PROCESUL BOLOGNA : spre un SPATIU EUROPEAN AL INVATAMANTULUI SUPERIOR Procesul Bologna reprezinta o dimensiune a procesului de constructie a Europei Unite.

El a fost initiat prin Declaratia de la Sorbona ai carei autori au avut viziunea unui continent in care dimensiunile "intelectuala, culturala, sociala si tehnica" sunt alaturi de cele ale "Euro, a bancilor si a economiei". Dimensiunile "intelectuala, culturala, sociala si tehnica au prins forma prin intermediul universitatilor, care continua sa joace un rol central in dezvoltarea lor". Procesul a fost si este caracterizat print-o crestere continua nu numai a numarului de tari implicate, dar si a numarului de oameni, institutii, organizatii, constituindu-se intr-un efort urias de realizare a unui spatiu european al invatamantului superior. Derularea Procesului Bologna este realizata de fiecare din tarile participante. Tarile si organizatiile implicate pot lansa fara restrictii activitati in concordanta cu prevederile Comunicatului de la Berlin. Partiparea activa a tuturor partenerilor va determina succesul pe termen lung al Procesului Bologna. Aceasta pagina de internet isi propune sa ofere o prezentare concisa a Procesului Bologna (in limba romana), furnizand in acelasi timp, cat mai multe documente relevante (in limba engleza). Avand in vedere amploarea procesului, abordarea urmata in prezentare nu este de tip exhaustiv, pagina putand fi oricand imbunatatita prin propuneri din partea dumneavoastra. Speram intr-o colaborare activa a dvs in zona intitulata Nivel national, unde dorim sa oferim informatii despre evenimentele legate de Procesul Bologna, desfasurate in institutiile de invatamant superior romanesti. Studentii romani: Procesul Bologna mai are mult pana sa devina eficient

Sistem HP P600 Core2Quad q8300 !!!1200 RON Procesul Bologna mai are mult pana sa devina eficient in Romania, in conditiile in care, in prezent, el presupune comasarea materiilor, probleme in recunoasterea cursurilor si lipsa de corelare cu piata fortei de munca, spun studentii. La zece ani dupa debutul procesului Bologna, in 1999, ministrii celor 49 de state care au adoptat acest sistem se vor reuni, la sfarsitul lunii aprilie, pentru a prezenta rezultatele procesului si pentru a stabili urmatoarele etape ale acestuia. Sistemul Bologna presupune mai mult decat reducerea ciclului de licenta la trei ani si cresterea duratei masteratului la doi. Cele trei cicluri, licenta, masterat si doctorat, ar trebui sa insemne calificari recunoscute in intreg spatiu UE, ceea ce ar duce la cresterea mobilitatii studentilor, dar si a viitorilor angajati. Mai mult, invatamantul superior trebuie sa asigure atat egalitatea de sanse pentru toti membrii societatii, indiferent de statut social, etnie, rasa, dar si o buna pozitionare a absolventilor pe piata muncii. Potrivit unui studiu al Aliantei Nationale a Organizatiilor de Studenti din Romania (ANOSR), in multe universitati exista, si in prezent, probleme la trecerea la sistemul Bologna. Printre acestea se numara comasarea materiilor, fara sa se coreleze durata studiilor cu necesitatile studentilor, dificultati la masterat si neclaritati in regulamentele universitatilor, care dezavantajeaza in special studentii care au absolvit in sistemul pre-Bologna. O alta problema grava este, potrivit aceluiasi studiu, aceea ca, in mai bine de jumatate dintre universitatile din Romania, nu exista mecanismele moderne de verificare a situatiei scolare, iar in 30% dintre ele nu se fac proceduri de audit intern.

Dincolo de aspectele privind programa universitara, sistemul Bologna cere si rezolvarea altor probleme, neizbutita insa in Romania, pana la aceasta ora. Una dintre aceste probleme vizeaza existenta centrelor de consiliere si orientare in cariera, care, desi sunt obligatorii, nu au fost implementate in toate universitatile din Romania. Studentii sunt nemultumiti si de faptul ca in centrele universitare unde aceste structuri exista, se percep taxe pentru simpla consiliere din partea unei structuri finantate de catre stat. Alte neajunsuri sunt legate de faptul ca, la unele facultati, absolvirea ciclului de licenta nu aduce nicun beneficiu. De exemplu, la Psihologie, absolvirea ciclului de licenta nu aduce aproape niciun drept de practica, intrucat titlul acordat este de asistent psiholog. Dreptul de libera practica se poate obtine numai dupa absolvirea studiilor de masterat, insa cum locurile la master sunt limitate si numarul de absolventi cu perspective de realizare profesionala scade. Pe de alta parte, peste 60% dintre universitati se implica insuficient sau nesemnificativ in asigurarea de locuri de practica si internship pentru studenti, mai arata studiul ANOSR. Mai mult, doar 33% dintre universitati au un sistem de tracking al absolventilor (urmarirea evolutiei acestora, pe linie profesionala), implementat pe o perioada mai mare de trei luni. Sondajul ANOSR a fost facut in 23 de universitati de stat, unde au fost consultati 73% dintre studenti. De la Declaratia de la Bologna, care stabilea infiintarea unui nou sistem de invatamant valabil pentru statele membre UE, au trecut deja 10 ani. Intre timp, sistemul Bologna a fost implementat in tara noastra, iar acest fapt a declansat atat reactii pozitive, cat si negative. Sistemul Bologna si-a propus o multime de schimbari pozitive. Obiectivele concrete stabilite au fost existenta unor diplome care sa poata fi comparate (cu calificari compatibile in toate statele), asigurarea unui invatamant de calitate, la fel in toate tarile care au implementat sistemul Bologna, si recunoasterea diplomelor eliberate la sfarsitul studiilor. Pe langa toate acestea, sistemul Bologna si-a propus imbunatatirea relatiei profesor-student, a eficientiei comunicarii intre administratie si student si eficientizarea procesului de invatare. Cand vine vorba strict de Romania, aceste trei schimbari sunt printre cele mai importante. Cum asa? Ei bine, este clar tuturor ca sistemul de invatamant romanesc, fie el si Bologna de

cativa ani, nu este nici pe departe ceea ce ne-am dori. Si acest lucru se datoreaza faptului ca implementarea acestuia nu s-a realizat, in tara noastra, conform obiectivelor intiale. Adica, daca in alte tari, spre exemplu, care au adoptat sistemul Bologna, cursurile de la facultate sunt optionale, iar studentii pot opta in functie de preferinte si de numarul de credite alocate cursului respectiv (pentru ca, la final, sa le iasa numarul de credite necesar), la noi cursurile sunt bine fixate in programa, iar studentii nu au altceva mai bun de facut decat sa se conformeze. Este normal sa fie asa? Bineinteles ca nu. La fel cum nu este normal nici sa avem parte de un sistem de invatamant bazat pe metode de predare folosite acum mai bine de 20 de ani, cand, in prezent, evolutia tehnologiei ne pune la dispozitie o multime de instrumente mult mai adaptate nevoilor si cerintelor studentului zilelor noastre. Sistemul Bologna este un mecanism centrat pe student, iar acest lucru ar trebui implementat si in Romania. Dupa cum bine stim deja, tara noastra a adoptat sistemul, omitand cateva reforme, cum ar fi cea a cursurilor optionale. In plus, omisiunea s-ar intinde si pe felul in care continua sa fie predate multe dintre cursurile de la facultate (prin metoda dictarii, mai precis) sau pe felul in care este tratat studentul in momentul in care se prezinta la secretariatul unei facultati, in cautare de raspunsuri la diverse probleme. Este drept ca tara noastra isi revine dupa anii grei ai comunismului, insa nu trebuie ignorat faptul ca suntem in anul 2010, la mai bine de 20 de ani de la Revolutie, cat si faptul ca suntem o tara membra a UE, iar comportamentul nostru ar trebui sa fie pe masura statului dobandit la 1 ianuarie 2007. Problema sistemului Bologna este spinoasa si poate fi indelung dezbatuta. Nemultumirile noastre, ale studentilor, sunt numeroase, insa pot fi rezolvate, atata timp cat ne implicam si noi in procesul de echilibrare a sistemului Bologna din alte tari cu acela din Romania. Pana la urma, eforturi se fac, atat din partea profesorilor o parte dintre acestia chiar sunt deschisi, au cursuri interactive, etc. -, cat si din cea a studentilor. Speram, totusi, ca rezultatele dorite sa nu se lase mult asteptate.

LOGNA, STANDARDIZAREA ACADEMIC A EUROPEI Declaraia de la Bologna, semnat iniial, n 1999, de 29 de state - ntre timp s-a ajuns la46 de semnatari -, caut s fac nvmntul superior din Europa mai competitiv ntr-o er aglobalizrii. Prin procesul de la Bologna, europenii caut s i maximizeze competitivitatea lanivel internaional, mai ales n raport cu Statele Unite n ceea ce privete sistemul educaional. Se pare c unele dintre mijloacele alese pentru a maximiza aceast competitivitate au dat

naterenemulumirilor pe care le observm astzi n Germania. ntr-adevr, studiile anuale carerealizeaz o ierarhizare a universitilor plaseaz predominant n top 10 universiti nord-2 americane. Singurele universiti care i fac loc n vrful clasamentelor sunt cele britanice de laOxford i Cambridge, care, spre deosebire de marile universiti germane sau franceze, nu suntfinanate de stat. 1 Concret, obiectivul Declaraiei de la Bologna prevede implementarea unuicadru comun care s permit citirea i compararea eficient a diplomelor academice, pn n2010. Sistemul anglosaxon, cu nvmnt de licen (bachelor) de maximum trei ani prin cares se dezvolte aptitudini relevante pentru piaa muncii, urmat de continuarea studiilor prin doi anide master, urmeaz s fie completat i cu implementarea unui model decreditetransferabile cares augmenteze compatibilitatea universitilor europene i s ncurajeze mobilitatea studenilor . 2 2.DEI A TRECUT MULT TIMP DE LA SEMNAREA TRATATULUI DELA BOLOGNA, SISTEMUL DE INVMNT ROMNESC NU S-AALINIAT LA CEL EUROPEAN. Declaratia de la Bologna, semnata in 1999, pune bazele Spatiului European pentruInvatamantul Superior. Procesul Bologna a inclus o serie de decizii la nivel european referitoarela introducerea unei structuri unitare la nivelul invatamantului superior bazata pe trei cicluri:licenta de trei ani, masteratul de doi ani si doctoratul de trei ani; integrare pe piata muncii aabsolventilor care au obtinut licenta; asigurarea calitatii; legatura dintre invatamantul superior siactivitatea de cercetare.Romania incearca cu pasi mici sa indeplineasca cerintele tratatului prin faptul ca, in acestan, vor sustine simultan examenul de licenta doua generatii ale unei singure facultati, practic ceicare au prins sistemul cu patru ani si cei care termina facultatea dupa numai trei ani. Aproximativ200.000 de studenti vor intra in examenul de licenta in acest an, iar acest lucru face ca sansele lamaster, ale fiecarui student, sa se injumatateasca, in conditiile in care numarul de locuri nu a fostsuplimentat. 3 De asemenea, din motive de organizare, senatele universitatilor au hotarat ca absolventiilor sa dea fie numai probele scrise, fie sa sustina numai lucrarea de licenta. Majoritatea au optat pentru sustinerea lucrarii de licenta, chiar daca aceasta metoda a fost des contestata pe motiv ca 1 http://www.ziare.com/actual/educatie/03-26-2009/studentii-romani-procesul-bologna-mai-aremult-pana-sa-devina-eficient-699067 2 http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html 3 http://www.ziare.com/actual/social/03-29-2008/educatia-romaneasca-are-restante-la-bologna277631 3

este subiectiva. Au existat voci care au sustinut ca, astfel, nu se mai poate face o triere clara intreabsolventi, si in mod sigur, urmand aceasta metoda, se va ajunge la aparitia unor lucrari perfecte,fie cumparate fie realizate de altcineva.Aceasta metoda este considerata de altfel ca fiind discriminatorie si fata de generatiileanterioare, care au fost obligate sa sustina examenul de

licenta in forma scrisa. O alta problema asistemului romanesc de invatamant superior este legata de integrarea studentilor pe piata muncii.Sistemul de invatamant romanesc are mari probleme interioare, locale, legate de cuplarea la piatamuncii si in aceste conditii este greu sa vorbim despre o piata a muncii europeana. 4 In Romania, exista mari discrepante intre ceea ce promoveaza Universitatile si ceea cedoresc firmele, in conditiile in care, in acest moment, oricine poate obtine fara prea mari eforturio diploma universitara. Problema ridicata invatamantului romanesc de integrarea Europeana nueste cea a cererilor de munca, este cea a cererilor de competenta, iar in acest domeniu taranoastra are mari restante. 3.EFICIENA PROCESULUI BOLOGNA N ROMNIA Sistemul Bologna presupune mai mult decat reducerea ciclului de licenta la trei ani sicresterea duratei masteratului la doi. Cele trei cicluri, licenta, masterat si doctorat, ar trebui sainsemne calificari recunoscute in intreg spatiu UE, ceea ce ar duce la cresterea mobilitatiistudentilor, dar si a viitorilor angajati.Mai mult, invatamantul superior trebuie sa asigure atat egalitatea de sanse pentru totimembrii societatii, indiferent de statut social, etnie, rasa, dar si o buna pozitionare a absolventilor pe piata muncii.Potrivit unui studiu al Aliantei Nationale a Organizatiilor de Studenti din Romania(ANOSR), in multe universitati exista, si in prezent, probleme la trecerea la sistemul Bologna.Printre acestea se numara comasarea materiilor, fara sa se coreleze durata studiilor cu necesitatilestudentilor, dificultati la masterat si neclaritati in regulamentele universitatilor, caredezavantajeaza in special studentii care au absolvit in sistemul pre-Bologna.O alta problemagrava este, potrivit aceluiasi studiu, aceea ca, in mai bine de jumatate dintre universitatile din 4 http://www.ziare.com/actual/social/05-05-2008/masteratul-va-deveni-obligatoriu-pentruangajare-302389 4

Romania, nu exista mecanismele moderne de verificare a situatiei scolare, iar in 30% dintre elenu se fac proceduri de audit intern. 5 Dincolo de aspectele privind programa universitara, sistemul Bologna cere si rezolvareaaltor probleme, neizbutita insa in Romania, pana la aceasta ora. Una dintre aceste problemevizeaza existenta centrelor de consiliere si orientare in cariera, care, desi sunt obligatorii, nu aufost implementate in toate universitatile din Romania.Studentii sunt nemultumiti si de faptul cain centrele universitare unde aceste structuri exista, se percep taxe pentru simpla consiliere din partea unei structuri finantate de catre stat.Alte neajunsuri sunt legate de faptul ca, la unele facultati, absolvirea ciclului de licenta nuaduce nicun beneficiu. De exemplu, la Psihologie, absolvirea ciclului de licenta nu aduceaproape niciun drept de practica, intrucat titlul acordat este de asistent psiholog.Dreptul de libera practica se poate obtine numai dupa absolvirea studiilor de masterat, insa cum locurile la master sunt limitate si numarul de absolventi cu perspective de realizare profesionala scade.Pe de alta parte, peste 60% dintre universitati se implica insuficient sau nesemnificativ inasigurarea de locuri de practica si internship pentru studenti, mai arata studiul ANOSR. Maimult, doar 33% dintre universitati au un sistem de tracking al absolventilor

(urmarirea evolutieiacestora, pe linie profesionala), implementat pe o perioada mai mare de trei luni.