*SUB 1.

APSS si epidemiologia: definitii, strategii APSS = este o asistenta de baza a sanatatii, fundamentata pe metode practice, stiintific corecte si social acceptabile, precum si pe o tehnologie facuta sa fie universal accesibila indivizilor si familiilor unor comunitati. APSS este primul nivel de contact al indivizilor, familiei si comunitatii cu sistemul national de sanatate care aduce asistenta sanatatii cat de aproape se poate de locul in care oamenii muncesc si traiesc si constituie primul element al unui process continuu de asistenta a sanatatii. Epidemiologia = stiinta de baza a medicinii preventive; se ocupa cu: identificarea si neutralizarea factorilor de agresiune pentru sanatate; depistarea si lichidarea factorilor constitutivi ai PE; elaborarea si aplicarea programelor de protectie globala a sanatatii. (epi=peste, demos=popor) Strategii APSS: 1.implicarea sociala prin: cresterea calitatii vietii si asigurarea la nivel maxim a ingrijirilor privind sanatatea copilului, sanatatea reproducerii,aprovizionarea cu apa si alimente, controlul conditiilor de mediu 2.controlul bolilor infectioase si neinfectioase: cunoasterea potentialului BT si BNT (procesului epidemiologic), asigurarea masurilor de preventie (treptele preventiei), asigurarea monitorizarii starii de sanatate (dispensarizarea), identificarea si neutralizarea riscurilor (studii epidemiologice; screening, supraveghere), planificarea i evaluarea aciunilor de sntate comunitar (programe de sanatate: internaionale, naionale, regionale). *SUB 2. Cauzalitatea in epidemiologie si Apss Epidemiologia: studiaz distribuia bolilor n colectivitatea uman n vederea: - elucidrii cauzelor - precizrii relaiei dintre boal i anumii factori cu scopul : - prevenirii i combaterii mbolnvirilor sau - asigurrii condiiilor meninerii strii de sntate Cauzalitate - reflect complexitatea conexiunii i interaciunii intre cauza si efect. Sec. XIX - etap crucial n fundamentarea tiinific a conceptului de cauzalitate (microbiologie): Louis Pasteur (1822-1895); Robert Koch ( 1843-1910); Emile Roux (1853-1933) etc.
1

- 1878 L. Pasteur comunic lucrarea Teoria germenilor i aplicaiile sale n medicin * prin metode observaionale i experimentale = 1. fiecare boala are o cauza specific 2. cauza este un anumit agent patogen deci o cauza este suficient i implicit necesar - 1880 R. Koch izoleaz bacilul tuberculozei de la bolnavii cu aceasta boal: bacilul cauz a bolii: ENUNAREA CRITERIILOR DE CAUZALITATE N BOLILE TRANSMISIBILE : POSTULATELE KOCH-HENLE (1882) Sec. XX - trecerea de la patologia dominat de bolile cronice (boli cardiovasculare, cancer) - observaiile populaionale (studii extinse ca studiul Framingham SUA) sau clinice duc la : identificarea factorilor cauzali multipli (denumii FACTORI DE RISC) ; precizarea interaciunilor dintre acetia; explicarea mecanismelor complexe de producere a bolii = prin: TEORIA MULTICAUZALITII - un factor cauzal al unei anumite boli este orice factor care are un rol esenial n producerea bolii: o singur cauz nu este suficient pentru producerea maladiei; - un complex de factori cauzali se asociaz mai multor boli: ex: fumatul cauza a > 25 entiti morbide iar bolile cardiovasculare sunt declanate prin asocierea mai multor cauze (>200 factori de risc) printre care i fumatul - etapa conceptului cauzal prin implicarea factorilor: de mediu comportamentali, genetici 1965: ENUNAREA CRITERIILOR DE CAUZALITATE N BOLILE CRONICE; POSTULATELE LUI HILL. *SUB 3. Relatiile de cauzalitate (rationamentul cauzal) in domeniul BT. Se bazeaza pe modelul simplu: agentul patogen produce boala la individ, acionnd concomitent cu manifestarea favorizanta a unor circumstane legate de mediu: POSTULATELE LUI KOCH Limitele postulatelor lui Koch : - nu sunt aplicabile la toi agenii patogeni bacterieni; - nu sunt aplicabile la virusuri, micete , parazii; - nu iau n considerare situaia existenei purttorilor asimptomatici etc R. Koch (1880 infectii bacteriene) 1. Microorganism prezent la toate cazurile de boala.
2

2. Microorganism totdeauna patogen (nu este o apariie circumstanial); 3. Izolarea microorganismului n cultur pur din produsul recoltat de la cazul de boala 4. Pastrarea patogenitatii chiar dup replicri multiple (reproductibilitatea bolii); T. Rivers (1937)-infectii virale 5. Mai multe microorganisme pot provoca aceeai boal; 6. Existena de purttori asimptomatici; 7. Reproducerea experimentala a bolii printr-o experien controlat (grup martor); R. Huebner (1957), A.S. Evans 8. Formarea de anticorpi (dovada imunologica) 9.Prepararea unui vaccin (element care dovedete relaia cauzal); 10.Variate microorganisme pot predomina n diferite situaii epidemiologice; 11. Rspunsul variabil al gazdei n funcie de situaia epidemiologic 12. Afirmarea criteriilor de cauzalitate prin tehnologiile noi i apariia de noi ageni patogeni ; R. Johnson, C.Gibbs 13. Consecinele transmiterii microorganismului la animal; 14. Transmiterea agentului patogen prin utilizarea unui filtrat; 15. Rezultate negative prin utilizarea esuturilor normale. *SUB 4. Relatii de cauzalitate in domeniul bolilor netransmisibile In cazul bolilor netransmisibile (boli multifactoriale) se recomand aplicarea criteriilor cuprinse n POSTULATELE LUI HILL Postulatele lui Hill bazate pe cercetrile epidemiologice ale lui Doll, (modelul interrelaiilor dintre tabagism i cancerul pulmonar). Criteriile cuprinse n postulatele lui Hill-completate prin extinderea studiilor epidemiologice (A.Liliefeld, H.S.Evans) A.B.Hill 1965: 1. Secventa temporal 2. Forta relatiei (risc relativ) 3. Specificitate (exclusivitate) 4. Gradientul biologic al efectului 5. Constanta 6. Plauzabilitatea biologica 7. Dovada experimentala A.Lilienfeld: 8. Corelatia intre incidenta ,durata, intensitatea expunerii 9. Paralelism intre distributia bolii si factorul cauzal 10. Spectrul etiologic asociabil factorului
3

*SUB 5. Studiile epidemiologice descriptive si analitice : caracteristici generale ale ipotezei Studii descriptive: au ca scop raportarea unui fenomen de sntate, frecvena, distribuia i evoluia sa n interiorul unui grup dat. Ele aduc date cantitative asupra repartiiei unei boli sau a unui factor de risc. Lanseaza ipoteze: - cazuri raportate - serii de cazuri - ecologice (de corelatie) - de prevalenta Studiile analitice: Sunt studii de observaionale etilogice (demonstreaza ipoteze) sau studii experimentale i au ca scop determinarea rolului posibil al unuia sau a mai multor factori n stabilirea diagnosticului sau tratamentului unei boli: - caz-martor - de cohorta *SUB 6. Studiile epidemiologice : enumerarea categoriilor I. Studii observationale Studii descriptive (observaionale transversale): lansarea ipotezelor 1. Cazuri raportate 2. Serii de cazuri 3. Studii ecologice (de corelaie) 4. Studii de prevalenta Studii analitice (observaionale etiologice): demonstrarea ipotezelor 1. Caz-martor 2. Cohorta retrospectiva/prospectiva II. Studii interventionale experimente (trialuri) clinice III. Meta-analiza: verificarea ipotezelor IV. Studii de analiza a deciziei: aplicarea in practica *SUB 7. Studii epidemiologice descriptive: categorii, avantaje si dezavantaje Studii descriptive (observaionale transversale): lansarea ipotezelor 1. Cazuri raportate 2. Serii de cazuri 3. Studii ecologice (de corelaie) 4. Studii de prevalenta Avantaje: * stabilesc n mod descriptiv prevalena / incidena * uoare, rapide, ieftine * date uor de cules
4

* aprecierea amplitudinii unui fenomen (utile programelor de sntate public) * generatoare de ipoteze Dezavantaje * nu stabilesc secvena temporal a evenimentelor ("oul sau gina?") * nu sunt studii predictive (RR) * riscul unor factori de confuzie * riscul erorilor sistematice ( bias-uri) * riscul interpretrilor abuzive *SUB 8. Studii epidemiologice analitice: categorii, avantaje, dezavantaje Studii analitice (observaionale etiologice): demonstrarea ipotezelor 1. Caz-martor 2. Cohorta retrospectiva/prospectiva Studii interventionale experimente (trialuri) clinice Cohorta Avantaje *stabilesc secventa evenimentelor; *nu sunt supuse erorilor sistematice care apar in studiile caz-martor *permit cuantificarea riscului (calculul riscului relativ = cel mai fidel) *sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente Limite *impun, in faza initiala, includerea unui numar mare de subiecti ; *sunt lungi si costisitoare; *introduc erori legate de pierderea din urmarire a subiectilor expusi Caz-martor Avantaje *se executa in perioade scurte de timp (util in gasirea unor solutii urgente) *convenabil pentru bolile cu frecventa redusa *nr subiectilor este mic *repetabile *economice *analiza mai multor factori de risc Limite *alegerea grupului caz/control = erori greu masurabile *riscul pierderii din urmarire a unor cazuri (ex. prin diagnostic incert) *dificil de precizat relatia cauza efect si secventa temporala factor de risc boala Trialuri clinice Avantaje *aprecierea eficacitatii clinice a unor: - proceduri diagnostice (teste de depistare si de precizare a diagnosticului);
5

- interventii preventive/curative (tratamente medicamentoase/chirugicale, tehnici de reeducare, tehnici de ingrijire) - interventii de tip educational (schimbarea comportamentului/modului de viata) *economii importante in utilizarea unei interventii practice, dovedite a fi cea mai buna Limite *reduc numarul celor care pot beneficia de interventia cea mai buna = probleme etice *nu exista efectiv un nivel ideal de proba care sa afirme superioritatea unei interventii *costisitoare *dificil de realizat *pot perturba relatia medic pacient (administram interventia la unii si la altii nu) *SUB 9. Procesul epidemiologic: definitie, structura generala Definitie: totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice, naturale i sociale, care concur la apariia, extinderea i evoluia particulara a unei stri morbide (de boal) la nivelul populaiei. Structura generala: 1. Factori determinanti: - surse de ageni patogeni vs. factori de agresiune - moduri i ci de transmitere a agenilor patogeni vs. factori de agresiune - receptivitatea 2. Factori dinamizatori favorizanti: - naturali - economico-sociali *SUB 10. Definirea notiunilor de focar epidemic,process infectios, focar infectios Focar epidemic: zona, spaiul, arealul n care se acumuleaz surse de ageni patogeni, cu potenial de diseminare a acestora spre alte organisme care prezinta caracteristici receptive. Proces infectios: totalitatea reaciilor locale i/sau generale determinate de impactul dintre agentul patogen i organismul receptiv. Focar de infectie: locul, esutul, organul unde se evideniaz, prin anumite semne clinice, biologice (biochimice, imunologice, microbiologice) sau anatomopatologice conflictul dintre agentul patogen i organismul gazd. *SUB 11. Surse de agenti patogeni si agenti de agresiune : definite,categorii Definitie: organisme care asigur
6

- gzduirea - supravieuirea - eventual multiplicarea - totdeauna diseminarea agentului/agenilor patogeni i care prezint sau nu, semne clinice de boal. Categorii: - omul: bolnav (cu forme tipice/atipice de boal); purttor (determin boli numite antroponoze) - animalele: idem - psrile: idem (determin boli numite zooantroponoze) - vectorii: idem *SUB 12. Purtatorii de agenti patogeni: definitii, categorii, implicatii practice. Definitie: identic cu cea a sursei (organisme care asigura gzduirea, supravieuirea, eventual multiplicarea, totdeauna diseminarea agentului/agenilor patogeni), dar nu prezint niciodat semne clinice de boala. Categorii: - purttori preinfeciosi: viitorul bolnav, n perioada de incubaie a bolii - purttori sntoi: persoane cu rezisten general bun i un anumit nivel de imunitate; ex: HVB, streptococ, Shigella (b. dizenteric) - purttori foti bolnavi: convalesceni: n perioada de convalescen cu o durata variabila (zile, luni); cronici : > 6 luni de la vindecare chiar ani sau toata viaa; ex: S.typhi, VHB, VHC, B. Koch etc. *SUB 13. Moduri si cai de transmitere ale agentilor patogeni: definitii, categorii. Definitie: transferul agenilor patogeni de la surse la organismele receptive. Categorii: 1. direct: limitare spaiala i temporal mecanisme: inhalare, contact fizic, transplacentar, transplant 2. indirect dispersie puternica spaial i temporal ntlnit numai n cazul agenilor patogeni cu rezisten mare n mediu mecanisme: complexe (aer, apa, sol, alimente, obiecte, mini, artropode = contaminate) Tipuri de boli dupa calea de transmitere predominanta: - boli respiratorii: aer (picturi Flugge, picturi septice, nucleosoli), apa aerosolizata - boli digestive: alimente, mini contaminate, sol, vectori - boli congenitale: transplacentar
7

boli cu transmitere sexual: contact direct boli nosocomiale: pe orice cale, dar mai ales prin instrumentar medical contaminat

*SUB 14. Receptivitatea, nereceptivitatea: definitii, clasificare, seminificatii pentru procesul epidemiologic. Definitie: - Receptivitatea = particularitatea organismului de a fi susceptibil de a face o anumita boal (ex. infecioas) - Nereceptivitatea = starea opus care demonstreaz rezistena organismului la boal. Clasificare: 1. Receptivitatea natural: - fa de infecia cu ageni patogeni este general i reprezint un atribut de specie - fa de boala infecioas este particular fiecrui organism i reprezint rspunsul la agresiunea infecioas a) boli cu receptivitate natural general sau absolut = primoinfecia se soldeaz ntotdeauna cu boala (ex: rujeola, febra tifoida etc.) b) boli cu receptivitate natural parial sau incomplet = primoinfectia se soldeaz cu boal numai la o parte din cei contaminai, restul evolund subclinic (scarlatina, HV acut) c) boli cu receptivitate natural sczut sau redus = primoinfecia se soldeaz cu boal la o mic parte din persoane, majoritatea dezvoltnd forme inaparente d) boli cu receptivitate natural condiionat sau potenial = boli produse de microorganisme oportuniste ca urmare a interveniei unor factori de patogenitate (doza infectant crescut, poarta de intrare neprotejat, rezistena natural compromis). 2. Rezistenta antiinfecioas: a) nespecific este: - reacia biologic general fa de un element strin organismului (nonself ) - bariera cutaneo-mucoas - bariera cito-tisular (reacia: inflamatorie/ febril, fagocitoza, interferon) - bariera umoral-sanguin (sistem complement, properdina, opsonime, lizine) b) specific este: - motenit(nnscut): natural (de specie); relativ (dependent de factori genetici sau ecologici); transplacentar (pasiv prin anticorpi materni)
8

- dobndit (ctigat n cursul vieii): natural (trecerea prin boal indiferent de forma clinic i evoluie); artificial (prin imunizare cu ajutorul vaccinurilor = activ / seruri, imunoglobuline = pasiv) Imunizare = producerea de anticorpi ca reacie de rspuns imun la apariia unui antigen (ex: agent patogen). *SUB 15. Factori dinamizatori favorizanti ai procesului epidemiologic in bolile transmisibile: definitie, categorii, implicatii in aparitia si evolutia procesului epidemiologic. Definitie: sunt factori naturali sau economico sociali care intervin asociativ n crearea unor momente critice i evoluia particular a procesului epidemiologic (sporadic, endemic, epidemic, pandemic) . Categorii: - naturali: cosmici; meteorologici (temperatura, presiune, ex: fenomenul El Nino); climatici (latitudine, altitudine); geografici (relief, structuri geochimice, inundaii, secet); telurici (cutremure, erupii vulcanice) - socio-economici: familiali (venituri, mrimea familiei, locuina, nivel de asisten medicala/ social); ocupaionali (specificul muncii, noxe- riscuri) Particularitati: influeneaz anumite caracteristici ale procesului epidemiologic de: - sezonalitate - patologie geografica - meteoro-patologie - exces de morbiditate sau mortalitate tipul de manifestare (sporadic, endemic, epidemic, pandemic) *SUB 16. Formele de manifestare ale procesului epidemiologic: definitie, categorii. Definitie: forma de prezentare a procesului epidemiologic care exprima numrul i dispersia temporal i spaial a cazurilor de boal, ct i extensivitatea sau severitatea acestora. Categorii: - endemica - sporadica - epidemica pandemica Caracteristici: - numeroase forme atipice evoluii diferite pentru formele epidemice: explozive, durata variabil, extensivitate i severitate diferite.
9

*SUB 17. Epidemia: definitie, clasificari. Manifestarea epidemica: - numr mare sau relativ mare de mbolnviri; - puternic concentrare temporal i spaial a cazurilor; legtura ntre cazul iniial i cele aprute ulterior. Exemple de boli cu manifestare epidemic: HV, angine cu: SBHA, viroze respiratorii, gripa, salmoneloze *SUB 18. Pandemia: definite, clasificare, comparatii temporale ale pandemiilor. Manifestarea pandemica: cumulare temporal i spaial de epidemii; extindere spaial deosebit; prezena n exces a factorilor procesului epidemiologic. Exemple de boli cu manifestare pandemic : istorice: variola, pesta, holera, gripa, tifosul exantematic; actuale (moderne): infeciile cu virusurile hepatitelor virale B, C, infectia cu HIV/SIDA. *SUB 19. Preventia in APSS: definitii, trepte (enumerare), categorii. Definitie: prevenia (profilaxia) reprezinta totalitatea metodelor i mijloacelor folosite n scopul cunoaterii riscurilor pentru sntate, a neutralizrii aciunii acestora, depistrii grupurilor populaionale cu risc crescut, evitrii constituirii proceselor epidemiologice i identificrii ct mai precoce a strilor de pre-boal i boal. Treptele in raport de obiective: primar: cabinete medicale teritoriale, centre de sanatate (nivel intermediar), servicii districtuale de sanatate si spitale (primul nivel de referinta), servicii regionale de sanatate secundar si teriar: spitale clinice universitare, institute nationale specializate, ministerul sanatatii. *SUB 20. Preventia primara: definitii, moduri de realizare. Definitie: prevenia primar reprezinta totalitatea masurilor care urmresc prevenirea unei boli sau a unor fenomene epidemice, ct i promovarea factorilor sanogeni (ceea ce promoveaz sntatea). - preocupare major a MOS (MP, MC) - n absenta strilor de pre-boal / boala: ex: aciuni aplicate prenupial, gravide, copii, n condiii de colarizare, ocupaional, armat, cataclisme etc. Obiective principale:
10

- depistarea factorilor de agresiune pentru snatate -> supravegherea epidemiologic comunitar activa, multidisciplinar, prin screening (triaj) - depistarea indivizilor/grupurilor cu risc major fa de aciunea posibil a unor factori de agresiune; - elaborarea, aplicarea i evaluarea eficienei medicale i social-economice a unor metode i mijloace de neutralizare a factorilor de agresiune la nivelul comunitii (ex: imunizri). *SUB 21. Preventia secundara: definitie, moduri de realizare Definitie: prevenia secundar urmrete depistarea dezechilibrelor i diagnosticarea precoce a strilor de pre-boal, naintea apariiei semnelor clinice de debut sau de evolutivitate. - inclus n preocuprile MOS - se execut concomitent cu aciuni de prevenie primar. Obiective principale: - depistarea indivizilor sau a grupurilor din populaie care au suferit anumite agresiuni dezechilibre homeostatice n stadii reversibile, fr evidene clinice = stri de pre-boal; - instituirea de programe de reechilibrare, refacere a sntii ambulator, dispensarizare. *SUB 22. Preventia tertiara; definitie, metode de realizare Definitie: prevenia teriar urmrete limitarea progresiei bolii manifeste, evitarea recderilor sau recidivelor i ntrzierea instalrii incapacitii sau decesului. - parial MOS Obiective principale: - folosirea concomitent a aciunilor de prevenie primar i secundar pentru depistarea activ a strii de boal, n diferite stadii de evoluie: compensat, atipic, ignorat (aciuni dependente de entitatea nosologic i nivelul educaional al individului/comunitii); - spitalizare (MOB) pentru terapie reparatorie recuperatorie; - urmrirea ameliorrii indicatorilor de calitate a vieii. *SUB 23. Dispensarizarea: definitie, trepte(enumerare) Definitie: Dispensarizarea reprezinta metoda de supraveghere activ, complex de protecie sau refacere a sntii realizat multidisciplinar prin aciuni medicale i nemedicale. Trepte: asigur inseria i reinseria social a unor indivizi sau grupuri populaionale
11

are funcii: preventive, terapeutice, recuperatorii n relaie cu treptele prevenieitreptele dispensarizrii: de protecie, reechilibrare, recuperare Treptele preventiei in raport de obiective: primar: cabinete medicale teritoriale, centre de sanatate (nivel intermediar), servicii districtuale de sanatate si spitale (primul nivel de referinta), servicii regionale de sanatate secundar si teriar: spitale clinice universitare, institute nationale specializate, ministerul sanatatii. *SUB 24. Dispensarizarea de protectie: definitie, semnificatie practica. caracter preventional operatiuni medicale -> nemedicale durata variabila selectia persoanelor sanatoase incluse in actiuni: criteriul varsta (0-1 an,1-4 ani, adolescent, tineri, varstnici) criteriul starii fiziologice (gravid, mame in perioada lehuziei/alaptarii) ocupational (noxe) indivizi sau grupuri cu risc crescut la actiunea unor factori de agresiune pentru sanatate depistati cu ocazia actiunilor de preventie primara asigura conditii optime de dezvoltare psiho-somatica, ocupationale, de mediu insertia sociala pastrata efectuata exclusiv de medicul de familie. *SUB 25. Dispensarizarea de reechilibrare: definitie, semnificatie practica. caracter prevenional dependent de rezultatul preveniei primare i secundare selecia persoanelor aparent sntoase incluse n aciuni: indivizi sau grupuri cunoscute a fi suportat unele agresiuni asupra sntii indivizi cu dezechilibre reversibile (funcionale, biochimice, preboala) depistati prin screening ambulator, programe: examen clinic, laborator, educaie pentru comportamente sanogene intervenii medicale n ambulator asociate cu eventuale modificri ocupaionale efectuat n colaborare de medicul de familie i de alte specialiti
12

*SUB 26. Dispensarizarea de recuperare: definitie, semnificatie practica. - parial MOS: depistare precoce a bolii - spitalizare MOB (relaii: MOS-MOB) - realizat n timpul prestaiilor de prevenie primar i secundara - beneficii pentru MOB - implicaii familiale: medicale i socio-economice. *SUB 27. Supravegherea epidemiologica: definitii, categorii. Definitie: process continuu si sistematic de colectare, prelucrare, analiza, interpretare a datelor si diseminare a informatiilor pentru initierea actiunilor prin masuri de prevenire si control. Bolile supuse sistemului de supraveghere sunt cele cu: frecven crescut n populaie sau impact medical/social/economic particular Terminologie : supravegherea epidemiologic (sntatea public) supravegherea medical supravegherea epidemiologic cercetarea epidemiologic supravegherea epidemiologic sistemele de informare medical Scopuri : 1. urmrirea unor probleme de sntate (descrierea istoriei naturale a bolii; a modului de manifestare n populaie a procesului epidemiologic; urmrirea instalrii unor schimbri de tipul rezistenei microorganismelor la antibiotice sau a scderii imunitii organismelor gazd; schimbri n practica asistenei de sntate) 2. realizarea legturii cu intervenia de sntate public (stabilirea unor prioriti bugetare; unor msuri de prevenire i/sau control; evaluarea unor noi strategii; prognozarea tendinelor de evoluie a unor boli n populaie) 3. verificarea unor ipoteze 4. arhivarea datelor privind manifestarea bolii la nivel populaional Caracteristicile sistemului de supraveghere: Simplu Sensibil Flexibil Acceptabil Oportun Reprezentativ Valoare predictiv pozitiv (dac sistemul de supraveghere relev starea de sntate a populaie/persoanei reprezint c la momentul respectiv probabilitatea ca aceast stare s fie adevarat este foarte mare) Etapele supravegherii : Culegerea datelor
13

Prelucrarea Interpretarea Difuzarea concluziilor *SUB 28. Culegerea, prelucrarea, interpretarea si difuzarea datelor in cadrul actiunilor de supraveghere epidemiologica(exemple) Tipul de date: mortalitate, fertilitate, morbiditate, din studii speciale , indicatori ai bolii (date demografice, absenteism, de mediu, consum de medicamente, de alte produse sau prestaii) Culegerea datelor : - sistem activ- operativ, simplu, accesibil, sensibil - sistem pasiv raportri, nregistrri, consemnri n registre - sistem santinel supravegherea pe eantioane omogene, bine precizate, din zone prestabilite Calitatea datelor : - nalt; - administrarea corect a documentelor cu nregistrarea datelor (corectitudine, confidenialitate) - prezentarea final a datelor - arhivarea datelor Interpretarea Raportarea: tabele, grafice, hri, analiza matematic Difuzarea informaiei: caracter de urgen Populatie - Culegerea informatiilor Reteaua de APSS (prelucrare si stocare) Difuzarea rezultatelor - Populatie *SUB 29. Screening-ul: definitii, principii de realizare Definiie: Aciune de profilaxie secundar care vizeaz identificarea prezumtiv a persoanelor afectate de o problem de sntate latent, necunoscut pn n acel moment, prin efectuarea unui test, a unei examinri sau a unor altor tehnici de investigaie, care pot fi aplicate rapid, n mas- Organizaia Mondial a Sntii Definiie: Examinare de mas care const n aplicarea unui ansamblu de procedee i tehnici de investigaie asupra unui grup populaional, n scopul identificrii de prezumie a unei boli, anomalii sau factor de risc. - Conf. Dr. Dana Minc Principii de realizare: 1. Anchete prin interviu sau chestionar completat de ctre persoana investigat, folosite pentru screening-ul factorilor de risc comportamentali, apar erori datorit memoriei celor chestionai; 2. Anchete medicale examen clinic, paraclinic; examenul trebuie s fie standardizat, probele simple i ieftine, examenul s vizeze mai multe boli;
14

3. Anchete combinate examen clinic, paraclinic, interviu Criterii de alegere a bolilor pentru screening: 1. S constituie o problem de sntate public prevalen mare, gravitate mare prin consecine medicale i sociale: evoluie fatal, absenteism, invaliditate; 2. Boala s fie decelabil n perioada de laten sau n formele sale asimptomatice; 3. S existe teste capabile s deceleze boala; 4. Testul s fie acceptabil din punctul de vedere al populaiei; 5. Istoria natural a bolii s fie cunoscut i neleas; 6. S existe posibilitatea de tratament pentru cei depistai c au boala; 7. Tratamentul s fie acceptat de bolnavi; 8. S existe o strategie naional de tratament i supraveghere; 9. Costul s nu fie foarte mare; Reprezint debutul unui lung proces de supraveghere medicala. *SUB 30. Programe de sanatate: etape de desfasurare Definiii: proiecte menite sa puna in aplicare rezultatele anchetelor epidemiologice pentru beneficiul indivizilor si comunitatilor in care traiesc. Program =Ansamblu organizat, coerent i integrat de activiti i servicii realizate simultan, sau succesiv, cu resursele necesare, n scopul ndeplinirii obiectivelor stabilite n raport cu probleme precise de sntate, pentru o populaie definit Proiect = Combinaie de resurse umane, materiale i de timp, adunate ntr-o organizaie temporar, pentru a atinge un anumit scop RSI scop: de a preveni, a proteja, a controla i a aciona printr-un rspuns de sntate public mpotriva rspndirii internaionale a bolii, n funcie de i n limitele riscului de sntate public i s evite interferene inutile cu traficul i comerul internaional"

15