Sunteți pe pagina 1din 67

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Macroeconomie Cum se calculeaza rata somajului in Romania?

Profesor coordonator: Roberta Stanef Studenti: Iurcu Alexandra Lepadatu Georgiana Victoria Matei Mihaela Laura Maruntu Adriana Grupa:1305 Seria: B Anul: I

Bucuresti 2011-2012
1

Cuprins

1. Rezumat 2. omajul 2.1 Coninutul conceptului de omaj 2.2 Aspecte caracteristice ale omajului 2.3 Cauze i forme de manifestare ale omajului 2.4 Efecte social-economice ale omajului 2.5 Msuri pentru diminuarea omajului 3. omajul in Romania 3.1 Indicatorii statistici ai omajului 3.3 Definirea indicatorilor statistici ai omajului 3.3 Modaliti statistice de determinare a indicatorilor omajului 4. Rata somajului in Romania si UE 4.1 Dimensiunile si evolutia somajului in perioada 1991-2005 4.2 Particularitati structurale ale somajului in perioada 1991-2005 4.3 Incidenta somajului de lunga durata 4.4 Situatia statistica operativa a somajului in anul 2006 4.5 Situatia statistica operativa a somajului in anul 2007 4.6 Situatia statistica operativa a somajului in anul 2008 4.7 Harta somajului pe timp de criza in Romania 4.8 Rata somajului in tarile din UE

5. Previziuni UE 6. Concluzii 7. Anexe 8. Bibilografie

1. Rezumat
omajul apare ca un dezechilibru al pieei muncii la nivel naional, ca punct de ntlnire ntre cererea i oferta global de munc. omajul este influenat de particulariti demografice, economico-sociale i culturale, care determin evoluiile sale n timp. Cunoaterea lor este important pentru stabilirea mecanismelor de echilibrare a cererii cu oferta pe piaa forei de munc. Lucrarea de fa i propune s realizeze o analiz a particularitilor omajului.

2. Somajul
2.1 Coninutul conceptului de omaj
Ocuparea forei de munc n activitile economico-sociale i omajul reflect modul cum funcioneaz piaa muncii, ntr-o economie de pia, la un moment dat. Raportul dintre cererea i oferta de for de munc determin cele dou stri opuse ale pieei muncii - ocuparea forei de munc i omajul. Problematica ocuprii i omajului constituie o latur important a echilibrului macroeconomic i o component indispensabil a politicilor macroeconomice i sociale. Dac n legtur cu existena omajului nu exist nici un dubiu, definirea i msurarea acestuia formeaz obiectul unor ample controverse. Unghiurile de vedere i opiniile exprimate cu privire la omaj au variat n timp, ntruct i omajul a acoperit realiti specifice foarte diferite. Cu toate c fenomenul omaj i-a fcut simit prezena nc de la nceputurile capitalismului (secolul al XIX-lea), nelegerea cauzelor, formelor de manifestare i a efectelor pe care acesta le presupune a fost posibil odat cu apariia teoriei macroeconomice moderne. Dac la nceputul secolului al XIX-lea, eventualele ntreruperi sau absene n procesul muncii erau considerate situaii efemere, cauzate de factori pur sociali, odat cu nceputul secolului al XX-lea, cnd n economiile capitaliste au aprut primele dezechilibre importante (care au culminat cu marea criz a anilor
3

1929 - 1933), fenomenul omaj a captat din ce n ce mai mult atenia lumii economice, aceasta contientiznd c ocuparea forei de munc este o problem de natur economic i destul de complex. De altfel, cel mai de seam economist din acea perioad (i nu numai) - J. M. Keynes, susinea, argumentat, c orice politic macroeconomic de succes trebuie s cuprind n mod necesar msuri i instrumente statale, n vederea folosirii ct mai depline a forei de munc. Aceasta, ntruct economiile n sine nu mai garantau, n virtutea mecanismelor spontane de autoreglare, ocuparea deplin forei de munc. Din acel moment, omajul devenea, alturi de inflaie, o stare de dezechilibru nedorit, dar permanent a economiei contemporane, fcnd obiectul de studiu i cercetare al majoritii teoriilor macroeconomice emise. Trebuie precizat c nu exist un mod unitar de a defini conceptul de omaj (sau omer) i, ca atare, exist uneori deosebiri ntre numrul omerilor din aceeai ar i perioad, n funcie de modul de definire al acestora. n general, fenomenul omaj este definit n literatura economic, ca fiind o stare negativ a economiei, concretizat ntr-un dezechilibru structural i funcional al pieei muncii, prin care oferta de for de munc este mai mare dect cererea de for de munc din partea agenilor economici. Cea mai cunoscut i larg utilizat definiie a omajului este cea adoptat de Biroul Internaional al Muncii - organizaie din sistemul Naiunilor Unite care elaboreaz statistici i analize pe problemele muncii i, potrivit creia, este omer oricine are mai mult de 15 ani i ndeplinete concomitent urmtoarele condiii: este apt de munc; nu are loc de munc; este disponibil pentru o munc salariat; caut un loc de munc. n Romnia, conform Legii nr. 1/1991, republicat n anul 1994, este considerat omer, persoana apt de munc, ce nu se poate ncadra din lips de locuri disponibile corespunztoare pregtirii sale, n vrst de minim 16 ani. n rndul omerilor se cuprind persoanele care i-au pierdut locul de munc pe care l-au avut, precum i noii ofertani de for de munc, care nu gsesc un loc de munc adecvat propriilor cerine. n termenii pieei muncii, omajul este un fenomen macroeconomic, opus ocuprii, reprezentnd un surplus de populaie activ fa de aceea care poate fi angajat n condiii de rentabilitate, impuse de pia. ntruct munca reprezint principalul mijloc de satisfacere a necesitilor i trebuinelor personale, starea de nemunc (adic omajul) nu poate fi dect o situaie negativ, cu consecine multiple n ntreg organismul economic i social. Se poate spune c neutilizarea forei de munc la nivel naional nseamn nu numai o risip de resurse umane i cheltuieli intelectuale, dar i un atentat la pacea social.

2.2 Aspecte caracteristice ale omajului


Constatat n practica economic i studiat n teorie, omajul se caracterizeaz prin aspecte referitoare la: nivelul, intensitatea, durata i structura acestuia. Nivelul omajului se determin att n mrime absolut, prin numrul celor neocupai (numrul omerilor), ct i n mrime relativ, ca rat a omajului (Rs), calculat ca raport procentual ntre numrul total al omerilor (Ns) i numrul total al populaiei active sau ocupate (Pa sau Po): Rs = NsPaPo() 100. Nivelul omajului are amplitudini diferite pe zone geografice i perioade, iar limitele acestuia trebuie raportate la ceea ce nseamn starea de ocupare deplin. Ocuparea deplin reprezint acel nivel al ocuprii resurselor de munc, care permite obinerea maximului de bunuri i servicii pentru acoperirea nevoilor oamenilor. Ocuparea deplin nu nseamn, ns, inexistena forei de munc neocupate, ci ocuparea acesteia pn la limita omajului natural. Acest tip de omaj este echivalent, de fapt, cu omajul voluntar, care const n numrul celor neocupai, ca urmare a propriilor decizii (sub diverse motivaii) de a nceta s munceasc. n general, se apreciaz c rata omajului natural n rile cu economie de pia se situeaz ntre 3% i 5%. Drept urmare, ocuparea deplin a forei de munc este echivalent cu un omaj sczut, reflectat printr-o rat natural de cteva procente sau, altfel spus, nseamn angajarea a circa 95%-97% din populaia activ disponibil, diferena pn la 100%, fiind considerat a fi omaj natural (normal). Economistul american Milton Friedman afirma despre omajul natural c este un omaj de echilibru, ntruct rezult dintr-o alegere deliberat a indivizilor. Treptat, muli economiti occidentali au ajuns s susin teza potrivit creia omajul existent n ultimele decenii n rile dezvoltate este, n special, omaj voluntar i mai puin omaj involuntar, acesta din urm fiind singurul care trebuie s preocupe politicile macroeconomice. n funcie de nivelul omajului natural (considerat ca normal) se consider, de regul, dou situaii: starea de subocupare i starea de supraocupare. Starea de subocupare a forei de munc exist atunci cnd rata efectiv a omajului este mai mare dect cea natural, adic suntem n prezena unui omaj efectiv, anormal (de exemplu 8%, 10%, 12% etc.). Supraocuparea forei de munc se definete, de regul, printr-o rat a omajului de doar circa 1%-2%, deci mai mic dect rata considerat normal sau natural (n realitatea economic, aceast situaie este extrem de rar).
5

Consecinele economico-sociale ale celor dou stri sunt diferite. n cazul subocuprii, apar tensiuni sociale, cresc costurile sociale i se irosesc resursele de munc la nivel naional. n cel de-al doilea caz, al supraocuprii, mna de lucru devine rar i scump, existnd riscul ca dinamica salariilor s devanseze pe cea a productivitii muncii. n concluzie, ocuparea deplin, subocuparea i supraocuparea sunt concepte economice prin intermediul crora se analizeaz amplitudinea fenomenului omaj, la un moment dat. Intensitatea omajului. Aceasta este o alt caracteristic a acestui fenomen, n funcie de care se pot distinge urmtoarele tipuri de omaj: omajul total, care presupune pierderea locurilor de munc i ncetarea total a activitii; omajul parial, care const n diminuarea activitii depuse de o persoan, prin reducerea duratei de lucru sub cea legal i scderea corespunztoare a salariului; omajul deghizat, specific ndeosebi rilor slab dezvoltate, unde activitatea desfurat de unele persoane este doar aparent, cu o productivitate foarte redus i o salarizare pe msur. Intensitatea omajului reflect gradul de pierdere a posibilitii de a muncii pentru posesorii forei de munc. Durata omajului reprezint intervalul de timp cuprins ntre momentul pierderii locului de munc sau al scderii activitii depuse i momentul relurii activitii la parametrii anteriori. Durata omajului difer de la o persoan la alta, astfel c pentru a surprinde fenomenul la nivel naional, se impune luarea n calcul a duratei medii a omajului. Aceasta se poate stabili, deci, ca o medie pe economie sau ramur de activitate, ntr-o anumit perioad, astfel: Dz = NzNs, unde Dz - durata medie n zile; Nz - numrul de zile n omaj; Ns - numrul omerilor. Structura omajului cuprinde categoriile sociale afectate de acest fenomen, difereniate dup indicatori precum: ramura de activitate, nivelul calificrii, profesie, vrst, sex, etnie .a.m.d.

2.3 Cauze i forme de manifestare ale omajului


Sintetiznd din multitudinea studiilor i analizelor elaborate pn n prezent, privitoare la cauzele omajului, putem concluziona c acestea se mpart n dou mari categorii, dup natura acestora: 1. cauze subiective, care au ca element determinant voina individual a celui care se afl n ipostaza de omer; 2. cauze obiective, n cadru crora se pot include ca cele mai importante: restructurarea activitilor economice, insuficiena creterii economice, caracterul ciclic al evoluiei economiei i explozia demografic.

Din acest unghi de vedere se pot constata dou forme (cauzale) clasice ale omajului: omajul voluntar, generat de cauzele subiective i omajul involuntar, ca rezultat al cauzelor obiective. Referindu-se la omajul voluntar, Keynes considera c acesta este datorat refuzului sau imposibilitii pentru posesorul forei de munc de a accepta o retribuie corespunztoare valorii produsului care-i poate fi atribuit, refuz sau imposibilitate bazat() pe anumite prevederi legale, pe uzane sociale, pe nelegeri n vederea negocierii contractelor colective, pe adaptarea lent la schimbri sau pe simpla ncpnare proprie naturii umane . Reprezentanii colii clasice (A. Smith, D. Ricardo, J. S. Mill, J. B. Say) considerau c dac exist omaj, acesta nu putea fi dect voluntar. Explicaia acestui tip de omaj trebuia cutat n funcionarea pieei muncii i, n special, n dorina lucrtorilor de a primi o remuneraie superioar valorii productivitii marginale. Aceast atitudine a lucrtorilor era motivat, dup opinia clasicilor, de legislaiile proprii i de obiceiurile sociale. Conform teoriei clasice, n virtutea mecanismelor autoreglatoare ale economiei, tot ce se economisete se transform automat n investiii. Ca atare, o problem a lipsei locurilor de munc nu se putea pune. Ideea autoreglrii i a ocuprii depline i-a gsit formularea cea mai relevant n legea debueelor elaborat de J. B. Say, conform creia orice ofert i creeaz propria cerere, adic orice producie i creez consumul (productiv sau neproductiv) corespunztor. n consecin, nu exist nici un motiv care s reduc imboldul pentru investiii i, implicit, pentru crearea locurilor de munc. Teoria neoclasic consider, la rndul su, c piaa forei de munc este supus acelorai reguli ale concurenei ca orice alt pia. Cererea de for de munc se confrunt liber cu oferta de for de munc. Rezultatul const n formarea unui nivel al salariului real care ar permite o total ocupare a forei de munc i, implicit, echilibrul pe piaa muncii. Aadar, conform acestei concepii, orice individ poate gsi i ocupa un loc de munc, cu condiia s accepte o reducere a salariului, pn la nivelul de echilibrul. Dac piaa muncii devine rigid i salariaii pretind un salariu real mai mare dect cel care asigur o ocupare total, cererea de munc din partea ntreprinderilor va scdea, n timp ce oferta de munc a salariailor va crete. Diferena dintre cele dou niveluri (determinate de cererea n scdere i oferta n cretere) reflect amplitudinea omajului voluntar. Astfel, n termenii teoriilor clasice i neoclasice (dar i keynesiene), indivizii sunt condamnai la omaj ntruct: nu se supun legilor pieei libere; nu sunt dispui s-i ofere fora de munc la un salariu real care, dei ar permite ocuparea total, nu este pe msura aspiraiilor lor; cererile de salarii mari sunt nerealiste fa de posibilitile angajatorilor sau sunt neconcordante cu nivelul productivitii muncii; nelegerile privind negocierea contractelor colective se produc, sub zodia ncpnrii, proprie naturii umane.
7
43

n acest sens, trebuie precizat c economistul J. M. Keynes doar a definit i a stabilit principalele situaii n care poate aprea omaj voluntar, dar a considerat ntotdeauna, spre deosebire de gnditorii de seam clasici i neoclasici, c adevratul i efectivul omaj este cel involuntar. n literatura de specialitate contemporan, se consider c n cadrul omajului voluntar se includ persoanele care refuz actul muncii, fie datorit salariilor sau condiiilor de munc oferite, care sunt inacceptabile n raport cu preteniile posesorului forei de munc i care consider c indemnizaia de omaj i este suficient pentru un trai decent, fie datorit existenei altor mijloace de trai pe care aceste persoane le au i care fac ca motivaia muncii s dispar. Din punct de vedere structural, omajul voluntar cuprinde urmtoarele categorii de persoane: - persoanele care, dei lucreaz, prefer s nceteze munca temporar, considernd c prin indemnizaia (ajutorul) de omaj i pot asigura un trai decent; - persoanele care hotrsc n mod deliberat s nceteze lucrul, total sau parial, considernd c salariul real este prea mic i c este mai avantajos s aib timp liber pentru a dobndi o alt meserie sau un alt loc de munc; - omerii care ateapt locuri de munc mai favorabile dect cele pe care le-au avut sau dect cele oferite la un moment dat; - persoanele casnice care, dei au hotrt s se angajeze ntr-o activitate, totui tergiverseaz angajarea n condiiile date, referitoare la mrimea salariului, distana pn la locul de munc etc. n practic, omajul voluntar poate avea urmtoarele forme de manifestare: omajul fricional (tranzitoriu) i omajul indus de nsi indemnizaia de omaj. a. omajul fricional (tranzitoriu) cuprinde pe acei lucrtori care au abandonat vechile locuri de munc pentru a cuta altele mai favorabile, pe acei concediai care sunt n cutarea unui nou loc de munc i pe acei indivizi care sunt n cutarea primului loc de munc. Astfel, unii dintre omeri sunt n cutarea unui loc de munc mai bun, care s le ofere satisfacii mai mari sau se deplaseaz spre o regiune geografic mai prosper, cu alte perspective de afirmare pentru acetia. Alii sunt obligai s-i schimbe locul de munc deoarece au fost concediai (este cazul, n mod firesc, acelor concedieri fcute ca urmare a unor fapte svrite cu vinovie de ctre angajai, i nu n urma, spre exemplu, a restrngerii activitii unei firme; n acest din urm caz suntem n prezena unei forme de omaj involuntar). Pe de alt parte, n fiecare an se prezint pe piaa muncii, pentru prima oar, un numr de persoane care au terminat studiile i care au diverse aspiraii n ceea ce privete viitorul loc de munc. Tinerii, posesori ai unei diplome, sunt adesea contrariai i puin pregtii s accepte c ntre idealul lor profesional i ceea ce li se ofer ca loc de munc laterminarea studiilor exist anumite
8

diferene. Pn ce se vor convinge c piaa i impune, n ultim instan, inevitabilele condiii, ei vor continua s caute ceva mai bun. Esena (cauza) acestei forme de omaj const n aceea c ntre cei care solicit i cei care ofer for de munc se produc friciuni permanente. Aceasta, ntruct lucrtorii nu dispun de o informaie complet referitoare la localizarea locurilor de munc vacante, la care s aib acces, astfel c informaia pe piaa muncii nu este perfect. Deci, nu putem vorbi despre o concuren perfect pe piaa forei de munc (se infirm astfel, n realitate, ideile i teoriile neoclasice cu privire la cauzele omajului voluntar). Nu exist posibilitatea practic pentru potenialii angajai i angajatori (dintr-un anumit domeniu) de a fi pui n contact direct, n totalitatea lor i n acelai timp, spre a-i face cunoscute cererile i, respectiv, ofertele lor. Solicitanii (cuttorii) de locuri de munc contientizeaz, la un moment dat, c aceeai munc este pltit diferit n locuri diferite. n acest context, posesorul forei de munc este dispus s-i aloce o parte din timpul su de munc cutrii unui alt loc de munc mai adecvat. Decizia acestuia este voluntar, individual i raional. n acest fel, refuzul ocuprii de ctre posesorul forei de munc presupune nite costuri pe care trebuie s le suporte (pierderea salariului pentru slujba neacceptat, cheltuieli cu telefoane, deplasri etc., n vederea gsirii altui loc de munc). Potenialul omer (tranzitoriu) va evalua aceste costuri, dar i ctigurile sperate ca urmare a obinerii unei slujbe mai bine pltite. Ca rezultat al acestui calcul, individul va renuna la a cuta un alt loc de munc, atunci cnd costul cutrii (costul de oportunitate) va egala veniturile sperate. Durata omajului fricional depinde de posibilitatea armonizrii intereselor celor dou pri (lucrtorul i angajatul), de fluxul informaiilor cu privire la locul de munc dorit, precum i de mrimea indemnizaiei de omaj. omajul fricional este specific ndeosebi acelor economii n care fora de munc manifest o mare nclinaie pentru a schimba frecvent locul de munc, fie pentru a-i mbunti condiiile de via, fie pur i simplu, pentru a cunoate i alte zone ale rii. Aceast form de omaj se mai numete i tranzitoriu, ntruct locuri de munc exist, dar necesit un timp penru ca solicitanii s le ocupe. b. omajul indus de nsi indemnizaia de omaj. Explicabil i motivat social, indemnizaia de omaj poate avea i efecte contradictorii. Astfel, se constat c omajul, n forma sa voluntar, este cu att mai amplu cu ct aceast indemnizaie este mai mare; o mrime mai redus a acesteia va incita pe posesorul forei de munc la a gsi ct mai repede un loc de munc, dup cum, o sum mai mare primit ca indemnizaie va reduce intensitatea cutrii unei slujbe. Este n profitul tuturor i al fiecrui individ n parte ca alocarea resurselor de munc s fie ct mai eficient. Faptul c fiecare i caut un loc de munc la care se poate adapta mai bine i, n acelai timp, este i bine salarizat, nu are nimic antieconomic; cu condiia ns ca durata necesar cutrii i schimbrii locului de munc s nu devin o povar financiar greu de suportat pentru stat.
9

Pentru aceasta este necesar ca indemnizaia de omaj s fie stabilit la un nivel optim. Ea trebuie s fie astfel nct s incite la cutarea unui loc de munc i s evite, pe ct posibil, substituirea, raional dinpunct de vedere individual, timpului de cutri cu timpul de odihn. Noiunea de optim are aici mai mult semnificaia de inhibator, adic indemnizaia, prin cuantumul ei, trebuie s descurajeze tendina unor lucrtori de abandona locul de munc, indiferent de motive, spre a deveni beneficiari ai acesteia. De asemenea, ea trebuie s contracareze tendina unor beneficiari efectivi, de a prefera alternativa unui venit mai mic (obinut prin indemnizaie), compensat ns cu plcerea timpului liber. Mai trebuie avut n vedere c indemnizaia este supus, de regul, indexrii n sus, iar muncitorii prefer un astfel de venit mobil, unei politci de reducere a salariilor, necesare rentabilizarea activitii economice. n concluzie, judecnd realitile unei economii care, n mod dinamic, caut criteriile cele mai eficiente pentru alocarea resurselor de munc i faciliteaz ajustarea necesar ntre dezideratele lucrtorilor i nevoile economiei, omajul voluntar apare ca un fel de ru necesar, acceptat i considerat normal sau natural de ctre societate. Dac n cazul omajului voluntar individul are, cel puin, alternativa unei alegeri (de a prefera, de pild, s triasc pe baza cadoului fcut prin indemnizaia de omaj, dect s accepte o slujb pentru care primete o sum puin incitant), nu acelai lucru se ntmpl n cazul omajului involuntar. n contrast, omajul involuntar desemneaz starea specific persoanelor neocupate care, dei dispuse s lucreze pentru un salariu real mai mic, determinat n condiiile pieei, nu pot s-i realizeze acest obiectiv ntruct aceste locuri de munc, pur i simplu, nu exist. Aadar, una este situaia cnd, din motive subiective, nu se lucreaz pentru c nu se gsete un loc de munc interesant, acceptabil, pe msura gustului, preferinelor, a diplomei sau a exigenei, privind salariul, i cu totul altceva este cazul n care cel care caut un loc de munc, pentru c lipsa acestuia i pune n cauz nsi existena, nu-l gsete disponibil n localitatea sau n zona n care triete, din motive obiective. omajul involuntar nu este nici natural sau normal, nici un ru necesar, ci un ru veritabil al economiei. n funcie de cauzele obiective (amintite anterior), omajul involuntar poate avea urmtoarele forme de manifestare reprezentative: omajul structural, omajul tehnologic, omajul ciclic, omajul sezonier i omajul demografic. a. omajul structural este acela care se formeaz pe baza modificrilor ce se petrec n structura activitilor economico-sociale. El este corelat cu interaciunea dintre schimbarea consumului i structurile de producie existente. O asemenea interaciune provoac o diminuare puternic a gradului de ocupare n anumite ramuri sau sectoare i o lips de for de munc n alte domenii. Acest omaj demonstreaz existena unei evidente neconcordane ntre structura cererii i ofertei de for de munc, sub aspect demografic, educaionalprofesional i ocupaional. El reprezint efectul restructurrii unei economii i n
10

primul rnd a ramurilor industriale - cele care ocup o mare parte a forei de munc. Structurile socio-profesionale nu mai corespund structurii economice i tehnice, n evoluie; unei cereri suple de for de munc i corespunde o ofert rigid. De exemplu, dac sistemul de nvmnt i perfecionare nu produce diplome cu acoperire - din punct de vedere cantitativ, calitativ i structural necesare economiei i dac acest sistem nu are o dinamic adecvat i nu anticipez schimbrile intervenite n structurile economice i tehnice, se creeaz premisele apariiei omajului structural. Aceast form de omaj este considerat, n general, ca fiind cea mai grav i complex, deoarece reintegrarea forei de munc disponibilizate este un proces lung i dificil, care presupune, n principal, creterea investiiilor simultan cu recalificarea celor afectai. De regul, dimensiunile omajului structural sunt mari atunci cnd ntr-o perioad anterioar a existat o structur economic anormal, neperformant i incapabil s valorifice superior resursele de munc. b. omajul tehnologic apare ca o variant a celui structural i este determinat, n principal, de nlocuirea vechilor tehnici i tehnologii cu altele noi, precum i de restrngerea locurilor de munc n urma reorganizrii ntreprinderilor. El nu este rezultatul introducerii, pur i simplu, a progresului tehnic, ci ndeosebi a modului cum posesorii forei de munc recepteaz i se adapteaz la schimbrile tehnologice. Resorbirea acestui omaj este, de asemenea, dificil, ntruct impune recalificarea forei de munc n concordan cu cerinele progresului tehnic i noile metode manageriale. c. omajul ciclic este omajul care apare n perioadele de criz sau recesiune economic - ce se constituie n faze ale unui ciclu economic - i care au o anumit repetabilitate. Acesta se mai numete i omaj conjunctural, atunci cnd este determinat de crize economice neciclice (care nu au o anumit repetabilitate) i care pot fi pariale sau intermediare. omajul ciclic este explicat n principal prin insuficiena cererii efective, el fiind rezultatul modului defectuos n care se realizeaz legtura dintre nivelul salariilor, pe de o parte, i cel al preurilor i productivitii muncii, pe de alt parte. n general, aceast form de omaj poate fi resorbit, total sau parial, n perioadele de avnt economic. d. omajul sezonier este acel omaj determinat de ntreruperea activitilor dependente, ntr-o mare msur, de factori naturali. Astfel de activiti sunt cele din agricultur, construcii, lucrri publice, turism etc. e. omajul demografic este cel rezultat ca urmare, n principal, a unei creteri demografice oc, adic a unei creteri anormale de populaie, care se reflect prin prezena din ce n ce mai masiv pe piaa muncii a tinerilor - cu
11

diferite niveluri de pregtire -, n condiiile n care aceasta nu este nc pregtit s-i asimileze. O form special de omaj involuntar este i omajul tehnic, care presupune disponibilizarea parial sau total a lucrtorilor, datorit ntreruperii activitii unei ntreprinderi, din lips de comenzi, pe o perioad determinat. Cei afectai de aceast form de omaj nu sunt nregistrai la oficiile de for de munc i primesc o indemnizaie de omaj de la firma respectiv, iar cuantumul acesteia se stabilete n mod diferit fa de celelalte indemnizaii i ajutoare clasice, reglementate prin lege la nivel naional. omajul tehnic nceteaz odat cu reluarea activitii firmei. Este caracteristic economiilor care se afl n criz sau n tranziie la economia de pia.

2.4 Efecte social-economice ale omajului


Fenomenul omajului genereaz o serie de costuri att personale, familiale, ct i sociale. Costul individual al omajului este egal cu diferena dintre salariul real pe care salariatul l pierde atunci cnd intr n omaj i indemnizaia sau ajutorul de omaj acordate acestuia de ctre autoritatea public. Efectele omajului se rsfrng nu numai asupra celor care au intrat n omaj, ci i asupra celor care fac parte din populaia ocupat, deoarece acetia particip cu o parte din veniturile lor la constituirea fondurilor publice de asigurri sociale. Un alt cost important al omajului l constituie (n anumite condiii) pierderile de producie i de venit pe care acesta le antreneaz. Sintetiznd, se poate aprecia c omajul reprezint un fenomen care afecteaz, n diferite msuri, toate rile lumii i care are numeroase consecine economice i sociale negative. Dintre cele mai importante, amintim: - inutilizarea i irosirea unei pri din resursele de munc ale unei ri, aspect cu att mai negativ cu ct societatea suport cheltuieli nsemnate cu educaia i pregtirea forei de munc neocupate, cheltuieli care rmn nc nerecuperate; - conduce la reducerea veniturilor populaiei i la creterea tensiunilor sociale, constituind un factor de scdere a standardului de via i de nrutire a calitii vieii; - contribuie la creterea costurilor sociale pe care o economie trebuie s le suporte sub forma ajutoarelor de omaj.

12

2.5 Msuri pentru diminuarea omajului


n esen, msurile de diminuare a omajului i de ocupare a forei de munc sunt orientate n dou direcii principale: 1. msuri care privesc direct pe omeri; 2. msuri care privesc populaia ocupat. Msurile care privesc direct pe omeri sunt concretizate, de regul, n: aciuni pentru pregtirea, calificarea i reintegrarea omerilor provenii din diferite ramuri, ca urmare a restructurrilor tehnologice i economice; faciliti acordate de stat pentru crearea de noi ntreprinderi i noi locuri de munc, n special n zonele cu subocupare ridicat; trecerea la noi forme de angajare (pe timp parial sau cu orar redus, angajarea cu contract de munc pe durat determinat etc.); instituirea unui sistem de sprijinire a omerilor care doresc s devin ntreprinztori particulari (consultane gratuite, credite prefereniale); acordarea de credite avantajoase agenilor economici care angajeaz omeri; limitarea cumulului de funcii pentru ocuparea locurilor de munc vacante cu prioritate de ctre omeri .a.m.d. Msurile care privesc populaia ocupat au ca scop prevenirea fenomenului de omaj, prin crearea unor posibiliti suplimentare de mprire a muncii ntre cei angajai i meninerea astfel, a locurilor de munc existente. Aceasta presupune o remprire a muncii la scara economiei i afirmarea unor noi principii de organizare a muncii i produciei. Desigur, acest deziderat nu trebuie s ncalce principiul potrivitcruia nivelul salarizrii trebuie s fie n concordan cu dinamica productivitii muncii. De asemenea, protejarea populaiei ocupate poate fi realizat i prin eforturile conjugate ale statului i angajatorilor de a facilita perfecionarea sau recalificarea posesorilor forei de munc, din acele uniti (private sau de stat) confruntate cu probleme de restructurare. Cel mai puternic remediu, ns, pentru diminuarea omajului este creterea economic de ansamblu, care presupune un volum ridicat al investiiilor productive din economie i implicit sporirea numrului de locuri de munc. n literatura de specialitate, ntlnim i o clasificare pe grupe a msurilor pentru ocuparea forei de munc i diminuare a omajului, astfel: - msuri care vizeaz o mai bun repartiie a fondului total de munc prin: reducerea duratei sptmnale de lucru; scderea vrstei de pensionare; prelungirea colarizrii obligatorii; extinderea locurilor de munc cu program redus; creterea timpului afectat ridicrii calificrii; - msuri care se refer la ndeprtarea de pe pieele muncii a unor categorii de ofertani, precum: descurajarea muncii salariale feminine; exilarea sau returnarea lucrtorilor strini imigrani nenaturalizai nc; interzicerea sau restricionarea imigrrii etc.;
13

- msuri care vizeaz inversarea procesului de substituire a factorilor de producie; dac n procesul industrializrii munca era substituit prin capital, n prezent, se mizeaz pe extinderea sectorului prestator de servicii i, deci, pe o reducere a substituirii muncii prin capital; - msuri care asigur creterea mobilitii populaiei active, prin: mbuntirea coninutului nvmntului i asigurarea unei structuri adecvate a acestuia; orientarea profesional a tinerilor spre domeniile cele mai dinamice ale activitii economico-sociale; facilitarea deplasrii oamenilor la noile locuri de munc etc. - msuri care se refer la crearea de noi locuri de munc pe baz de investiii, n special n domeniile i sectoarele cu anse reale de dezvoltare n viit

3.OMAJUL N ROMNIA IV
3.1Indicatorii statistici ai omajului
Tranziia la economia de pia nceput n urma transformrilor politice ce au avut loc n Decembrie 1989 confrunt societatea romneasc cu una din cele mai acute i mai dureroase probleme specifice economiilor capitaliste: omajul. Economia Romniei socialiste era una dintre cele mai centralizate i controlate politic, astfel nct era promovat o politic de ocupare total a forei de munc. Aceast politic era susinut n primul rnd de rata nalt de industrializare (una din cele mai ridicate din lume, potrivit datelor oficiale) i, n al doilea rnd, de finanarea ntreprinderilor de la bugetul de stat, ceea ce permitea o angajare suplimentar de personal. Cu toate acestea, ultimii ani de dinainte de revoluie au fost caracterizai de un omaj ascendent, nerecunoscut de fostul regim. Potrivit unui studiu efectuat de specialitii Institutului de Cercetare a Calitii Vieii din cadrul Academiei Romne, dimensiunea omajului la momentul respectiv poate fi aproximat prin necesitatea noului guvern de a crea artificial n primele luni din 1990, a circa 500.000 de locuri de munc. omajul n anul 1989 poate fi echivalat la cca. 5% din fora de munc . Acest omaj, nerecunoscut de vechiul regim, a explodat pur i simplu n condiiile schimbrilor eseniale din economia romneasc, odat cu demararea tranziiei la economia de pia, astfel nct n 1992 rata omajului era de aproape 9%. omajul a devenit astfel unul din fenomenele cele mai grave care afecteaz n egal msur economia i societatea. Dup cum afirma Sigmund Freud, munca este legtura cea mai puternic ntre individ i realitate.
14

Pornind de la aceast afirmaie, deducem c omajul nu nseamn numai pierdere de venit, ci i pierderea ncrederii n sine, erodarea legturilor cu comunitatea i apariia sentimentului de excludere din viaa normal. Pe termen lung, un omaj cronic poate s constituie o ameninare pentru democraie. Din aceste motive am considerat ca fiind oportun o analiz a omajului din ara noastr, folosind n acest scop metodele i tehnicile riguroase oferite de statistic. nainte de a face o sintez a definiiilor date omajului n literatura de specialitate, trebuie precizat c, la origine, noiunea de omaj era sinonim cu aceea de inactivitate. Cuvntul omaj din limba romn provine din cuvntul francez chomage. La rndul su, acesta deriv din latinescul caumare, fiind provenit de la cuvntul grec cauma, care nseamn cldur mare, din cauza creia nceta orice activitate.

3.2Definirea indicatorilor statistici ai omajului


Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciaz omajul sunt de dou feluri: - indicatori absolui; - indicatori relativi. Indicatorii absolui sau indicatorii de nivel se refer la numrul efectiv de omeri. Ei se exprim n persoane (mii persoane) i se determin pentru anumite perioade de referin: lunar, trimestrial sau anual. Numrul omerilor se calculeaz i n corelaie cu anumite variabile demografice, ca: vrst, sex, stare civil, dar i innd cont de pregtirea profesional, de nivelul studiilor sau de repartiia teritorial. O caracteristic aparte urmrit n ceea ce privete analiza omajului este durata acestuia. Din acest punct de vedere, se identific un omaj de scurt durat (sub un an) i un omaj de lung durat (pe o perioad mai mare de un an). omerii, a doua component a populaiei active, reprezint o categorie economic a crei definire a suscitat numeroase abordri. S reinem din definiiile enumerate n paragraful c efectivul omerilor se determin n statistica romneasc n dou variante: omerii nregistrai sunt persoanele care au declarat c n perioada de referin erau nscrise la Oficiile forei de munc i omaj, indiferent dac primeau sau nu alocaie de sprijin, ajutor de omaj, sau alte forme de protecie social. omerii n sens B.I.M. sunt persoanele de 15 ani i peste care n decursul perioadei de referin ndeplinesc simultan urmtoarele condiii: - nu au un loc de munc i nu desfoar o activitate n scopul obinerii unor venituri;
15

- sunt n cutarea unui loc de munc, utiliznd n ultimele 4 sptmni diferite metode pentru a-l gsi: nscrierea la Oficiul de for de munc i omaj sau la agenii particulare de plasare, demersuri pentru a ncepe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunuri sau rspunsuri la anunuri, apel la rude, prieteni, sindicate etc.; - sunt disponibile s nceap lucrul n urmtoarele 15 zile, dac s-ar gsi imediat un loc de munc; Sunt incluse, de asemenea: - persoanele fr loc de munc, disponibile s lucreze, care ateapt s fie rechemate la lucru sau care au gsit un loc de munc i urmeaz s nceap lucrul la o dat ulterioar perioadei de referin; - persoanele care n mod obinuit fac parte din populaia inactiv (elevi, studeni, pensionari), dar care au declarat c sunt n cutarea unui loc de munc i sunt disponibile s nceap lucrul. Indicatorul relativ prin care se apreciaz intensitatea omajului este unul din cei mai importani indicatori macroeconomici: rata omajului. Aceasta se determin prin raportarea numrului total de omeri la populaia activ i se exprim n procente. Nivelul ratei omajului i evoluia acesteia reprezint unul din barometrii n funcie de care se iau anumite msuri de protecie social sau decizii de politic economic. Ca relaie general de calcul, rata omajului se determin prin raportarea unui indicator care exprim omajul (numrul de omeri-) i un alt indicator care msoar populaia de referin, cel mai adesea populaia activ (Pa): Concret, acest indicator se poate determina n modaliti variate. Relaiile de calcul pot s difere n practic, n funcie de legislaia naional sau de informaiile disponibile. Diferenele care apar sunt determinate de elemente cum sunt: -termenii de raportare i se refer la numitorul raportului care poate fi populaia activ sau, de exemplu, populaia n limitele vrstei de munc. - coninutul indicatorilor primari luai n calcul; - sursele de colectare a informaiilor; -metodologia de calcul. Informaiile cele mai precise privind rata omajului sunt obinute cu prilejul recensmintelor, care au meritul de a asigura o surs comun datelor pentru cei doi indicatori ce determin rata. Mai mult, rata omajului calculat prin aceste recensminte este una foarte apropiat de standardele internaionale. Recensmintele i anchetele prin sondaj sunt surse de date foarte costisitoare, care, la nivelul rii noastre nu pot fi realizate cu o periodicitate corespunztoare (lunar) pentru asigurarea cu informaii necesare. Se recurge, prin urmare la surse de date administrative, afectate ns de legislaia n vigoare. n statistica internaional se utilizeaz urmtoarele rate de omaj: - Rata global standardizat BIM. - Rata global standardizat CEE
16

- Rata global standardizat OECD; - Rata global naional; - Rate pariale pentru diferite categorii de populaie activ; - Rata integral (compus) de omaj i subocupare. Rata global standardizat BIM se calculeaz ca raport ntre numrul omerilor n sens BIM i populaia activ total; are cea mai mare sfer de cuprindere, fiind cea mai utilizat n comparaiile internaionale; Rata global standardizat CEE este raportul dintre numrul de omeri i populaia activ civil; Rata global standardizat OECD se determin ca raport ntre numrul de omeri i populaia activ total. Rata parial de omaj se refer la o anumit categorie de for de munc sau la o anumit regiune geografic sau administrativ, se determin ca raport ntre numrul de omeri provenii din categoria respectiv i populaia activ din categoria respectiv. Rata integral (compus) de omaj i subocupare vizibil se calculeaz ca raport ntre timpul de munc disponibil neutilizat corespunztor al persoanelor n omaj i a celor aflate n stare de subocupare vizibil (persoane care au un loc de munc dar care lucreaz involuntar n timp parial) i timpul de munc total disponibil sau timpul de munc utilizat. Ea msoar de fapt omajul potenial, calculul acesteia impunnduse n special n cazul rilor n care subocuparea vizibil are dimensiuni apreciabile. Romnia face parte din categoria acestor ri. n contextul implicaiilor economice majore pe care le are omajul, a legturilor acestuia cu un alt fenomen macroeconomic, inflaia, se vorbete despre o rat natural a omajului. Aceasta nu este un indicator statistic, nu se poate determina plecnd de la indicatorii forei de munc, ci este un indicator teoretic, a crui apreciere a suscitat numeroase controverse. La sfritul acestei seciuni se face o analiz economic succint a acestui indicator.

3.3Modaliti statistice de determinare a indicatorilor omajului


Indicatorii statistici prin care se apreciaz omajul se determin n practic prin anumite metode statistice, folosind surse de date specifice. n general, n statistica Naiunilor Unite, se identific patru surse mari de informaii, care au la baz metode i procedee particulare, cum ar fi sondajele statistice sau culegerea datelor de la diverse instituii publice. Aceste surse de date au anumite coduri, specificate pentru fiecare ar. Prima surs (ce are codul BA) o constituie anchetele prin sondarea forei de munc. Acestea ofer date statistice destul de complete, n sensul c includ grupuri de persoane care sunt adesea neincluse n statisticile obinute prin alte metode (de exemplu, persoanele care caut de lucru pentru prima dat). n
17

general, definirea omajului dat n aceste statistici se apropie cel mai mult de definiia standard dat de Biroul Internaional al Muncii. Ratele omajului sunt mai de ncredere, din moment ce ele sunt calculate prin raportare numrului estimat de omeri la fora de munc estimat n cadrul aceleiai anchete. A doua surs (E) o constituie estimrile oficiale. Aceste date statistice sunt estimri oficiale oferite de diverse instituii naionale i, de regul, se bazeaz pe informaii combinate, rezultate din una sau mai multe surse. Predominarea acestei surse n statistica O.N.U. este n continu scdere datorit rspndirii anchetelor forei de munc n rile lumii. A treia surs (FA) este reprezentat de statisticile asigurrilor sociale. Aceste statistici sunt derivate din nregistrrile, acolo unde exist, a celor nscrii n sistemul asigurrilor sociale. Ratele omajului se calculeaz prin raportarea numrului total de persoane care primesc beneficii din sistemul asigurrilor sociale la numrul total de persoane din cadrul forei de munc. Afirmaia c nivelul i ratele omajului astfel raportate sunt reprezentative pentru nivelul general al omajului este delicat, dac nu chiar imposibil de fcut. A patra surs (NA) o reprezint statisticile oficiilor forei de munc. Acestea se refer n general, la numrul persoanelor care caut de lucru, nregistrate la oficiile forei de munc. Persoanelor fr loc de munc se pot aduga cele aflate n grev, temporar bolnave sau incapabile de munc. Unii din cei nregistrai sunt deja angajai i caut un loc de munc suplimentar sau schimbarea locului de munc. n rile dezvoltate, ca Japonia, Suedia, Frana sau Statele Unite, procedeul principal de obinere a datelor statistice privind omajul l constituie anchetele prin sondaj. n S.U.A., de exemplu, n fiecare lun, Biroul de Statistic a Muncii din cadrul Departamentului de Munc al Statelor Unite calculeaz i public numrul omerilor, al populaiei ocupate i al celor din afara forei de munc. Pentru aceasta se realizeaz un sondaj avnd ca perioad de referin sptmna care conine ziua a dousprezecea din fiecare lun. Se alege aleator un eantion reprezentativ de 59.500 gospodrii, din 729 localiti diferite, astfel n ct s se asigure reprezentativitate din punct de vedere al repartiiei geografice i demografice a populaiei. Intervievatori special pregtii adreseaz aceleai ntrebri fiecrei persoane din eantion, n urma crora se identific statutul acesteia: angajat, omer sau n afara forei de munc. Criteriile n funcie de care se ncadreaz persoanele n aceste categorii respect cu strictee recomandrile Biroului Internaional al Muncii. n Romnia, numrul de omeri se determin prin mai multe metode: recensmnt, ancheta prin sondaj, prelucrarea datelor oferite de instituii guvernamentale, ca Ministerul Muncii i Proteciei Sociale. Recensmntul populaiei este o metod de observare total a populaiei, periodic, prin care se determin i indicatorii forei de munc i numrul de omeri. La recensmntul populaiei i locuinelor din 7 ianuarie 1992 n chestionarele adresate fiecrei gospodrii s-a urmrit, printre alte caracteristici, i starea economic a persoanei. n cadrul acestei caracteristici se precizeaz
18

dac fiecare persoan este ocupat sau neocupat. n acest ultim caz se cere precizarea dac persoana se afl n cutarea unui loc de munc, sau n cutarea primului loc de munc. Se identific prin intermediul acestei caracteristici statutul elev-student, pensionar, casnic, ntreinut de o alt persoan (fiind vorba de copii, precolari, btrni etc.) sau alte situaii (venituri din dobnzi, chirii, alte surse). Paralel, se nregistreaz i caracteristicile ocupaia, folosind nomenclatorul ocupaiilor, profesia i statutul profesional. n afara recensmintelor, efectivul omerilor i rata omajului se determin i prin alte metode statistice aplicate de ctre Institutul Naional de Statistic (I.N.S.) i Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale . I.N.S. realizeaz ncepnd cu anul 1996 Ancheta asupra forei de munc n gospodrii (AMIGO). Aceasta este o metod modern pentru cercetarea statistic a forei de munc, avnd ca obiect principal msurarea populaiei active - ocupate i n omaj - i a populaiei inactive. Conceput ca o surs important de informaii intercensitare asupra forei de munc, ancheta furnizeaz date eseniale asupra acestor segmente de populaie, n condiii de comparabilitate internaional. Concepia metodologic i organizatoric a anchetei a fost realizat cu asistena tehnic a specialitilor francezi de la Institutul Naional de Statistic i Studii Economice (Frana). Obiectul anchetei l-au fcut persoanele cu domiciliul permanent n Romnia, membre ale gospodriilor din locuinele selectate. Unitatea de observare o constituie, deci, gospodria. Perioada de referin este sptmna, de luni pn duminic inclusiv, dinaintea nregistrrii. Observarea se face pentru un trimestru, iar interviurile sunt repartizate uniform de-a lungul trimestrului, realizndu-se o cercetare continu. Se utilizeaz planul de sondaj n dou trepte. n prima treapt s-a constituit eantionul multifuncional de zone teritoriale, pornind de la rezultatele Recensmntului populaiei i locuinelor din 7 ianuarie 1992. Acest eantion master este constituit din 501 centre de cercetare repartizate n toate judeele i sectoarele municipiului Bucureti. n a doua treapt s-au selectat 18036 locuine, cu toate gospodriile ce le compun. Eantionul este constituit pe baza unui procedeu de rotire a locuinelor (schema raional 2-2-2) care are ca principiu de baz urmtoarea tehnic: o locuin este cercetat dou trimestre consecutiv, este scoas temporar din cercetare urmtoarele dou trimestre, este reintrodus urmtoarele dou trimestre, dup care este scoas definitiv din cercetare. Astfel, o locuin este gestionat 6 trimestre. Conform schemei aplicate, n fiecare trimestru se pstreaz n eantion 50% din locuinele trimestrului anterior, 25% din cele cercetate cu dou trimestre n urm, iar 25% sunt absolut noi.
19

Prin implementarea acestei scheme s-a urmrit: micorarea ratei non-rspunsurilor i a erorilor ce pot rezulta din anchetrile repetate; evitarea mpovrrii acelorai grupuri de locuine prin pstrarea n cercetare perioade lungi de timp; reducerea discontinuitilor seriilor de timp. Definiiile date omajului i populaiei ocupate respect criteriile din definiiile standard date de Biroul Internaional al Muncii. Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale este, de asemenea, o instituie public care determin i public lunar ratele omajului i efectivul de omeri. Numrul de omeri se refer n acest caz la omerii nregistrai, definii ca persoane n vrst de 18 ani i peste, apte de munc, ce nu pot fi ncadrate din lips de locuri de munc disponibile conform pregtirii lor i care s-au nscris la oficiile forelor de munc i omaj. Rata omajului se determin prin raportarea numrului total de omeri nregistrai la populaia activ civil. Pentru calculul acestor indicatori, a cror publicare se face n massmedia, n buletinele statistice lunare sau n anuare, se agreg datele culese la nivelul Oficiilor judeene ale forei de munc i omajului.

4.SOMAJUL IN ROMANIA SI IN UE
4.1 Dimensiunile si evolutia somajului in perioada 1991-2005

Fenomenul somajului, avandu-si premisele in disfunctionalitatile economiei socialiste, in particular in domeniul ocuparii fortei de munca, a fost un insotitor permanent al perioadei de tranzitie la economia de piata, pentru ca, ulterior, acesta sa se cronicizeze si sa se manifeste si in perioadele recente de crestere economica. Odata cu prima reglementare juridica in materie, respectiv Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, somajul a inceput sa fie evidentiat pe baza inscrierii la oficiile de somaj, pentru ca, incepand cu anul 1994, sa fie evaluat si prin anchete in cadrul gospodariilor, reflectand somajul in sensul criteriilor Biroului International al Muncii. Daca realizam o analiza mai profunda a valorilor lunare din intervalul dat, observam ca rata somajului a avut o evolutie oscilanta: a crescut continuu, cu mici variatii lunare, in perioada februarie 1991-martie 1995, urmand scaderi, iarasi cresteri (din ianuarie 1997 pana in aprilie 2000), pentru ca apoi sa scada continuu, ajungand pana la 5,9% in anul 2005. Somajul maxim a fost atins in 1994, cand aproape 1,3 milioane de persoane nu aveau loc de munca.
20

Evolutia somajului in perioada 1991-2005 Numar someri inregistrati, la sfarsitul anului 337,4 929,0 1164,7 1323,9 998,4 652,0 816,3 1025,0 1130,3 1007,1 826,9 760,6 658,9 557,9 523

Anul

Rata somajului inregistrat 3,0 8,4 10,2 10,9 8,9 6,2 9,3 10,4 11,8 10,5 8,8 8,4 7,4 6,3 5,9

Numar de Rata someri BIM (in somajului mii persoane) BIN (in %) 971 968 791 706 732 790 821 750 845 692 680 650 8,2 8,0 6,7 6 6,3 6,8 7,1 6,6 8,4 7,0 6,8 6,5

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Pe de alta parte, din analiza dinamicii lunare a somajului in perioada februarie 1991 decembrie 2005 (calculata in procente fata de luna anterioara) se desprind o serie de concluzii: -rata lunara a intrarilor in somaj a fost deosebit de ridicata in anul 1991, cu deosebire in prima jumatate a sa, datorita declansarii mecanismului de urmarire a numarului somerilor si de acordare a unor sume banesti compensatorii;

21

-perioada cuprinsa intre februarie 1991 si februarie 1993 s-a caracterizat printr-o crestere continua (cu exceptia lunii aprilie a anului 1992) a numarului persoanelor intrate in somaj; noile intrari s-au temperat relativ in perioada februarie 1993 februarie 1995, cand evolutia somajului a fost fluctuanta, cu tendinta de crestere usoara; -incepand cu februarie 1995, cu exceptia lunilor de iarna (decembrie 1995 ianuarie 1996 februarie 1996), somajul a inceput sa scada, cel mai mic numar de someri inregistrandu-se la sfarsitul perioadei (decembrie 1995); -perioada cuprinsa intre ianuarie 1997 aprilie 1998 a inregistrat o crestere a somajului, urmata de o scadere in perioada mai 1998 august 1998, iar apoi o noua crestere a numarului de someri pana in februarie 2000; -in lunile de iarna (ianuarie, februarie) ale anilor 2000, 2001, 2002 s-a inregistrat o crestere a numarului de someri, datorita lipsei de locuri de munca; -in anul 2002 s-a inregistrat cea mai ridicata rata lunara a intrarilor in somaj (144%);dupa 1999, somajul inregistrat a inceput sa scada, dar somajul in sens BIM este in scadere abia dupa 2002; Comparativ cu anii anteriori, in anul 2004 numarul persoanelor intrate in somaj ca urmare a disponibilizarilor a fost mult mai mic, numai fata de anul 2003 numarul acestora scazand cu 2.442 persoane. Din numarul total de 278.080 de persoane intrate pe parcursul acestui an in somaj si provenite din disponibilizarile care au avut loc ca urmare a aplicarii programelor de restructurare si privatizare a diferitelor sectoare de activitate, doar 67.042 persoane provin din disponibilizari colective, restul de 211.038 persoane provenind din disponibilizarile curente de personal. Informatiile statistice privind evolutia somajului nu spun insa nimic despre subocuparea unei parti a populatiei ocupate si despre dimensiunile somajului potential. Pornind de la proportiile scaderii produsului intern brut, se poate estima volumul somajului potential si raportul sau fata de somajul efectiv inregistrat. Pentru aceasta am calculat nivelul populatiei ocupate in functie de indicele PIB in anii 1990 2005 fata de 1989, rezultand de aici o evaluare a populatiei ocupate eficient. Diferenta dintre populatia ocupata si cea ocupata eficient reprezinta populatia ocupata ineficient, care, adaugata la numarul populatiei aflate in somaj, conduce la dimensiunile somajului potential. Intrucat incepand cu anul 2001 populatia ocupata eficient devine mai mare decat populatia efectiv ocupata si deci somajul potential inceteaza sa fie excedentar fata de somajul efectiv, voi prezenta informatiile obtinute din calcule numai pentru perioada 1991-2000

22

Evaluarea populatiei ocupate eficient si a somajului potential in Romania intre anii 1991-2000 Indicatori 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 1. Populatia 10786 10458 10062 10011 9493 9379 9023 8813 8420 ocupata Po (mii pers.) 2. Indicele PIB fata 82,2 75,0 76,1 79,1 84,7 88,1 82,8 78,3 75,8 de anul 1989 (%) 3. Populatia 8998 8210 8330 8658 9271 9643 9063 8571 8297 ocupata eficient Poe (mii pers.)* 4. Populatia 1788 2248 1732 1353 222 -264 -40 242 123 ocupata ineficient Poi=Po-Poe (mii pers.) 5. Somajul efectiv 337 929 1165 1224 998 658 881 1025 1130 Se (mii pers.) 6. Somajul 2125 3177 2897 2577 1220 394 841 1267 1253 potential Sp=Se+Poi (mii pers.) 7. Ponderea 15,9 29,2 40,2 47,5 81,8 167,0 95,4 123,6 110,8 somajului efectiv in somajul potential 8. Raportul somaj 6,3 3,4 2,5 2,1 1,2 0,6 0,9 1,2 1,1 potential / efectiv *Populatia ocupata eficient a fost determinata ca produs intre populatia efectiv ocupata la sfarsitul anului 1989 si indicele anual unitar al PIB fata de 1989. Populatia ocupata la sfarsitul anului1989 era de 10.946 mii persoane. Sursa: calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, 1991, 1996, 2003 si 2005
23

2000 8629

77,4 8472

157

1007 1164

115,5

1,2

Daca s-ar fi mentinut an de an nivelul productivitatii muncii (calculat ca raport intre PIB si populatia ocupata) inregistrat in anul 1989 (care era deja mai mic decat in anii precedenti), dimensiunile reducerii PIB ar fi determinat o scadere si mai puternica a populatiei ocupate si o crestere a somajului. Somajul potential, care cuprinde somajul efectiv si populatia ocupata ineficient (sau somajul mascat), care ar fi putut fi disponibilizata, a crescut continuu in perioadele 1990 1992 si 1996 1999. Rata somajului potential se situa dupa 1991 constant la peste 20% din populatia activa. In perioada 1990 2000 creste si ponderea somajului efectiv in somajul potential, de la 10,4% la 115%. Aceasta este expresia functionarii tot mai pregnante a mecanismelor economice in domeniul pietei muncii. De remarcat este faptul ca anul 2001 este primul in care se manifesta faptul ca populatia ocupata efectiv este mai mica decat populatia ocupata eficient sau, altfel spus, somajul efectiv depaseste somajul potential, ceea ce inseamna ca natura somajului este deja alta. Nu mai vorbim de iesirea la suprafata a somajului ascuns, a ocuparii ineficiente, ci deja somajul reprezinta o pierdere si din punctul de vedere al eficientei. Aceasta tendinta s-a accentuat in urmatorii ani, reflectand un fenomen real, structural, si nu unul conjunctural. Desigur, rezultatele analizei prezentate nu trebuie absolutizate. In primul rand, in toate tarile aflate in perioada de tranzitie la economia de piata a existat un somaj mascat, deci somajul potential nu a fost egal cu somajul efectiv. In al doilea rand, productivitatea muncii nu depinde numai de factorul munca, ci si de alte considerente ce tin de inzestrarea cu capital, organizarea si managementul la nivel microeconomic, ca si de aspecte macroeconomice. In al treilea rand, chiar daca transformarea somajului potential in somaj efectiv este un rezultat al aplicarii tot mai clare in economie a mecanismului de piata, remarcam faptul ca, dupa incheierea tranzitiei si reluarea procesului de crestere economica, reducerea somajului s-a manifestat de la un an la altul. Sensul analizei efectuate este de a da o imagine, chiar estimativa, nu doar asupra dimensiunilor ocuparii si somajului, ci si a calitatii si eficientei ocuparii; discutandu-se tot mai mult despre somaj, se pierde adesea din vedere ca el este doar partea care se vede dintr-o malformatie mult mai complexa a situatiei ocuparii fortei de munca in Romania perioadei de tranzitie. Asa cum am aratat, estimarea numarului somerilor care indeplinesc conditiile stipulate de Biroul International al Muncii (pe care ii vom denumi in continuare someri BIM) poate fi realizata cu ajutorul anchetelor asupra fortei de munca. Prima ancheta asupra fortei de munca in gospodarii, derulata in perioada 21 martie 10 aprilie 1994, indica 971 mii someri BIM (fata de 1291,3 mii someri inregistrati). Rata somajului inregistrat era de 11,6%, iar rata somajului in sens BIM de 8,2% (AMIGO, 1994). Estimarea obtinuta asupra numarului de someri in sens BIM apare mult inferioara fata de somajul inregistrat, restrictiile impuse de standardele BIM nepermitand identificarea si includerea in numarul somerilor a persoanelor
24

subocupate si a persoanelor descurajate. In randul populatiei ocupate se poate degaja un alt segment de someri potentiali, cel al persoanelor prezente la locul de munca in regim de timp complet, dar care nu au de lucru. Identificarea acestei forme si masurarea ei sunt insa dificile. Persoanele descurajate, adica cele care nu lucreaza, nu cauta de lucru deoarece considera ca nu vor gasi un loc de munca, fiind prea batrani sau insuficient pregatiti, dar care sunt disponibile sa lucreze imediat, fac parte si ele din somajul invizibil. Numarul persoanelor descurajate era estimat in martie 1994 la 481 mii persoane (Revista Romana de Statistica nr. 4/1995, p. 14). O foarte scurta comparatie intre nivelul somajului inregistrat la oficiile judetene pentru ocuparea fortei de munca si nivelul somajului in sens BIM arata, pe de o parte, valori mai mici ale somajului BIM, pe de alta parte insa se constata ca, spre deosebire de somajul inregistrat, care a scazut continuu dupa 1999, somajul in sens BIM a avut evolutii fluctuante, si chiar cu cresteri semnificative la nivelul anului 2002.

4.2Particularitati structurale ale somajului in perioada 1991-2005


Se stie ca somajul nu afecteaza in mod egal diferitele categorii de oameni; tinerii au fost intotdeauna categoria de varsta cea mai vulnerabila fata de somaj. Ponderea somerilor in varsta de sub 25 ani in totalul somerilor a avut o evolutie fluctuanta, dar cu o tendinta evidenta de reducere de-a lungul perioadei analizate. Iata cateva repere: daca, in anul 1995, 44% dintre somerii inregistrati, beneficiari de drepturi banesti, aveau sub 25 ani, in anul 2003 (an incepand cu care somajul incepe sa se stabilizeze) ponderea ajunsese la 21,7%. Pentru grupele de varsta peste 40 ani situatia s-a inrautatit, semn al preferintei tot mai mari pentru angajarea tinerilor: 23% dintre someri aveau peste 40 ani in 1995, pentru ca in 2003 ponderea acestora sa atinga 44,4%. Daca in cursul primilor ani ai tranzitiei persoanele cu experienta isi gaseau mai repede de lucru in comparatie cu tinerii, ulterior a crescut in intensitate fenomenul pierderii locului de munca de catre persoane care avusesera pana atunci perioade lungi de activitate. Totusi, daca ne referim la somajul BIM, in anul 2003, somajul in randul tinerilor (1524 de ani) inregistra ponderea cea mai ridicata, respectiv 31,4% din totalul somerilor BIM (58,2% barbati si 65,6% femei). Rata mai ridicata a somajului in randul tinerilor, precum si faptul ca perioada necesara gasirii unui loc de munca este cu atat mai redusa cu cat nivelul de instruire este mai ridicat, confera o mai mare importanta diplomei la inceputul carierei decat pe parcursul acesteia. Detinerea unei diplome de absolvire a unei forme de invatamant, chiar si superioara, nu garanteaza ocuparea unui loc de munca, ci doar mareste sansele de ocupare a unuia. Reducerea locurilor de munca cresterea concurentei pentru cele ramase au determinat, pe langa aparitia somajului, aparitia fenomenului declasarii sau al
25

subocuparii invizibile, existand preferinta de a ocupa un loc de munca sub nivelul de instruire avut decat de a se afla in somaj, in special in randul tinerilor: 12,5% dintre persoanele care desfasoara o activitate inferioara nivelului lor de instruire au varsta intre 1524 ani, fata de 6,4% dintre persoanele ocupate de 5064 de ani (INS, 2003). In cazul tinerilor insa, este posibila o crestere a numarului de locuri de munca adecvate nivelului lor educational si a sanselor de mobilitate profesionala, fie in interiorul institutiei/firmei in care isi desfasoara activitatea (mobilitate interna), fie in afara acesteia (mobilitate externa). In ce priveste repartitia pe sexe a somajului, de-a lungul perioadei analizate se remarca o prima faza, derulata pana in anul 1998, manifestata prin preponderenta femeilor in randul somerilor: peste 50% din someri erau femei (cu un maxim de 62% pentru anul 1991), rata somajului fiind intre 1992 si 1995 cu circa 2 puncte procentuale mai mare in randul femeilor decat media. Acesta este rezultatul faptului ca femeile au fost primele afectate de disponibilizarile de la inceputul perioadei de tranzitie. Ulterior, diferentele se reduc, pentru ca dupa 1998 barbatii sa detina ponderi mai mari in randul somerilor, consecinta a procesului de restructurare economica, in care industria, ramura in care forta de munca masculina este dominanta, a eliberat tot mai multa forta de munca, absorbita ulterior de sectorul tertiar, in care femeile si-au gasit mai usor locuri de munca. Rata somajului inregistrat in randul femeilor era la sfarsitul anului 2003 de 6,8%, fata de o rata a somajului inregistrat de 7,4% pe total. De remarcat este imbunatatirea conditiei femeii tinere aflate in somaj, ca rezultat al aplicarii politicilor de stimulare a egalitatii de sanse, si deteriorarea relativa a situatiei femeilor de varsta a doua: daca la nivelul anului 1995 peste 47% din femeile somere aveau sub 25 de ani, iar peste 63% din ele aveau sub 30 de ani, la sfarsitul anului 2003 abia 22% dintre femeile aflate in somaj aveau sub 25 de ani si 31% dintre ele sub 30 de ani. La grupa de varsta peste 50 de ani, barbatii sunt mai afectati (peste 18% din barbatii someri au peste 50 de ani, fata de numai 11% dintre femeile aflate in somaj), in special datorita sistemului pensionarilor anticipate operate dupa aceasta varsta, dar si descurajarii persoanelor respective. Potrivit anchetelor asupra fortei de munca, anchete ce ofera informatii privind somajul in sens BIM, persoanele in varsta de 14-24 de ani sunt cele mai afectate de somaj, cu o rata a somajului de 21,7% in 2002; un somer BIM din doi are mai putin de 24 de ani. O parte importanta a tinerilor someri (61,1%) nu au lucrat niciodata si cauta un loc de munca inca de la terminarea studiilor. La polul opus, persoanele mai in varsta sunt mai putin afectate de somaj; rata somajului in sens BIM in randul persoanelor de peste 45 de ani este de numai 1,7%. Chiar daca aceste persoane au o pregatire inferioara fata de copiii lor, au insa o legatura solida cu intreprinderea, ceea ce inca reprezinta un avantaj (tot mai mic insa) in pastrarea locului de munca. S-ar putea trage concluzia ca a fi tanar este un handicap mai important pe piata muncii decat a avea o pregatire inferioara. Rata somajului in randul tinerilor sub 24 de ani este de 10 ori mai
26

mare in cazul somerilor cu studii liceale sau subliceale si de circa 8 ori mai mare in cazul somerilor cu studii postliceale sau superioare. Rata somajului in sens BIM era in martie 1994 (la prima ancheta AMIGO) de 8,7% in randul femeilor, fata de 7,7% in randul barbatilor. Dintre femeile aflate in somaj, 71,4% au fost concediate (fata de 67,4% in cazul barbatilor), iar 6,9% dintre ele si-au parasit locul de munca din ratiuni familiale (Revista Romana de Statistica nr. 4/1995, pp. 11-12). Dupa 1998, rata somajului BIM in randul barbatilor o depaseste constant pe cea a femeilor: la nivelul anului 2003 rata somajului in sens BIM era de 7,5% pentru barbati si 6,4% pentru femei (AMIGO, 2004). Somajul se caracterizeaza si prin anumite particularitati ocupationale, legate de domeniile si ramurile care alimenteaza stocul de somaj, ca si prin caracteristici relativ la nivelul de instruire a somerilor. Principala ramura care a disponibilizat forta de munca in perioada ulterioara anului 1990 a fost industria. Ca urmare, ponderea populatiei ocupate in industrie a scazut aproape continuu, de la 36,9% in 1990 la 24,8% in 2003. Concomitent, intre anii 1990 2000 a crescut numarul persoanelor ocupate in agricultura, de la 28,2% in 1990 la 41,4% in 2000, inregistrand o scadere apoi pana la 34,7% in 2003. Ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar a avut o evolutie oscilanta, cu o usoara tendinta de crestere pe ansamblul perioadei analizate: de la 28,4% in anul 1990 la 35,7% in 2003 (Anuarul Statistic al Romaniei 1996, 2004). Industria fiind principala ramura care alimenteaza somajul, este firesc ca ponderea cea mai ridicata a somerilor sa o detina muncitorii. Ponderea acestora s-a redus insa de-a lungul perioadei analizate, de la 84% in 1991 la 61% in 2003. A crescut insa ponderea persoanelor cu studii liceale si postliceale (29% din totalul somerilor beneficiari de drepturi banesti in 2003) si a persoanelor cu studii superioare. Daca acestea din urma reprezentau sub 2% pana in anul 1996, in prezent aproape 7% din totalul somerilor au studii superioare. Desigur, acest fapt este si rezultatul cresterii foarte pregnante a numarului absolventilor de invatamant superior, dar este si dovada ca o diploma universitara nu mai este garantia detinerii unui loc de munca, dar, totusi, un nivel de educatie cat mai ridicat actioneaza ca un factor de protectie impotriva somajului (Neagu, 2004, p. 6). Coreland nivelul studiilor si varsta, constatam ca aproape 28% dintre muncitorii someri au intre 40-50 de ani, iar mai mult de jumatate dintre muncitorii aflati in somaj au intre 30-50 de ani. In cazul persoanelor cu studii superioare aflate in somaj, peste 50% dintre ele au varsta sub 30 de ani. Persoanele cu studii medii aflate in somaj cu varsta sub 25 de ani reprezinta aproape 30%.

27

4.3Incidenta somajului de lunga durata

In privinta duratei somajului, unele estimari asupra acesteia in perioada 1995-1999 (Pavelescu, 2003, pp. 116-117) conduc la identificarea unei relatii de inversa proportionalitate intre respectivul indicator si rata somajului. Durata medie a somajului era de 14,57 luni in decembrie 1995, de 15,00 luni in decembrie 1996, de 13,73 luni in decembrie 1997, de 13,81 luni in decembrie 1998 si de 13,16 luni in decembrie 1999. Scaderea duratei medii a somajului in perioada 1996-1999 poate fi apreciata doar partial ca un aspect pozitiv, de cele mai multe ori, in contextul unor procese de reajustari structurale, cresterea ratei somajului determinand, datorita valurilor de disponibilizari, doar o reducere pe termen scurt a duratei medii de inactivitate pentru persoanele care isi manifesta deschis dorinta de a munci, si nu imbunatatirea situatiei somajului de lunga durata. Oricum, o durata medie a somajului de peste 12 luni arata si o importanta componenta structurala a somajului, reprezentata de someri ce pot fi reintegrati in activitate doar cu dificultate si prin politici active de ocupare. Somajul de lunga durata, ca factor socioeconomic al excluziunii ocupationale, creste si mai mult riscul indivizilor de a fi refuzati pe piata muncii. Somajul pe termen lung (peste 12 luni) cuprinde, potrivit Anchetelor asupra fortei de munca in gospodarii, o pondere de 57,68% din totalul somerilor BIM si se manifesta mai pregnant in randul barbatilor (58,13% din totalul somerilor BIM se aflau in somaj de peste 12 luni), al persoanelor din mediul urban (61,60% fata de 49,25% in mediul rural) si al persoanelor din categoria de varsta 35-49 de ani (20,41%). Mai trebuie adaugat faptul ca peste o treime din somerii BIM (35,28%) se afla in somaj de peste 24 de luni (AMIGO, 2003). Cresterea duratei somajului poate duce la cronicizarea fenomenului si la cresterea potentiala a numarului persoanelor descurajate, persoane care, desi disponibile pentru munca, nu intreprind nimic pentru a cauta un loc de munca, fiind convinse ca nu se pot incadra pe piata muncii. Ele constituie o categorie defavorizata a pietei fortei de munca, la care se adauga persoanele subocupate (Stan, 2004, p. 12). Durata somajului Ponderea, 15-24 in total Total Masculin Feminin ani someri BIM - peste 12 57,68 58,13 56,97 15,12 luni, in % - peste 24 35,28 34,09 37,16 7,56 luni, in % 25-34 ani 17,25 9,94 35-49 ani 20,41 14,15 50 ani si peste 4,9 3,63

28

Potrivit datelor ANOFM (ANOFM, 2004, p. 4), la sfarsitul anului 2004, somajul de lunga durata (peste 12 luni), calculat ca pondere a somerilor de lunga durata in numarul somerilor din categoria respectiva de varsta, era de 16,8%, atat pentru tineri, cat si pentru adulti. Din numarul total de intrari in evidentele somajului, circa 64% sunt inscrieri noi in somaj, adica persoane care apeleaza pentru prima data la serviciul public de ocupare pentru a obtine sprijin in gasirea unui loc de munca. Aceste persoane provin, in majoritatea cazurilor, atat din disponibilizari colective sau curente de personal, cat si din proaspetii absolventi ai diverselor niveluri de invatamant, promotia curenta. Piata muncii in Romania in perioada analizata s-a caracterizat si prin mari disparitati regionale, dar si prin reduceri spectaculoase ale ratei somajului in unele judete, ceea ce a dus la schimbarea sensibila a unor clasamente regionale ale somajului. Astfel, in perioadele de somaj masiv, judetele fruntase se remarcau prin rate ale somajului in jurul a 4-5%: la 31 decembrie 1995, de exemplu, cele mai mici rate ale somajului se inregistrau in Banat (Timis 4%, Arad 5,1%), dar si in Gorj (3,9%) si Bucuresti (5,1%). Cele mai mari rate se inregistrau, la nivelul aceluiasi an, in special in Moldova (care concentra in ansamblul sau mai mult de o treime din numarul total al somerilor si doar 18% din numarul total al salariatilor): Neamt (17,3%), Botosani (17,2%), dar si in Bistrita-Nasaud (15,3%) si Valcea (15,2%). Consecinta a modului de succedare in timp a valurilor de disponibilizari aferente restructurarii economiei, fluxurile de intrare masiva in somaj au fost compensate diferit, potentialul economiei locale de diversificare si creare de noi locuri de munca avand un rol determinant. Ca urmare, judete precum Botosani, Neamt, Bistrita-Nasaud, Valcea si-au imbunatatit simtitor situatia ocuparii, in timp ce noi poli de somaj ridicat au aparut in judete precum Brasov, Ialomita si Mehedinti, iar judete precum Hunedoara sau Vaslui se mentin in topul somajului masiv. Mai exact, in functie de rata medie anuala a somajului inregistrata in anul 2004, la nivel teritorial s-a evidentiat un pol de maxim, cu rate de peste 10%, cuprinzand 4 judete: Hunedoara (10,9%), Vaslui (10,3%), Brasov (10,6%) si Ialomita (10,1%), si un pol de minim, reprezentat de: Satu Mare (2%), Bihor (2,1%), Municipiul Bucuresti (2,7%) si Timis (2,6%) (ANOFM, 2004: p. 6). Dintre factorii variatiei ratei somajului in cazul unor judete putem mentiona: ritmul diferit de dezvoltare a economiei locale, inchiderea sau restrangerea activitatii de pe unele platforme industriale (Galati, Olt, Brasov), gradul diferit de urbanizare, dezvoltarea diferita a sectorului privat etc. Ca o concluzie, putem remarca imbunatatirea situatiei somajului in Romania de-a lungul celor 15 ani analizati. Pe de alta parte, natura somajului in Romania s-a schimbat, componenta structurala devenind preponderenta, iar resorbtia acesteia este mult mai dificila si necesita programe si masuri active din partea puterii publice, pentru a asigura atat racordarea economiei romanesti la
29

cea europeana, cat si transformarile sociale necesare crearii unui mediu de afaceri sanatos si modern.

4.4Situatia statistica operativa a somajului in anul 2006


La finalul anului 2006, in Romania erau inregistrati 460.500 de someri, iar rata somajului, calculata in raport cu populatia activa, era de 5,2%, in scadere fata de luna decembrie 2005, arata datele Institutului National de Statistica (INS). Populatia activa ocupata civila reprezenta 14,71% din totalul populatiei active a tarii. Efectivul salariatilor la sfarsitul lunii decembrie 2006 a fost cu 28,4 mii persoane mai mic decat in luna noiembrie 2006, in cursul anului nefiind oscilatii semnificative de la o luna la alta. Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii decembrie 2006 a fost mai mic cu 62,5 mii persoane, comparativ cu luna decembrie din anul 2005; din numarul total al somerilor inregistrati, femeile au reprezentat 41,6 %. Rata somajului inregistrat in luna decembrie 2006 a fost de 5,2% in raport cu populatia activa civila totala, in scadere fata de luna decembrie 2005 (5,9%). Rata somajului pentru femei a fost cu 1,1 puncte procentuale mai mica decat cea inregistrata pentru barbati (4,6% fata de 5,7%).

Rata somajului comparativ pe regiuni in perioada 1998-2006 (total si pe femei)

Rate ridicate ale somajului s-au inregistrat in judetele: Vaslui (11,2%), Mehedinti (9,1%), Gorj (8,7%), Ialomita (8,7%), Teleorman (8,2%). Cele mai scazute rate ale somajului au fost in judetele: Ilfov (2,0%), Timis (2,1%), Bihor (2,7%), precum si in Municipiul Bucuresti (2,4%).

30

Rata somajului la nivel regional

Numar de someri pe regiuni de dezvoltare

Indicele castigului salariului real pentru luna decembrie 2006, calculat ca raport intre indicele castigului salarial mediu nominal net si indicele preturilor de consum, a fost de 120,1% fata de luna precedenta, de 123,6% fata de luna corespunzatoare a anului 2005, respectiv de 116,6% comparativ cu luna octombrie 1990.

31

4.5 Situatia statistica operativa a somajului in anul 2007


La sfarsitul lunii noiembrie 2007, rata somajului inregistrat la nivel national a fost de 4,2%, mai mica fata de cea din luna noiembrie a anului 2006 cu 0,9 puncte procentuale si mai mare cu 0,1% decat cea din luna octombrie a anului curent. Numarul total de someri corespunzator lunii noiembrie, de 371.969 persoane, a crescut cu 4.594 persoane fata de cel din luna anterioara. Din totalul somerilor inregistrati, 115.477 au fost someri indemnizati si 256.492 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 3.489 persoane, iar numarul somerilor neindemnizati a crescut cu 1.098 persoane fata de luna precedenta. Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor ramane in continuare ridicata (68,95%), dar mai scazuta fata de luna precedenta (69,51%). Referitor la somajul inregistrat pe sexe, in luna noiembrie 2007, comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin cat si rata somajului feminin au crescut cu 0,1 puncte procentuale. Rata somajului masculin a atins nivelul de 4,3%, iar cea a somajului feminin de 4,1%. In graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in primele 11 luni ale anilor 2006 si 2007.

Evolutia ratei somajului in primele 11 luni ale anilor 2006 si 2007


7 6 5 2006 (%) 2007 (%) 4 3 2 1 0 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. noi.

2006 6,1 6,2 6,1 5,8 5,4 5,2 5 5 2007 5,4 5,2 4,9 4,5 4,1 4 3,8 3,8
32

4,9 5,1 5,1 3,9 4,1 4,2

Se constata ca fata de aceeasi perioada a anului 2006, in anul 2007 rata somajului inregistrat are valori mult diminuate, in lunile septembrie si octombrie inregistrandu-se un ecart de 1 pp in timp ce in luna noiembrie acesta este de 0,9 pp. La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 20 de judete, cele maiimportante cresteri inregistrandu-se in judetele Ialomita (2091 persoane), Constanta (1880 persoane), Bihor (1367 persoane), Mures (1136 persoane) si Teleorman (807 persoane), iar in celelalte judete s-au inregistrat scaderi ale numarului somerilor inregistrati. Cele mai importante scaderi se semnaleaza in municipiul Bucuresti, cu 1013 persoane si in judetele: Hunedoara cu 1198 persoane, Giurgiu cu 647 persoane, Valcea cu 511 persoane Arges, cu 468 persoane, Mehedinti cu 434 persoane si Gorj cu 380 persoane. Rata somajului a crescut in judetele Ialomita cu 1,9 pp, Covasna cu 0,9pp, Constanta cu 0,6 pp, Mures cu 0,5 pp, Bihor, Dambovita si Teleorman cu 0,4 pp, si Brasov cu 0,2 pp. In aceste judete cresterea ratei somajului se datoreaza numarului de persoane intrate in categoria somerilor neindemnizati pentru solicitarea adeverintei, conform Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a persoanelor inregistrate ca urmare a disponibilizarilor din activitati sezoniere. Scaderi ale ratei somajului s-au inregistrat in 14 judete si municipiul Bucuresti, cele mai importante constatandu-se in judetele: Giurgiu ( 0,7pp), Hunedoara (0,6pp), Mehedinti (0,4pp), Valcea (0,3 pp), Gorj (0,3pp), Buzau si Vaslui (0,2 pp), iar in municipiul Bucuresti cu 0,1 pp. Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul Vaslui (9,5%), urmat de judetele: Mehedinti (8,2%), Teleorman (7,4%), Caras-Severin (7,2%), Covasna (7,0%), Ialomita (6,8%), Galati si Gorj (5,7%). Nivelul minim al ratei somajului de 1,5% se inregistreaza in judetul Ilfov. Amplitudinea, de 8,0 puncte procentuale, este mai mica fata de luna octombrie 2007 cu 0,1 puncte procentuale, iar nivelul de maxim al ratei somajului, este detinut tot de judetul Vaslui. Desi luna noiembrie este o luna de crestere a ratei somajului, nivelul atins este foarte mic, ceea ce demonstreaza ca efectul sezonalitatii este foarte putin resimtit in ultimii ani, fenomenul somaj fiind caracterizat de nivel redus si constanta pe tot parcursul anului.

33

4.6 Situatia statistica operativa a somajului in anul 2008


Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii noiembrie 2008, la nivel national a fost de 4,1%, mai mica cu 0,1% decat cea din luna noiembrie a anului 2007 si mai mare decat cea din luna octombrie a anului 2008 cu 0,1%. Numarul total de someri corespunzator lunii noiembrie, de 376.971 persoane, a crescut cu 12.788 persoane fata de cel din luna anterioara. Din totalul somerilor inregistrati, 118.713 au fost someri indemnizati si 258.258 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 10.367 persoane, iar numarul somerilor neindemnizati cu 2.421 persoane fata de luna precedenta. Aceasta crestere a numarului de someri este un fenomen normal in perioada de reducere a activitatilor in sectoarele economice cu caracter sezonier. Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor ramane in continuare ridicata (68,51%) si scade fata de luna precedenta cu 1,7 pp. Din totalul somerilor neindemnizati 64,52% beneficiaza de venit minim garantat conform Legii 416/2001 si de venituri de completare sau plati compensatorii. Referitor la somajul inregistrat pe sexe, in luna noiembrie 2008, comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin (4,1%) a crescut cu 0,2 pp, iar rata somajului feminin (4,2%) a crescut cu 0,1%. In graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in primele unsprezece luni ale anilor 2007 si 2008.

34

Rata somajului in primele 11 luni ale anilor 2007 si 2008


6

0 2007 2008

ian. 5,3 4,2

feb. 5,1 4,2

martie 4,8 4,1

aprilie 4,5 3,9

mai 4,1 3,7

iunie 4,0 3,7

iulie 3,8 3,7

august 3,9 3,8

sept. 3,9 3,9

oct. 4,1 4,0

nov. 4,2 4,1

Se constata ca fata de aceeasi perioada a anului 2007, in anul 2008 rata somajului inregistrat are valori diminuate, pastrand trendul usor ascendent specific acestei perioade. La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 32 de judete si in municipiul Bucuresti, cresterile cele mai importante inregistrandu-se in judetele Constanta (1734 persoane), Dolj (1678 persoane), Vaslui (1009 persoane), Prahova (969 persoane) si Galati (877 persoane). Cele mai importante scaderi ale numarului de someri se semnaleaza in judetele: Maramures cu 556 persoane, Suceava cu 393 persoane, Calarasi cu 164 persoane si Valcea cu 109 persoane. Judetele cu cea mai mare pondere a somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor sunt: Galati (84,64%), Mehedinti (84,10%), Calarasi (84,09), Teleorman (83,61%), municipiul Bucuresti (83,27%) si Braila (82,40%). In graficul urmator este prezentata evolutia numarului mediu de someri in perioada 2003 11 luni 2008.

35

Evolutia numarului mediu de someri in perioada 2003-11 luni 2008


700.000 689.531 607.192 600.000 513.721 500.000

494.698

persoane

400.000

384.989 353.324 304.542 318.276 310.708 253.868

367.838

358.700

300.000

246.328 253.243 195.445 183.990 121.510 105.458

200.000

100.000

2003 Numar mediu someri

2004

2005

2006

2007

11 luni 2008

Numar mediu someri indemnizai

Numar mediu someri neindemnizati

Rata somajului a crescut in judetele: Vaslui, Dolj si Constanta cu 0,6 pp Gorj cu 0,5 pp, Galati cu 0,4 pp si Braila, Prahova, Salaj, Alba, Satu Mare si Covasna cu 0,3 pp. Scaderi ale ratei somajului s-au inregistrat in 5 judete, cele mai importante constatandu-se in judetele: Maramures cu 0,3 pp, Suceava si Calarasi cu 0,2 pp si Valcea si Caras-Severin cu 0,1 pp, iar in 7 judete si in municipiul Bucuresti rata a fost constanta, comparativ cu luna anterioara. Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul Mehedinti (8,7%) urmat de judetele: Vaslui (8,4%), Teleorman (7,8%), Dolj (7,6%), Gorj (7,1%), Covasna (6,4%) si Galati si Alba (6,2%). Nivelul minim al ratei somajului in luna noiembrie, de 1,4%, se inregistreaza in judetele Timis si Ilfov. Amplitudinea, de 7,3 puncte procentuale, scade fata de luna octombrie a anului curent cu 0,1 pp. Fenomenul de crestere a ratei somajului este firesc in aceasta perioada a anului, cand se fac resimtite disponibilizarile din activitatile cu specific preponderent sezonier, nivelul atins este foarte mic. In evidentele agentiilor teritoriale pentru ocuparea fortei de munca sunt inscrise persoanele care nu beneficiaza de drepturi banesti si care isi gasesc cu greu un loc de munca. Regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale somajului inregistrat au fost Sud-Vest (6,5%), Sud (5,0%), si Nord-Est (4,9%) regiuni in care activitatile rurale sunt preponderente. Se constata existenta unor disparitati si in interiorul regiunilor, unde judete predominant agricole coexista cu cele mai dezvoltate. De
36

exemplu, in regiunea Sud, s-au inregistrat discrepante intre judete, in ceea ce priveste rata somajului inregistrat, astfel: nivelul maxim a fost atins in judetul Teleorman (7,8%) si cel minim in judetul Prahova (3,8%), ecartul fiind de 4,5% pp. Acest fenomen se datoreaza impactului restructurarii economice, indeosebi in zonele monoindustriale a caror populatie a fost afectata de somaj. Regiunile Bucuresti si Nord-Vest, ca si in luna trecuta, au atins cele mai scazute niveluri ale ratei somajului inregistrat, respectiv de 1,7%, si de 3,1%, unde exista o dependenta mai scazuta fata de sectorul primar si nivelul investitiilor straine este mai ridicat. In graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in luna noiembrie a anilor 2001-2008, pentru regiunile cu cele mai mici rate ale somajului si, respectiv, pentru regiunile cu cele mai mari rate ale somajului:
Evolutia ratei somajului inregistrat in luna noiembrie a anilor 2001- 2008, in regiunile cu cele mai ridicate si cele mai scazute rate ale somajului

rata somajului inregistrat (%)

12 10 8 6 4 2 0

nov.01

nov.02

nov.03

nov.04

nov.05

nov.06

nov. 07

nov 08

anii
Bucuresti Nord Vest Sud Vest Sud Nord Est Sud Est Centru

Din analiza graficului se constata ca regiunile Bucuresti si Nord-Vest au inregistrat in ultimii 8 ani, in luna noiembrie, nivelurile minime ale ratei somajului. Aceste regiuni sunt caracterizate de dependenta redusa fata de sectorul primar (regiunea Bucuresti), de proximitatea fata de pietele vestice (regiunea Nord-Vest), dar si de capacitatea ridicata pe care o au in atragerea de investitii straine directe. Din punct de vedere al somajului pe medii, in luna noiembrie 2008, ponderea somerilor in populatia stabila in varsta de 18-62 ani, la nivel national, reprezinta 2,72%, respectiv 1,83% in mediul urban si 4,02% in mediul rural. Ponderea totala a crescut cu 0,9 puncte procentuale fata de luna anterioara;
37

ponderea inregistrata in mediul urban a crescut cu 0,06 puncte procentuale, iar cea din mediul rural a crescut cu 0,13 puncte procentuale. Cresterea numarului de someri din mediul rural este determinata de disponibilizarile din activitatile sezoniere, fenomen firesc pentru aceasta perioada a anului. In cursul lunii noiembrie 2008, numarul total de someri intrati in evidente a fost de 79.303 persoane, repartizat astfel: 51.242 persoane - prin inscrieri noi, din care: 19.007 persoane care si-au pierdut locul de munca si beneficiaza de indemnizatia de somaj; 32.235 persoane inregistrate ca someri neindemnizati; 28.061 persoane - prin reactualizari de cereri de loc de munca si reactivari de drepturi banesti. Analizand intrarile totale de someri din luna noiembrie cu cele inregistrate in luna anterioara, observam ca numarul aferent lunii noiembrie a scazut cu 5.644 persoane, de la 84.947 persoane in luna octombrie, la 79.303 persoane in luna noiembrie. Scaderea se datoreaza micsorarii numarului de someri neindemnizati, cu 10.200 persoane (de la 42.435 persoane inregistrate in luna octombrie, la 32.235 persoane in luna noiembrie). Pentru aceasta perioada a anului este normala o crestere a numarului persoanelor neindemnizate, atat pe seama absolventilor de invatamant care se inscriu mai intai ca someri neindemnizati, cat si pe seama celor care solicita adeverinta in vederea obtinerii venitului minim garantat. In cursul lunii noiembrie au fost scosi din evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca, respectiv a municipiului Bucuresti, un numar total de 66.515 someri, prin: iesiri prin incadrare in munca - 29.006 persoane; iesiri din categoria somerilor indemnizati ca urmare a suspendarilor, incetarilor de drepturi banesti - diferite situatii (pensionari, plecari in strainatate, decese) 7.125 persoane; iesiri din categoria somerilor neindemnizati, daca nu solicita mentinerea cererii de loc de munca - 30.384 persoane. Iesirile prin incadrare in munca din randul somerilor au scazut cu 5.421 persoane fata de cele din luna anterioara (de la 34.427 persoane la 29.006 persoane) si reprezinta 43,6% din totalul iesirilor din somaj. Iesirile din categoria somerilor indemnizati, au crescut cu 525 persoane, de la 6.600 persoane in luna octombrie la 7.125 persoane in luna noiembrie. Iesirile din categoria somerilor neindemnizati care nu solicita mentinerea cererii de loc de munca au scazut in luna noiembrie cu 2.265 persoane fata de luna octombrie a aceluiasi an (de la 32.649 persoane la 30.384 persoane). Totalul de 848.503 persoane intrate in somaj in primele 11 luni ale anului 2008 a avut urmatoarea structura: 139.821 persoane au provenit din disponibilizari colective si curente de personal, din care 20.215 persoane in luna noiembrie;
38

265.702 persoane provenite din reinnoiri de cereri de loc de munca ale somerilor neindemnizati, din care in luna noiembrie 25.368 persoane; 140.596 persoane provenite din categoria somerilor neindemnizati pentru solicitarea adeverintei conform Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, din care 12.147 persoane in luna noiembrie si 302.384 persoane provenite din alte situatii. Totalul de 839.370 persoane iesite din somaj a fost structurat astfel: -285.965 persoane s-au incadrat in munca pe perioada determinata si nedeterminata, din care in luna noiembrie 19.810 persoane; -59.981 persoane care nu si-au reinnoit cererea pentru loc de munca la expirarea perioadei de indemnizare, din care in luna noiembrie 4.421 persoane; -2.379 persoane plecate in strainatate, din care in luna noiembrie 141 persoane; -368.808 persoane care nu si-au reinnoit cererea de loc de munca someri neindemnizati, din care in luna noiembrie 30.384 persoane. Pentru luna noiembrie a anului 2008, desi angajatorii au preconizat ca vor disponibiliza un numar de 10.116 persoane, in realitate, disponibilizarile efective de personal au fost de 7.219 persoane. Din raportarile agentiilor judetene de ocupare reiese ca un numar de 3.349 persoane disponibilizate au fost inregistrate ca someri. De aici rezulta, ca nu toate persoanele disponibilizate vin sa se inscrie in baza de date a agentiilor judetene de ocupare pentru a fi luate in evidenta, fie ca isi gasesc imediat un loc de munca sau isi dezvolta o afacere pe cont propriu, fie ca indeplinesc conditiile legale de pensionare. Referitor la structura somajului dupa nivelul de instruire, somerii cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adreseaza agentiilor judetene de ocupare a fortei de munca in vederea gasirii si ocuparii unui loc de munca (77,2%). Somerii cu nivel de instruire liceal si post-liceal reprezinta 17,4%, iar cei cu studii universitare doar 5,4%. In ceea ce priveste somajul de lunga durata, in aceasta luna, se afla inregistrati in evidentele agentiei 12.959 tineri sub 25 de ani aflati in somaj de peste 6 luni (ceea ce reprezinta 18,7% din totalul somerilor sub 25 de ani); adultii aflati in somaj de peste 12 luni (68.947 persoane) reprezinta 22,4% din totalul somerilor adulti, ponderea somerilor de lunga durata in numarul total de someri fiind de 21,72%. Pentru cresterea sanselor de integrare pe piata muncii a tinerilor, angajatorii sunt stimulati, prin acordarea de subventii in vederea ocuparii acestor persoane. In luna octombrie agentii economici au beneficiat de indemnizatii pentru un numar de 12.503 absolventi angajati (dintre care 11.344 in sectorul privat si 1.159 in sectorul de stat). Din punct de vedere al nivelului de instruire, absolventii angajati se prezinta in urmatoarea structura: -5.831 absolventi de invatamant superior (46,06%); -4.422 absolventi de liceu (35,37%);
39

-789 absolventi de invatamant postliceal (6,31%); -1.146 absolventi de invatamant profesional (9,16%); -315 absolventi de invatamant complementar si de ucenici, precum si de scoli speciale (2,52%). Deoarece este previzibila cresterea numarului total de someri inregistrati la nivelul tarii, in perioada urmatoare, se impune atenta monitorizare a categoriilor vulnerabile pe piata muncii, acestea fiind sprijinite activ in demersul lor de a-si gasi rapid un loc de munca, pentru a preveni transformarea lor in someri de lunga durata. Eforturile Agentiei pentru integrarea sau reintegrarea socio-profesionala a somerilor, precum si mentinerea fortei de munca in Romania trebuie privite prin prisma politicii de dezvoltare economica, durabila si continuua, agentia poate creste gradul de implementare a politicilor si strategiilor de ocupare a fortei de munca.

4.7Harta somajului pe timp de criza in Romania

La sfarsitul lunii ianuarie 2009, rata somajului inregistrat la nivel national a fost de 4,9%, mai mare cu 0,7 pp decat cea din luna ianuarie a anului 2008 si cu 0,5 pp decat cea din luna decembrie a anului 2008. Numarul total de someri corespunzator lunii ianuarie, de 444.907 persoane, a crescut cu 41.466 persoane fata de cel din luna anterioara. Din totalul somerilor inregistrati, 174.852 au fost someri indemnizati si 270.054 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 31.304 persoane, iar numarul somerilor neindemnizati cu 10.162 persoane fata de luna precedenta. Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor ramane in continuare ridicata (60,70%) si scade fata de luna precedenta cu 3,72 pp. Referitor la somajul inregistrat pe sexe, in luna ianuarie 2009, comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin (5,1%) a crescut cu 0,6 pp, iar rata somajului feminin (4,7%) a crescut cu 0,3pp. Cu toate ca luna ianuarie este o luna de crestere a somajului, efect datorat caracterului sezonier al unor activitati economice, in ianuarie 2009 cresterea este semnificativa, mai ales datorita numarului mare de persoane inregistrate ca someri indemnizati, persoane provenite din activitati economice. La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in toate judetele si in municipiul Bucuresti, cresterile cele mai importante inregistrandu-se in judetele Bacau (2500 persoane), Valcea (2465 persoane), Prahova (2280 persoane), Galati (1983 persoane), Constanta (1962 persoane), Alba (1657 persoane), Neamt (1521 persoane), Hunedoara (1462 persoane) si Cluj (1302 persoane).

40

Judetele cu cea mai mare pondere a somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor sunt: Mehedinti (79,82%), Dambovita (78,79%), Teleorman (78,12%), Iasi (76,74%), Galati (75,07%) si municipiul Bucuresti (77,55%). Rata somajului a crescut in judetele Valcea cu 1,4 pp, Bacau cu 1,1 pp, Ialomita cu 1,0 pp, Galati si Alba si Dolj cu 0,9 pp, Bistrita, Harghita, Satu-Mare si Covasna cu 0,8 pp. Numarul cel mai mare de someri (indemnizati si neindemnizati) provin din constructii, agricultura si industria lemnului. In municipiul Bucuresti, judetul Ilfov si Giurgiu rata a fost constanta, comparativ cu luna anterioara. Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul Vaslui (10,3%), urmat de judetele: Mehedinti (9,8%), Teleorman (8,6%), Dolj (8,5%), Gorj (8,0%), Covasna (7,9%) si Alba (7,9%). Nivelul minim al ratei somajului in luna ianuarie, de 1,4%, se inregistreaza in judetul Ilfov. Amplitudinea, de 8,9 puncte procentuale, creste fata de luna decembrie a anului 2008 cu 0,1 pp, crestere datorata in mare parte nivelului de maxim detinut de judetul Vaslui. Din analiza datelor prezentate se poate concluziona ca somajul se incadreaza in trendul ascendent specific acestei perioade de recesiune economica. Un rol important in ocuparea persoanelor inregistrate in evidentele agentiei si in armonizarea actiunilor la nivel micro si macro economic il au masurile si initiativele locale, ale agentilor economici si ale organelor administrativteritoriale. Totodata vor fi intensificate actiunile de mediatizare a masurilor pe care serviciul public de ocupare le implementeaza in vederea asigurarii unui echilibru intre oferta si cererea pe piata muncii.

Cluj
Statisticile din teritoriu sunt cu mult mai ingrijoratoare decat cifrele centralizate la nivelul ANOFM. Economia Clujului, oras clasat anul trecut printre primele cinci cu boom economic pe plan mondial, se prabuseste vizibil, iar numarul somerilor se dubleaza de la o luna la alta. Cifrele AJOFM Cluj arata ca exista 12.300 de persoane care nu au loc de munca, iar dintre acestea, doar 5.700 primesc ajutor de somaj. Previziunile conducerii institutiei arata ca, pana la 1 aprilie 2009, vor fi disponibilizati peste 10.000 de clujeni.

41

Timis
In Timis, judet in care, numai cu cateva luni in urma, angajatorii se plangeau de lipsa fortei de munca, numarul somerilor inregistrati a ajuns la 6.267, dintre care 3.662 beneficiaza de indemnizatii. Comparativ cu finele lunii octombrie, cand se inregistrau 4.601 someri, din care 2.204 in plata, numarul disponibilizatilor a crescut cu circa 25 de procente. Se estimeaza ca pana in aprilie-mai rata somajului va fi peste 2,5% asta insemnand peste 8.500 de oameni fara loc de munca.

Sibiu
In municipiul Sibiu situatia este la fel de ingrijoratoare. De la inceputul anului, numarul somerilor a ajuns la aproape 10.300. In fiecare zi, intre 200 si 250 de sibieni isi pierd locul de munca. De la inceputul anului 2009, 10.297 de sibieni au ramas someri. Cifra ar putea urca la 50.000 de someri, respectiv echivalentul populatiei municipiului Medias. Pentru a putea gestiona aceasta situatie, ITM Sibiu si Blocul National Sindical intentioneaza sa infiinteze un centru de criza pentru consilierea somerilor.

Brasov
Rata somajului in judetul Brasov a crescut, in prima luna din 2009, cu 0,43 puncte procentuale, ajungand astfel la 4,76%. Concret, in ianuarie au intrat in evidenta AJOFM Brasov 2.199 persoane si au iesit din scripte 951. Numarul total al persoanelor inregistrate la AJOFM Brasov a ajuns la 11.903, dintre care 5.677 femei, fata de 10.655, cate erau in ultima luna a anului trecut. 74,04% dintre someri nu au studii medii. Din totalul persoanelor aflate in evidenta agentiei, 4.529 persoane beneficiaza de indemnizatie de somaj, 1.667 sunt beneficiare de venit de completare (disponibilizati), iar 4.372 persoane sunt beneficiare de venit minim garantat. Restul de 1.335 de persoane nu au niciun venit. Pentru aceasta luna, la AJOFM Brasov au fost transmise notificari privind disponibilizarea a 1.741 persoane, de la 14 agenti economici. Iar in martie vor fi concediate 788 de persoane.

42

Iasi
Potrivit datelor statistice inregistrate la nivel de judet, pana in luna martie, un numar de 690 de angajati au fost disponibilizati. purtator de cuvant la AJOFM Iasi a precizat caIn urma concedierilor facute, rata somajului a crescut de la 5,42 la suta in luna decembrie a anului trecut, la 5,74 la suta in prima luna a anului 2009. Pe fondul crizei, combinatele de utilaj greu din Iasi au decis sa faca reduceri de personal, respectiv 250 din cei 1.590 de angajati de la SC Fortus SA, in timp ce pe lista plecarilor voluntare de la combinatului siderurgic Arcelor Mittal Iasi s-au inscris deja 120 din cei 650 de angajati.

Prahova
Ultima statistica a AJOFM Prahova indica aproape 15.000 de someri aflati in plata in judet, lor urmand sa li se adauge alte 3.500 de persoane pana la finele lunii aprilie. Cifrele sunt alarmante, in conditiile in care, tot anul trecut, 19 firme au disponibilizat 1.066 salariati. Acum, in mai putin de o luna, 12 societati au anuntat trimiterea in somaj a 1.406 angajati, o pondere importanta avand-o sectorul petrolier

Hunedoara
Rata somajului in judetul Hunedoara a crescut cu peste 2 % in doar doua luni, iar pana in luna aprilie aproape ca se va dubla. Sunt anuntate concedieri in domeniul comertului si serviciilor. La finele lunii aprilie, vom avea o rata a somajului de 8,5-9 la suta.Conform intentiilor anuntate in scris la AJOFM de catre angajatorii hunedoreni, pana in luna aprilie, 2.500 de muncitori din judet vor ramane fara loc de munca.Insa in estimarea AJOFM nu este inclusa reducerea de personal planuita in administratie la care se adauga si plecarile voluntare de la combinatul din Hunedoara masura care nu intra in statisticile de concedieri.

Maramures
Conform directorului executiv adjunct al AJOFM Maramures, in primele trei luni ale anului, peste 600 de maramureseni si-au pierdut sau isi vor pierde locurile de munca. Rata somajului in ianuarie va fi de circa 3,8% si va creste pana la 3,9% in februarie, respectiv 4% in luna martie. Pentru luna martie sunt anuntate alte 430 de concedieri, in special din cadrul fostilor mari colosi industriali, Cuprom si Remin.

43

Mures
In judetul Mures, numarul total de someri este de 12.094, respectiv o rata a somajului de 4,85%. Potrivit AJOFM Mures, 789 de persoane vor fi disponibilizate in judet in perioada februarie-martie. Agentii economici au anuntat ca fac concedieri, din domenii precum fabricarea mobilei, articole de imbracaminte, industrie chimica, prelucrarea lemnului, extractia petrolului, comert si piata imobiliara.

Arad
Pe 23 februarie, au fost notificate catre AJOFM Arad un numar de 1.751 de disponibilizari care sunt prognozate pentru perioada februarie-mai. Cele mai multe disponibilizari, 677, sunt din industria auto, respectiv fabricile care produc subansamble pentru masini.

Arges
Conducerea AJOMF ARGES a anuntat ca, in perioada februarie-aprilie 2009, numarul de persoane disponibilizate va fi de 2.220. Insa principalul angajator din Arges, Uzina Dacia, cu sprijinul guvernului, a reusit sa relanseze productia de masini si, in acest an, nu va concedia nicio persoana, cu exceptia celor cu contracte pe perioada determinata. Daca Dacia va produce, in urmatoarele luni isi vor reveni si furnizorii ei. Probleme vor fi pe piata constructiilor, deoarece comenzile firmelor de profil nu mai sunt atat de mari ca anul trecut.

4.8 Rata somajului in tarile din UE

Rata ocuparii s-a redus in ultimul trimestru al anului trecut cu 0,3% atat in Uniunea Europeana (UE), cat si in zona euro, fata de cele trei luni anterioare, dupa ce si in trimestrul anterior fusesera raportate diminuari ale ocuparii fata de perioada precedenta. Astfel, in trimestrul al patrulea al anului trecut numarul persoanelor din Uniunea Europeana (UE) care aveau un loc de munca a scazut cu 672.000 fata de intervalul iulie-septembrie 2008. In zona euro, numarul persoanelor ocupate s-a redus cu 453.000 in aceeasi perioada, potrivit Eurostat. In schimb, in octombrie-decembrie 2008 rata ocuparii a stagnat comparativ cu ultimul trimestru din 2007.

44

Pe ansamblul anului trecut, ocuparea a crescut cu 0,8% (1,76 milioane persoane) in UE, cu un procent similar sporind si in zona euro, unde numarul persoanelor ocupate a crescut cu 1,137 milioane, potrivit Newsin. In ultimul trimestru din 2008, cele mai mari rate de crestere a ocuparii au fost inregistrate in Polonia, de 3%, Slovenia, de 2,2%, Slovacia si Bulgaria, de 2,1%, in timp ce rata ocuparii a scazut cel mai mult in Letonia, cu 5,4%, si Spania, cu 3%, fata de perioada echivalenta din 2007. Rata somajului din zona euro a urcat in februarie la 8,5%, arata datele oficiale publicate miercuri, ceea ce subliniaza viteza de deteriorare a conditiilor economice, inaintea intrunirii consiliului de politica monetara al Bancii Centrale Europene (BCE), de joi. Datele revizuite din ianuarie, privind rata somajului din zona euro, arata un nivel de 8,3% al somajului, potrivit Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene (UE). Economistii chestionati de Reuters estimasera o rata a somajului de 8,3% in februarie. Numarul persoanelor ramase fara loc de munca a urcat in februarie cu 319.000, la 13,486 milioane someri in zona euro, in timp ce numarul acestora a crescut cu 478.000, la 19,156 milioane someri, in cele 27 de statele ale UE. In cadrul zonei euro, Irlanda si Spania se confrunta cu cea mai mare crestere a numarului somerilor in februarie, ambele avand o crestere cu 0,7%, la 10% si respectiv 15,5%. Rata somajului a urcat in toate statele din zona euro pentru care datele au fost disponibile, in afara de Olanda, unde s-a mentinut la 2,7%, pentru a saptea luna consecutiv. Rata somajului creste in Spania cu cea mai mare viteza inregistrata in intreaga Uniune Europeana. Numarul ridicat al celor fara loc de munca indeparteaza tot mai mult tara de media europeana, noteaza El Periodico, amintind ca, in luna decembrie a anului trecut, rata somajului era cea mai ridicata din UE, cu 14,4%, si dubla fata de media europeana. Potrivit datelor Eurostat, rata somajului spaniol este aproape dublul mediei zonei euro, care a inregistrat 8% in ultima luna a lui 2008. Spania este tara din zona euro care a suferit cea mai mare crestere a ratei somajului, 5,7 puncte procentuale, in vreme ce media acestei cresteri a fost de 0,8% in 2008.Somajul in randul tinerilor (sub 25 de ani) a crescut de cinci ori mai mult in Spania, comparativ cu media UE - 29,5% in luna decembrie a anului trecut, cu 10 puncte procentuale mai mult fata de anul anterior. Olanda este tara din UE care are cea mai scazuta rata a somajului (2,7%), in vreme ce tarile cu cel mai ridicat nivel de someri sunt, dupa Spania, Letonia (10,4%), Slovacia (9,4%) si Estonia (9,2% Rata somajului din Ungaria a crescut pana la nivelul record de 9,1% din populatia activa, in intervalul decembrie-februarie, pentru prima oara in ultimii 12 ani.
45

Datele privind rata record a somajului vin in contextul in care guvernul Ungariei se asteapta ca economia sa se comprime cu 5% anul acesta, dupa ce anuntase anterior o scadere a produsului intern brut (PIB) intre 3 si 3,5%, relateaza Newsin. Potrivit datelor biroului ungar de statistica rata somajului pentru perioada noiembrie-ianuarie fusese de 8,4%. Rata medie a somajului in Uniunea Europeana a fost de 7.6 % in ianuarie, conform datelor Eurostat. Ungaria este printre tarile europene cele mai afectate de criza. Moneda ungara, forintul, a atins niveluri record de depreciere fata de euro in ultima perioada, iar analistii avertizeaza ca incertitudinea politica actuala va afecta si mai mult pietele si increderea investitorilor. Numarul de someri din cele 27 de state ale Uniunii Europene a crescut cu peste 2,19 milioane intr-un an, ajungand la 18,412 milioane in ianuarie 2009, in timp ce rata somajului din zona euro a atins 8,2%. Rata somajului in randul barbatilor din UE a urcat la 7,5% in ianuarie 2009, de la 6,3% in aceeasi luna din anul precedent, si la 7,8%, de la 7,4%, in cazul femeilor, potrivit Newsin. In zona euro, 13,036 milioane de persoane erau in somaj in prima luna din 2009, cu peste 1,641 milioane mai mult fata de ianuarie 2008, pe fondul agravarii crizei economice mondiale. Rata somajului a urcat la 7,9% pentru barbatii din zona euro de la 6,5% in ianuarie 2008, iar rata somajului feminin a ajuns la 8,6% de la 8,2% in acelasi interval. Fata de luna precedenta, rata somajului din UE a crescut in ianuarie cu 0,1 puncte procentuale (386.000 persoane), pana la 7,6%, in timp ce, in cele 16 state care fac parte din zona euro, numarul somerilor a crescut in ianuarie cu 256.000 fata de decembrie, rata somajului ajungand la 8,2%. Cele mai mici rate ale somajului au fost inregistrate in Olanda (2,8%) si Austria (4%), in timp ce Spania a inregistrat cea mai mare rata a somajului, de 14,8%. Letonia se situa pe locul al doilea, cu o rata a somajului de 12,3%. In SUA, rata somajului a urcat in ianuarie cu 0,4 puncte procentuale fata de luna anterioara, la 7,6%. Pentru Romania, ultimele date publicate de Eurostat sunt pentru al treilea trimestru din 2008, cand rata somajului era de 5,8%.

46

47

5.Previziuni UE
Redresarea economiei UE s-a oprit, iar PIB-ul din blocul comunitar va stagna n 2012, arat estimrile. Vicepreedintele Comisiei Europene, nsrcinatul cu afaceri economice i monetare Olli Rehn, avertizeaz c riscul unei noi recesiuni amenin Europa. Pentru ntregul an 2012, creterea economic este estimat la circa 0,5%. Pn n 2013, se ateapt revenirea la o cretere uoar de aproximativ 1,5% iar n ceea ce privete pieele muncii, nu se estimeaz mbuntiri reale. Rata omajului va rmne, potrivit previziunilor, la nivelul actual de aproximativ 9,5%. Olli Rehn atrage atenia c n unele state membre a avut loc o cretere a numrului de locuri de munc, ns n blocul comunitar per ansamblu nu se ateapt nicio mbuntire real a situaiei la acest capitol. Ceea ce este necesar n momentul de fa este o implementare ferm. Pe fondul acestor perspective nefavorabile i al incertitudinii crescnde, se estimeaz c firmele i vor amna sau chiar anula investiiile. Conform proieciilor, gospodriile vor consuma cu pruden, iar unele state membre vor continua eforturile de reducere a nivelurilor ridicate de ndatorare. De asemenea, bncile vor continua probabil s restrng operaiunile de mprumut i astfel s limiteze posibilitile de investiie i consum. Pentru anul viitor, se estimeaz o stagnare a creterii n domeniul ocuprii forei de munc. Ritmul de cretere a PIB-ului preconizat pentru a doua jumtate a anului viitor este prea moderat pentru a genera rezultate durabile pe piaa muncii. Nu se estimeaz c omajul va scdea n cursul perioadei acoperite de previziuni. Pe piaa muncii continu s existe diferene considerabile ntre statele membre. Anul 2011 marcheaz trecerea de la stabilizare la consolidarea finanelor publice. Nivelul deficitului bugetar pe 2011 este estimat n prezent la 4,7% din PIB n UE i la 4,1% n zona euro. Pentru 2012, se preconizeaz c deficitul va atinge 3,9% n UE i 3,4% n zona euro. Previziunile actuale nu includ msurile de consolidare probabile, dar nc neadoptate. Ipoteza tehnic referitoare la meninerea politicilor actuale ar putea avea o greutate mai mare dect de obicei asupra previziunilor. Pe baza acestei ipoteze, se estimeaz c ponderea agregat a datoriei n PIB va atinge o valoare maxim de 85% n 2012, dup care se va stabiliza n 2013. n zona euro, se estimeaz c ponderea datoriei va continua s creasc uor n perioada acoperit de previziuni, depind 90% n 2012. La sfritul lunii martie 2012 rata omajului nregistrat la nivel naional a fost de 5,05%, mai mic cu 0,22 pp dect cea din luna februarie a anului 2012 i mai mic cu 0,95 pp dect cea din luna martie a anului 2011. Numrul total de omeri la finele lunii martie, de 454.541 persoane, a sczut cu 19.325 persoane fa de cel de la finele lunii anterioare. Din totalul omerilor nregistrai, 170.820
48

au fost omeri indemnizai i 283.721 neindemnizai. Numrul omerilor indemnizai a sczut cu 20.549 persoane, iar numrul omerilor neindemnizai a crescut cu 1.224 persoane fa de luna precedent.Ponderea omerilor neindemnizai n numrul total al omerilor (62,42%) crete fa de luna precedent cu 2,80 pp.Referitor la omajul nregistrat pe sexe, n luna martie 2012, comparativ cu luna precedent, rata omajului masculin a sczut de la valoarea de 5,65% n luna februarie, la valoarea de 5,41%, iar rata omajului feminin a sczut de la 4,83% la 4,64%.

6.Concluzii
n contextul aderrii Romniei la Uniunea European i avnd n vedere eliminarea total a restriciilor de circulaie i parial a restriciilor de munc pentru romni, dinamica viitoare a performanei pieelor forei de munc din Romnia va determina caracteristicile fluxurilor de emigrare i influena economic exercitat de acestea. Pe termen scurt i mediu, emigraia din Romnia va afecta n primul rnd disponibilitatea forei de munc (efectul cantitativ) i astfel va avea o influen asuprasalariilor i ocuprii (efecte care deja ncep s se resimt prin lipsa forei de munc). n al doilea rnd, emigraia influeneaz piaa forei de munc prin intermediul modificrii alocrii la nivel regional i sectorial ale forei de munc i distribuiei relative a produciei (elocvente fiind lipsa muncitorilor din sectorul construciilor, precum i lipsa forei de munc la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest i din Bucureti). n al treilea rnd, n funcie de destinaie, plile migranilor romni ctre cei din ar vor influena regiunile de emigrare. Diminuarea contribuiei financiare prin migraie n afara comunitii respective va avea probabil efecte la nivelul transferurilor publice. In cele din urm, modificarea disponibilitii forei de munc n Romnia poate induce modificri n structura produciei i s altereze termenii schimbului. Efectele pe termen lung ale emigrrii (efectele de cretere) asupra Romniei nu sunt suficient de clare. Exist n mod fundamental dou puncte de vedere n aceast privin. Pe de-o parte migraia este privit ca reprezentnd doar un instrument care contribuie laconvergena economiilor integrate.

49

Pe de alt parte, migraia poate s fie privit ca un fenomen care duce la creterea diferenelor de dezvoltare ntre ri (locaiile dezavantajoase vor pierde numeroi factori de producie). Din aceast "perspectiv a divergenei" migraia reprezint numai un factor potenial al configuraiilor centru-periferie. Dac centrul (UE- 15) va continua s atrag capital uman din Romnia, va evolua mai rapid, n timp ce Romnia va rmne n urm. Astfel, rezultatul pe termen lung va fi o configuraie divergent a creterii economice n UE-15 i Romnia. Cele dou mecanisme relaionate cu cel al migraiei este probabil s influeneze dezvoltarea economic a Romniei dup dobndirea calitii de membru al UE: ieirile de capital uman datorit emigrrii celor nalt calificai (exodul creierelor) i fluxurile financiare inverse asociate emigraiei, adic sumele de bani trimise n Romnia de emigrani. Emigrarea celor cu calificare redus, a lucrtorilor omeri poate detensiona pe termen scurt situaia de pe piaa forei de munc. Aceast situaie se poate dovedi nefavorabil dac conduce la apariia unui deficit de for de munc. Pentru combaterea efectelor omajului (n special de lung durat) n contextual integrrii Romniei n Uniunea European, va trebui s se acioneze pentru: reducerea omajului n rndul tinerilor, prin aplicarea msurilor de stimulare a angajatorilor pentru ncadrarea n munc a absolvenilor de nvmnt, consiliere profesional, cursuri de formare profesional, consultan pentru nfiinarea de mici afaceri; reducerea omajului de lung durat, prin acordarea de alocaii pentru omerii care se ncadreaz nainte de expirarea perioadei de indemnizare, stimularea mobilitii, prin msuri de subvenionare a forei de munc angajat n programe de ocupare temporar; reducerea omajului n rndul persoanelor din grupurile dezavantajate; prelungirea vieii active, prin msuri de stimulare a angajatorilor care ncadreaz omeri care mai au 3 ani pn la ndeplinirea condiiilor pentru solicitarea pensiei anticipate pariale, pensiei anticipate sau pentru acordarea pensiei pentru limit de vrst, conform legii; perfecionarea profesional continu, prin organizarea de cursuri i pentru persoanele care i-au ntrerupt activitatea, astfel nct, la reluarea acesteia, s-i poat ndeplini atribuiile de serviciu, iar pe de alt parte, diversificarea competenelor profesionale n scopul facilitrii integrrii acestora pe piaa muncii; asigurarea unui climat concurenial adecvat, capabil s stimuleze creterea competenei, calitii i performanelor profesionale ale factorului uman; creterea flexibilitii pieei muncii, sub aspect intern, extern i salarial;

50

promovarea dialogului social, prin perfecionarea instituiei negocierilor colective,implicit prin descentralizarea acestora, precum i perfecionarea sistemului sindical prin dezvoltarea n continuare, inclusiv a sindicatelor, organizaiilor patronale; reducerea discrepanelor regionale de ocupare i de omaj, prin creterea potenialului de dezvoltare economic i de creare de locuri de munc la nivel local; n dezvoltarea regional a Romniei, ca o premis a constituirii pieelor regionale i locale ale muncii, va trebui s se aib n vedere i redefinirea, reorganizarea acestor zone astfel nct s se asigure maximum de eficien. Finalitatea strategiilor privind combaterea omajului i stimularea ocuprii forei de munc trebuie s se regseasc n atingerea obiectivului central stabilit n cadrul pieei muncii din Romnia: dezvoltarea capitalului uman i creterea competitivitii acestuia pe piaa muncii, prin asigurarea oportunitilor egale de nvare pe tot parcursul vieii i dezvoltarea unei piee a muncii moderne, flexibile i incluzive care s conduc, pn n 2015, la atingerea unei rate de ocupare de peste 70%, n condiiile meninerii unui rate a omajului de sub 6% (obiective stabilite prin Strategia pentru ocupare i dezvoltare n Europa formulat la Lisabona).

51

Anexe

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

8.Bibliografie:
Dobrot N. - Economie politic, Editura Economic, Bucureti, 1997. Bbeanu M. - Economie politic, vol. II, Editura Argus, Craiova, 1993 http://m.rfi.ro/articol/stiri/economie/previziuni-ue-cel-mai-probabil-somajul-nuva-scadea-2012 Oprescu Gheorghe, Piaa muncii, Editura Expert, Bucureti, 2001 Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) 1994, 2003, 2004, 2005 Stiglitz, J., Walsh, C., Economie, Ed. Economica, Bucuresti, 2005 www.insse.ro www.bnro.ro www.anofm.ro

67