. Aspir s devin un printe competent, profesor sau terapeut. Apreciaz religia. 3.Autoconvingeri Se percepe ca plcndu-i s ajute pe ceilali, nelegndu-i pe alii, avnd abilitate de predare, deprinderi sociale si lipsindu-i abilitatea mecanic si stiinifica. Devine frustrat n pregtirea unui manual pe o topic abstract sau fcnd ceva ce necesit rbdare si precizie sau reparnd un automobil. Foarte mulumit prin ajutarea sau nvaarea altora. Are sistem de convingeri moderat deschis, dar are cteva valori tradiionale. Are auto-evaluare moderat. 4.Stil de rezolvare a problemelor Foloseste convingeri, competene si valori sociale ca s rezolve probleme la locul de munc sau n altele. Percepe probleme ntr-un context social asa c problemele sunt privite mai ales n termeni de relaii umane, competene si trsturi sociale (ex. cutnd interaciuni reciproce si ajutor de la ceilali) si dominante n procesul de rezolvare a problemei. Deoarece persoana social posed aceste convingeri, preferine, competene, auto-percepii si valori, el/ea este apt s fie: agreabil cooperativ sensibil prietenos generos sritor

idealist amabil rbdtor insistent responsabil sociabil plin de tact nelegator cald TIPUL NTREPRINZTOR. Ereditatea si experienele speciale ale persoanei ntreprinztoare conduc la o preferin ce determin manipularea celorlali ca s se ating obiective organizaionale sau economice si o aversiune fa de activiti organizaionale, simbolice si sistematice. Aceste tendine comportamentale duc la o achiziionare de competene de lider, interpersonale si convingtoare si la un deficit n competene stiinifice. Aceast dezvoltare a unui model de iniiativ a activitilor, competenelor si intereselor creeaz o persoan care este predispus s manifeste urmtoarele caracteristici: 1.Preferine vocaionale si nevocaionale Prefer ocupaii si situaii de iniiativa (ex. vnztor sau manager) n care poate s se angajeze n activiti preferate si s evite activiti cerute de ocupaii si situaii de investigare. Poate de asemenea s se asocieze cu persoane avnd aceleasi interese, preri si valori similare 2.Obiective si valori de via Are valori tradiionale (ex. realizri economice si politice), valori de controlare a altora, de ocazia de a fi liber de control si de a fi ambiios. Critica fiind ierttor sau sritor. Aspir s devin un lider n comert, un lider de comunitate, influent n afaceri publice si s fie bine mbrcat 3.Autoconvingeri Se percepe ca agresiv, popular, ncreztor n sine, sociabil, posednd abiliti de conducere si discurs si lipsindu-i abilitatea stiinifica. Doreste s prind obinerea unei poziii de putere mult mai mulumitoare. Devine cel mai frustrat avnd o poziie de mic influen. Are auto-apreciere ridicat. ine la valori tradiionale. Are un sistem de preri oarecum nchis (ex. nu este docil la schimbare n convingeri, valori sau comportament) 4.Stil de rezolvare a problemelor Foloseste preri, competene si valori de iniiativ ca s rezolve probleme la lucru sau n alte situaii. Percepe probleme ntr-un context ntreprinztor asa c problemele sunt adeseori privite n termeni de influen social. Trsturile, competenele si valorile de ntreprinztor (ex. control asupra altora, convingeri tradiionale) sunt dominante n procesul de soluionare a problemelor. Deoarece persoana ntreprinztoare posed aceste convingeri, preferine, competene, percepii despre sine si valori, el/ea este capabil s fie: acaparator aventuros ambiios hotrt dominator

energic entuziast provocabil epatant extravertit plin de energie optimist inepuizabil ncreztor sociabil TIPUL CONVENIONAL. Ereditatea si experienele speciale ale persoanei convenionale conduc la o preferin pentru activiti ce necesit manipulare explicit, ordonat si sistematic a datelor (ex. inere de evidene, sortare materiale, reproducere materiale, organizare masini de afaceri si echipament de procesare date) ca s se ating obiective organizaionale si economice si o aversiune fa de activiti ambigue, libere, de explorare sau nesistematizate. Aceste tendine comportamentale duc la o achizitionare de competene clericale, estimative si de sistem de afaceri si la un deficit de competene artistice. Aceast dezvoltare a unui model convenional de activiti, competene si interese creeaz o persoan care este predispus s manifeste urmaoarele caracteristici: 1.Preferine vocaionale si nevocaionale Prefer ocupatii sau situaii convenionale (ex. perforator cartele sau bancher) n care s se angajeze n activiti preferate si s evite activiti cerute de ocupaii si situaii artistice. Poate de asemenea s se asocieze cu persoane avnd interese, convingeri si valori similare si s evite oameni cu caliti neasemntoare. 2.Obiective si valori de via Valori de afaceri si realizri economice. Se crede devenind un expert n finane sau comer, ducnd o via confortabil si fcnd o mulime de lucrri ce au obiective importante. Prefer s lucreze n cadrul structurii unei organizaii sau instituii. Valorile sunt caracterizate prin virtui tradiionale (ex. inte conservatoare, religioase, economice si politice). Crede c este potrivit s fie ambiios, umil si politicos. Crede c activitile estetice si societatea nchis (tovrsia ermetic de grup) fiind scuzabile sau imaginare sunt fr prea mare valoare. Are un sistem de preri foarte nchis. 3.Autoconvingeri Se percepe ca un conformist si ordonat si ca avnd abilitate clerical si cifric. si vede cele mai tari competene n afaceri si cele mai slabe n arte. Se bucura innd evidene si fcnd munca estimativ. Anticipeaz c scrierea unui sau concentrarea asupra altora devine cauza de frustraie. Are auto-estimare sczut. 4.Stil de rezolvare a problemelor Foloseste convingeri, competene si valori convenionale ca s soluioneze probleme la locul de munc si n alte situaii. Urmeaz ci, practici si proceduri stabilite; priveste spre autoritti pentru aprobare si sfat. Caut soluii practice si se angajeaz n planificarea ordonat si minuioas. Are dificultate cu probleme ndoielnice sau n sintetizarea informaiei din surse diverse. Deoarece persoana convenional posed aceste convingeri, preferine, competene, percepii de sine si valori, el/ea este capabil s fie: atent

conformist constiincios dogmatic eficient inflexibil emotiv metodic umil ordonat insistent practic meticulos chibzuit fr imaginaie De asemenea, Holland propune c exist 6 medii de munc (realiste, investigative, artistice, sociale, ntreprinztoare si convenionale) analoage cu tipurile de personalitate pur descrise mai sus. Indivizii trebuie s selecteze mediile vocaionale care sunt congruente cu personalitatea lor pentru a maximiza satisfacia si succesele la locul de munc. Aceste medii sunt descrise mai jos. Mediul realist implic sarcini concrete, fizice care cer aptitudini mecanice, persisten si miscare fizic. Se cer numai aptitudini interpersonale minime. Cadrele tipic realiste includ un garaj, un atelier de masini, o ferm, un santier de construcii sau o frizerie. Mediul investigativ cere mai mult utilizarea abilitilor abstracte si creative dect percepia personal. Performana satisfctoare cere imaginaie si inteligen. Succesele cer de obicei o perioad mare de timp. Problemele ntlnite variaz ca nivel de dificultate, dar vor fi de obicei soluionate prin aplicarea uneltelor si aptitudinilor intelectuale. Munca se face mai mult cu idei si lucruri dect cu oameni. Cadrele tipice includ un laborator de cercetare, o conferin diagnostic de caz, o bibliotec, un grup stiintific de munc, matematicieni sau ingineri cercettori. Mediul artistic cere creativitate si utilizare interpretativ a formelor artistice. Individul se bazeaz pe cunostine, intuiie si viaa emoional n rezolvarea problemelor tipice. Informaia este filtrat prin criterii personalesubiective. Munca necesit de obicei implicare intern pe perioade prelungite. Cadrele topice includ repetiia unei piese, o sal de concerte, un studio de dans, un birou de studiu, o bibliotec si un studio de art sau de muzic. Mediul social necesit abilitatea de a interpreta si a modifica comportamentul uman si interes n a-i rpoteja si ajuta pe ceilali. Munca necesit relaii personale frecvente si prelungite. Munca lui este predominant emoional. Situaiile de munc tipice includ clase n scoli si colegii, oficii de consiliere, spitale de boli mentale, biserici, oficii educaionale si centre recreaionale. Mediul ntreprinztor necesit aptitudini verbale si direcionarea si convingerea celorlali. Munca necesit activiti de direcionare, control si planificare a celorlali si un interes pentru ceilali oamenila un nivel mai superficial dect mediul social. Cadrele tipice includ un birou de agenie imobiliar, un raliu politic si o agenie de publicitate. Mediul convenional implic procesare sistematic concret, de rutin a informaiei verbale si matematice. Sarcinile necesit frecvent operaii repetitive, ciclice,

n funcie de procedura stabilit. Este nevoie de o aptitudine minimal n relaiile interpersonale din cauz c munca se face n mare parte cu echipamente si materiale de birou. Cadrele tipice includ o banc, o firm de contabili, un oficiu postal si un birou de afaceri. Un ghid referenial la teoria lui Holland Grupul lui Holland Interese caracteristice Caracteristici personale Ocupaii caracteristice Realist Activitati care implica folosirea precisa, organizata a obiectelor, masinilor si animalelor si include lucruri si activitati agricole, electrice, manuale, fizice si mecanice Ex. Munca cu masini Orientate spre prezent, Orientate asupra lucrurilor (decat asupra oamenilor sau informatiilor), Conformarea, Practicalitatea, Timiditatea Ingineria, Comertul, Agricultura si Ocupatii tehnice Investigativ Activitati care implica explorarea si explicarea lucrurilor fizice, biologice si culturale pentru a le intelege si controla. Cateodata include activitati stiintifice si matematice. Ex. Lectura Analitice si abstracte Rationale Critice Intelectuale Introvertire Ocupatii stiintifice Analitice Tehnice Artistic Activitati care implica folosirea materialelor fizice, verbale sau umane pentru a crea forme si produse de arta;

include activitati si lucruri in relatie cu limba, arta, muzica, teatrul si scrisul Ex. Ascultarea muzicii Creativi Expresivi Se bazeaza pe sentimente Imaginativi Non-conformisti Idealisti Ocupatii muzicale Artistice Literare Teatrale Social Activitati care implica interactiunea cu ceilalti oameni pentru amuzament sau pentru informare, perfectionare, dezvoltare, insanatosire si educare Ex. Amuzarea oaspetilor Sensibili la nevoile celorlalti Prietenosi Convingatori Cu tact Invatamant Minister Functii sociale Ocupatii de ajutorare a oamenilor Intreprinztor Activitati care implica interactiunea cu ceilalti oameni pentru a urmari scopuri organizationale si castig economic Ex. Munca pentru o actiune comunitara sau pentru o organizatie politica Agresivi Supraincrezatori Ambitiosi Sociabili Persuasivi Vanzari Ocupatii de supraveghere Conducere Convenional Activitati care implica folosirea precisa si organizata a informatiilor, intretinerea registrelor, materialelor, organizarea informatiilor numerice si scrise, ocupatii

clerice, computationale si afaceri Ex. Munca de contabil pentru o campanie politica Practici Conformisti Eficienti Ordonati Ocupatii contabile Computationale Secretariale Clerice Holland sugereaz c fiecare model de mediu este cutat de indivizi a cror tip de personalitate este similar cu mediul. Se presupune c ei vor fi fericii ntr-un mediu compatibil si nefericii ntr-un mediu compatibil cu alt tip de personalitate. Un echivalent persoan-mediu produce o alegere vocaional mai stabil, mai mari succese vocaionale, succese academice mai mari, meninere mai bun a stabilitii personale si satisfacii mai mari. Concluzii asupra teoriei Aceast teorie se bucur de mult popularitate printre practicieni, mai ales n America de Nord. Faptul se datoreaz, n primul rnd, simplicitii si claritii utilizrii acesteia, existenei materialului de testare si disponibilitii materialelor de referin care fac posibil autoevaluarea. Clienii si consilierii au sentimentul c prin completarea unui simplu chestionar neleg totul, c apartenena la un anumit tip i va face s gseasc ntr-un moment crucial al schimbrii - csua cu cele mai potrivite locuri de munc sau funcii. n realitate ns, alegerea unei cariere este mult mai complicat, nu este ntotdeauna att de stabil si nici nu exist o singur csu care s fie cea mai bun. Exist mai multe schimbri n viaa unui om care nu pot fi ntotdeauna prevzute. Schimbrile de mediu si cele individuale sunt frecvente, personalitatea - desi relativ stabil - se poate modifica, acelasi lucru fiind valabil si pentru profilurile ocupaionale. Se mai pot face nc alte cteva observaii fundamentale n legtur cu aplicarea acestei teorii: Cele sase tipuri de personalitate reprezint un model interesant de clasificare a intereselor unui elev. ns acest model nu este fr ndoial singurul valabil si are chiar anumite limite. Tipurile definite iniial, n mod ipotetic, de Holland nu se regsesc si la ali cercettori. Alte combinaii de interese se pot gsi frecvent, n special dac acest lucru se face prin analiza grupurilor ocupaionale si analiz statistic. Tipologia prestabilit, bazat pe inventarul de interese care urmreste numai msurarea tipologiei nu va permite niciodat individului s-si descopere alte interese, care s-ar putea s fie mai importante pentru el dect cele evideniate de Holland. De exemplu, tipul omului cruia i place s stea n aer liber, menionat frecvent de ali autori, nu va putea fi detectat. Cel mai apropiat n clasificarea lui Holland ar fi tipul ntreprinztorului. Acesta ns nu coincide total cu tipul celui care prefer aciunile n aer liber. Pentru orientarea scolar, de aici se pot prelua dou idei: Este esenial s avem o bun cunoastere a profilului intereselor elevului. Este foarte important s-i oferim elevului posibilitatea de a-si testa profilul intereselor n mod sistematic si controlat.

O potrivire corect ntre personalitate si profilul muncii trebuie s se afle n centrul oricrui program de dezvoltare a carierei.